Camelian Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat - Nobelul Romanesc - Studiu critic de fezabilitate

Camelian Propinatiu

Kitsch orbitor ^i geniu inaripat

Nobel-ul romanului Cartarescu

M

CameUan Pfopinatiu

Kitsch orbitor §i geniu inaripat:
Nobel-ul romanului Cartarescu

5//-'

EDAGO 2007

Coperta
Vlad SAKDU
http://gadJo.ro

Descrieiea CIF a Bihiiotecii Nationale a Roniiiuei

PROPINATIU, CAMEUAN

Kits rh lb itor f i g&rdu maiip at: No1>d-iil lomlnulm CirtlJK sc u /

CaKi&lian Ptopmaiiu
Giui^u: Edago 2007

ISBN 978 973 88192-3 8

821.135.1.09 Cai1aitscu,M.
929 CartaiBscu, M.

Vabaiea. tiitibrului lit^iar se vin^k m contul Uniuiui Scriitorilor din RDmard^
ni. 251 1 ,l-185i/ROL BCR Sector 1

1. Un fractal delabrat in mi^care browniana prin inconcevabilul univers

* Nu incepuse bine anul Centenarului Mircea Eliade 2007 §i am §i aflat, la 9
ianuarie, din Evenimentul Zilei, ca hat departe, la Schloss Solitude, intr-un rest de
padure de langa Stuttgart, impresurat de civilizatia postindustriala, cum se vede de sus
de pe Google Earth navodul autostradal, scriitorul promovat de Humanitas Mircea
Cartarescu, intr-o incle§tare titanica §i postmodema cu Increatul §i cu dorul de Tara,
i§i finalizeaza Trilogia Orbitor, spre satisfactia fanilor sai.

Luminosul ianuarie este la Romani, inca de sub voievozii culturii, un timp sacru
al generozitatii §i al lirismului, an de an fiind omagiat, chiar §i dupa asasinarea
Mitului Eminescian la 5 martie 1998, Poetul National §i, prin extensie, scriitorul sau
artistul roman, chiar nemembru al uniunilor de creatie §i indiferent daca-§i sluje§te
poporul sau nu.

Animat de cele mai nobile simtiri, m-am adresat in acea noapte sfanta colegilor
subcomentatori webistici - inca nefiltrati pe atunci - §i cititorilor online, evocand
solemnitatea momentului §i rugandu-i a se ruga ca Neamul Romanesc sa aiba de ce sa
se bucure cand va deveni beneficiarul Trilogiei Orbitor.

Ar trebui sa ne rugam pentru el

Cdnd un mare scriitor nuface decdt sa scrie ar trebui sa ne rugam pentru el.

Pentru ca a scrie, a compune, a modela inseamna a intra cdnd §i cdnd in starea
binecuvdntata in care te poti exprima tranzitiv, adica nu doar sa te intelegi tu pe tine,
ci sa te priceapa cdt de cdt §i un altul.

Ceea ce este un chin, o pre-descompunere.

Mai ales pentru o Umbo, cu literatura nefunctionala, in postromdnism, e de
presupus cdt de greu este sa gase^ti ratiunea de a scrie, fie §i la Schloss Solitude,
Idngd Stuttgart, unde nimicurile zHnice par ale unor straini.

* Traim vremuri istorice, se publica jurnale online,
sau se tiparesc de cum se termina agenda, publicul
devine coautor, iar daca premiul Nobel al romanului
Mircea Cartarescu il percepi ca pe un copil §i ca pe un
rasarit de soare pentru identitatea ta nationala pe cale de
disparitie, intre Kosovo §i Transnistria, atunci e de a ta
datorie sa faci Totul, pentru ca speculatia sa se
transforme in certitudine §i sa jubilam cu totii in Plata
Universitatii ovationand pe adolescentul pletos ce ne
arata din balcon ca dintr-un tunel oranj diploma §i
medalia!

Niciodata un scriitor roman nu a fost atat de
aproape de innobelare §i rezultatul este, cum e §i normal,
orbitor, spiritul critic nu se mai poate dezmetici §i nici
exercita, promoteri sau anali§ti literari devenim cu totii
ni§te simpli glosatori cenu§ii hiperatenti la nuante.

Dar tehnologia informatiei §i a comunicatiilor a
progresat naucitor, ajungand sa induca o mutatie majora in paradigma mentalitatilor -
sa ai posibilitatea pentru prima oara sa te amesteci online instantaneu in poietica

autorului, sa-ti exprimi fara prejudecati opiniile, sugestiile §i reclamatiile in
chestiunile de biografie, ambiguitate, canon, marketing §i productie cele mai intime.

§i e de datoria oricarui bunicel Roman sa ajute cu ceva, acum, pe aceste culmi
ale consacrarii, cand este de o cruciala importanta, in cursa acerba pentru Nobel-ul
romanului Cartarescu, de asta data sa nu se mai repete gre^alele trecutului, tatonarile,
nestimularea confirmarii canonice din partea Occidentului, pierderile de tempo, ci
toate resursele noastre Intelectuale sau suflete§ti, din ce in ce mai dureros limitate
datorita inelasticitatii timpului, toate energiile sa se focalizeze judicios in spatiu, pe
operele cele mai nimerite a se crea, astfel incat sa se recolteze in procedura de
urgenta cat mai multe voturi din partea decidentilor efectiv tinatori de incruntatul
Juriu Nobel.

* Neorinocerita Autoelitei. Barbatul-statuie care-§i permite sentimentul nobil,
fara de par pe piept, al datoriei , trebuie sa aiba §i curajul antiboieresc de a infrunta
coalizarea in neorinocerita estetica a unei Autoelite - concept de cauciuc pe care-1
extinzi metodologic cat vrei, ca pe ala de Mafie - atunci cand ea exalta valorile
unicatului cartarescian fara nici o obiectie, ba chiar jubileaza la succesele de pe
piete... externe, cu fascinatia ceau§ista a feti§ismului exportului, uitand ca interesul,
viziunea §i misiunea Strainului nu coincid totdeauna cu ale Romanului §i sa te
fereasca Dumnezeu sa ajungi la umbra spinului!

Intr-adevar, pare corecta strategia literara a cre§terii difuzarii pe plan
international a produselor de brand Cartarescu pornind pragmatic de la conceptia ca
mistica moderna fiind nostalgia, iar kitschul fiind singurul limbaj pe care omul
modern mai e capabil sa-1 inteleaga, atunci asta §i trebuie produs: chici care nu mai e
chici, ci arta postmoderna de cea mai inalta calitate posibila ce se poate isca arghezian
din chirpici. Kitsch orbitor, cat mai mult Kitsch orbitor.

A obtine insa cu orice pret, pe groasa chiele de rinocer, pe ambalajul pietrificat,
totodata §i atributul de geniu, desigur productiv in discursul promoterilor asociati la
vanzare, doar pe baza insa de „curajoase" rasturnari de prejudecati, de pilda
Eminescu, Unitatea Nationala, moldovenii, Revolutia, recitarea sau patriotismul, cum
incearca dezertorul din Arhipelagul §colar sa ne convinga ca are el geniu inaripat,
geniu de cal maiastru, este insa in contradictie tocmai cu teza, definitorie pentru orice
postmodernism venerabil, a disparitiei acestui mastodont al viziunii §i creativitatii,
geniul natural, de indata ce vreun dobitoc de gazetar austriac, sfrijit ca Goebbels, va
fi folosit sintagma „cal de curse genial".

* Baza criptomarxista a neorinoceritei. Studiul cu mijloace academice delirante
nu inginere§ti, al filogeniei ontogeniei Autoelitei, conduce totu§i cercetatorul neserios
la a constata caderea ipotezei conglomerarii ei in jurul pasiunii pentru confortul auto,
revelandu-se mai degraba inevitabilitatea erectila a acestei Emanatii secunde din
Revolutia Impu§cata, in devenirea istorica datorata privatizarii asupra Filozofiei care,
strategic, detine Intelectualicegte pozitia centrala, neutralizanta politic .

Daca boierul Marx ar fi fost numai un economist fantezist §i nu un ideolog care
a confiscat filozofia, s-o abuzeze, atunci gulagul materialist-dialectic n-ar mai fi
dobandit actualele proportii, plus tragedia ca anumite semintii sunt absorbite cu
glotonim cu tot in vidanja globalizarii fara a fi apucat sa se mai exprime in universal.

* Cand un popor chinuit indelung sub vremi sau o fosta colonic prime§te un
Nobel, soliciti repede-repede cartea pentru a gasi in ea amestecul de specific national
§i de eroism care i-au justificat independenta acelui Neam. Prin vecini, Ivo Andric,

Kertesz Imre, Ghiorghios Seferis, Odysseas Elytis, Elfriede Jelinek, Jaroslav Seifert,
Czeslav Milosz, Wislawa Szymborska, Isaac Bashevis Singer, Orhan Pamuk,
Wladislaw Stanislaw Reymont, Henryk Sienkiewicz, Ivan Bunin, losif Aleksandrovici
Brodsky, §olohov, Soljenitin, Pasternak, nici vorba sa-§i denigreze vreunul poporul,
tara, scriitorii canonici rivali comercial §i Istoria. E de invatat pana §i de la albanezul
Ismail Kadare, un binecunoscut candidal Nobel!

* Fara gdnd a te bate. Cat despre recentul 03, care ni-1 face simpatic pe Iliescu,
organizator al gangbangului cu Revolutia pa§optista-n ceceu, cucerindu-se publicul
fesenist mai instarit pentru Humanitas , au nu s-o teme Mircea de blestemul vreunei
mame din imbroboditele de la Revolutie, care sub Tricolor dau un sens pierderii
copilului, indiferent ce zice Licheaua scapata din Apel ca-n viata e mai bine sa fii
emanatia secunda, ca sa-ti poti citi in doma protestele/ara gdnd a te bate, ci doar de a
te face cunoscut?

* Un in^elator geniu inaripat. A-i atrage atentia lui Mircea ca, eel putin in 03, a
aberat mult prea mult de la specificul national, de la interesele majore ale Neamului
Romanesc, minoritatea majoritara din RO, §i ca i§i primejduie§te astfel, printr-un
in§elator geniu inaripat, cal maiastru genial bazat pe trucuri derivate din ideologia
postromanismului, innobelarea Literaturii Romane, pe care o a§teptam toti,
infiorati, ca pe confirmarea dumnezeiasca cea mai credibila a integrarii noastre
depline in civilizatia euroatlantica inaltata pe baze mai mult greco-iudaice decat daco-
romane, da, acesta §i numai acesta este insu§i sensul abaterii mele de la trebi pentru a
scrie, ca de la Cititor Unic la Cititor Unic, o asemenea carte grea, gretoasa,
imprescriptibila. Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romanului Cartarescu,
blestemata, nedorita de nimeni, ca un copil dintr-un viol.

* Geniul natural, ca al lui Eminescu, sau obligat, ca al pa§opti§tilor, na§te
pretutindeni in Univers probleme pe care le rezolva sau nu: important in istoria
homosapului §i a Bioseei §i - de ce nu? - a Universului, este ca intrebarile sa fie puse.

La prima vedere oftalmologic corecta, ceea ce genereaza in proportii de masa
Mircea Cartarescu, ca geniu nici natural, nici obligat, ci simulant cum cere publicul
sau vast - un soi de geniu apter care nu se inaripeaza decat in paginile de
postromanism - este un Kitsch orbitor, catoptromant, care ar trebui sa starneasca in
publicul cultivat, postEminescian §i oarecum postromanesc, tropisme contradictorii,
judecati de acceptare dar §i sentimente de rejectie, ramanand pentru exegeti §i
promoteri un miracol pervaziv modalitatea in care acest inclasificabil autor conserva
Totul, adica fidelitatea cititoarelor sale, preocupate nu numai de actiune ci §i de a
ghici in giganticul sau Text, tarot cu 1400-1500 de carti, pe alocuri autoreflexiv,
alonim §i enigmatic ca o sfera argintata launtric.

Presupunem ca geniul, eel mult simulant intr-un postmodernism care persecuta
conceptele romantice, al candidatului roman la Premiul Nobel eel mai bine plasat,
compenseaza daunele produse ochiului nostra spiritual, de kitschul orbitor, prin
anumite procedee oarecum naturiste, de incercat §i modest osta§ al luminii, a caror
relevare ne-o propunem insa doar in masura in care nu daunam farmecului fractalic §i
pineal al recitirilor, ci dimpotriva il stimulam printr-o oftalmologie hiperbolica, deplin
deschisa spatio-temporal spre semne §i intelesuri §i certitudinile din oglinzile paralele
intre care se produce zboral tatonant, ca de fluture, al semiozei.

* Dificultatea de a-l consilia pe popularul autor §i actant, ce sa scrie §i cum, este
artificial amplificata la noi de receptia incorecta, deformata, afectata de aberatiile
optice de pana in prezent. Ci numai rugandu-te la Icoana Preacuratei, iti revine
vederea. Caci dupa ce il cite§ti pe Cel mai bine vandut scriitor roman, e§ti naucit, ba
chiar aproape orb sau mai bine zis, ametit pur §i simplu ca de aurolac, pus in situatia
pervaziva de a intreba §i pe altii, ca dinaintea unui miraj, daca §i ei vad in lumina
transfinita acela§i tunel oranj caleidoscopic ca §i tine. Bunaoara pureci cat oile, cafarzi
cat pitbuUii sau, de foame, fluturi uria§i congelati in Dunare, ori, din pricina nostalgiei
sub ploile macondiene, sa contempli melancolic de la fereastra susa peisajul in forma
de Y al Capitalei, dominat metafizic de masivul Orbitor de la Gaudeamus 2007,
ascunsul in gluga sa trandafirie, al unei femei alpestre.

lata de ce aceasta, coboratoare in jos ca afi§area rezultatelor, nu este o abordare
critica introlocata a unor aspecte ale operei cartaresciene, ci mai degraba un mod de a
ne lamuri cum vedem universul cartarescian.

De aceea, sintagma analiza oftalmologica, adica sa priviti bine!, este aici cu
mult mai indrituita ca meniu decat aceea, perimata, de analiza literara, care i§i are
sensul scufundat definitiv, o data cu naufragiul titanic al modernitatii etern
obsoloscente, in Sentimentul lichidatorist al postromanismului .

* O contra-carte de 1400-1500 de pagini . Scriitor de talie mondiala, Mircea
Cartarescu figureaza pe lista celor 1001 de carti obligatorii pentru Liceanul
Neascultator, prin Orbitor §i prin Postromdnismul romdnesc, doua lucrari originale
care constituie impreuna opera sa majora, de maturitate, dincolo de copertele careia
cu greu poate fi imaginat altfel de text decat vreun palimpsest caznit, caligrafiat in
cheie minora, placuta doar Profesorului §tiecarte, nu §i Filantropului Mizericordios.

Combaterea evaluarii Neamului Romanesc ca pe un-fel-de-n-ar-mai-fi-deja nu-i
lucru de §aga §i atunci aceasta prima carte a noastra despre postromanismul din
produsul editorial prezentat drept „cel mai bun roman din Literatura Romana a
ultimelor cinci decenii" (de ce cinci §i nu §ase? ce naiba s-a publicat intre 1947 §i
1957, cealalta Cronica de familiel ca doar n-o aprecia promoterul optzecist
Morometiil) - este doar un inceput timid §i cam grabit, impulsionat cu nagaica de
comanda ferma a editurii! Ci daca-n viitorii doi-trei ani publicul tinta predispus la
mankurtizare nu va schimba de mentalitate, atunce va urma al doilea volum, care va
atrage negre§it pe-al treilea sau chiar pe al patrulea, a§a ca se cam sparie gandul la
ce truda s-a inhamat al de scrise titlul Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul
romdnului Cartarescu, daca va fi fiind sa fie sa deie sama pentru toate cate va dzice in
1400-1500 de pagini, de§i criteriul estetic al oglinzii §i al azotatului de argint plescaie
ca un §ervetel umed aruncat in sus, cum da Google Earth perpendicular pe Lacul
Como, cumpanind Bellagio §i Menaggio, sutien agatat la soare.

* O sama de cuvinte. Cat prive§te metoda care ar potenta la maximum
accesibilitatea pentru popor dorita §i proiectata de Trilogia obligatorie Kitsch orbitor
§i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu, compusa in maxim §apte ani,
minimum 1500 de pagini pioase inspirate de derapajele postromaniste ale Orbitorului
cartarescian, ea nu poate fi decat aceea a juxtapunerii fragmentelor , ca pe ni§te metope
la un templu clasic, deja probata-n excelenta ei de omul pe care-1 iubesc eel mai mult
dupa Gabriel Liiceanu, Andrei Ple§u, care-mi spunea numai mie, in calitate de Cititor
Unic, in sihastria mea de la Capriana, ascultand kolokolul de la Sfeti-Gheorghi
confirmand pe genialul Ion Neculce, ca „cea mai adecvata expresie scrisa a efortului
spiritual imi apare a fi fragmentul. Pentru ca fragmentul singur, numai el, respecta

procedura intima a gandirii. Gandim intermitent: intermitent la propriu, data fiind
incapacitatea noastra structurala de a pastra in act reflexivitatea (pe o unica tema)
dincolo de intervalul catorva ceasuri. (lar produsul pozitiv, consemnabil, al acestui
interval e, de cele mai multe ori, fulgurant: exista clipe ale intelegerii, inconjurate de
un zumzet tatonat, care nu e decat a§teptarea activa a acelor clipe.) Dar gandim
intermitent §i in alt sens: gandim cu un aparat finit infinitatea fiecarui gand. A fi
creatura inseamna a fi fragment."

* A'^M de la prima la ultima pagina. Initial, data fiind admiratia ramasa din
adolescenta pentru seriozitatea literaturii ruse, bunica punandu-mi din vreme in mana
pe Goncearov, Turgheniev, Bunin, Pu§kin, Lermontov, Saltikov-Scedrin,
Merejkovski, Paustovski, Tolstoi, Dostoievski sau Gorki (al carui fluviuroman Jizn
Klima Samgina, nereedidat de Humanitas doar pentru ca autorul a fost un slugoi §i un
prizonier al lui Stalin, e mai bun decat Doctor Jivago sau Jizn i sudba, §i aproape la
fel de bun ca Omul fara insu^iri), mi-am propus pana la urma sa re-scriu Suflete
moarte, poemul neterminat al lui Gogol, spre al carui romantism magic ma indemna
nu numai admiratia ce aveam pentru spatiul literar aproape romanesc din lirica
baladesca a ucraineanului §evcenko, ci §i aspectul postmodern al veseliei sanatoase,
fiindca ne-a ajuns §i noua in secolul XX de atata Holocaust, Gulag, Laogai sau
Romlag, uite vrem sa ne mai §i dixstram §i noi, sa ne simtim bine!

Constatand insa pe e§antioane reprezentative ca nu se mai cite§te azi decat pe
sarite, randomizat, nu de la prima la ultima pagina, nici macar de promoteri sau
critici, depozitandu-se cartea in raft cu mentiunea de fetita chibzuita „past'am puntru
mai ta'ziu!", a trebuit sa renunt la ceea ce ar fi fost un fel de Intdmplari din lumea
megaintelectualilor, ca a lui Wu Jingzi §i sa rescriu pe Gogol intr-o discontinuitate a
rasului derivata creativ din tehnicile narative ale dlui Ple§u.

*Din ala, din „Razboiul Sfdnt" . Fractalul mai degraba nu revolutionar ci
basarabean, care a generat acest text catastrofal pentru toti are forma de fluture, o
aripa fiind §tefan Cel Mare, cealalta Mihai Viteazul, iar corpul?

Corpul? - poate trupul eel frumos ca un copaci sau ca helful §i helvolul al tarii
mele, §i al Limbii noastre cea Romana, ramas sfartecat de Ribbentrop §i Molotov, vai!
chiar dupa 1991 §i fara ca nechezolii sa emita vreo strategie coerenta pe baza careia
cleptocratia sa faca Reunificarea, de bine de rau dupa modelul fostului nostru Aliat
mult mai mare §i foarte mecanizat, din ala, din „Razboiul Sfant", cum i se zicea in
urma cu jumatate de veac, la 22 iunie 1941, pentru ca Neamul Romanesc mai avea in
memorie cu cate jertfe se intregise.

* Caci §tefan eel Mare, marunt de statura dar mare figura este eel care,
inspirat de Duhul Sfant {...), a rostit o zicala nemuritoare, ce i-a servit drept
deviza, §i care-apoi s-a dovedit o lege-a pamantului pentru toti voievozii ce i-au
urmat: «In du^mani cu hula, in popor cu sula!» Nu-i de mirare ca toti
moldovenii de azi ii seamana ca doua picaturi de apa: pitici, peltici §i degraba
varsatori de sange nevinovat. Apoi, Mihai Viteazul. A avut, ce-i drept, neclaritati
ideologice, i-a legat pe tarani de glie, dar a §i unit cele trei tari Romane^ti, cum
mai tarziu, in mod simbolic, istoricii au unit trei bucati de hartie ca sa
alcatuiasca faimoasa lui fraza-testament: «Pohta ce-am pohtit: Moldova,
Ardealul, Tara Romaneasca». (03, 420)

* Lui nu i-au dat nimic. Cum Mircea Cartarescu, a§a cum ne teleasigura un
admirator, pe noi toti aceia care-1 citim cu respect inainte de a-1 comenta §i barfi, are
imperturbabilitatea de a scrie dupa Revolutie exact ca inainte (de unde poate §i
indiferenta literara pentru mortii ei, ca lui nu i-au dat nimic, fie §i in materie de
Libertate!), la aceasta maculare a voievozilor Neamului Romanesc, coroborata cu
violarea-n grup in ceceu, pe cand dormea dusa, a simbolului Romaniei de§teptate la
1848, singura precautie contra retragerii cetateniei Romane, de catre concetatenii
furiosi, de la Nistru pan' la Tisa §i de la Toronto pan' la Sydney, pentru complicitate la
„o campanie de denigrare a valorilor culturii nationale, de distorsionare a adevarului
istoric §i a traditiilor stramo§e§ti, promovand contracultura §i creatiile obscene,
decadente" este, in stilul rezistentei prin cultura sub bol§evici, a pune-n gura pdna la
urechi a unui personaj necondamnat, incendiarele enunturi printre rdnduri ale
autorului de la Castel, fiind ales ca purtator de cuvant liber tocmai Omul-cu-doua-
mame, adica dl Ion Iliescu, al carui bazin electoral devastator pentru bucure§teni a fost
tocmai injumatatita Moldova, deci oricat de manjit de terorism §i mineriade, el n-avea
nici un motiv sa se exprime de pe pozitii rasiste vizavi de fratii no§tri hirsuti ca
Eminescu, vanzatori de §urubelnite la taraba in pietele Capitalei, pitici, peltici §i
degrabd vdrsdtori de sdnge nevinovat.

* Pasaj rasist sadea, incorect politic, incorect Romane§te, pentru care
pre§edintele comunist §i romanofob al Republicii Moldova, tovara§ul Vladimir
Voronin, care este un politician, un ideolog gi un strateg redutabil , cum din pacate a
fost o nuca de otel §i Ion Iliescu pentru dintii de laptic ai megaintelectualilor romani
rupti de popor, - ar putea ca§tiga capital electoral decisiv dand in judecata
Humanitasul la CEDO sau adresandu-se unor organe de presa influente §i in RO,
precum cotidianul parizian Le Monde.

Creatie lingvistica geniala, instantaneu memorabila pe vecie, sintagma
cartaresciana rasista asociata paradigmatic moldovenilor, „pitici, peltici §i degraba
varsatori de sange nevinovat", nu a§teapta decat sa fie popularisita de du§manii de
peste Nistru §i de dincoace de Prut ai acestei comunitati moldovene parasite de
romani, spre a deveni nemasurat mai populara decat poemul-invectiva intr-un cuvant,
Sdrrrma!.

Studiul Relatia Romaniei cu Republica Moldova, publicat la 25 ianuarie 1995 in
22 plus de Renate Weber, Valentin Stan §i Gabriel Andreescu, recomandandu-ne sa
recunoa§tem etnia moldoveana §i sa nu ne mai interesam decat de putinii cetateni
declarati Romani peste Prut - fara a se fi autodesfiintat, in consecinta, GDS-ul §i nici
macar sa se fi autoexpulzat din sediul din Galea Victoriei - sau declaratia despre
limba moldoveneasca ministrului de exteme Mihai Razvan Ungureanu, c-ar fi light
Romanian, adica u§urica, sunt depa§ite moralice§te §i pot fi date uitarii in arhivele
Akasiei, unde nu m-ar mira sa lucreze deja primele Nata§e kaghebiste, de o frumusete
celesta ca a minunatei Nathalie a lui Gilbert Becaud, rapitoarea studenta care il
secundeaza strans in vizita lui la Moscova.

* Nici avdnd prea mari §anse a mi se tolera. Stai §i te intrebi de ce pana §i
aceasta... precautiune cu Omul-cu-doua-mame injuriind pe §tefan §i Mihai, §i nu
asumare a invectivei de catre Scriitorul insu^i, deoarece pe aceste culmi raioase ale
mankurtizarii, Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului
(ISMAR), cum zicea un proiect de-al sihastritului Camelian Propinatiu - finantarea
fiind cu 33% peste cat se acorda Institutului Cultural Roman, carele probabil va

exporta peste tot infama p. 420 - noi Romanii n-avem! lar de la publicul cultivat,
fesenist sau manelar, a o citi integral cartea 03 nu e obligatoriu, iar a mai §i protesta
intru odihna voievodala este lipsit §i de comoditate, §i de sens, deoarece lectia a cam
fost invatata in RO, doara ce in exterior trebuie lamurit consumatorul roman ca de fapt
nu-i pricina de a-i batjocori pe unul Sfant §i pe altul Brav, dintre sfintii no§tri
voievozi, cat nici in Occident moravurile nu erau pe atunci, in paradigma ei de epoca,
liberale, ci noi dam cu bata-n marile simboluri doar cum a-i da cu analcid peste
national-comunism §i reziduuri, care deviatie a tradat marxismul eel mai pur,
dezamagind unii activi§ti de §i-au ars §i carnetul, incorecta fiind insa imaginea ca-n 22
decembrie 1989 din toate apartamentele Bucure§tiului se inalta prin geamlacurile
bucatariilor fum albastrui de la cemeala cotizatiilor.

Eu de exemplu, nu am fost unul dintre cei 4 milioane de cotizanti PCR , ci dintre
cei 19 milioane de nemembri de partid, negasind placere in a ajunge scriitor canonic
al Epocii Cea §i nici avdnd prea mari §anse a mi se tolera, nefiind fiu nici macar de
mic nomenclaturist, ci nepot de luptator national, eel mult.

* E ca atunci cand te-a scuipat boierul mintii in obraz dinaintea copiilor tai §i
simti ca-ti crapa creierii daca nu rasplate§ti cumva de atata umilinta.

* „In paginile sale de Amintiri, tiparite in Viata Basarabiei, numerele 8 §i 9 din
1942, Pantelimon Halippa face o remarca interesanta, amintindu-ne de acela care a
fost luptatorul national Grigore Constantinescu:

«Studiile secundare Alexie Mateevici §i le-a facut in Seminarul teologic de la
Chi§inau, intre anii 1904 - 1910 §i a avut prilej sa studieze Limba §i scrisul Romanesc
de la teologul Gr. Constantinescu, Roman din Ia§i, care i§i facuse studiile la Academia
teologica din Chiev §i, multumita mi§carilor revolutionare din 1905-1906, reu§ise sa
fie profesor de Limba Romana la Seminarul teologic din Chi§inau.»"

A§a scrie carturarul lurie Colesnic in
Basarabia necunoscuta. In primul volum, la
pagina 176, iar trei file mai incolo am gasit
cutremurat de emotie o imagine mult familiara
mie, pentru ca Ursita, care se mai cheama
Co§mar sau Istorie, dupa caz, a facut sa-mi fie
bunic tocmai mie acest luptator national,
Grigore Constantinescu, ulterior preotul
Napadenilor, carele In 1913-1914, imediat dupa
Balcic, scotea la Chi§inau Glasul Basarabiei, ca
„director-proprietar".

Cata emotie! El, cu Infati§are cehoviana,
mama copil, surori ale ei §i, de-a dreptul
boieroaica bunica. In acea legendara poza sepia,
ascunsa In graba §i teroare sub clo§ca, la
perchezitie, de Mama, cand 1-au luat Intr-o noapte de august 1952, a Sfintei Fecioare,
securi§tii §i muncitorii atei pe Tata-n Romlag.

lata de ce, pe cand mama mea nu putea sa-i trimita la uitatul Canal salvatorul
pachet tatalui meu distrofic cu numele ei ca expeditor, fiindca nu i se emitea buletin In
RPR , ca Romanca nascuta la Chi^inau urmand a fi eventual redata URSS-ului, deja
Incepusem a-mi forma despre acest ora§ de pe Bac o imagine-n care §tefan eel Mare,
Inarmat cu o sfanta cruce, ar fi putut intimida, cum studentul din Tien Anmen, o
Intreaga coloana de motorizate T-34, cea mai veche amintire a mea fiind, dealtfel.

trecerea pe §oseaua din Titu Targ a unui astfel de rinocer pe §enile, apartinator cert
Armatei Ro§ii de ocupatie.

* Autoelita este care a apelat la lichele (adica dalmatieni, pe limba lui Pamuk),
mergeti dara din cultura in economie, ca in rest ne ocupam noi, adica vom face noi
totul, a§a s-a subinteles: monarhie (bipartida), lustratie, procesul comunismului (cu al
masacrelor din Decembrie cu tot), Reintregirea Neamului, Luminarea Poporului,
exaltarea Misiei Culturale a Neamului Romanesc, Wikipedia Romaneasca, ba§ca
Emanciparea Cadrelor Didactice, intra folosirea lor ca pe o curea de transmisie intre
aforismele megaintelectualilor §i proverbele Gloatei!

Autoelita, care §tie toata lumea ce este, izbindu-ne de ea peste tot, la stand, la
librarie, la teveu, la radio, la chio§c, la orice premieri anuale, la clubul Deus ex
machina, la muzeu, pe net, in manual, la concert, la cafenea, la circ §i chiar la meci, s-
a mentinut ca stractura informala, deci indefinibila, §i va mai dura - de la tineretul
eroic decembrist la tineretul idealist care vine din Diaspora acasa, auzind ca se baga-
n cultura 0,16 % din pib, §i va indeplini Misia Culturala §i Civilizatorie a Neamului
Romanesc la Marea Neagra §i pe Mapamond - nu pentra ca ea §i-ar fi asigurat
coeziunea prin pasiuni Auto comune, cum s-ar putea crede, ci prin culpa de a nu se fi
preocupat consecvent de cregterea necontenita a Infrastructure Intelectuale, ceea ce
aproape ca a anulat Luminarea Poporului.

lar bezna se va intensifica, Biblioteca Nationala, inceputa de Ceau§escu in
1986, n-a fost continuata de universitarii care au venit la putere peste doua cincinale,
deoarece superioritatea lor fata de studenti nu depindea de facilitatile documentare, iar
dupa ce la 11 decembrie 2000 s-a produs gratierea colectiva §i votarea in unanimitate
re-pre§edinte a dlui Ion Iliescu, intelectualii feseni§ti ai dansului au manifestat o
ingratitudine strigatoare la cer nu numai nereluand lucrarile la zidul parasit §i
neispravit, ci pretinzand modificarea destinatiei culturale, adica sa se adaposteasca in
depozite pe malul Dambovitei... Guvernul(!), amenintat langa Muzeul Antipa de
cutremur, fiind cladirea §ubrezita de blestemele Clasei Muncitoare sindicalizate.

Or, acum, cand cu fonduri europene se va ajunge pe malul Dambovitei la
finisaje, parca vad ca se va produce §i, statistic inevitabilul, Cutremur Devastator, a§a
ca iar se va infiinta cu pretentii locative Guvernul la Biblioteca, sau vreun minister de
forta, sau se va produce dracu §tie ce, oricum confirmandu-se anticiparea pesimista ca
umplerea cu fond de carte occidental cat sa te poti documenta in RO va fi abia opera
de inima a tineretului idealist din DRO (Diaspora Romana), ce se va intoarce in patrie
s-o updateze ca pa§opti§tii lui Rosenthal.

* Dar cine sunt eu sa remarc ca exista Autoelita?

Intreb de pe trecerea de pietoni, unde scrie hieratic zebra: de ce mai trebuie sa §i
fiu cineva, cand am prieteni atat de influenti incat mi se poate muta §i cadavral?

* Iar judecata istoriei e cam a§a.

De obicei, clasa politica e iresponsabila ; nu ai ce discuta cu ea. §TIE, dar nu
vrea, din cauza impunitatii ei, asigurata de cleptocratie sau de Noul Stapan.

Cu ea nu se discuta, pentru ca vai! ea nici macar nu se judeca, ci se pedepse^te.

Desigur simbolic, unul pentru toti, cum Ceau§escu pentra Iliescu sau cum
Miron Cozma tot pentru Iliescu.

In schimb, se cearta, pana la ultimul enunt scris §i vandut, cand ajunge din
iresponsabila insuportabila , tocmai elita intelectuala, cu deosebire Autoelita.

10

* Poate ca nu s-ar fi ales §i smantanit la noi nici o elita daca n-ar fi precedat
Revolutia eroarea paltini§ana ca nu s-a precizat pozitivist criteriul dupa care se vor
alege caii de cursa Intelectuali, ce corect indramati spiritual, vor scoate Romania din
fecala, adica din kkt, pentru ca ea sa-§i exprime spiritualitatea latina in universal,
repede-repede, pana nu ne inecam cu totii in oceanul globalizarii ca in vidanja
vidanjelor.

De aceea, Ei s-au ales singuri , a§a delimitandu-se orice Autoelita, care e un
concept vag, inderinibil operational, cum sunt §i cele de marie, megaintelectual,
geniu, §men, Stapanul eel Vechi, Stapanul eel Nou, revolutie, Centura, patriotism,
prostitutie, metanoia, pervaziune fiscala, sloboz, cocalar, coruptie sau piarista.

Eseul insa, de-aia e eseu, ca sa jongleze cu concepte vagi - eventual variabile in
text, cum e §i natural §i dezirabil - ba inca §i cu metode vagi, antiejaculatorii, elastice,
inclusiv cu aprecieri critice inconsecvente, cum ar fi sa separi in marele text
cartarescian o zona amorfa, o zona mai marfa, ce ar merita semnata la deruta Lulu
Caldarescu §i o alta a autenticului Mircea Cartarescu , etern nobelizabila, pentru ca
apoi sa-ti dai seama singur ca nu e nevoie de nici un fel de heteronime §i ca sprijinul
tau pentru Candidatul nostra Nobel trebuie sa rie, spre mai binele Neamului
Romanesc §i al Literaturii, un sprijin total, in numele Domnului de pe
Intercontinental, netarmurit §i neconditionat.

* lata de ce, deschizand cu cea mai mare iubire abia cumparatul 03,
franzarindu-1 febril §i nimerind randomizat, dar prin Ursita destinului, tocmai pagina
rasista 420, inchinata violatorului §tefan eel Mare, nu mi-a fost tocmai bine,
trecandu-ma toti riorii, cum nu m-am simtit mai rau decat in dimineata de neuitat cand
am le§inat la Impozite §i Taxe citind in Dilema 265 cum lamura elitei clipei, mai
toata, asasina in acel blestemat 5 martie 1998 Mitul lui Eminescu, Poetul National de
la care-am invatat de timpuriu cuvantul Nistru.

§i mai lata de ce m-am chitit eu in sinea me ca daca Fluturele
postmodernismului va ri fost scriind in transa cu analcid mascari pe trecutul nostru, la
Schloss Solitude, la Castel, prea departe de popor, macar fanii din Autoelita Capitalei,
pe care cu atata geniu inaripat de postromanism o evoca, vor binevoi sa-i atraga, cu
mil de precautiuni, atentia asupra unui viitor §ocant pana §i pentra un Gregor Samsa.

Anume ca daca ai pe murii institutului tau mapamondul cu zone albe unde
romanul Cartarescu deocamdata nu s-a tradus, te orbe§te ca un neon enormul spatiu ce
se intinde de la Nistra pan' la Paciric. Or, in tot acest imperiu nesfar§it de Siberii de
gheata, radacinile Romane§ti ale deportatilor sunt serioase §i nu pica tocmai bine acea
pagina rasista sadea 420, pe baza careia majoritarii locali, poate chiar neortodoc§i, sa
rada de moldoveni strigandu-le Sdrrrma! §i amintindu-le ca sunt pitici, peltici §i
degraba varsatori de sange nevinovat, semanand adica voievodului lor violator ca
ni§te picaturi de apa.

* Nimic de conspectat. Aceasta proba nr. 420 poate genera un tsunami de
sinucideri in randurile scriitorice§ti sau critice sau universitare §i a§a rarite, caci ea
demonstreaza, prin non-reactiile publicului la batjocorirea fratilor no§tri basarabeni,
ca de fapt cartile noastre or ri cumparate, dar nu sunt citite . Ele, pescuite ca ni§te
languste dintr-o mare de traduceri care a inundat librariile, mor in rafturi §i pe
noptiere, se depreciaza §i se descompun. Pare de necrezut, dar uite ca publicului ori
nu-i pasa, ori cite§te pe diagonala §i o fi trecut peste pagina infama fara sa-i simta
gustul de analcid §i izul ilogic ca al imanentei!

11

Este intr-adevar tare trist, fiindca pentru public te chinuie§ti toata viata, ca
pentru ni§te copii ingrati, iar el habar n-are de cat de epuizant este sa scrii critic, nu
promotional, anticipand situatii postmoderne precum cea cu cititoarea Coca
Dospinoiu, care doar a „ghicit" gratios in vreo pagina cartaresciana sau alta,
neintelegand decat din an in Pa§tele ma-sii la ce subtilitate faci trimitere, daca n-a
explorat niciodata intregul text.

Iar aceasta lectura frunzarita e comuna intregii Autoelite, nimeni n-a citit-o rand
cu rand, de la prima la ultima carte, pentru a constata ca nu prea e nimic de
conspectat, pe cand de la un Noica sau un Tutea era memorabil totul.

* Nereu§ite ale scriitorului Mircea Cartarescu. Aceasta proba nr. 420 este, ca la
joacele pe computer, o u§a magica prin care se trece de la o „realitate" la alta, printr-
un simplu clic oftalmologic. Cu alte cuvinte, daca operele complete cartaresciene or ri
pentru unii lectori orbitor invulnerabile artistic, totu§i critica ideologica le poate
diagnostica destule domenii nule, in maniera in care un consilier prezidential a
spulberat multe pagini din Eminescu gazetarul, cu mit cu tot.

Astfel de nereu§ite ale scriitorului Mircea Cartarescu sunt: intelegerea
trunchiata a sufletului Romanesc, darea cu analcid peste visul chimeric Eminescian,
voievozii aia spectrali vazuti numai prin lentila postromanismului radiograriind fecala
lui Patapievici, cronica de familie mic nomenclaturista care este TO ca epopee
fesenista, exclusivismul insu§irii in folos propriu a postmodernismului romanesc
(M.C.= le fondateur du post-modernisme roumain) expropriind pe intaiul nostru poet
ecologist Nicolae Labi§ de aceasta prioritate (cum nici lui Marin Freda nu i se
recunoa§te in parodia de Intelectual Moromete un genial personaj postmodern!), in
rine, cea mai grava fapta de coruptie prin fictiune riind totu§i contributia literara la
privatizarea Securitatii in Revolutia insagi.

* Declaratia de teritorialitate. Foarte bine, o conceptie ca oricare alta! - imi
spunea un eminent critic. Numai ca ea trebuie sa rie scoasa cu forcepsul din capatana
elitei, de catre singura parghie de care dispune poporul, adica Fartidul Cadrelor
Didactice, deoarece Sentimentul lichidatorist al postromanismului nu te joci cu el, cu
grelele sale consecinte!

Cea mai nasoala riind ca falimentul nostru moral elibereaza §i pe Intelectual de
sfanta sa datorie de a se jertri pentru o Tara irelevanta.

Da, Fartidul Amaratilor din Romania o diagnosticheaza ferm: scopul
Intelectualului otravit de Sentimentul lichidatorist al postromanismului nu mai este sa
lumineze poporul, ci sa-i ia baniil

§i poate ca nu e vorba doar de nechezolii de speta I, semidocti din lipsa de
biblioteci, sau de cei de speta II, cu probleme deontologice la patriotism dupa acces la
rafturi occidentale, ci de mult mai multi.

De aceea §i viata spirituals este o continua lupta pentru dominanta la nivelul
haitei sau teritorial intre haite, limbajul comunicarii riind un raget tot mai elevat §i
inaccesibil gloatei, iar sensul discursurilor riind rinalitatea accesarii unei feliute din
pib sau din diferite alte sponsorizari.

Retrospectiv, chiar §i celebrul Apel catre lichele, din monarhista zi de 30
decembrie 1989, nu mai apare azi, cum am mai zis, decat ca o intimidanta declaratie
de teritorialitate.

Fiindca Sentimentul lichidatorist al postromanismului vine de la conceptia
demitizanta ca Neamul Romanesc are o istorie cu radiograrie de fecala §i, in
consecinta, nu din cauza cleptocratiei - emanatie a Nomenclature bol§evice cu

12

pivotul ei Securitatea -, ci de-aia, pentru ca suntem un popor de hoti, producem zi de
zi, ceas de ceas §i in proportii de masa, coruptie §i corupti, prezentul fiind in mod
necesar o diaree abstrasa din amintitul trecut de kkt!.

* lar un viitor mai bun nu mai conteaza pentru mortii Revolutiei Impu§cate,
avand in vedere profunzimea metafizica a ireversibilitatii preromantice a timpului, a§a
cum observa in De umbris idearum §i martirul Giordano Bruno, ca „Il passato e tutto,
I'avvenire e niente, il tempo non ha un altro senso" .

* §i chiar succesul! Totu§i, regula morala a oricarui inceput este: mai intai,
trebuie respectat la Mircea Cartarescu efortul literar al unei vieti. $i chiar succesul!
De care trebuie sa se bucure orice artist roman, ba e chiar dator, pentru ca in caz de
nobelizare a acestui geniu inaripat de postromanismul deja al Epocii Wash, i-ar create
§i lui actiunile, ca §i speranta in confirmarea canonica a Occidentului!

Abia apoi incepi sa fii carcota§, sa-1 critici pe eel mai bine vandut autor roman
din toate timpurile, pentru Basarabia, pentru Revo, pentru Kitsch, §i sa te sondezi
launtric daca ai rezista cat el, sa fii suspectat §i barfit prin cafenele §i berarii de
observatorii national-comuni§ti aproape securi§ti, de pilda cum ca n-ai fi - recrutat
inca din 1990 in Iowa City de CIA, in 1977 de Mossad la Cochirleni §i in 1968 in
preventoriu la Voila, la 12 ani, de Cagabau - decat un banal agent de influenta, om
de litere bucure§tean care, semnand texte gata facute, este supramediatizat ca sa
maculeze in favoarea globalismului aducator de marfa SUA cu euri miturile nationale
§i ca sa-§i asume in numele a 20-30 de milioane de Romani vini istorice fata de evrei,
rromi, unguri, bulgari, ru§i, aromani §i alte popoare, fiind invitat in consecinta, pa
peste tot, sa-§i lanseze imputita lui de elucubratie sexualista Ciorditor, scriitor de
femei care nici n-a raspuns la provocarea la duel aruncata-n obraz de un universitar,
tot filolog!

Pavaza unui avertisment al Cartarescului cum ca eel mai tare m-ar intrista o
lectura pasiva, fie impotrivire permanenta, fie acceptare totala, ideal fiind un melanj
de plinuri §i de goluri, nefiind invidiata de nimeni!

* A venit homosapul, adica un mat plin de fecale intre un creier §i-un sex,
cumparand ingerul de gips la supermarketul de langa Biserica Sebastian §i apoi a venit
§tiutorul la cinema Lira, invitandu-ma la un restaurant pakistanez cu tango, §i am avut
revelatia ca pozitia mea, contorsionat chakras cu chakras de durere unionists, este
total incorecta, manifestand eu primitivism prin citirea unui text literar ca pe un
manifest politic argentinian, deoarece postmodernismul nu vinde idei, nici carti, ci un
fel de obiecte imaginare borgesiene, senzuale, iresponsabile, deoarece „textul §i realul
se contopesc, se afirma §i se neaga altemativ, descriind pana la urma o entitate
translucida, indeterminata, pe care am numit-o candva texistenta §i care corespunde
starii a treia, pisicii lui Heisenberg, obiectelor imposibile ale lui Escher - recte
obiectului postmodern."

* De unde §i concluzia in spatiul pentatonic ca noi nu numai ca am avut
postmodernism fara modernitate, dar lichidarea premedidata, cu scenariu receptionat
de la patura superpusa, a Mitului Eminescian, este complet prematura: lasand
cleptocratia sa se preocupe de capul ei de Totul, uite ca noi nu am mai infaptuit
unitatea nationala, ci tot dam inapoi ca racul spre America Dunareana, cu capitala in
conurbatia Giurgiu-Russe, unde se poate fotografia §i Podul de Fluturi daca

13

straluce§te soarele in termopanele blocurilor turn de pe inaltul §i mai ieftinul mal
bulgar.

* Graba strica treaba. Gaudeamusul anului centenar Mircea Eliade 2007, cand
se plinesc 90 de ani de la 18 iunie 1917, data la care Alexei Mateevici, la Congresul
Invatatorilor, a citit imnul Limba noastra, continua sa ne bucure sub albastra cupola
cu invataturile sale. Trece ingandurat un cititor. Zgribulit. Televedeta Mihaela
Radulescu vinde permanent din lucrurile ei simple, publicul televizionar
impreunandu-se zambitor iliescano-basescian cu publicul de noptiera la aceasta editie
de consens. Mie, la o mie de picioare deasupra calotei, la standul de vis al editurii
mele acoperite de ninsori elvetiene, langa restaurantul de la nivelul eel mai excentric,
ca Atot§tiutor Cititor Unic, mi se tot deschide mereu §i mereu exemplarul din 03 la p.
420, precum un fluture de carton dreptunghiular dezvaluind prin departarea aripilor
paroase ca ale lui Eminescu o rana prelunga, insiropata gasteropodal, confirmand ca
toate ies acum la iveala, ca excrementele, vorba dlui Patapievici.

Pagina nefasta, unde sub precautiunea ca vorbe§te in 22 decembrie 1989 Omul-
cu-doua-mame, aflam despre §tefan Voda al Moldovei, abia ie§it la un sondaj
televizat a fi Cel Mai Mare Roman, cum ca-§i denigra adversarii, ii hulea, §i mai era §i
un mare violator, adica prostii, ca puteai sa-i strici imaginea altfel, legandu-te de
Matrio§ka, de aripa kaghebista a Securitatii, dezvoltand fictional marturia ca
Mu§atinul asta injura groaznic ruse§te \ Sau intreband insinuant ca de ce gi-a maritat
fata tocmai la Moscova ! (Fiindca avea picioare lungi de balerina! bombane Domnita
Chiajna, data lui Mircea Ciobanul, catre sora sa Ruxandra, data Lapu§neanului.)

Certa este, a§adar, o nervozitate pagubitoare la Mircea, legata probabil de
sfar§itul bursei la Stuttgart, in loc de alte picanterii - batjocorirea cu orice pret a
Eroului Necunoscut, atribuind kafkian lui Ion Iliescu un discurs nationalist de care nu
e capabil , cum nu sunt nici puii occidentalizati ai acelor mici nomenclaturi§ti fanatici,
cei mai periculo§i cu putinta, care chiar au crezut in marxism, nesuportand deviatii sau
intinari, §i in plus, bazinul electoral moldovenesc al fesenismului nu permitea
demitizarea lui §tefan eel Mare ca violator, tata biblic unei semintii degenerate, a
moldovenilor pitici, peltici §i degraba varsatori de sange nevinovat.

* Cum nu trebuie inteleasa aceasta carte imprescriptibila. Kitsch orbitor §i
geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cdrtdrescu. Sunt §i eu un fractal delabrat in
mi§care browniana prin inconcevabilul Univers, a§a ca empatia mea pentru Mircea ma
doare rau, fiindca nu se poate pentru un Intelectual postmodern mai rau Raul decat sa
scrii o carte grea ca 03 §i sa constati ca doar un singur cititor , insu§i Cititorul cu c
mare, numai ala, spre care converge seria §tiutorilor, a ajuns pana la infama pagina
420!

Te cuprinde monoton ceva din melancolia ecleziasta a unuia care a fost rege la
lerusalim §i totul s-a dovedit risipire de timp, fluviu, mare §i suflet, vanare de vant,
zadarnicie.

Zac cu ochii in gol, cu gandul masor cat inca mai pustiu va fi peisajul nostru
Intelectual cand Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu, T. O. Bobe, Horia-Roman
Patapievici, Andrei Ple§u sau Gabriel Liiceanu ar impinge postromanismul pana la
capat §i ar inceta a mai scrie in versuri, sfaramandu-§i fiecare organele.

§i mi se arata, ranjind de pe toate monitoarele culinare ale Stapanului sau,
chipul viclean al uzurpatorului ros launtric de invidie meschina §i chiar ura Jean
Laturi§, viitorul director ICR, poate §i coactionar la Humanitas.

Pentru care §menar n-a§ vrea sa lucrez cu nici un chip.

14

* N-a^ vrea safiu rau inteles. In aerul tot mai inchis ce respiram in Romania §i-
n Diaspora, haidamacilor uzurpatorului Jean Laturi§, care pande§te de ani lungi
calcarea pe bee §i caderea, ori a lui Patapievici, sa ajunga prin protectie de fuste din
drapel politic vataf pe exportul nostru de produse culturale, ori a lui Cartarescu, sa se
supramediatizeze drept principalul scriitor roman postbelic, eu le spun un singur
lucru:

- Mircea e prietenul meu §i va... muma-n..., daca mai indrazne§te vreun
aspirator cumulard sa dea in el!

* Postmodernismul e focalizat pe produs, pe punerea autorului la produs -
vorba unui textier antiEminescian. Postmodernistul nu are ceva de spus, ci un text

de vandut. lar „adevarul" ii este indiferent. Daca publicul tintit de tine ravne§te la o
anume orientare antibol§evica, atunci li dai cate sarmale poate inghiti, neobligandu-te
nimeni, daca ai alte comenzi sa le refuzi.

Doar ca sistema asta merge numa-n Occident, multimilenarul Neam Romanesc
fiind mai greu de dus de nas. El are, de cum intra-n Targul Gaudeamus, intuitia ca e
ceva putred in postmodernism §i atunci i§i apara puritatea virginala a sufletului cre§tin
printr-un procedeu ingenios: el cumpara cartile intens promo vate, dar nu le prea
cite^te! Spre deosebire de sarmale, fie §i reci. Cel mult respecta indicatiile §i
recomandarile ce i le dau in scarba autorii, zambind manze§te, cum ca sa contemple o
singura pagina pe zi §i sa ghiceasca-n ea, deoarece oricum textul ar fi ilizibil, adica
iresponsabil in ambiguitatea sa.

Frumusetea colosala a situatiei fiind ca Despartirea de Eminescu, la 5 martie
1998, ne-a costat foarte scump. Faptul ca un an mai tarziu nu s-a mai putut inalta
statuia Poetului National la Cernauti, amanata de extremi§tii ucraineni, nu e
semnificativ, dar ridicolul situatiei ca astazi in majoritatea cazurilor singurele carti
despre care se discuta sunt de fapt carti necitite , pare a spune Ceva despre
superficialitatea Intelectualului recent.

Platim cartea, o frunzarim febril, zicem copilare§te ca „past'am puntru mai
ta'ziu!", o punem in raft $i acolo o ingropam . lar daca nadajduim sa ne ajute criticii,
rumegandu-ne dan§ii ideile principale , de n-avem timp de lecturi, deziluzia are o
dinamica fara egal, deoarece cligeele discursului puzzle al acestor paraziti sunt
invariante la continutul pe care-1 promoveaza : orez, tocatura, piper etc.

* Der Raum ist das Paradies, die Zeit ist die Holle. La urma urmei, Mircea
Cartarescu este eel mai mare prozator contemporan postbelic , doar de dupa razboiul
basarabenilor cu smirnovi§tii de pe Nistru, intr-o literatura agonica, parasita de
cititorii ei. Un fel de Max Blecher, scos din Romania Regala §i anonimizat intr-o
epoca terna, in care ne lipsesc §i Rebreanu, §i lonel Teodoreanu, §i Camil Petrescu!

Am citit cu mult efort Orbitor 3 §i am scris in chinuri Kitsch orbitor §i geniu
inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu, partea intai, poate Piciorul stdng,
proiectand totodata partea a doua, evident Corpul divin, §i partea a treia, poate
Piciorul drept, ingrijorat ca a§ putea depa§i 2000 de pagini de eseistica programatic
pedestra, fragmentarist-realista, dar indurerat peste masura la iconostas de zadarnicia
demersului de a fi critic sau prieten Autorului, fie el §i postmodernist, intr-o
postmodernitate care nu ma mai satisface fiindca lipsa de reactie la infama pagina
rasista 420 se constituie intr-un test probator ca tat twam asi, ca eu sunt Cititorul
Unic, Regele Cititorilor, Alesul, Cel ce a ajuns tremurand misterios pana la mesajul
initiatic Mahavakya ca noi romanii avem o istorie de kkt, tocmai cand trecutul e

15

Totul, prezentul nu e decat extrapolare, iar Viitorul nici nu exista, a§a ca nu se mai
poate face nimic, care e §i deviza postromanismului.

* Homosapul, observa cu durere, epistolar, Pascal catre Antioh Cantemir,
intaiul mare poet rus, nu este decat un fractal delabrat in mi§care browniana prin
inconcevabilul univers.

Nu trebuie sa se polimerizeze inflationar toate dejectiile civilizatiei noastre
pentru a-1 deporta pe candidatul la Mantuire, cu samanta cu tot, din textul istoriei in
de§ertul literaturii, din Rodopi la Tantava, ca sa se mumifice in parfumul bulgar al
fictiunii dintre doa§te.

Spionand prin satelitii americani in Oceanul Euroatlantic bancurile de cod,
binecunoscutul romancier Dan Brown, poate eel mai citit autor global in RO, a
descoperit mi^carea browniana care ii poarta numele §i ii va aduce, poate, Nobelul,
plecand de la similitudinea fractalica dintre forma ontodinamica a codului §i forma
similara a intregului banc, poanta fiind ca, a§a cum §tiu toti pe§tii, exista topologic §i
femei credincioase, deoarece ele iti ofera pervaziv cand penetrezi membrana fiintei
intotdeauna aceea§i fata, de Veronika spiritualizata de-a lui Paulo Coelho,
torsionandu-se enigmatic peste ustensila heideggeriana, ca lucratoarele proletare de la
banda Mobius.

De aceea, le §i iubim global, in teorie, caci oricat de catastrofal delabrata ar fi
cea de fata, ea este nu numai ceea ce are, ci inca ceva in plus, practic un rest nicasian
din batrani lasat in universul nostru spiritual dupa talmacirea lui Platon, anume o
holograma a Mariei Magdalena reflectand in eternum Crucificarea §i orbindu-ne.

* A fi un fractal delabrat in mi§care browniana prin inconcevabilul univers este
atunci un mod enigmatic de a fi trist §i singur in textul universal, ceea ce nu inseamna
aproape deloc ca aceasta singuratate bacoviana este admisibil sa te orbeasca de la
obraz in singularitatea ei §i sa te indrume diavole§te nu spre oneness ci spre
autoperceptia vana cum ca daca e§ti tu izolat la Schloss Solitude, la Castel, singur,
singur ca Gregor Samsa, fara de ga§ca, atunci e§ti §i un original, respectiv detii un
patrimoniu genetic de exceptie la nivel de spermie §i tinte§ti cu impertinenta un
segment de diamant al ovulului, ceea ce impune, dincolo de principiul postmodernist
al placerii §i al legaturii slabe dintre elementele de sens ale retelei semantice, a
demitiza predecesorii intr-un fel deontologic precar, anume in folos propriu §i fara
asumarea raspunderii politice a cuvantului scris §i vandut.

Caci oricine parcurge gregar 03, din punctul de vedere al Sociologiei Aplicate,
nu poate evita in final analogiile care-ti parcurg stroboscopic bolta craniului in cruci§
§i-n curmezi§, cu Revolutia Fututa la 22 decembrie 1989, ale unei exegeze inaugurale
§i totodata terminale multimodal la epopeea metatextual-parodica Orbitor, eel mai
ambitios proiect din literatura romana, conceput in forma de fluture, trefla sau
catedrala, dupa un contact in Akasia cu panza paianjenului Dali, eel labartat §i deci
superficial din Marele Masturbator peste o intruchipare arhetipala a unei istorii
second-hand, dovedind cu istoria religiilor, mistica, ufuistica, diazepanul §i gandirea
sapientiala din postistorie, ca totul se bea in sila, ca fiola de Quilibrex, fuziunea totala
dintre postmodernism §i postmodernitate nefolosind la nimic.

* Sanctificarea Poetului National. Pentru ca actiunea ta de exprimare ca
carcota§ vizavi numai de unele derapaje postromaniste ale acestui mare text poate fi
exploatata ca pe un tot unitar de comploti§tii de prin parcuri, cluburi, cafenele sau
bordeluri, iar dupa elicopterizarea fluturelui de pe acoperi§ul de tabla oxidata al

16

Uniunii Scriitorilor, sa te pomene§ti ca e proclamat „cel mai important scriitor de
Limba Romana postbelica" aide sexualistul Jean Laturi§ sau vreun altul dintre barbatii
de la Bucure§ti, monstraosul municipiu invaluit in mister §i intuneric, participanti la
asasinarea Mitului Eminescian §i premiati de boto§aneni, sau vreuna dintre femeile de
la Cluj-Napoca angajate in aceea§i deconstructie demitizanta a autorului Scrisorii a V-
a, Dalila, rezultatul final fiind ca, din mila Domnului, tot Biserica Ortodoxa Romana
ca§tiga, pentru reinvierea ritualului eel mai induio§ator al Neamului Romanesc
Sanctificarea Poetului National devenind de la 5 martie 1998 spre infinire, o
necesitate europeana obiectiva - pentru recitatori, pentru cititori, pentru bibliotecari §i
librari, ca §i intra a se tamadui suflete§te §i intrema spiritual Literatura noastra, ajunsa
eminamente viagrara, datorita consumului prematur de „substanta energetica P",
genune spirituals care, spre deosebire de economia de piata, a ramas nefunctionala de
la 13-15 iunie incoace, ceea ce nu exclude preorgasmic P, in functie de interesele
§efilor de promotie, nici primejdia P ca uzurpatorul Laturi§ sa vocifereze, arancandu-i
cartile pe rug, ca Cartarescu e principalul vinovat, ca §i la Revolutia Fututa prin
analogic, cum am mai zis.

* Noi sa ne tinem de neamuri unit cu altii. De la 1 ianuarie 2007, odata cu
diluarea RO in UE, Neamul Romanesc nu mai este decat o minoritate sud-est
europeana ca oricare alta , compusa din cei ce se simt §i eventual se declara Romani de
la Nistru pan' la Tisa §i de la Toronto pan' la Sydney. Dimpreuna cu alte minoritati,
fiecare cu interesele ei, Neamul Romanesc are mai intai datoria sacra de a face din RO
o regiune atractiva, cu un standard de viata, democratic, toleranta §i educatie
cosmopolita consonant cu normele UE, iar mai apoi de a-§i aduce obolul la achitarea
arieratelor Misiei Culturale, adica, oriunde ne-a azvarlit pe mapamond zaral ursitei,
noi sa ne tinem de neamuri unii cu altii §i sa ne exprimam in universal ca Romani,
recuperand cu timpul cam cat au facut deja fratii no§tri de ginta latina, italieni,
francezi sau spanioli, care acum pot sa §i piara ca fluturii dupa depunerea ou§oarelor,
decat care noi nu suntem mai prejos din fire, din aripile geniului §i din encefal, doar
ce c-am avut o istorie vitrega, fiind sub vremi §i, din nefericire, il passato e tutto,
I'avvenire e niente, il tempo non ha un altro senso.

* De la tineretul idealist pa§optist batjocorit copios de Mircea Cartarescu in
Levantul §i, pentra cine mai avea dubii, prin violarea-n ceceu a simbolului boieresc,
Revolutia Romana cea pictata de idealistul ideali§tilor - acel generos pana la non-
egoism Rosenthal ce merita monument la Giurgiu-Russe langa Eminescu, printre eroii
Independentei -, de la aceasta generatie, zic, pana la precursoral revoltat, deputatul
european boier Dinicu Golescu, nu e decat o viata de caine. §i sa nu uitam ca plecam
din barlogul cu doua ie§iri al romanului cu somn agitat de groaza zapciului fanariot §i
a invadatoralui turc, rus sau austro-ungar!

De aceea, un bun Roman de azi socote§te ca Neamul Romanesc e o parte a
poporalui Roman sau a natiunii Romane sau ce naiba o fi, cuprinzand pe acei cetateni
de stransura care nu sunt unguri, germani, rromi, ucraineni, evrei, turci, cartaginezi,
turci, polonezi, arabi, hittiti, chinezi, kosovari sau japonezi. De fapt, o data cu
prabu§irea bol§evismului a cazut natiunea socialista ca inchisoare a popoarelor.

Romani, maghiari, germani, rromi, ra§i, evrei, rateni, sarbi, turci, tatari, greci,
arabi, chinezi, laponi, italieni §i alte nationalitati actioneaza ca un tot unitar in UE §i in
globalizare, fiecare cu destinul sau. Nimeni nu mai e constrans a-§i potrivi ceasul
spiritualitatii dupa Casa Poporului de la Bucure§ti sau dupa futelnita aia de C.C.

17

Ca va exista §i o piata de arta cosmopolita aici, asta e altceva, lunga viata
economiei de piata!

A pierit natiunea Romana, a inviat Neamul Romanesc, din Cernauti pana in
Timoc §i din Toronto pana-n Sydney.

Ca bun Roman, oriunde te-ai afla, chestiunea care ramane - nu vom inceta sa o
repetim nicicand! - este doar interogatia daca ne vom implini sau nu Misia Culturala,
marile reconstituiri §i recuperari, inainte de marea asimilare , de disparitie, de extinctie
in diluantul global, important fiind ca pentru infrico§ata Judecata de Apoi a
Neamurilor sa fim adica pe deplin exprimati pre limba noastra, cum §i-au terminat
deja treaba fratii no§tri de ginta latina italieni, francezi §i spanioli, mai noroco§i in
istorie decat noi, care totu§i radem la urma, fie §i ca ba§calie postmoderna.

* Sub zodia fluturelui. §i daca un scriitor ca Mircea Cartarescu a fost dat de
§tiutori tocmai Neamului Romanesc - ca sa planga poporul asta cu un ochi §i,
asimetric, sa rada cu celalalt dinaintea unui fenomen scriptural orbitor - este pentru
pacatele noastre, dar §i intra nadejdea Mantuirii.

Pentru ca Misia Culturala inseamna a da la popor, atat ce se da in prezent, la
moda, sub zodia fluturelui, cat §i ce nu i s-a dat, ce n-afost safie sub zodii mai rele.

Ci experimentul din maculatoral Levantul, despre al carui loc in planul
providential Chir Auctorele n-au banuit nemica, a dovedit-o cu mare pohfala: uite ca
pot fi scrise toate operele care n-a fost sa fie scrise din pricina Terorii Istorice ! -
succesiunea cronologica a ratrapagiului mai necontand in infinitatea Akasiei, in
Biblioteca Universala, unde Mirci§or §i Petruta devin contemporani cu Daphnis §i
Chloel

* Despre de§ertificare. Da, zodiile sunt rele pentru desfranati §i pentra
necredincio§i, nu mai e de trait, ci de nemurit. Vedem vara de vara: RO se va
de§ertifica inexorabil, spiritualizandu-se la extrem pustiul asta Intelectual: O,
Romdnie, caca-m-a§ in bibliotecile tale! - vorba uzurpatorului Laturi§, recratat dintre
carcota§ii frustrati, necititi §i neiubiti de nimeni. A§a au vrut mu§chii lor, ai zeilor
marmoreeni, ostili omului fara noroc, Piaza-Rea §i pentru ei.

Gradina Maicii Domnului, a soacrei postmoderne a Mariei Magdalena, deja este
doar o insailare de regiuni europene, iar Capitala, improprie pentra locuit decent,
pentra automobil, pentra pieton, pentra biciclist, pentru fotbal §i - deasupra
deasuprelor - pentra lirism, altfel decat insipida vomitura filologica a poeziei scoase
din burta fara inspiratie, se va muta negre§it, cu Ateneu §i Eminescu §i balconul de la
Geologie cu tot, in conurbatia badislava Giurgiu-Russe, pe drumul fara pulbere al
Dunarii, unde e Podul de Fluturi, insa Neamul Romanesc nu se va face praf §i pulbere
cum vrea du^manii , nu, el nu se va lichida ca o intreprindere culturala seculara,
falimentata chiar de carturarii ei, ci dimpotriva el se va intari, se va consolida cu
insu§i butucii pe care a ajuns, impotriva tuturor impotrivelor §i contrelor, da, el va
birui in numele Domnului sau ortodox, el se va inalta simultan cu, mai inalta decat
Casa Poporalui, Catedrala Mantuirii Neamului, §i se va labarta demografic din Tahiti
pana-n Antile, pe tot mapamondul azi, §i pe Luna maine §i pe satelitul de gheata Titan
raspoimaine.

* Lulu Caldarescu. Acest Neam Romanesc, prin purtatorii sai literari de cuvant,
care se autoaleg cand se simt ale§i, nu va uita niciodata sa aduca prinos de
recuno§tinta talentatilor scriitori din Mircea Cartarescu, unuia, Mircea insu§i, pentra
aportul sau la cre§terea Limbii Romane§ti §i-a Patriei cinstire pe toate pietele literare.

18

care ar capata un nou avant prin nobelizarea sa pana in Anul Caragiale 2012, dorita de
toti, insa nici nu-i va §terge cu buretele demachiant vreodata abaterile dubioase, ba din
contra, i le va infiera, celuilalt scriitor, sa-i zicem fractalic Lulu, Lulu Caldarescu,
aducandu-i-se aminte neincetat ca in folosul uneltitorilor Dezunirii noastre au manjit
cu mamaliga tocmai nimbul Sfantului §tefan eel Mare, Aparatorul Cre§tinatatii, §i ca
a deviat de la altarele Neamului participand ca un incon§tient la asasinarea Mitului
Eminescian in folos propriu, demonstrand cu martori ca Luceafarul era paros §i, cu
ura, ca i s-au descompus la soare emisferele cerebrale, adica testiculele simetrice lor,
ba a atras in paricidul national §i pe ciracii dumisale de la cenaclul Litere cei mai
pamfletari, T.O. Bobe, Razvan Radulescu §i Cezar Paul-Badescu (coordonatorul pe
care era insa cat p' aci marii mistici din Carpati ai prolificului postmodern Pavel Corut
sa-1 pedepseasca recent, trimitandu-i la scaldat in preajma §i in Slovenia cea duioasa
Rechinul eel alb al flotei americane NATO din Adriatica!), naravindu-i de mititei la
ce a deprins el insu§i de la altii, sa se dedea la cele mai mari rele maculari, amortindu-
le simtul moral cum ca e vorba de „concepte romantice", popor, istorie, amor, cand
doara vede bine oftalmologic corect privirea-i multcalatorita ca a lui Dinicu Golescu:
ci toate natiunile au o Biblioteca Nationala a lor, hale de citit prin cele municipii §i in
genere toate numeroasele §i diversificatele ustensile luminatoare poporului, numai RO
in Epoca Mooye n-are, inlantuindu-1 Stapanul eel Nou cu familia in semiintunericul
televiziunilor profund interesate in a avea un consumator cretinizat, pentru ca ratiunea
finantarii lor este limitata la a-i injecta in criera§ doar mesagiul publicitar!

* Intentia acestui studiu, mai degraba promotional decat critic, nu este a strica
sarbatoarea Celui mai bine vandut scriitor roman, a§a cum §tiutorul Herman, cu firele
§i furtunul tarate dupa el, sperie §i scoate din sextazul incarligant cainele §i cateaua de
pe strada Sportului, venind in zori de la Spitalul Fundeni pe jos §i nadajduind ca
circula deja tramvaiul 21, dinspre conurbatia Colentina-Voluntari spre mormantul
Voievodului-Martir Constantin Brancoveanu de la biserica Sf. Gheorghe-Nou, unde e
§i Roza Vanturilor a Kilometrului Zero inspirand sub platani pe vreun Ottorino
Respighi.

Dimpotriva, scopul acestui demers rasculativ este a acumula o baza pentru noi
discutii in contradictoriu §i, poate, a semnala Celui ce deja a ajuns, prin talent §i o
munca necurmata, cu brandul pe piscurili unde poate scrie pe dosul Cartii,
pretutindeni in lume, ca ea apartine unui candidal Nobel, ceea ce comercial e ca gi
cum ai fi deja de mult laureat laureat, a§a ca nu mai e cazul a tot calca apasat pe
coroana lui §tefan Voda §i pe creierul de forma Romaniei Intregite al lui Eminescu,
nimeni neputand sari peste propria-i umbra, care-i este trecutul, §i nefiind certarea
mortilor treaba de barbat, ci de muiere, eventual buna amica.

Daca nu suntem in stare sa invatam de la evrei, cum ne-a povatuit basarabeanul
Goma, atunci sa ne uitam putin la polonezi, la cineastul patriot Andrzej Wajda: vedem
revolutia lor de marmura §i de fier luata-n serios, nu data la futat in morga ca-n 03
cea Romana, apoi Cronica adolescentei despre teritoriile pierdute prin Pactul
Molotov-Ribbentrop, totul cu Chopin in romantic lirism nu cu postmodernul Garcea-n
ba§calie ca-n Salata verii de neuitat a lui Pintilie-Dumitriu, iar astazi, uite Katynul, un
subiect polono-sovietic, mutandu-ne gandul cernit la mormintele Romane§ti fara de
cruci, presarate de Domnul pre pamant de la Nistru pana la Pacific, unele rau
profanate in actuala Transnistrie, extraordinar §i atractiv subiect de succes universal
pentru premiata noastra tanara cinematografie romaneasca documentary §i artistica.

19

* Ce §i cum. Prin scriitor voi intelege omul in came, pix, sperma, pixeli,
obsesii, sarmale §i oase; prin autor voi desemna doar personajul virtual care „scrie",
fara a fi raspunzator juridic sau moral sau patriotic ca bun Roman, asupra daunelor
produse de text.

Cele trei volume ale Trilogiei Orbitor (TO) le voi nota cu 01, 02 §i 03.

Manifestatia din Plata Universitatii, loc sacra din Bucure§ti confiscat ba de
Basescu, cand cu Tariceanu ambii portocalii (ca interioral cartarescian al ceceului in
22), cand fara, ba de steli§tii lui Gigi Becali, ba de te miri cine - o voi nota MPU.

Prin Mineriada voi intelege doar pe-aia din 1990, care viza pesemne
corectitudinea politica de a scoate icoana ortodoxa din balconul de la Geologic §i
dublul portret Eminescu ce-o strajuia, ampla operatic a sistemului represiv roman,
decisiva pentru protejarea intereselor Kremlinului Ro§u: ea n-avea nici o ratiune
interna dupa alegerile egal feseniste §i cripto-comuniste din 20 mai 1990, dar avea un
exceptional $i bine calculat efect extern, blocandu-se Unirea dupa model german ,
extrem de probabila atunci spulberare a ru§inosului zid de pe Prut, tumultul unionist
dezlantuindu-se cu ocazia aniversarii din 26 iunie 1990 a 50 de ani de la rapirea
Basarabiei §i ducand negre§it la succes, conducatorii de la Chi^jinau fiind
vremelnic mai Romani decat cei de la Bucure^ti, ceea ce datorita ba§caliei
postmoderniste vizavi de poezia patriotilor basarabeni i-a deratat §i pe Dan losif, §i pe
Miron Cosma, aruncandu-i regretabil in tabara opusa progresului §i propa§irii
Neamului Romanesc.

Unirea prin forta maselor §i cu voia lui Dumnezeu, la 26 iunie 1990, dupa
modelul aliatului german, n-ar fi putut fi combatuta de politicieni §i nici de militari,
iar datoria ce Comisia Nobel o are fata de pata alba unde trebuia de atata amar de
vreme omagiata o limba §i Literatura Romana care a dat pe Mihai Eminescu, Nicolae
lorga, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Max Blecher, Mircea Eliade, Emil Cioran,
Eugen lonescu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Paul Goma, Marin
Preda, Norman Manea, Herta MUller §i Mircea Cartarescu §i-ar fi gasit poate o
solutionare in chemarea la Stockholm a curajosului aparator al identitatii Romane§ti
impotriva mankurtizarii, fragilul poet, fratele nostru Grigore Viera!

Celelalte transporturi de mineri in Capitala cea fara Biblioteca Nationala viabila
au fost numai manipulari politice ale unor mar§uri sindicale ale mizeriei §i ale
intunericului mental cauzat din culpa elitista de demisia carturarilor no§tri mi§tocari
postmoderni§ti de la samanatorismul poporanist ilustrat §i de statuile de langa Mihai
Viteazul. Cel mult le-am putea denumi, dupa cantitatea de gaze toxice de lupta,
Lacrimiade.

Iar prin Autoelita inteleg o categoric de Intelectuali care practica un discurs
indragostit de automobile performante.

* Postromdnismul, ca doctrina despre catalogarea Neamului Romanesc printre
speciile pe cale de disparitie, bun de dus la Muzeul Antipa al popoarelor §i al
literaturilor lor, un popor pentru care nu se merita pentra ca sa te mai zbati
Intelectualice§te, ci doar sa-i sugi pibul cat mai da, 0,16 % pentra cultura, se va
instaura insa odata cu asasinarea mitului Eminescian, al carui reper este jenantul
naughty document Dilema 265, din 5 martie 1998, exact 55 de ani de la trecerea in
Akasia a gandurilor bune secrete ale nemuritoralui Stalin. Cifra care vadit ca nu
interesa pe democratii conventionali, dar in plan extern cam crescusera nigte sperante
unioniste . Se credea ca cedandu-le, fara vreun referendum, ucrainenilor rama§i
perplec§i ca de-o mu§catura, in 2 iunie 1997, la coltul de cotitura al istoriei
Intelectuale Romane§ti de la Neptun, mult mai mult pamant decat sperasera, vom avea

20

parte de recuno§tinta lor §i chiar de pornirea dinspre Kiev a unei initiative de cre§tere
a Romaniei pana la Nistru, pentru a contrabalansa cu o mare putere ortodoxa
descompunerea lugoslaviei, impotriva carui deznodamant n-a protestat nici macar
bine informatul istoric Lucian Boia, promovat de Humanitas in oligopedagogia
noastra sa ne mai civilizeze.

Dar ai no§tri universitari politicieni la putere atuncea, invin§i de §efii de
promotie, nu prea voiau sa se complice. Ei aveau pe moment alte doua sarcini mari §i
late de la Cleptocratie: sa-i plateasca datoriile fara sa se prabu§easca moneda nationala
§i sa o integreze euroatlantic pe RO in UE, fofiland-o fara nici o lustratie.

Demolarea mitului Eminescian a jucat astfel, in subminarea curentului unionist,
in martie 1998, cand ne pregateam sa praznuim 80 de ani de la recuperarea Regala a
Basarabiei, acela§i rol dizolvant pe care 1-a avut §i aparent irationala mineriada din
iunie 1990, cand iara§i se puteau coagula §i conjuga masele apropo de jumatatea de
veac de la declaratia de razboi ultimativa a lui Molotov, din 26 iunie 1940, careia nu i-
am putut raspunde, din lipsa de aliati fiabili, decat la 22 iunie 1941 prin Razboiul
Sfdnt in contra Bol^evismului §i Fascismului (1941-1945), al carui eroism centrat
initial pe ideea apararii Civilizatiei Europene in contra bol§evismului daramator de
biserici n-are nici o legatura, dar absolut nici una, cu crimele lui Antonescu.

§i nu poti sa nu te mahne§ti retrospectiv cand constati ca emanatia Intelectuala a
Revolutiei a imitat-o pe cea fesenista nu numai prin structurarea ei ca nomenclature
inchisa intr-o sotietate degchisa , ci §i in ce prive§te respectarea cu cea mai pacatoasa
sfintenie a Pactului Ribbentrop-Molotov, cine consulta periodicele de elita in
bibliotecile judetene, §colare sau parohiale, negasind nice o pagina de implorare a
burgheziei de merit sa-§i aduca obolul la achizitionarea casei lui Aron Pumnul de la
proprietari, intru a se organiza de sufletul lui Noica un mic muzeu Eminescian, a carui
valoare turistica pentru barocul Cernauti ar fi apreciat-o ulterior chiar §i extremi§tii
ucraineni.

* Mircea Cartarescu (n. 1 iunie 1956 in Bucure§ti, posibila optiune pentru Noua
Zi Nationala) este un poet, prozator, profesor §i publicist roman. El a incercat in 30 §i,
de fapt, in toata texistenta de pana acum, arheologia fiintei pana-n scutece, dar nu a
decriptat inca semnificatia compensatorie a minunii ca i s-a dat viata de catre §tiutorii
§tiutorilor §tiutorilor exact cam cand i se lua viata genialului prin destin Nicolae
Labi§ - puiul nu al ora§ului ci al padurii, intaiul nostra poet postmodern, astazi ajuns
doar un moldovean necanonic, „mic, peltic §i degraba varsatoriu de sange nevinovat",
dar cu mare viitor maine, cand il vor descoperi, ca $i pe Eminescu, criticii cu adevarat
profesionigti, cei euroatlantici.

Fiu fictional de mic nomenclaturist cu Volga, §ofer §i secretara, ziarist al
colectivizarii fortate de securi§ti a agriculturii, cu portbagajul plin §i capabil a-§i tine
consoarta casnica, cum rezulta din trilogia Orbitor, etern incremenitul in copilarie
Mirci§or nu avea cum sa traiasca acea mizerie proletara Gorki-Barbusse ce ne stoarce
atatea lacrimi prelinse pe 1500 pagini, copilarie re-constraita cu cinism comercial
postmodern doar pentra binevoitorul fata de marxism, public occidental.

In plus, riscam ipoteza ca locuind multa vreme pe §tefan eel Mare, Intelectualul
Mircea Cartarescu a capatat incongtiente complexe de superioritate fata de toti
voievozii §i poetii lor, de unde §i entuziasmul cuman cu care s-a angajat in
demitizarile Istoriei Romanilor incepute de profesorul Lucian Boia in 1997,
neobservand nimeni calculul Securitatii ca daca vom pierde, precum Serbia Kosovo,
regiuni ca Transnistria, Vrancea sau Ardealul, vinovata va fi atunci preafericita
Autoelita, nu national-comunismul de la Partidul Romania Mare, care a semnalat

21

strigator la cer primejdiile externe, meritate din moment ce, Intelectualice§te, nu ne-a
interesat o Regala Unire peste modelul fostului nostra aliat german!

De asemenea, pare sa fi fost marcat (= imprinting) pana la interes literar pentra
travestiri, traind fictional in anul transcendental 1981, pe un prosop, intaiul orgasm
nemasturbant cu Irina, o securista mirosind feromonal a tocana din De ce iubim
femeile, o donna angelicata a timpului nostru, care citea cu nesat The Public Burning,
ba§calia despre Cold War §i mccarthysm a lui Robert Coover, fara a trezi banuieli
poetului prin interesul ei pre-profesional pentru savantii bol§evici Ethel §i Julius
Rosenberg, acuzati de spionaj in favoarea atomi§tilor sovietici.

Mai §tim ca Mircea §tie, cunoa§te ce e casatoria, menajul, adica ce §i cum e cu
nalucile colocatare §i poemele chiuvetei.

Nu ne amintim insa a se fi remarcat la Disidenta sau la Revolutie, iar la MPU
nici atat, reie§ind de aici chiar o ambiguitate suparatoare, ca de ce se agita in balcon
„legionarul" atat de vulnerabil la pamfletare, Marian Munteanu, propulsat parca de
securi§tii care vizau macularea cu verde a Punctului 8 timi§orean al Lustratiei, fiind
vital necesar pentru societatea civila sa se adreseze gloatei insu§i Postmodernismul
Romanesc in persoana, ce nu putea fi incarnat, §i pentra poezie, §i pentra proza, decat
de dl Mircea Cartarescu, alergatorul de cursa lunga, care uite ca s-a purtat atunci,
ajutand pe Iliescu §i Brucan, ca un simpatizant fesenist sadea, in concordanta cu
apartenenta familiei sale la E§alonul 3 nomenclaturist!

* Din fericire cu f mare, imaginea Romanului qua Roman in imaginaral
euroatlantic se mai amelioreaza prin 03, unde daca-1 cite§te euroatlanticul polono-
american profesor Charlie Klosowsky Jr, sora lui Suelin sau studentul transnistrean
spion la Bucure§ti Kotofei Ivanovici, atunci asimptotele converg spre un martir
Mircea Cartarescu, chinuit de Securitate, disident cu manuscris confiscat §i cu spalari
de creier prin azilul psihiatric, participant activ la Revolutie, murindu-i o fata in brate
impu§cata intre ochi, arestat §i transportat apoi in comun cu duba de colete la Jilava
mare§alului Antonescu, revenit luptator antiterorist la Metrou, ba chiar §i observator la
MPU printre Golani, nu insa §i in balcon, cum am mai spus, explicatia plauzibila fiind
ca din pricina §ubrezeniei structurii sale de rezistenta de-a cedat pana §i la testul
Apocalipsului, prabu§indu-se in finalul 03, cand ingerul a strigat, adica a cuvantat din
bronz marele marxist Lenin, prea greu apasandu-1 geologic spurcata icoana ortodoxa
§i xeroxurile gemene cu astralul Eminescu.

* Loue pour son attitude civique, organisateur de rencontres litteraires
hebdomadaires, soutenant les jeunes auteurs, Mircea Cartarescu este considerat eel
mai important dintre poetii generatiei optzeciste (Eighties Generation), afirmandu-se
la Cenaclul de Luni (Monday circle), coordonat de profesoral Nicolae Manolescu, dar
a ucenicit §i in proza la cenaclul lui Ovid S. Crohmalniceanu, Junimea, unde
marturise§te ca a fost eel mai bine inteles.

In anul 1999 obtine doctoratul in Literatura Romana cu o teza despre
Postmodernismul romanesc, (Romanian postmodernism. Ph. D. thesis), coordonata de
profesoral Paul Cornea, specialist afirmat in chiar pre-Eminescianismul parodiat in
Levantul, lamurind de pilda dubla paternitate Balcescu-Russo pentra poemul sacra
Cdntarea Romdniei, care n-are suflet postmodernismul nostru sa mai faca azi altul la
fel, fiind mai u§or de luat la mi§to ca kitsch dezgustator acea nobila simtire de a avea
Patrie decat de intreprins ceva efectiv contra falimentului ei moral din penurie de
contraexemple.

22

Cu editura Humanitas, le fondateur du post-modernisme roumain va fi semnat
un contract de exclusivitate, deci nu poate publica §i in conurbatia Giurgiu-Russe, fara
unele complicatii sub heteronim bine protejat, iar in exterior se zice pe web ca se
ocupa Suhrkamp de cre§terea numelui, de§i au putut fi identificate mai multe instante
ajutatoare.

Curios, de§i a vandut uneori tiraje halucinante, cum ar fi pana acum peste 150
000 exemplare din eel mai fesenist dintre opusuri, Fluturele postmodernismului
romanesc se vaita mereu de bani, aruncand o imagine de carpanos editorului sau
roman §i lasand anali§tilor financiari banuiala ca este cheltuitor in strainatate, de§i
mare me§ter in obtinerea de „participari" nefiind totu§i simplu sa te tot restrangi de sa
te poti lauda in 2007 unui berlinez cum ca since 1990 I've spent half my life abroad.

* Pe plan international, se vede orbitor un Cartarescu clasic deci diplomat. De
pilda en France, il beneficie de I'opinidtrete d'Olivier Rubinstein chez Denoel qui n'a
eu de cesse de promouvoir son ceuvre dans toutes les maisons d'edition oil il a pose
ses bagages, aflam de pe net. Iar cand, de 15 ianuarie 2000, incepeam anul Eminescu,
premiind la Boto§ani tocmai pe detractorul dilematic T. O. Bobe, ca §i cum a-1 trimite
la Schloss Solitude n-ar fi fost destula onorare, dintr-un articol semnat de Edgar
Reichmann in Le Monde tocmai atunci, rezulta o situatie incalcita pentru cine voia sa
se orienteze: „Intr-o tabara, Intelectuali democrati se impotrivesc minimalizarii Shoah
in Romania, fiind ingrijorati de manifestari pe care le considera antisemite §i
xenofobe. Ziaristul Michael Shafir, scriitori ca Nicolae Breban, directorul revistei
Contemporanul, Norman Manea, Dumitru Tepeneag, esei§ti precum Paul §i Andrei
Cornea, Mircea lorgulescu, Leon Volovici apara valori umaniste §i refuza asertiunile
potrivit careia memoria evreiasca nu intereseaza pe nimeni. In tabara opusa figureaza
oameni ca Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas §i «neindoielnic, adevaratul
lider al grupului», sau Nicolae Manolescu, director al revistei Romania literara'' - in
aceasta interventie fiind de fapt re-scris un studiu al lui George Voicu din Sfera
politicii, tot de prin anul antiEminescian 1998, important fiind ca, pentru Mircea la
export, noi am vis at intr-un climat mai calm prezentare pe o coperta la Paris de la
acela§i Edgar Reichmann §i, in consecinta, nu ne indoim ca Cel mai bine vandut
scriitor roman a jucat un rol conciliator remarcabil in acel dramatic conflict cand se
intrevedea pentru liderii societatii civile dilema electorala Hiescu-Vadim, necesitandu-
se Unitate numai impreuna, cum nu ne indoim nici ca, imediat dupa laureare, ne-ar fi
maestrul Mircea Cartarescu un pre^edinte la Cotroceni mai jucator gi concomitent
mai diplomat decat insugi Traian Basescu .

* Sugestia eminentului critic Ion Bogdan Lefter din iulie 2007 de a pomi lectura
nu cu 03 ci cu 01 §i 02 este logica, te impiedica a te pronunta imediat dar implica §i
ideea de a incepe de la inceputul inceputurilor, de la primele poezii publicate de
Mircea Cartarescu, spre a savura maximul spectacol al Creatiei §i explozia de emotii
§i delicii aferenta, placerea placerilor fiind totu§i a citi din Cartarescu mixand cu
rivalii Marin Preda §i Nichita Stanescu, spre a vedea daca-i surclaseaza ori ba, cum
zic promoterii celui mai important scriitor din epoca postbelica de dupa Razboiul din
Golf §i eel dintre basarabeni §i Armata a 14-a Afganistana, a generalul Lebed,
capabila sa ajunga aclamata in Bucure§ti in numai doua ore!

Se va vedea atunci, cu neplacere §i descurajare, cata munca a depus acest
aparent melancolic fragil fluture de otel §i cum scriitura i se rafineaza progresiv,
simbolurile capata continut, Orbitorul se na§te din acumulari cum galaxiile din
materia neagra. Tot ce precede Levantul, §i Levantul insu§i, pica in deriziune.

23

relativizat in raport cu propriile etaloane : e mai mult lirism in Orbitorl E mai multa
poezie, e mai mult mit, e mai inalta spiritualitate in aceasta epopee tripla a eului
cartarescian.

Ce ramane in urma este exercitiu didactic §i istorie literara.

Chiar §i Nostalgia este o treapta, ca un concert beethovenian de tinerete, iar
ocazionala Travesti incape bine aici ca o proza scurta intre celelalte 4-5, a evaluat bine
profesorul Crohmalniceanu.

Poti vizita marele labirint cartarescian al TO luandu-ti ca ghid numai De ce
iubim femeile, ca incalzire a receptorilor, §i Postmodernismul ca baza teoretica daca
alta nu ai, plus Enciclopedia Britanica pentru diferitele trimiteri de kitsch §tiintific,
cata vreme nu ai un ghid de lectura online ca al lui Thomas Pynchon.

* Ceva ca ceva. Cat despre Jurnale, scrisori, interviuri scapand intimitati,
decenta, ceva ca ceva, discretia, buna cre§tere impun a nu le cerceta, a le ocoli ca pe
un Woyzeck urinand pe zid sau macar a nu le cita, chiar daca exhibitionismul unei
societati globale paparazzi le permite publicarea antuma §i devorarea lor canibalica in
loc de a creierului §i inimii autorului. Caci oricum, ca Roman, sau ca cercetator privat
in geniul sintetic, nu e§ti naiv: pana §i antrenorii de Liga a Il-a interzic accesul
publicului la antrenamentele echipei de baza.

Totu§i, n-ar fi rau, pentru a se vedea inca §i mai orbitor talentul de a concura
realul al Cartarescului, a se preciza mai limpede ce e cu Rodopii, cat de
nomenclaturist sau securist a fost gazetarul Costel §i cat de real fu fluturele Marioarei.

Taina cea mare fiind ceva ce pare a-1 deosebi exemplar pe Mircea de multa
Autoelita: unii megaintelectuali s-au crezut actori, chiar fiind buni la recitare, cotind
ulterior spre filozofie sau eseistica, spre a rodi §i in management institutional, cum §i
nenumarati fizicieni sau metalurgi§ti sau constructori fac azi Literatura Romana.

Numai Mircea pare sa fi fost, ca §i mine, din totdeauna Scriitorul, nefiind prea
limpede cum §i-a descoperit de timpuriu vocatia, pe ce ton §i prin cine i s-a adresat
Destinul, numai cu jumatate de voce insa, de i-a ciuntit libertatea indemnandu-1 sa
evadeze din Arhipelagul §colar.

* Iar cand vom avea adevaratele jurnale, anume facsimilele caietelor
cartaresciene ca pe ale lui Eminescu, nu m-ar mira ca Geneza Orbitorului, in fond o
cronica de familie de activist cu origine foarte sanatoasa, muncitoresc-taraneasca, sa
fie legata de filmul regizorului basarabean Lucian Pintilie O vara de neuitat (1994),
adica nuvela Salata din Cronica de familie de colaborationistul Petru Dumitriu, unde,
prevestind mi§carile epopeice bulgare din 01 (1996), unui Cannes sensibilizat de
groaznicul conflict iugoslav al acelui moment i se prezinta denuntul ca gi Romanii au
o vina istorica , masacrand pe bulgari in Cadrilater, ceea ce in fond e inca un argument
pentru preafericita Autoelita ca nici nu meritam inapoi teritoriile de peste Prut, de
care §i 22-ul sustine ca ne-am batut joe, chit ca bulgarii din Bolgrad au cam risipit
candva pupici dupa pupici la botul cailor trupelor noastre dezrobitoare din 1941 !

Cat despre dimensiunea metafizica §i apocaliptica a intre gului Proiect Orbitor,
ne intrebam, tot pe la Paris fiindu-ne gandul, ce rol de izvor a jucat formidabila
sinteza La Fin du monde: une histoire sans fin. La Decouverte, Paris, 1989, a
profesorului Lucian Boia, ale carui devastatoare demitizari ale Istoriei Romanilor sunt
secundate fidel, punct §i contrapunct, de expulzia TO, totdeauna insa cu ochii atintiti
spre curcubeele finale, gigantice, Sibelius-Pynchon, de la Casa Poporului reamenajata
corespunzator ca butaforie pentru sfar§itul textului §i al lumii, ca al unui cuplu de
miliardari eutanasiati intr-un Hotel de Lux.

24

2. Miracolul conurbatiei Colentina-Voluntari: §coalele gemene 41 §1 42

* Cititul orbitor afectat de oligopedagogie. Marea retinere in
a sublinia, cu tot respectul cuvenit geniului inaripat §i textului
orbitor, micile derapaje postromaniste §i profeseniste ale
Candidatului Nobel eel mai bine plasat, tine de particularitatea
pasagera ca azi, fie §i om cu frica lui Dumnezeu fiind, te adresezi
unui public, cultivat sau nu, care nu mai citegte ! §i nici nu verifica
pagina cu pagina micile inexigente sau micile agresiuni
postmoderniste Kitsch la valorile clasice ale Neamului Romanesc,
care ti-au creat tie atatea nopti de insomnie tragica.

Ipoteza de supus verificarii sociologice este ca doar un
procent neglijabil din posesorii de Orbitor 3 due lectura pana la orgasmul textualist
atot§tiutor meritat, cum obtinea tineretul generatiei optzeciste, omorandu-§i timpul
navetei practicate cu Budila Expres. Azi, rarii, fandositii cititori incep cartea, obosesc,
gafaie, revin, se descurajeaza §i eel mult mai incearca randomizat cate o pagina sau
alta (tipul de lectura ca pe Evanghelie recomandat de insu§i Chir Auctorele), pana la
urma punand obiectul multifoliar in raftul intai, sau pe borcanul de muraturi, oftand
ca fetitele care tin la silueta lor: „past'am puntru mai ta'ziu!". Cheia majora in care e
scris acest nou Apocalips de Bucure§ti, proorocit de mult la un colt de cotitura, face
intensitatea spirituals insuportabila §i atunci, ca sa modelez statistica reactiilor
publicului, eu compar, aplicand regula de trei simpla, cu romanul meu tot
postmodernist §i cam tragic, adevarat elogiu realismului magic sud-american §i
narodnicismului literar rus, intitulat Oligopedagogia, unde se demonstreaza ca §coala,
fara Emanciparea Cadrelor Didactice, mai poate alfabetiza - fara a-i face neaparat
cititori - majoritatea elevilor, pe unii scotandu-i olimpici de export, dar ea nu le mai
poate da §i educatie, trebuind sa fie invitati oameni de afaceri sau orice alte vipuri
locale, sa faca orele de dirigentie §i de consiliere sau de initiere Junior Achievment,
cadrul didactic de la catedra, ajuns contra-exemplu de reu§ita in viata, transformandu-
se in managerul unor astfel de activitati obligatorii, daca vrem sa ne europenizam.

Or, din 1024 cadre didactice - un e§antion reprezentativ pe plan national §i
diaspora - care au avut Oligopedagogia mea in mana, n-au reu§it s-o citeasca din
scoarta-n scoarta decat 67, dintre care 46 inspectori §colari §i 8 functionari superiori
din Minister. Cifre care vorbesc de la sine, daca aplicam regula de trei simpla §i
comparam textura de marama a Oligopedagogiei cu textualismul texistential de covor
persan cu o milioane de noduri, fire§ti sau artificial incalcite matern, al Orbitorului
cartarescian.

* Cine sunt eu? A§a zicea la Ateneu muzicologul George Balan ca se intreaba
la plan Beethoven, exasperand pe contele Robert Gallenberg al uverturilor.

Mircea insu§i e un eu §i un om. Deci eu sunt El, consecinta fiind ca are structuri
antropologice in imaginar. §i visuri chimerice, ca omul, invaluite-n pixeli ca-n zale
gasteropodale. El, ca EU, nu are existenta, ci texistenta §i oximoroni, cata vreme
„hipercreierul, care e spatiul, nu-i decat hipersexul, care e timpul". A§a ca eu, ca el,
ma excit in spatiu-timp §i simt ca ma cople§esc §i pe mine, ratacitor pe urmele lui
Cioran in Sankt Gallenul HohenzoUernilor, sa force imaginative, son genie du
langage, sa capacite d'invention linguistique .

25

Totul pe-un fir de praf in migcare browniana prin inconcevabilul univers, o
ciocnire praf-praf fiind azi, urmatoarea peste doua milenii.

Deci scriu, am ajuns sa scriu, scriu de-a binelea, eu, Unicul Cititor al 03, in
cautarea geniului obligat a corela literar intre decizie, atac §i urmarile acestora.

* Sentimentul romdnesc al neispravirii. Ca sa afli cine e§ti tu, lectura din
Heidegger sau din loan Alexandra e doar inceputul §i, naiba §tie, nici nu e bine sa afli
ca incremene§ti in proiect.

Nu e treaba ta! Mai ales ca, a§a cum filozofa Andrei Ple§u, contemplandu-§
ingerul, „a fi creatura inseamna a fi fragment", iar fragmentul, am constat eu
demarand aceasta interminabila carte, de peste 1800 de pagini din ce in ce mai greu
lizibile, reduce ura eel mai bine, pentru ca da sentimentul romanesc al neispravirii §
cine se uita la ce ai scris Tu, se convinge ca ce i s-a §optit la ureche e dezinformatie §i
ca n-ai pierdut nicidecum, in mod sistematic §i intentionat, timpul, pe care conta sa i-1
dedici ca sa te sclavageasca total.

* Cine e§ti, Bucure§ti? Capitala a evoluat, gratie vitregiilor istorice, putin altfel
decat au gandit-o intemeietorii, Mircea Ciobanu §i Doamna Chiajna, cand fixara
Curtea Veche §i Craii ei §i Editura aici, anume ca pe un spatiu polivalent de facilitati
Intelectuale pentru o exprimare-n purpura asfintitului compatibila cu a fratilor de ginta
latina italieni, francezi §i spanioli, intru amortizarea oscilatiilor identitare.

Ea a deviat spiritualice§te pe ruta Dinamo, Circ, Obor, Plumbuita, spre
conurbatia Colentina-Voluntari.

Astazi, acest uria§ laborator literar de pe Dambovita, ideal pentru navetistul pus
pe observatie romanesca, are in principal ca fond locativ Zona Zoster, unde huzure§te
de regula e§alonul unu al clasei politice, ca intr-un palat al eternei primaveri. Ea este
strajuita de Zona Butterfly, populata intre altii de e§alonul doi, care viseaza, ba chiar
da din coate §i din aripi, sa ajunga in e§alonul unu. Pe harta municipiului. Zona
Butterfly chiar are forma de fluture, corpul tinand de la Biblioteca Nationala
„Neterminata" de pe Dambovita pana la Muzeul Antipa, iar aripile, stanga pana la
Uverturii-Lacul Morii, respectiv dreapta pana la Plantelor-Bucur Obor, viitorii primari
ai Capitalei - de i-ar trimite Domnul un Claudius Mercy! - prognozandu-se ca vor
institui taxe usturatoare pentru cine patrunde cu automobilele monopasager in acest
contur, in scopul descongestionarii, cu exceptia riveranilor.

Al treilea man§on este al Zonei Maha, adica restul, unde nu se prea intampla
nimic, dupa care vine Preria, mediul rural, despre care se poate vorbi pe lista de nevoi
de Volksbibliotheken und Lesehallen, in multe locuri mai fiind in picioare acareturi de
la colhozuri, sovhozuri sau combinate avicole ori porcine, toate refolosibile cu
minimum de capital, macar ca depozite de carte, daca exista vointa Intelectuala §i
politica.

* Una dintre cele mai mari realizari ale dlui Mircea Cartarescu, adevarat
Austerlitz al vietii pentru profesorul de Limba Romana doua cincinale la §coala 41
(„ultima §coala din Bucure§ti in acea directie"), este miracolul praxiologic ca a reu§it
- asemeni fostului coleg de filolo, dl. Alexandru Cri§an, de la §coala 42, geamana,
ambele din conurbatia Colentina-Voluntari - sa se smulga din fascinatia penibilului de
a invata pe altul §i sa evadeze din Arhipelagul §colar, din mla§tina invatamantului
nostru preuniversitar, care numai pe alocuri, privita de foarte sus, arata fascinant ca
Delta gravurilor regretatului §tefan lacobescu, profesorul membra al Uniunilor
Arti§tilor Plastici navetist ingandurat intre aceea§i §coala 42, cu iepura§i la intrare, cu

26

viermi de matase inauntru, §i celebrul Atelier de Gravura Podul din Strada

Sperantei nr. 15 sau apartamentul intesat de hartii de pret de pe Spandarian, din
aproprierea Policlinicii Nada Florilor, cam unde s-a mutat pe atunci §i Mircea.

Altfel spus, din ceea ce din elicopterul flotilei prezidentiale, plecat in vizite de
lucru §i de demolari, se vedea ca un fluture conturat din tevi sudate, simetric fata de
calea ferata, aripile fiind §coalele gemene 41 §i 42, iata ca se puteau na§te reforme
structurale: in literatura , orientand poststracturalismul spre parodic §i spre metatext,
iar in educatie , dezanchilozand-o prin flexibilizarea curriculara §i prin manuale cat
mai alternative §i mai deschise spre elev §i spre comunitatea eleva.

* Caci pe cand nu se construise inca „blocul de vizavi", care i-a rapit Celui mai
bine vandut scriitor roman priveli§tea noptilor de vis bucure§tene §i i-a furat visele,
calatorul Intelectual bine informat, care mergea smaltuit in sudoare, spre litoralul lui
Pe§te, peste Podul Europa de la capatul prelungirii §oselei Colentina, nu anticipa, §i
nici nu putea sa extrapoleze, ca nu peste multa vreme va fi liber sa ajunga cu familia
in mai ieftine decat ale noastre statiuni bulgare, grece§ti sau turce§ti. Dupa cum nici
prin vis nu-i treceau fulguratii deconspirand unele dintre simetriile lumii!

Ca dincoace de calea ferata Baneasa-Cernavoda se afla §coala nr. 41, unde dl
Mircea Cartarescu pregatea revolutionarea copernicana a gandirii noastre literare §i ca
dincolo de aceea§i cale ferata strajuita de quasari se afla geamana, §coala nr 42, unde
scria poezie dna Carmen Firan, pregatind o noua politica culturala Romaniei eliberate
de bol§evism, in timp ce dl Alexandru Cri§an (colegul filolog al optzeci§tilor dlui
Cartarescu) acumula experienta §i marile idei de nou curriculum care au contribuit
pana la urma hotarator la ceea ce astazi cu mandrie europeana numim reforma Andrei
Marga a invatamantului Romanesc, transformarea educatiei in prioritate nationala.

laca dar, ca nu exista, la nivelul suburb anitatii Capitalei noastre numai
paradoxul gemenilor de la Chiajna, ci §i miracolul ^colilor gemene de la calea ferata ,
plasate de altfel simetric fata de axa celesta Nord-Sud pe care luneca nocturn §i
quasarii sub care noi, cei §apte magnifici, convorbeam cu idealuri!

* in ce ma prive§te, ca portughez, eu am un mare, foarte mare dispret
Eminescian pentru bipezi §i patrupede, citesc §i-n tramvaiul tarat de Rocinante, §i-n
maxi-taxi, din TO, a§a ca rareori li zaresc pe transportatii in comun cand n-am nevoie
de ei ca sa-i studiez din punct de vedere al praxiologiei vietii orientate sau ca oameni
concreti, asupra carora se reflecta reflexia filozofica. Se intampla sa tree cu tramvaiul
21 pe langa jeepuri inalte, ticsite cu mari vedete mediatice §i, urmandu-mi gandul sau
reveria, abia dupa minute intregi sa-mi dau seama, dupa vreo curba de pantec, de san
sau de genunchi, cu cine m-am intersectat sau cine m-a depa§it.

Dar cu Mircea, nu, mie NU mi s-a intamplat niciodata a§a!

Ajunsesem sa §tiu dinainte de a ma urea §i a composta bilet daca este sau nu
este in tramvaiul 21 sau in autobuzul cu burduf 109!

§i mai este ceva, inimaginabil - un miracol!

Nu numai ca de fiecare data 1-am recunoscut prin parasimturi pe Mircea in
preajma, dar marturisesc: dl Cartarescu nu era deloc a§a retractil cum rezulta din TO
§i din suveniruri fugare sau - cum cred criticii - un halucinat oniric.

Mie mi-a raspuns la salut!

* Cine sunt eu aid? Eu sunt Cititorul. Unicul Cititor integral de pana acum! Eu
sunt acel Caminante magic §i real care a ajuns la pagina 420. Eu sunt Cel ce cite§te la
nesfar§it, in sens giratoriu, Textul lui Mircea, ba chiar, cocotat pe un taburet §i ajutat

27

de o lanterna cu leduri, masor de prin 1980 incoace variabilele costisitoare ale
texistentei sale, oferindu-i din cand in cand un mic §i gratuit feedback, poate folositor
printre prea multi prieteni, mai toti mythmakers lingu§itori, nu exegeti clari §i reel, de
la care sa mai invete cate ceva. Eu sunt, cum am mai zis, insu§i Cititorul Initial , de la
mine incepe sa numere contorul celebritatii, pentru ca pironindu-§i frumo§ii sai ochi
caprui ca de sfant, asupra mea, pe cand lungul vierme ro§u fluture fara aripi,
autobuzul cu burduf 109, ne hurduca pe la Doamna Ghica, unde o vreme a zacut in
rond ca din floare-n floare avionul biplan al lui Leonardo da Vinci, el, calatorul
neobosit, prof de romana meditationist, s-a transfigurat din senin §i ,piu ca atunci a
avut Revelatia fractalilor!

Pentru ca eu, cu o carte ro§ie cartonata plesnit tremuranda in maini, un Borges
in italiana (!), Storia universale deU'infamia, a§a-l gasisem intr-un anticariat, faceam
grimase a§ zice asurzitoare, luptandu-ma a-mi continua final viziunii, printre nespalati
§i nesimtiti putind a sudoare, vomitura §i usturoi, trei scriitori, a§adar, in acela§i
burduf negru prafuit, cu miros acru de cauciuc sintetic §i de crematoriu, savar§eam toti
ca unul cine §tie ce ritual magic !

Trecatori unul pe langa celalat cum s-ar citi una pe alta Sonatele enesciene
pentru violoncel, ca ni§te vipere-ntr-un gazebo regal la Mehadia, rezemate-n cozi,
sunt mandru ca Eu, calatorind intarziat spre §coala 42 §i totu§i citind din Borges, i-am
dat Lui, mergator punctual la §coala 41, increderea §i indemnul Orbului Aceluia
tradus din castiliana in italiana, ca se poate scrie Romanegte , in ordinea implinirii
Misiei Culturale §i Civilizatoare a Neamului Romanesc, la un nivel de inaccesibilitate
Borges-Pynchon cat de inalt, daca, daca exista Cititorul, §i ma §i felicit pentru acest
rol de arcu§ providential al meu, §i de sacaz, printre putinele care ma multumesc din
cate mi-am asumat in necontenita naveta a propriei mele texistente. . .

* Ridicolul situatiei de a invata pe altul. Seara 1-am intalnit iar pe Mircea, cet
homme au visage juvenile et a la chevelure epaisse, la capu' lu' 109, sub pod, pe sus
rareori cate o Dacie cu faruri palide huruind, spre Afumati, Urziceni, Constanta sau, in
sens invers, spre Fundeni §i Obor, incat tacerea parea de inceput de leat.

Ne-am privit ca ni§te mati ogarjiti, fractalici, §i atata tot. Bipezi statuari care n-
au ce-§i comunica. El predase gramatica narativa, eu fizica teoretica §i nimeni n-avea
nevoie de ele. Vietile noastre erau egal absurde. Eroul eroilor lui Camus e Profesorul
care trece §i de pensie §i tot nu pricepe ridicolul situatiei de a invata pe altul .

Ar fi fost o catastrofa pentru Literatura Romana, pentru literatura euroatlantica
§i pentru Literatura in general daca peste calea ferata, de langa efemerul, al saracimii,
romano-arabo-chinez Bazarul Europa din conurbatia Colentina-Voluntari,
deocamdata virtual, ar fi vegheat atunci quasari, care ne-ar fi impins cu farurile in
acelea§i vitrine, §i nu pulsari, care au proprietatea feminina de a desparti pana §i
siamezii, dandu-le impulsuri spre azimuturi cat mai divergente, fara insa a-i departa.

Astfel, Mircea a pornit-o spre postmoderni§ti, spre iluzia unui prezent §i spre
amagirea unui succes, luminat de ro§u galben §i albastru doar ca cerculete RGB de
sigla Ringier, pe cand eu am ramas pe loc, neclintit in ambitii iluministe de a da ceva
tricolor la popor, §i la Academia de Geniu Obligat, §i la Giacometii Galeriei de Arta
din Zurich, a§teptand pana voi avea in sfar§it ceva cu adevarat de citit, delectandu-ma
cu o solida lista din clasicii obligatorii, la care ma-ntorc umilit, aruncand in raft
antirevolutionarul 03, in ultima zi a Gaudeamusului 2007, lasandu-1 „puntru mai
ta'ziu"...

28

* Retrospectiv, urc spre zenit §i trecut, privesc din aerostatul vargat Bucure§tiul
vietuitor cultural doar in Centra §i rad de ma prapadesc de cum cetatenii lui, ca larve
ale unei fiinte astrale, nu simteau importanta atacului periferic la memorie, „caci la
confluenta dintre feminin §i masculin izvora§te timpul, cea de-a patra dimensiune",
dimensiunea perpendiculara, Coloana ce duce-n Akasia.

Nu era vorba numai despre creieral in ebulitie, de forma Europei, de la §coala
41 a conurbatiei Colentina-Voluntari, in ale carui circumvolutiuni parca americane,
bune de sa desfaci la taraba marfuri chineze§ti §i arabe, se pregatea o extraordinara
schimbare optzecista de paradigma, de canon literar, urmand a se rasturna, ca expirati,
in groapa ecologica Regal interbelica de la Glina, taraboanta cu posibilii laureati
Nobel Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Grigore Viera, Emil Loteanu,
Paul Goma §i Marin Preda, vinovati ca scriau cum de mult nu se mat scria nicaieri in
lume.

Era vorba de mult mai mult. De fapt, dinspre acel orbitor Rasarit ca de soare, se
pregatea sub sandvi§ul de quasari §i pulsari, dincolo de oglinzile paralele marcate de
calea ferata, la mega§coala 42, cu clase de la A la O, a§a cum se va fi laudat cu
mandrie Roxana Musta, melancolica martora profesoara de engleza, aspralui critic Ion
Bogdan Lefter, insa§i reforma educatiei nationale prin radicala flexibilizare
curriculara Andrei Marga, indeosebi prin experienta ce acumulau profesorii de la
solida, numeroasa catedra de Limba §i Literatura Romana, dintre care clasicul Marin
lancu, ulterior autor de manuale alternative echilibrate, §i romanticul Alexandru
Cri§an, ulterior Director de Programe Educative la Fundatia pentru o Societate
Deschisa, dar tot autor de manuale, insa la Humanitas §i cam optimiste pedagogic, de
pilda-n eel de-a Vll-a studiindu-se un fel de naratologie pe cartaresciana matrio§ca
Florin scrie un roman, dar nu atat de radical optzeciste cum in 2007 noul manual
Manolescu, eel cu desant de patra americani para§utati la clasa a Xll-a, §i cum vor
veni implacabil cele super-alternative, sexualiste!

Numai ca educatie, fara factor politic nici nu se poate concepe §i e firesc
miracolul periferic ca, tot la §coala 42, se faurea concomitent pentru omul recent o
noua viziune despre cum sa facem o Fundatie Culturala sau un Institut, cum sa-1
extindem la New York peste ocean, ba poate chiar apareau intr-un creier feminin
suprasensibil profetii lirice despre Dimineata fesenista ce i se pregatea dlui Ion
Iliescu, prin delicata poeta Carmen Firan, de la catedra de Matematica a aceleia§i §coli
42, fiica pre§edintelui Consiliului Judetean Dolj pentra Educatie §i Cultura Socialista
Florea Firan, nu peste mult timp consiliera Omului-cu-doua-mame devenindu-i colega
la Editura Tehnica, deratant poezie facandu-se insa §i mai incolo, spre Rasarit, in
nelini§tea aerului §i a generalilor, la §coala 43. lar spre Nord, spre §coala 44 de la
Pipera, detectai peste padurea Andronache §i peste canalele de irigatii lasere, stelute §i
curcubee, presimteai ceva ce abia mai tarziu vei interpreta corect politic ca fiind zorii
economiei de piata, aurora Infrastracturii Intelectuale paralele, ta§nite din filantropie.

A§a ca nimic nu e intamplator, nici macar in viata unui cadra didactic.

* laca dar, de ce trebuie sa ne smerim, sa nu ne opunem Inaltarii, Catedralei
Mantuirii Neamului sau Apocalipsei, pentru ca nimic nu e intamplator §i semnele,
focarele Schimbarii, nu le mai putem deslu§i, noi pesimi§tii loviti de discromatopsie,
in de-acum etern cenu§iul cotidian national-comunist, de cate ori trecand fie§tecare
podul peste calea ferata nepresimtind mai nimic din firele cauzale ale prestabilitului
cum lucreaza ele univoc directionat determinist! Cum nu am inteles eu insumi de ce-
ul ca inainte de a ma mar§ratiza la a citi langa Mircea in autobuzul 109, Atot§tiutoarea
m-a trimis cititor implicat langa Horia-Roman, la Biblioteca Facultatii de Fizica de la

29

Magurele, sau la Biblioteca CSEN din blocul turn cu sistem atomic planetar sus
printre antene, cand invidiam in acela§i fi§ier scaunul rotitor al bibliotecarului
melancolic, bacovian, ne studiam ca doi canibali prudenti, amatori de sandvi§uri cu
§unca presata, §i ezitam sa ne demascam unul altuia, fiecare cat §tie despre, ajungand
cu ideile la blocaj intr-o insula a fericitilor totu§i, unde se perindau cum pe vremuri la
Castel la Otetele§anu sau la Pensionul elvetian academic al lui Slavici, marile spirite,
acum ale Epocii Cea, despre care vremuri sta marturie cartea conferintelor
Interferente, redactata de colega noastra, ulterior cunoscuta pentru Junior
Achievement Romania, §tefania Eugenia Popp, §i emisiunea cu acela§i nume de la
Alpha TV a fizicianului tot de la Magurele, Andrei Dorobantu.

* Foarte multi Romdni au citit ostentativ. A§teptam in static, a§teptam.
Seducatoarea Revolutie Romana a idealistului pa§optist Rosenthal nu prea venea sa se
culce-n ceceu nevrajita §i adesea Mircea, pe atunci foarte poet, era iritabil,
insomnorat, necajit, de ma intrebam de nu va cadea in sala de clasa, cu capul pletos §i
cu mustatile ca ale ciobanului mioritic pe catalog, consecinta magica fiind incastrarea
vreunei tovara§e diriginta in pereti, ca sa-§i termine el, ca Me§terul Manole,
capodopera momentana, fascicula dintr-un monstruos manuscris. Se citea imediat pe
fata lui cenu§ie, ca scria fara incetare mil de pagini, ca asculta cand de Nichi, cand de
Crohu, §i se deslu§ea poate chiar virtualitatea retrospectiva ca i se confisca perpetuu
reiterat lucrul sau, ca Me§terului Manole, fiindu-i mereu restituit Mamei printr-un
prieten de familie colonel, care venea in eternitate c-un pachet mare, legat cu sfoara:
«Uite manuscrisu', Marioara ».

Compatimeam evident cu poetul martirizat, il §tiam un heritier de Borges
d'Europe centrale §i mi-era teama ca se lasa de scris §i li tot aratam kafkian ca, uite,
Mircea, eu citesc, citesc intotdeauna in tramvaiul 21! Fiindca eu il luam chiar de la
cap, de la statuia inca verde a lui Constantin Brancoveanu, eel executat de pagani cu
urma§i cu tot pentru credinta-n BOR §i-n Neamul Romanesc, a§a ca apucam loc pe
scaunul din tabla ambutisata la rece etern §i mereu rezistam prin cultura, rasfoind din
Borgiah in limbi straine, ostentativ, precum §i din alti megacontemporani, ulterior re-
scri§i de Mircea in Orbitor, mai putin din Thomas Pynchon, pe care nu mi-1 putusem
procura §i oricum nu i-ar fi venit randul inainte de a-1 termina pe Dostoievski, cum m-
a invatat bunica, Ekaterina Ivanovna, cum li zice intr-un loc bunicul.

§i am regretat amar dezamagirea recenta ca nu m-am recunoscut deloc, prin
formula mea de rezistenta, evocat cumva in paginile dedicate momentelor mai putin
suportabile ale Epocii Cea in 03 ! Numai §tiutorul Herman apare acolo ca om cult §i
alcoolic pe la cozi, nu §i eu (propinatio = invitatie la bautura!), §i nici altii, de§i multi
Romdni au citit, parca protestatar, deschizand carti ca mine, totdeauna prezente-n
saco§a pentru cazul ca baga, se da §i apuci, dar nu numai pe la cozi, ci §i pe transport.

* „La douazeci §i §ase de ani, deci, eram profesor la o §coala generala din
capatul Colentinei. Mergeam zilnic acolo cu tramvaiul 21. Coboram intr-un peisaj
dezolant: un castel de apa singuratic, §inele de tramvai intorcand la capat, o fabrica de
tevi sudate. Treceam pe langa o Automecanica §i-abia atunci ajungeam la cladirea
darapanata, vopsita galben murdar, a §colii..."

Nichts, nichts existiert.

„N-a§ fi §tiut asta niciodata daca n-a§ fi fost repartizat, cand am terminat
facultatea, la §coala Generala Nr. 41, chiar la capatul tramvaiului, al Colentinei §i al
Bucure§tiului. Cum mi-am luat repartitia, m-am dus, emotionat, sa-mi vad §coala.
Drumul cu tramvaiul mi s-a parut, literalmente, nesfar§it. De-o parte §i de alta - case

30

darapanate. (...) Era deja seara, §i locurile mi s-au parut cu desavar§ire pustii.
Imprejurul meu se intindea, in amurgul galben, un peisaj industrial: un castel de apa, o
hala de fabrica, un atelier mecanic cu cateva jigodii in fata, trantite de-a dreptul in
baltile de motorina. Am intrat pe strada §colii. Era un fel de satuc sau o mahala cu
trecatori rari, prost Imbracati, cu infati§area necajita a omului marunt. In rirele de
telegraf erau Incurcate zmee cu cozi de carpa. Am gasit pana la urma §i §coala, o
cladire veche de peste o suta de ani, ingalbenita ca o masea putreda. Am intrat in
curte. Aerul se facuse atat de ro§u, incat panourile de baschet, strambate grotesc,
pareau negre ca smoala. Pustietatea urla, pur §i simplu, in jural meu. M-am intors aca-
sa incremenit de dezolare. N-a§ ri crezut niciodata ca aveam sa raman acolo zece ani
de zile, predand gramatica, mancand cu muncitorii la bufetul de la Automecanica,
strangand maculatura, sticle §i borcane, facand recensamantul animalelor iarna, pe
viscol, tinut la porti de oameni du§mano§i §i latrat de turme de caini. §i totu§i, asta am
facut, zece ani, zi dupa zi: am fost acolo, ducand copiii la padurea Andronache,
traversand calea ferata plina de pacura, facand meditatii peste meditatii ca sa pot
supravietui..."

Kafka conosceva Freud in profondita ma era critico verso le sue teorie, il che
non significa che non sia stato influenzato da lui.

„Vanghelie, care, intrebat fiind ce-are de zis in privinta declaratiei lui Nastase,
ar fi raspuns: «N-oi fi eu la fel de cult ca domnul primar al Parisului sau ca domnul
primar Caldarescu, dar...» Ce ciudat! §i la §coala din Colentina, unde am predat vreo
zece ani pe vremea Impu§catului, copiii tot a§a imi ziceau... Ba chiar, la vederea mea
(un June subtire, pletos §i mustacios.... ducand sub brat ditamai catalogul), strigau din
rasputeri pe coridor: «§ase, vine Caldare!».

(...)Intr-o ora de Romana, candva pe la-nceputul anilor '80, pe cand ma
chinuiam cu ni§te exercitii de gramatica, intra directoarea, tarand de mana un tiganu§
mic §i cu capul mare, care parea mai curand o maimutica imbracata. «Adi§or, canta-le
putin §i copiilor astora». (...) Ati ghicit cine era? Cine-ar fi crezut ca, in acea
neinsemnata sala de clasa, istoria pusese fata-n fata doua dintre viitoarele VIP-uri ale
natiunii?"

* Nimeni nu cunoa§te gdndul Providentei, ce ni s-a rezervat, ce anume va veni,
de unde pleaca Revolutia sau macar Schimbarea. Romanul Mircea Cartarescu este
deocamdata conf. dr. la Filologia bucure§teana §i poet, prozator, eseist, critic literar §i
publicist. Ignorat in mod scandalos de o Academic bazata pe Breban, Buzura, Fanu§
Neagu §i altii, depa§iti categoric atat de validarea RO, cat §i de gloria euroatlantica,
Fluturele postmodernismului imparta§ind la noi aceea§i soarta cu Paul Goma §i
Norman Manea.

Premiul sau Nobel aproape ca este o certitudine, confirmarea canonica a
Occidentului e certa, urmand a fi acordat probabil in 2012 drept omagiu prigonitei
Limbi §i Literaturi Romane, la bicentenaral eliberarii de catre tarism a Basarabiei de
sub jugul boierilor romani §i la centenarul mortii lui Caragiale, scriitor clasic al carui
cult, conform trendurilor §i investitiilor, il va inlocui pe deplin pana atunci pe al lui
Eminescu, mai ales dupa dezvelirea ansamblului statuar cu 12 din personajele comic-
zodiacale in vesela Plata a Universitatii, a Mineriadei, a Biraintelor electorale, a
lichidarii lui Labi§, a Calificarilor fotbalistice §i a Revolutiei Impu§cate.

Din vasta opera a fostului profesor navetist din conurbatia Colentina-Voluntari
amintim:

Levantul (1990), laudat pe coperta de Ovid S. Crohmalniceanu ca avand „atata
farmec incat sa impace cu poezia §i pe cei care au renuntat sa o mai citeasca".

31

Orbitor 1 (01, 1996), romanul inceput la 7 decembrie 1992 la Bucure§ti, fiind
totu§i scris „aproape in intregime", la Amsterdam.

Postmodernismul romdnesc (PR, 1999), lucrarea de doctorat coordonata de Paul
Cornea (stralucit §i romantic elev al lui Mihail Sebastian).

Orbitor 2 (02, 2002) scris mai mult la Berlin §i Budapesta.

De ce iubim femeile (DCIF, 2004), bestsellerul care a realizat Unirea
Postmoderna, intaia§i data mixand publicul cultivat, publicul fesenist §i publicul
manelar, vanzandu-se-n circa 150 mil de exemplare.

Orbitor 3 (03, 2007) scris la Schloss Solitude, Stuttgart, in 13 luni, pana pe la
1 iunie 2007.

Restul scrierilor fac parte din acela§i mare Text, nici un pixel politic, nici un
vers, nici un rand scris nici o vorba risipita nu trebuie ignorate, dar e obligatoriu a
avea in biblioteca macar aceste patru opusuri exceptional, cu recomandarea ca
Trilogia Orbitor (TO) sa fie achizitionata mai degraba in trei volume distincte, ca §i la
Dante, din motive de comoditate in folosire, eventual de catre mai multi membri ai
familiei simultan sau imprumutata pe la prieteni.

* Mult ciudata era §i umbra lui Mircea, ca de cioban din Pipera, tras ca prin inel
sub podul rutier de la Voluntari, a§teptand 109 langa calea ferata, in lumina
quasarilor, peste pletele negre cu aurul §i nestematele unei coroane voievodale, fara
alt element de identificare a ctitorilor bisericii nevazute decat fantasma Doamnei
Chiajna alaturate ca o presimtire ce parca imi umple §i acum inima de bucurie, cu
dangat fantomatic de clopot din departari §i huruitul tramvaiului 21 intorcand la cap
langa PECO §i toneta de inghetata.

Caracterul oieresc al zonei intinse de la Europa spre nord pana la Pipera, cum
rezulta §i din recensamantul animalelor, tare ma face sa observ ca a§a cum exista la
Chiajna o statuie a Doamnei Chiajna, tot astfel s-ar cuveni una §i in ora§ul patronat de
Cuvioasa Parascheva, Voluntari, poate incredintata aceluia§i sculptor Nicolae Popa, g
statuie a lui Mircea Ciobanul , cam intre autostrada de Unirea Urziceni, strada
Cocorilor §i predestinata strada Anton Pann, unde e §i §coala 42, aducandu-ne aminte
cativa dintre ostenitorii ei din preajma Revolutiei, lacobescu §tefan, Cri§an
Alexandru, Marin lancu. Carmen Firan, Guta Flori, Fernando Antonio Nogueira
Pessoa, Tinea Guran, Soare Adrian, Roxana Musta, Ion Barbu, Roxana Costinescu,
Constanta Gogolan, responsabilul cu protectia muncii D. Sandu, Cri§an Adriana -
matematiciana inventator al jocurilor metamorfozabile reprezentand corpuri platonice
§i arhimedice ce se transforma printr-o multitudine de forme, producand bogate
structuri prin diversitate §i armonie §i avand aplicatii terapeutice, educative, artistice,
iar mai de mult fizicianul Scridonesi, matematicianul Sofonea §i atatia altii, fiecare
dupa numele sau, cum s-ar fi exprimat frantuzoaica noastra Carmen Cabel, dupa
evadarea din Arhipelagul §colar.

Incadrarea Bucure§tiului intre cei doi adevarati intemeietori, Mircea Ciobanu §i
Doamna Chiajna, ar fi ca o compensatie voievodala azi, dupa degradarea Mitului
Eminescian, un omagiu catre cei ce au intrat §i in literatura universale aducand
me§teri §i editori mari la Curtea Veche, de unde va porni §i eroul Mihai Bravul
miraculoasa lui Unire, atat de umilitoare pentru neispravitii Epocii Mooye.

* §coala de literatura a cocalarilor. Biografia scriitorului n-ar trebui sa
intereseze decat pe agentii literari, pe cand a autorului prezinta unele pete albe care
atrag ambitiile exegetilor de a le elucida. Intre aceste pete albe ca nufarul, de necuratat

32

este participarea autorului la asasinarea Mitului Eminescian, prin terifiantul ca un
terariu jurasic nr 265 din 5 martie 1998 al Dilemei ministrului Ple§u.

Rezultatul a intrecut a§teptarile, Mitul Eminescian s-a prabu§it cu Doina cu tot,
RO putand intra purificata in uie, dar s-a ales praful §i de Mitul lui §tefan eel Mare,
orice perspectiva de a mai reface unitatea nationala, fie §i dupa model german,
naruindu-se din lipsa de idealism, recuperarea Romanilor de peste Prut, ghidati tocmai
de aceste doua simboluri, fiind amanata pentru momentul in care, prin extinderea UE,
se vor uni §i Danemarca cu Azerbaidgeanul.

Colateral insa, revenindu-se nostalgic de la poeme filologice la lirism, s-a
constatat bizareria ca odata cu ridiculizarea romantei Eminesciene, s-a dus amorul
insu§i la fundul marii, ceea ce a avut §i parti bune, configurandu-se in sfar§it un stil
acestei epoci postceau§iste, care parea incapabila de vreunul. Pe buna dreptate,
aceasta epoca s-a numit de catre forumi§ti Epoca Mooye, deoarece revolutia sexuala
de dupa Woodstock s-a implementat §i in RO, canonul nou pentru canonirea reciproca
de-a preludiul ajungand de neconceput „fara oralitatea stilului", cum se exprima Coca
Dospinoiu pe la lectii „de§chise" sau de Halloween, despre gesturile inaugurate,
creand §i o §coala literara ce-i poarta numele, a cocalarilor, ni§te paria de care fac
caterinca toti mui§tii.

* Un cititor vazut in tramvai §i nerevazut niciodata. „Noi nu ne putem descifra
pe noi inline, a§a cum o hieroglifa nu se poate citi pe sine. Suntem facuti ca sa fim
cititi de altcineva." zicea diaristul Cartarescu nu numai cu intuitia existentei Sectei
Cititorilor, al caror heghemon am simtit ca sunt eu, profesor de la §coala 42, in
autobuzul 109, cand IL CITEAM instinctiv la burduf pe colegul hieroglifa cu mustati
§i catalog de la §coala 41, foarte emotionat gasindu-ma ca-mi solicita nonverbal un
feedback cinstit, neindiferent, implicat, cum este $i aceasta carte imprescriptibila chiar
daca e indicibil mai ilizibila decat TO.

* Literatura Romano, este nefunctionala §i pentru faptul ca anumite profesoare
de bac care dau meditatii Generatiei Pupici, emit pareri contradictorii despre Secta
§tiutorilor:

„Initial identici, se diferentiasera dupa pozitia lor fata de eel ce avea sa-i creeze,
sustinandu-i unul un fir de par, altul o vibratie a unei corzi din laringe (...). Mircea
avea sa creeze cartea. Avea, adica, sa creeze lumea. (...)Mama fusese o §tiutoare, tatal
un §tiutor. Coca o §tiutoare, un trecator vazut din tramvai §i nerevazut niciodata -
un §tiutor, in universala conspiratie a Cartii ce se scria singura, continuu §i neincetat."

Ca §i in dilema Akasiei, absolventele de filolo ajunse profe de bac nu dispun la
noi de nici un observator cultural, pe care, comentand autofictiunea, sa-1 citeze in
aceasta delicata chestiune autoreflexiva a cartii care se scrie singura ca ma§ina de
cusut a lui Tudor Balosu, cum s-a autopictat §i capodopera lui Dali Marele
Masturbator.

Norocul este ca girul acestor ^tiutori, fiind monoton $i marginit, nu poate fi
decat convergent , convergent spre Cititorul Unic, care sunt eu, cum tacit a acceptat
Mircea insu§i, in burduful defunctului autobuz 109, cand eu mergeam la §coala 42, iar
el frecventa ca profesor §coala geamana 41.

* Prin anii 1980-1989, cand eu rezistam nu prin cultura ci prin scris, devine
orbitor de clar ca am fost puternic chinuit de obsesia dublului, ca pe langa eel care
eram de la sine, mai eram unul care se desprindea pervaziv din adezivul din mine §i
intra biorientat intr-unul sau intr-alta spre a-i stimula maptexul sa-mi produca acel

33

Text ideal §i consistent, fara euri §i fara clase de resturi, care m-ar fi putut satisface
definitiv, ca o capodopera de extemporal.

Eram unul dintre §tiutori sub acoperire, pregatit de Secta pentru a fi candva
Unicul Cititor Integral, dupa ce-mi intersectasem pa§ii seducator cu silueta de
Kierkegaard al romanilor a lui Patapievici la biblioteca de la Magurele, fiind eu acum
titular la Voluntari la §coala 42, profesor de fizica standard §i cosmologie, pe cand
proful de Romana Cartarescu se prenumara printre ostenitorii de la §coala 41. Nu o
data ci de mai multe ori am stat noi impreuna la calea ferata sub pod, a§teptand
halucinati sa apara farurile visatoare ale autobuzului ro§u cu burduf 109, sub apasarea
acelora§i quasari, ambii citind sau visand sau fiind visati de acela§i orb Borges ce cu o
voce de vanzator de lozuri nu cobora niciodata la cap, dar parca cer§ea ceva
controlorilor sau §oferului, amenintand a nou cutremur.

O, ce dureros, de cate ori 1-am luat noi doi pe 109 de la Tevi Sudate sau pe 21
de la benzinarie de la capat, fara a ne conversa deloc, cum am patit §i cu alt coleg,
chiar in cancelarie, profesor de romana extrem de atent la „capcanele limbii", fostul
detinut politic Mihai Stere Derdena, fiindca in acela§i dispret pentru alti bipezi, eu ma
lamurisem ca nu ma vor putea observa niciodata cum le sfredelesc de fiecare data
ochiul pineal, fara dureri, ca un oviduct de fluture B52, §i le patrund in testiculele
cerebrale simetrice orizontal celorlalte emisfere, cu cartea mea cartonata cu tot, din
care ma fac ca citesc, §i ma a§ez pe osul sfenoid ca pe scaunul de tabla rece §i tare al
tramvaiului, deschid Borgesul §i ma pun pe ghicit ce vrea asta, care este conceptia lui,
devenind astfel Cititorul Ideal, cititorul avizat epitomizand insu§i publicul cultivabil
ce i§i a§teapta editura, adica singura ratiune de a scrie, luand plugul lui Christos in
orezaria budista, sub un ozeneu New Age §i neprivind inapoi.

* Executiile de la Tdrgovi§te. Dar Mirci§or era luat in colimator nu numai de
Directia 7 Literatura, ci §i de Directia 12 Paranormale. Mai ales vindecatoarele cu
paslari de la ultima teava sudata au bagat de seama quasarii travestiti in pulsari, care
ne energizau sub pod §i cum se curba in acest caz spatiul Voluntari-Colentina, cu tot
cu autostrada care duce spre Afumati §i spre Petrachioaia.

Pot oricand depune marturie ca aceasta a fost cauza desfiintarii de catre partid a
liniei ITB de autobuze cu burduf 109, ca preambul la inchiderea Cenaclului de Luni,
dupa cum pot de asemenea confirma aparitia la mai multi cunoscuti a tulburarilor
oftalmologice §i de erectie cand a demolat Cea ca un halucinat Turnul Cartarescu de
pe Uranus, pierind §i acea magnolie ce se vedea din tramvai de catre copii intr-o curte
§i a carei pierdere a justificat suficient executiile de la Targovi§te.

* Invocarea Unicului Cititor Integral. Acea clipa de gratie, la Teiul Doamnei,
cand am vrut sa-1 abordez cu o voce ca de hartie fo§nita: eu oi fi Cititorul, da' tu cine
e§ti? Scriitorul ? Ce, ai innebunit? Vrei sa intri in istorie ca „cel mai mare poet §i
prozator al Epocii Cea "?

Hm, dar acel idealism al meu? In 27 decembrie 1989, cred, la §coala 42, §coala
a unei megacomune Voluntari mai mari ca Targovi§tea, clasele mergand pe atunci
pana la litera O, O de la Oligopedagogie, peste o suta de cadre didactice, cam cat un
nou partid, alegandu-ma, pe mine, ma, nou director plin, de Sarbatorile insangerate,
adica lider FSN, ci eu refuzand pe motiv cam oximoronic: EU NU SUNT UN
PROFESOR CARE SCRIE, EU SUNT UN SCRIITOR CARE PROFESEAZA, iar
Iliescu §i Brucan au promis ca acum va fi timp de scris! Alte explicatii. Tensiune.
Apoi, ales insistent macar director adjunct, §i iar derobandu-ma, spre ranchiuna
fostului adjunct, care-mi ranji: „Nu §tiam ca e§ti a§a iubit de popor!"

34

Eu insa ^tiam. Alta era misiunea mea cu acea naveta pana la capatul de la
Voluntari al lumii. In toate visele, Mircea razand el acum. Ce, vrei tu, Camelian? Sa
fii scriitorul reprezentativ al Epocii Mooye? Ramai unul dintre Cititorii mei,
intaistatatorul UCI, Unicul Cititor Integral. O, ramai!

Destine in tro locate - plecarea lui de la §coala 41, atragand disparitia mea de la
§coala 42. Credeam ca §tiu ca misiunea mea de Cititor se sfar§ise. Dar abia incepea!

* Ideali§tii §i eroii, afara! Am dinainte probe doveditoare ale acestor
grandioase eforturi, ale §coalelor gemene 41 §i 42 din conurbatia Colentina- Voluntari,
bunaoara manualul Humanitas de Romana de-a ^aptea gimnaziala incepandu viata
de elev la §ase ani, congestionat in notiuni de inalt nivel filolo, structurile textului, ma
rog, cum ar fi structurile narative, a disocia la cea mai frageda varsta intre autor,
narator, critic, promoter §i personaj, a intelege functionarea descrierii in naratiune,
a observa strategiile narative ale scriitorului Mircea Cartarescu prin care dezvaluie
identitatea subscriitorului Florescu, parintele minisubscriitorului Florin, care scrie un
roman §i care tip de proza matrio§ca de inspiratie chinezeasca invata copilul de mic sa
nu se mai lase cuprins de reverie la lectura , pesemne ca sa n-ajunga un idealist ca Don
Quijote sau ca Octavian Paler in Est, ci dimpotriva, un promoter cinic, capabil sa
laude in cli§ee tot ce-i baga sub ochelari Stapanul. Bietul copila§ postmodern e silit sa
fie atent, inginere§te, ca la circ, la numai cum jongleaza scriitorul cu farfuriile
textului §i cu enorma vaza din caolin.

Va sa zica un manual exemplar, extras la intamplare din raftul intai, exploatand
facilitatea ca suntem animale nostalgice, abjectie organizata geometric.

Cu o ideologic noua pe linie: demitizanta. Cam ca Pagina 420! Ce eroism? Ce
idealism? Cum? De ce? Nu mai avem nevoie de eroism! §i nici nu prea mai e nici
voie. Ca acum, intre Kosovo §i Transnistria, nu ne mai ameninta nimeni sub
impenetrabila umbrela NATO! Da, acum putem vorbi liber §i despre voievozi. Putem
spune in sfar§it adevarul, adevarul literar §i artistic al Autoelitei. A§a ca alegem ca
text reprezentativ nu Muma lui §tefan eel Mare, nici Fata de la Cozia (care canta
Tepe§ului tot a jertfire pentru Tara, doar ca ambiguizeaza: „Daca vei iubirea-mi sa o
dobande§ti, Pentru tara, doamne, sa mori, sa traie§ti!"), ci ceva pro fund postmodern,
anume lapa lui Voda, pe care o propune comisul lonita, parcata peste drum, sa i-o
pupe voievodul sub coada, de nu i-a face dreptate cu ni§te reconstituiri de proprietate.

Eminescu la clasa a Vll-a? Un oarecare , nici nu intra in top: „Poet, prozator,
publicist, apartinand perioadei marilor clasici".

Dar Caragiale? Alta viata! Alt tratament: „Scriitor clasic, eel mai mare
dramaturg al Literaturii Romane", „autor al unor schite memorabile §i al unor
comedii, mereu actuale prin tipurile umane surprinse".

* Tara Noua. Nimic mai daunator in popularizarea 30 §i a Autoelitei decat
ecoul asta de balci al de§ertaciunilor, constand exclusiv din cli§eele promoterilor, care
ei scriu defapt TO, adica ce ramane la sfar§itul lecturii, de nu cumva §i cam tot ce se
cite§te. Caci nimeni n-am §tire a se lega de pagina rasista 420 din 03, sau macar sa o
semnaleze catre SRI + SIE ca face jocul antiunioni§tilor, a§ijderea §i cu celelalte
derapaje.

Nu ca ar avea vreo importanta asupra destinului Neamului Romanesc faptul ca
la un popor de 20 000 000 suflete, 2 000 000 ar putea citi, 200 000 detin carti, vreo 20
000 cumpara, citesc doar 2 000 sau numai 200, dar ajung cu lectura pana la oribila
cloaca dreptunghiulara eel mult 20 - adica unul dintr-o mie initiat misterium tremendi
cum ca §tefan eel Mare al nostru §i al basarabenilor este un sfant de kkt, a§a ca in

35

final e o problema numai pentru 2, eu §i Mircea, un scandal inghesuit intre doi profi
naveti§ti de la §coalele gemene 41 §i 42 in defunctul ro§u §i negru vierme cu burduf
109, ceea ce chiar ca nu ma intereseaza.

Voiam sa subliniez cu un rictus dureros doar risipa ca Romania Regala, ca
absolut toata istoria noastra, este terminata ca Manastirea Vacare§ti, chiar daca se va
reconstitui ceva cu numele asta. A fi urma§ de detinut politic, adesea supravietuitor pe
baza de compromisuri, e lucru de ocara, nu s-a reinnodat nimic cu Romania Eterna,
cea din 26 iunie 1940, Orbitorul e conceput pentru eel ce provine din fluture
somnoros de nomenclaturigti sau securi^ti , traim in Tara Noua, fundata nu la 31
august 1944, cand au intrat tancurile sovietice in Bucure§ti, ci la 5 martie 1998, cand
megaintelectualii au reu§it sa ne desparta de Eminescu, in folos propriu, cu ingaduinta
Cleptocratiei.

* Scriitor Roman contemporan, de n-a§ fi fost Unicul Cititor al 03, chiar daca
am indeplinit functia de lider vremelnic al Sectei Cititorilor §i Destinul ma indrepta
spre a fi ales liber de Sarbatorile din Decembrie 1989 Director fesenist al uria§ei §coli
de literatura 42 Voluntari cu clase pana la litera O, §i cu zona de influenta spre Pipera,
intai director plin §i, dupa refuz, caci aveam de scris, macar adjunct, nu regretam pe
atunci ca nu ma dedicasem mai mult nobilei activitati de a trimite cate un feedback de
lector implicat lui Mircea.

Eu eram de parere ca scriitorul trebuie lasat in pace, sa se formeze pana devine
omniscient, §i chiar subliniez ca Mircea Cartarescu a avut cea mai lunga ucenicie
dintre scriitorii postmoderni§ti sau sexuali§ti, apucandu-se de TO abia dupa epuizarea
in deplina transparenta a lectiei Eminesciene, ale carui efort ecouri de descalcire sunt
dramele autorice§ti din Levantul §i Universul chimeric.

Ma mira - §i ma cam mir §i acum - ca nu intelesese colegul meu adevarul
suprem in arta, aforismul ca literatura nu se face pentru a fi tiparita, ci pentru a sta in
sertar, stocata adica in Akasia, ca contul nostru eel mai de pret, cand se ia cineva de
tine sa poti zambi cu superioritate ca ai pe ce sa te bazezi §i atunci agresorul nu-ti
§ifoneaza decat ni§te aparente, ba nici atat, pentru ca o iluzie nu poate face nici un rau
unei alte iluzii.

Cum sunt, de exemplu, Eu infa§urat in manta-mi, indestructibil, Unicul Cititor
al 03, al infamei pagini 420, din care postmodern origami ma bazez pe un soclu
durabil.

36

3. Muie Epocii Mooye!

* Nimicirea Mitului
Eminescian la 5 martie 1998,
diseminarea in randurile
studentimii §i, deci, prin
profesori, in ale liceenilor, a
sintagmei co^marul Eminescu
a avut drept consecinta, pe
fundalul favorizant al

telecablarii Romaniei §i al
webarii ei, preluarea fara vreun
filtru critic a revolutiei sexuale
postmoderniste, cerate insistent
§i insolent, in anii macularii
americane a Lunii romanticilor,
de Cohn-Bendit universitarilor
la Paris §i de beatnici, la
Woodstock, liderilor marilor
puteri.

De atunci, in oracolele elevelor, dragostea nu a mai putut fi conceputa fara sex,
iar in sondaje, sexul qua sex nu a mai putut fi recunoscut fara pozitia 69, intitulata a§a
de medicina tibetana, care o interzice dupa 69 de ani, crescand riscul de asfixiere.

Astfel, epoca dominata ca tip uman de labagiu, aceasta interminabila tranzitie,
profetita de stalinistul democrat Brucan §i aranjata de feseni§ti sa steie pe loc stupidul
popul douazeci de ani - spatiul e paradisul, timpul este infernul - aceasta epoca de
creativitate nici 2% din a Romaniei Regale interbelice, de indata ce textul Eminescian
reprezentativ ca romantic pur, sublima „Intaia saratare", fu maturat din literatura
canonica §i inlocuit de intaiul clei de culoarea cafardului Albinos cu o securista de
bucatarie, §i asta in proportii de masa (150 000 exemplare zice webul), vai, aceasta
epoca sexualista a capatat un nume, pe care de la acel naughty document Dilema 265
incoace privirea il detecteaza peste tot, anume Epoca Mooye, ce va dura pana cand
Generatia Pupici, plimbandu-se pe sub fractalii fara sot, va rea§eza in Akasia iubirea,
amoral, pe piedestalul pe care il merita, anume pe sacral Muladhara, intre quasari,
topora§i goetheeni, mandale §i alte angarale plus SMS-ul din Weimar Nu secati voi
lacrimi ale dragostei curate! - justificandu-se insa Totul tot prin suprema vointa
feminina, care zice Vintila lui Petrini de un al treilea ca n-
are proprie initiativa decdt cand vrea ea, vorba
bol§evicului economiei de piata Louis Aragon despre
bestseller: „Tu comprends, petit, la seule question est de
savoir si on plait aux femmes."

* Temd. §tiind ca noi in§ine suntem creati in doua
volume, vol.1 §i vol. 2, ca Ulisele lui Mircea Ivanescu, §i
presupunand ca dublul alaturat a bantuit pe la §coala
geamana 41, sa se raspunda daca la umbra castelului de

37

apa singuratic din Scrisoarea IV, el e ala care zicea ca a combate excesul de
Romanism e o stare pe loc §i atunci Directia Noua nu e Directia a Vll-a Literatura, ci
Normalitatea, cum a cazut sau s-a inaltat pe verticala A. E. Baconsky, eel din Biserica
Neagra, urmand a ne lamuri noi odata §i odata daca §i-a varat au ba codoiul in zidul
naruit Directia a Xll-a Paranormale.

* Dupa cum li spune §i numele Epocii Mooye, principalul rezultat direct al
asasinarii Mitului Eminescian la 5 martie 1998, inevitabila dupa coltul de cotitura §i
mu§catura din 2 iunie 1997, este schimbarea brutala a modului de a iubi al
cetateanului din RO, preferandu-se un mod filologic, extrem de expeditiv in faza de
negociere, foarte tehnic in faza de implementare §i profund electoral in neseriozitatea
consecintelor, ca nu se tine de cuvant, adica fesenist.

Rezultatul indirect este insa foarte politic, pentru ca eel palmuit §i scuipat, nu pe
text, ci ca om bolnav , era Poetul National, geniul natural Mihai Eminescu, nu vreun
guru pe probleme de integrare in absolut, §i fiindca se opera concomitent pe linia
deschisa de istoricul promovat de Humanitas Lucian Boia privind regularisirea
miturilor istorice Romane§ti, apucandu-i pe Intelectuali criza de obiectivitate a
adevarului despre insignifianta §i barbaria sfintilor no§tri voievozi inainte de a se face
Reintregirea Neamului, ba chiar de a se elabora o strategic privind recuperarea
Basarabiei, desigur pa§nica §i exprimand limpede ce vrem, cum REG catre RDG,
atunci cand reaprindem flacara romanismului.

Rezultatul indirect este un dezastru. Te apuca mila cand te gande§ti la
bovarismul atitudinarilor, la pretentia lor de fata nemaritata ca pot afecta prin scrisori
autopublicitare mai mult de 0,1 % din electoratul roman!

Adica rezultatul de la 11 decembrie 2000, ca dupa un apel al GDS + Academia
Civica + Solidaritatea Universitara, atitudinarii au decis - sa auda Suelin - a vota pe
Ion Iliescu, pentru a compensa tocmai acel electorat fugit cu votul patriotic unde scria
Romania Mare, scarbindu-se de postromanismul nechezolilor de speta a doua, culti
dar tratand Neamul Romanesc ca pe un maidanez lovit de jipan in Copou §i
nemaimeritand respiratie artificiala.

* Fara Eminescu. Epoca Dej §i Epoca Cea au trecut. Epoca Mooye, care ne va
umili §i ne va ingropa pe toti, a primit denumirea de la internauti, reflectandu-se-n ea
starea lirica defara Eminescu, ce e amorul fiind numai sexualism, iar pozitiunea 69 o
obligatie morala care expira cand impline§ti 69 de ani.

Compensatia fireasca a asasinarii Mitului Eminescian prin Dilema 265 din 5
martie 1998 este Premiul Nemira din acela§i an, pentru La un colt de cotitura, prozo-
epopee al carei al 7-lea cant final incepe rau prevestitor pentru Bucure§ti, aide
Hermanii profeti biblici Gujghil, Dinti§or §i Picior-de-Porc botezand adultii strazii ca
antemergatori ai lui Cartarescu:

„Futu-ti Dumnezeii ma-tii!" - zise in sinea sa ursitei la minibig domnul inginer
Dovlecel, cand realiza cu ura ca totu§i presa avusese dreptate: anuntase apocalips de
doua zile, §i uite ca i se daduse undo, verde!

Ceea ce vrea sa zica de fapt ca, prin asasinarea Mitului Eminescian sub pretext
ca era o prelungire mascata a national-comunismului ceau§ist, iaca dar,
postmodernismul romanesc a ajuns la culmea teratomorfozei, s-a transformat in
postromdnism §i in curand aceasta larva necrofora va exploda ca fluture libidinos in
gigasexualism, intr-o mentalitate de invingator centrata pe Mitul ginecologic al
punctului G, pe care daca-1 atinge in rastimpul copulatiei, barbatul risca - dupa cum
se §tie - sa-§i lase partenera Gravida. Nu intamplator cele mai mari spirite ale

38

generatiei, in sensul urletului lui Allen Ginsberg, angajandu-se in greul cu G mare
efort de a cizela cleptocratia, oferindu-i modurile rafinate de a te simti bine
antologate in periodice de lux §i tipla, eficiente insa numai asupra inceputurilor
burgheziei de merit, inca mucoase §i sugative, personificate in 03 prin pruncul fatat
de Herman de la Fundeni.

* Lipsesc amintirile. Este uzuala sintagma „trilogia Orbitof' (TO). Dar Orbitor
nu e o carte terminata ci abandonata la descrierea evenimentului editorial al lansarii ei
ideale in Casa Poporului, reamenajata apocaliptic corespunzator ca o casa de na§teri,
a§a ca nu e chiar incorect a se vorbi de Proiectul Orbitor. Pe Coca Dospinoiu cand
mediteaza, pe Filantropul Mizericordios §i pe cititorul privat, cum sunt eu, li
deranjeaza ca o insulta-n tramvaiul 21 numai autocenzura ca lipsesc din TO
„amintirile", esentiale intr-un Kunstlerroman, ale transformarii homosapului lasciv,
cu membrul erect, umed §i iresponsabil, care i§i poate rata viata ca un ratoi, intai in
Liceanul Neascultator §i in cele din urma in artist cu ceva de spus, de scris gi de
vandut , iar partea cea mai interesanta privind exploatarea bre§ei strategice create de
Revolutia Fututa, anume asasinarea Mitului Eminescian, con-sfintind Epoca Mooye,
§i penetrarea noastra in postromdnism, nici macar nu e mentionata printre roadele
Libertatii nemeritate §i de carturari, numai daca vrea §i Filantropul Mizericordios.

* Doi mart perdanti prieteni. Cartea Anului 2007, Orbitor. Aripa dreapta,
scrisa de „cel mai important scriitor roman din epoca postbelica", cum 1-a apreciat
editorialistul sportiv al senatului de la Ev. Zilei, eminentul critic Nicolae Manolescu,
pe Mircea Cartarescu, referindu-§i sintagma epoca postbelica nu la Razboiul din Golf
ci la Razboiul Sfant declan§at la 22 iunie 1941, a reu§it sa mascheze prin vacarmul
publicitar al „evenimentului editorial al anului" marele insucces al carturarilor romani
care, despartiti de popor prin plase solide, ca galeriile fotbalistice adverse, au reu§it
performanta negativa de a nu sarbatori, la o suta de ani de la marile rascoale tarane§ti,
nici Centenarul Mircea Eliade, nici Centenarul Mihail Sebastian in modalitati
memorabile pentru gloata, cum ar fi Muzeul Mansardei Adolescentului Miop, sau
Casa Memoriala din Ora§ul cu Salcami, pagubindu-i egal, ca fond locativ alocat, pe
cei doi mari prieteni.

* Contrefagon, ai? Eminentul critic Nicolae Manolescu supralicitand pentru
Mircea este un incorigibil idealist, care nu-§i coordoneaza evaluarile cu Noua
Stapanire euroatlantica, riscand sa fie iara§i probozit de mai marele in grad, ca
parizian §i ca alteritate, eminentul critic Edgar Reichmann, care in Le Monde, 18
novembre 2005, pune-n top nu pe Fluturele postmodernismului, ci pe cu totul altul, pe
aide Petru Dumitriu, biruitor nu prin Drum fara pulbere, nici Vdnatoare de lupi,
desigur, ci doar prin Cronica defamilie cea - postmodern parodic §i amplificat cu trei
- re-scrisa cumva de Mircea Cartarescu in Proiectul Orbitor tot fara a condamna
marxismul, ci doar o contrafacere a lui, a§a-zisul de catre nechezoli de speta I
national-comunism: Archange, desoriente, toujours amoureux mais perdu dans ses
alterites. Dumitriu demeure sans doute le plus important ecrivain de son pays pendant
la seconde moitie du siecle dernier, malgre son adhesion temporaire a la contrefagon
marxiste importee de I'URSS.

* Exista public cultivat, care condamna bol§evismul, §i public fesenist, care
sustine ca exista §i alte pareri. Mai exista §i public manelar care nu prea cumpara
carti, nici macar ca audiobooks, nu ca n-ar citi, dar el se simte exprimat exhaustiv de

39

alte forme de arta, melodioase §i de valoare, la nunti Kitsch, la funeralii Kitsch, la
pomana de viu, la revelion, in familie §i in microbuz, a caror demnitate ontologica
este egala insa cu a Oedip-ului Enescu-§erban, din cele mai corecte motive.

Bestsellerul De ce iubim femeile a fost cumparat in aproape 180 000 de
exemplare tocmai pentru ca publicului cultivat §i publicului fesenist i s-a adaugat un
respectabil e§alon de maneli§ti, formandu-se astfel cea mai stabila categoric, publicul
manelar.

Contrar paritatii biunivoce una la una invocate de eminentul critic loan
Buduca, eu am vazut personal persoana care a renuntat la Magazinul Muzica din
Capitala la un orbitor CD manelist Carmen §erban, pentru a se deplasa alaturi, la
Libraria Kretzulescu, langa Coposu, §i a achizitiona bestsellerul De ce iubim femeile\

* Epoca Mooye vine dupa Epocile Dej §i Cea, precedand Epoca Wash, cand
Neamul Romanesc va fi in intregime arhivat, depus langa hittiti §i uitat, dupa atata
marginalizare dizolvandu-se-n bezna globala fara sa apuce a-§i indeplini Misia
Culturala, ci doar dobandind Mantuirea rugandu-se necontenit, cum urea turlele unci
catedrale inalte spre nori.

In 02, Mantuirea e vazuta in cheia minora a modului Fara Eminescu prin
analogic cu enciclopedia fecundarii: din cateva miliarde de spermatozoizi cu pretentii
numai unul dintre vajnicii alergatori de cursa lunga penetreaza-n vag pana la ovul, §i
nu neaparat eel mai merituos, cum e §i cu harul, care 11 ocole§te tocmai pe lov sau pe
Cain, sau cu cititul , dureros fiind ca adesea tocmai lectorul ala mai solid §i mai urat,
cu oase de romancier, termina lectura Manuscrisului , pe cand domnita lene§a, careia
poate i-a fost adresat fiindca asculta Cohen citind Coover, abandoneaza sleita cartea
cu cotorul de 8 cm pe canapea, sa caza pe covor ca §i cum ar fi avortat-o recent.

E un model simplut, o gaselnita ieftina, dovedind carente de documentare, mai
ales necunoa§terea deplina a gandirii lui Mircea Eliade despre nostalgia originilor
Mantuirii, zeii nejucand zaruri cu productia lor §i nesanctificand literar megacase
chiar daca procedeul e de efect Kitsch in Epoca Mooye.

* Sa pui un barbat sa fete Sfantul Prune este o democratica plecaciune spre
unele dintre minoritatile persecutate, Lesbian, Gay, Bi sau Trans, dar este §i o jignire
credintei unor mari majoritati, fiind insultata cu geniu inaripat Kitsch insa§i Sfanta
Fecioara a tanarului Michelangelo, careia Eminescu i-a inchinat sonetul Rasai asupra
mea, lumina Una, greu de gustat insa daca ti-ai obi§nuit retina cu explozii de culori
psihedelice, cu filme downloadate de la exotici sau cu artificii de la bairamuri de
privatizati.

* Existenta lui Dumnezeu, a Stapanului, a Mafiei, a kitschului §i a Autoelitei nu
pot fi demonstrate, dar atari ipoteze pot explica multe cand e toamna §i te apuca o
disperare de rinocer pe care nici un canal tv nu ti-o poate alina.

De aceea, termenul Autoelita, e mai bun, mai vag, decat sintagma „falsa elita",
care a enervat pe multi, lansata de Grigore Vieru, liderul Generatiei basarabene
unioniste, in celebrul sau eseu Despre falsa elita §i bietul catdr, publicat in
saptamanalul Literatura $i arta (nr. 34 din 25 august 2005).

- Tocmai reprezentantii acestei galagioase §i neru§inate elite, se revolta
Grigore Vieru, sunt cei care ataca pe toate personalitatile, ei sunt cei care pe ambele
maluri ale Prutului au la indemana §i conduc numeroase reviste de cultura, o multime
de edituri unde i§i scot anual cartile, pe ei li veti vedea §i auzi la posturile de
televiziune §i radio §i tot ei au ocupat destule catedre de literatura la care otravesc

40

sufletul studentilor in ideea ca Druta, bunaoara, ar fi un scriitor perimat §i minor, pe
cand dan§ii sunt cei fara de care Europa n-ar mai fi auzit de Basarabia.

La care tinerii postmoderni§ti basarabeni de la Semn §i Contrafort raspund cu o
induio§atoare simplicitate, cum ca dan§ii sunt validati de ceva totu§i similar cu ei,
doar ca mai mare, de Autoelita de la Bucure§ti, uitand de Luminarea Poporului:

- Nici o alta generatie de creatori din Moldova de la est de Prut n-a adunat
atatea referinte pozitive in presa culturala romaneasca, cate pot fi contabilizate in
dreptul postmoderni§tilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt §i, desigur, nici nu
reprezinta intotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei §ase scriitori basarabeni
care au primit, dupa 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania - un premiu care
chiar conteaza - sunt autori postmoderni. ( Rom.lit , 39/ 5-1 1 octombrie 2005)

* De remarcat ca postmodernismul de cauciuc, in acceptia de fascism bol§evic
de a citi texte curate in cheie improprie, vulgarizatoare, manjindu-le cu diareea
transistoriei, fiind incorigibil mi§tocar ca rasul la mormant, autorul implicat nu
manifests nicaieri regrete eterne pentru cei care chiar au crezut ca se bat cu terorigtii
pentru Neam gi Tara , numarul mortilor §i ranitilor fiind de vreo zece ori mai mare
decat la Rebeliunea din Delirul, care au facut atdta istorie §i atdta literatura, nici
sentimente de revolta pentru nepedepsirea fapta§ilor, inclusiv a dlui Iliescu, existand
la inceput ambiguitate Gorki cu cine e, de partea cui e Fluturele Curcubeu al RO-
postmodernismului survoland MPU, cu fortele progresiste care luptau la infinit pentru
Punctul 8 de la Timi§oara sau cu fortele conservatoare, ahtiate dupa a intra numai
nomenclatura crapuloasa §i cu interlopii ei in cleptocratie, nu §i burghezia de merit!

A§a se incheiau astfel de reconstituiri fictionale in antepostmodernism.

* Perspective cyber-samanatoriste. Autoinariparea elita a lepidopterelor noastre
ginga§e in baza succesului occidental orbitor e mai totdeauna abuziva, pentru tristul
motiv ca interesele Occidentului literar nu prea coincid cu interesele Romane§ti.

Interesatii aia doar de propriul profit pana §i pe Soljenitin 1-au uitat! Care a scris
Roata Ro^ie, fluviu-romanul bol§evizarii ireversibile a Rusiei, nu manuscrisul unui
manuscris.

In fond, pe mapamond, alergatorul de cursa lunga dupa Nobelul Romanesc este
din punct de vedere arahnologic ca un scorpion de aur contemplat, intr-o chilie
umeda, la Dunare, de un cenaclu de fani paianjeni, pe cand puzderia acarienilor cu
ca§tile pe urechi nici n-a auzit de el.

Dar nici la noi in singularitate, unde are mapamondul un output spre Akasia,
intre Targovi§te, Titu Targ, Tantava §i Tighina, alergatorii Cititori de cursa lunga,
placizi, burto§i, mari consumatori de carte, n-au mare lucru de a§teptat. Decat presiuni
asupra cleptocratiei, dar §i asupra Autoelitei, pentru investitii colosale din partea
burgheziei de merit, in Infrastructura Intelectuala, inclusiv in bibliotecile parohiale
sau de firma, diminuandu-se astfel segmentul mui§tilor.

A§a ca vom beneficia sub apasatoarele Buchi Neri, buchii negre chirilice, de
acea deta§are finala din filmul „De ce bat clopotele, Mitica", acel sfat postmodern
Lasd-i sd moard pro§ti! care se vede orbitor §i in strategia implementata deja, de a
pompa cu forcepsul Heidegger in cetateni, in loc sa se lumineze poporul prin tehnici
cyber-samanatoriste, de la simplu la complex, printr-un canal TVR Didactic, cum §i-
ar fi dorit pe intuneric binecunoscutul istorie Nicolae lorga §i, ca Eminescolog, insu§i
Constantin Noica la Campulung Muscel, odata cu aparitia lampii lui Ilici, unde n-are
casa memorials, plangerea antidemolare adresata de pricoliciul sau Cotidianului
ramanand fara urmari.

41

* Banalizdndu-se ce facea Securitatea. Inteleg prin oftalmologie tratamentul la
ochi intr-un Cabinet Biblioterapeutic, care in cazul celui ce are viciul cetitului cartilor
se reduce la practica lecturilor fundamentale, inclusiv Beethoven, Brancu§i, Voronetul
§i Ganditorul de la Hamangia. Sau, in lipsa acestora, dupa ce ai fost orbit de faza
mare de pe contrasens a jipanelor Autoelitei, inchizi o clipa ochii, injuri romane§te -
Tu-i Neamu' Nevoii! - §i te regase§ti, scepticul din totdeauna, niciodata mantuit, nici
dupa ce mui§tii care §TIAU cum a fost n-au protestat cand, la teveu, a fost inscenata
internarea abuziva la psihiatrie, din motive politice, a lui Eminescu , §eful de promotie
coordonator fiind expus oprobiului public, cine? Titu Maiorescu! La maxima
audienta cand cu finala Mari Romani din 2007, banalizandu-se intra Imposibila
Lustratie ce facea Securitatea!

* O alegere fatala. Anul 1992, cand Mircea Cartarescu dupa formare in Iowa
City §i la Stuttgart, se zbate in mare cautare de subiect §i, neputandu-se vindeca de
latinitate, alege Sudul, adica implementeaza epopeea bulgara a emigrarii Badislavilor
din Rodopi, peste Dunare, cautand slobozenia in Muntenia, e un an dintre cei mai
tragici pentru Neamul Romanesc.

Pe plan intern, la stomac, muncitorii §i taranii, nereu§ind atitudinarii Luminarea
Poporalui prin carte ieftina §i buna, realeg pe Iliescu, consacrand Epoca Mooye printr-
un parlament nici macar fesenist, ci de-a dreptul criptobol§evic, insarcinand clasa
politica §i Intelectuala sa evite cu orice pret intoarcerea la Monarhie, unirea cu
Basarabia, economia de piata, Lustratia, Procesul Comunismului sau macar judecarea
crimelor Revolutiei Impu§cate §i ale Mineriadelor, precum §i modernizarea
Infrastracturii Intelectuale. Din recuno§tinta, cleptocratia i§i va improprietari baronii
(viitori Stapani interni ai multor Intelectuali de azi!) jefuind tara, fara nici o
precautiune in contra inversiunii valorilor , incat multi brusc-capitali§ti nici n-au §tiut
ce sa faca §i ori au dat pe degeaba tot ce-au furat strainilor, ori au gestionarit capitalul
mai rau decat comuni§tii, ca pe litoral, de prefera lumea Balcicul.

lar pe plan extern Departamentul de Stat al USA, prin supraomul aerian
postmodern James Baker, excitat de cine §tie ce feromoni, avertizeaza zgomotos din
senin Bucure§tiul sa nu mai trimita armament in Basarabia (!), facandu-se a lua de
bune informatiile Cagabaului, §i sfatuie§te totodata Chi§inaul sa se roage pentru
mentinerea pacii in Paraclisul ridicat la 1882 pentra pomenirea voluntarilor bulgari
cazuti la 1877-1878 in razboiul lui Kogalniceanu, §i sa faca totul ca sa nu ajunga la
conflict cu Rusia, deoarece Boris Eltin va fi nevoit atunci sa reactioneze feroce, ca-n
Cecenia, §i nici o tara euroatlantica nu are soldati de jertfit pentra integritatea
teritoriala a republicii unor suboameni „pitici, peltici §i degraba varsatori de sange
nevinovat", livrandu-se astfel un Kaliningrad sudic Armatei XIV Afganistana a
generalului Lebed de se lauda ca in doua ore intra in Bucure§ti, - pesemne o
compensatie Yalta-Malta Kremlinului pentra pierderea bazelor din RDG, nedreptate
care nu §terge insa deloc surasul fratelui Grigore Vieu cand ne asigura, anticipand
innobilari fictionale, ca:

- Nu am confundat niciodata politica imperiala tarista §i sovietica cu marea
cultura rusa: cu Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Pu§kin, Lermontov, Ceaikovski, Esenin,
Pasternak, Ahmatova, Tvetaeva, Bulgakov, Soljenitin..., cu nobilimea rusa in
general...

* Balta de sdnge. America Dunareana, pe care nu o voia Eminescu, nici cand n-
avea stofa pentra costumul de inmormantare, se intinde astazi ca o mare Franta, Galie

42

sau Galitie de la Marita la Vistula §i, in breasla scriitoriceasca, se ajunge spontan, prin
homeomeri §i homeostaza homerica a entropiei holografice standard a fractalilor, la o
diviziune a muncii §i a temelor, deci prin reglaje tot atat de tainice, implicand
telomeraza, semeteina, kolhozyna, geacyna, reglarea sexelor §i birourile populatiei.
Adica a§a cum dl Cartarescu evoca balta de sdnge a revolutiei lui Iliescu §i
Brucan prin inspirate de sericicultura pagini poloneze-n sex imediat dupa arderea
carnetului de partid de catre taticu, a§a intocmai cu necesitate de fier §i dintre
postmoderni§tii polonezi se vor gasi candva postmoderni mui§ti foarte genialoizi
inaripat care sa bage la ei in romane secvente din visatorul §i tardivul romantism
Romanesc medieval, evocandu-1 pe §tefan eel Mare iubindu-se cu o fiica de jidov in
acea Suceava cu duzi umbro§i ce §i astazi iti da fiori arhitectonici ortodoc§i cum
Bucure§tii costelivi ai lui Cartarescu nu vor reu§i nicicand fara Catedrala Mantuirii
Neamului, justificandu-se in consecinta zgarie-norii conurbatiei Giurgiu-Russe din
finalul Epocii Mooye.

* Legatura mamaligii de §tefan eel Mare cu evreii fiind un pic mai subtila, daca
te gande§ti ca ai no§tri, In retragere, In august 1944, au demontat, §i bine au gandit,
statuia lui §tefan eel Mare de la Chi§inau §i au refugiat-o la Craiova, depozitand-o In
Parcul Bibescu. Numai ca, odata bol§evizandu-se Romania, cu megaintelectuali ca
Parhon, care-1 dezinforma pe Stalin de la obraz, cu aluzii cartaresciene evidente la
§tefan eel Mare, ca violatorii din Armata Rogie de ocupatie sunt de fapt nigte
reactionari romani deghizati , - cine ar mai fi Indraznit sa faca soclu unuia ce te
intimideaza cu Sfanta Cruce? Bronzul s-ar fi dat pe tacute la topit, totul pentru front,
totul pentru victorie! Sau pentru statuia lui Petru Groza din cartierul Cotroceni! §i
Providenta facu sa se Intoarca §tefan eel Mare la Chi§inau prin Soiuznaia kontrolinaia
komissia, alaturi de fiare vechi §i de basarabeni, sesizata nu numai de o eleva a
sculptorului, portretista Claudia Cobizev, ci gi de un evreu chiginauian , Arnold
Visneakov, aflat In trecere spre Belgrad cu regimentul sau prin Banie.

* Despre maculare. Bravo, Mirceo! Gdnditorul de la Hamangia - cica se
gande§te la cum sa umple cu samanta lui un spatiu imperial cat cuprinde Galitia Mare!

Formula memorabila despre la ce se gande§te el, geniala Inaripat
propagandistic, care va ramane pe vecie ca un cartona§ galben legat de gat acestei
capodopere, de se rade toti du§manii de noi, ca am procedat ca §i cum francezii ar
raspandi ei In§i§i animatii cu Gioconda lor primind un jet de sperma In obraz, din
penisul lung §i negru al sexualistului roman.

Cite§ti Incruntat aceasta a§a-zisa critica a securist-nationalismului, din care
Suelina deduce In traducere ca suntem imperialigti pe
teritorii neromanegti , §i ai impresia ca e§ti furat la cantar, ca
e mai mult decat atat , ca e o maculare, ca securistul I§i
continua Imbogatirea, pe cand Gdnditorul de la Hamangia
ramane mutilat pe vecie.

In Romania Regala, reprimarile reactiilor la astfel de
provocari iconoclaste, sub ochiul §arpelui bol§evic de peste
Nistru, macar ti le rezolvai simplu: te rinocerizai, mai
mergeai pe la biserica, te racoreai!

In numele egalitarianismului corectnist dintre manea
§i madrigal, acum ti se scuipd democratic de la obraz in
valori. In putinele tale valori, fara nici o frica §i, culmea,
chipurile corect Intelectualice§te, ascunzand Insa

43

deosebirea ca masa inerta enorma a literaturii franceze, sa zicem, face ca impactul cu
un fir de praf demitizant sa nu-i schimbe traiectoria, Devenirea acestei entitati
spirituale, pe cand in Romania cea fara Infrastructura Intelectuala, asasinarea mitului
Eminescian a fost deja suficienta pentru a stabiliza o intreaga Epoca Mooye, din care
tineretul idealist eel imun la farafastacurile promotionale, nu va avea nimic de
conspectat , nici una din productiile Autoelitei neputand macar a indrazni a concura
cu, sa zicem, un etalon Regal ca Spatiul mioritic.

Cine §i-a facut altar New Age Bahai Kitsch cu ridicola statueta, care-i aduce
aminte acum doar de mi§toul cartarescian, ce-a zis Fluturele amiral al
postromanismului razandu-§i de ea, asigurandu-§i traducerile la du§mani, n-are decat
s-o dea §paga la gunoieri §i sa-§i puna in loc portrete de vipuri a caror maculare e
macar fireasca.

* Oftalmologia perceptiei artei spune ca e demolator sa se deconstruiasca totul ,
daca deconstructia e maculare a valorilor altuia. De exemplu, cand mi se sustine ca
Eminescu nu era genial §i ca §tefan eel Mare nu era mare §i sfant, §i asta motivat nu
cu masurariul ci pentru ca nu permite postmodernismul intereselor imperialismului
american sa mai existe pe lume concepte romantice, ajung sa urasc progresul care ma
desparte fara speranta de Basarabia §i de Romania Regala!

Necesitatea unei abordari oftalmologice, in sens filozofic, a problemei acelor
abateri cartaresciene de la deontologia Eminesciana §i voronetiana a scrisului, trebuie
sa marturisesc ca m-a surprins placut sa o vad afirmata §i de dl Gabriel Liiceanu, care
participand in Cotidianul la critica de intampinare ditirambica pentru 03 spunea:

„Exista un tip de privire (s.n. CP) care este foarte greu de obtinut: privirea care
distinge persistenta in noianul lucrurilor din prezent. Tot ce apare adresandu-se
oarecum direct viitorului vine la lumina camuflat in haina cotidianului §i in
devalma§ie cu cele menite sa dispara in chiar clipa in care s-au nascut.

Contemporaneitatea impiedica discernamantul. Altfel spus, pentru orice mare
artist calitatea privirii congenerilor sai lasa de dorit (s.n. CP). Cred ca ultimul volum
din «Orbitor», neindoielnic capodopera prozei lui Cartarescu, face parte dintre acele
carti pentru care este nevoie de privirea apta sa perceapa in prezent o maretie
viitoare."

* Ingratitudine in Epoca Mooye. §i de ce am clarifica Adevarul despre Revo?
A§a, pentru femei! Ca un omagiu postmodernist. Zau? §i pentru care fapta, ma rog?
De-aia! Pentru ca nu se masturbeaza! Pentru ca sunt blonde, brune, ro§cate, dulci,
fute§e, calde, dragala§e, pentru ca au de fiecare data orgasm.

Pai, om serios e§ti tu? §i afla de la mine ca nu trebuie sa ai incredere
netarmurita in femei, daca vrei sa scapi nevatamat, dupa ce-ai comis-o! Uite de la ce
Brutus a venit cea mai rea intampinare la 03, tocmai de la Bianca Burta-Cernat!

- Aripa dreapta nu se mai adreseaza unui cititor „initiat", ci vine in
intampinarea publicului best seller-\x\\xi De ce iubim femeile.

Nu se poate injurie mai mare. Nu se poate!

* Geniul simulant n-are nici o obligatie. Secta §tiutorilor li se pare teologilor
din BOR un model apostolic al Ursitei profund contestabil, ca §i Arhiva Akasia de
interes RO inferior Paliei daco-romane de la blocul national-comunist cu fresca mare
de la Ora§tie. In realitate, §i filologul Mircea §tie, rolul cetatenilor la scris este
neglijabil in orice maptex. Mai degraba gloata textelor mai fata, cand se cutremura
muntii §i Venus, un puradel. Ei, §i ce! A scris el Eminescu ni§te „maculatoare" §i ce-a

44

ie§it? Numai hula! Ce daca ni§te carti atrag alte carti, cum cele trei din Orbitor pe
prima §i egal ilizibila din proiectul meu central european pe §apte ani Trilogia
Obligatorie Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu de
sihastritul Camelian Propinatiu, mazilul din Codrii Bacului, circa 1500 de pagini de
re-scriere post-postmodernista in azotatul de argint al oglindirii perfecte.

De la monstrul care e eel mai mare scriitor §i zeu de la el din apartament de bloc
sau de hotel sau de castel rezulta un text mai bine sau mai rau sau deloc vandut, nu se
creeaza Lumea, nici macar nu se amelioreaza observabil!

Exceptand cazul in care ala era nu un geniu simulant, sluga promoterilor, ci un
geniu obligat, necesitand exegeza, deci o pleiada de critici, numai §i numai pentru ca
i§i sluje§te - neconditionat nici macar estetic! - poporul, cum a incercat sufleorul
Eminescu sa ne dea un Teatru National Shakespearian valorificand letopisetul, dar noi
1-am despicat cu baltagul §i am pastrat doar intrarea pentru diligente din Galea
Victoriei, lipind in rest hotel prozaic lucrativ, adica 1-am adoptat pe culinarul cu gratar
§i bere berlineza Caragiale, care n-are cum deranja Autoelita fesenista supraponderala,
inveselind-o ca §i-a indepartat enorm carnatii de Ple§coi cu BMW-ul de marile sarcini
Romane§ti.

* Despre sfdr^ituri §i trilogii. Sfar§itul istoriei, sfar§itul modernitatii §i alte
sfar§ituri ca sfar§itul exploatarii homosapului de catre homosap sunt criptomarxisme
§i chiar marxism rau inteles, pentru ca dialectica nu agreeaza absolutizarea
sfar§iturilor, orice postludiu la §efii de promotie fiind §i un preludiu, de unde §i
ferocitatea lichidarii bol§evice nu a indivizilor ci a categoriilor sociale.

Postmodernism? Poate ca nici in SUA Woodstock-ului. lar pe malurile Senei,
un an mai devreme, cand le striga Eugen lonescu sorbonarzilor ca o s-ajungeti cu
totii ni^ite notari, a fost eel mult un poststructuralism chelbos. (lar acuma nu mai este
nimic.)

Oricum, Jnceputul postmodernismului nu sta in exploziile tineretului , una riind
poate o manipulare comunista contrabalansand primavara slovacului Dubcek de la
Praga, ci in aparitia uriagului Soljenitin , care a silit Occidentul sa-§i regandeasca
idealul de a imita Uniunea Sovietica. Cum 1-a silit? Bazandu-se pe Pavlov! Carturarul
occidental invatase de la holocaustologi ca universul concentrationar este un infern,
iar marxismul riind o doctrina inexpugnabila a venit asta cu Arhipelagul Gulag,
dovedind ca stalinismul o fi bun pentru rasele inferioare, dar a produs univers
concentrationar. §i foarte probabil nici macar n-a visat ca va produce demarxizarea
tinerilor filozofi, necunoscand teoria catastrofelor fractale cum ca ni§te cauze
minuscule, precum o trilogie, produc megaefecte imense.

* Nimic nou sub soare! Postmodernii nu sunt primii scriitori gmecheri din
istoria scrisului. Ei se revendica de la Mari amarati, de la Joyce de umbla-n teni§i
sparti sau de la Musil ajuns in Elvetia la masa de brad eminesciana, ca sa scrie doar
pentru succes, ca Dan/Sanda Brown!

* Trei culori sau Fascismul melanjului . Sunt inghesuit in acest text 03 ca intr-
un vagon de vite asudate. Trebuie sa inghit nu numai textul meu enigmatic, oracular,
postromanesc, de Epoca Wash, ci §i vulgaritatea pasajelor concepute obscen pentru
publicul fesenist sau pentru eel crezut manelar. E un abuz fascist de melanj al
valorilor ca la mixerul de creme §i euri al cofetarului Istoriei.

Bune fiind cartile legate doar intr-un fel de sloboz perpetuu umed, de sa poti sa-
ti extragi doar ce-i adresat segmentului din care faci parte tu. §i va veni vremea cand

45

almanahurile megatarget se vor adapta organic §i sincer realitatilor, preferandu-se o
delimitare orbitoare a regiunilor erogene textuale, printandu-se pe hartie de culori
higienice, roz pentru cultivati, albastru pentru feseni§ti, galben pentru gelozia feroce a
manelarilor, egali dar separati, cata vreme nu se face Luminarea Poporului, iar
Constitutia nu face vorbire despre un stat national unitar §i cultural.

* Tema de investigatie Intelectuala pentru cercetatorii privati. Impun intr-
adevar institutiile universitare sau culturale occidentale bursierilor romani sau
profesorilor vizitatori ori asociati, in mod formal sau informal, dovezi ca sunt
„martiri" civici ai operei de deznationalizare a Neamului Romanesc ? Probe
verificabile ca ei au incercat sa-i explice mormanului de trogloditi, unii de buturuga,
altii de bloc, prezentul Mooye ca ie§ind la iveala, ca excrementele lui Patapievici,
dintr-o istorie de kkt, dar au intampinat „rezistenta"? De unde? De la structurile
antropologice ale imaginarului levantin §i de la „cele mai reactionare forte" ale
national-comunismului! Vizibile sugestiv in sintagma oiereasca Cioran - Paunescu al
legionarilorl

Sau aceste denunturi privind derapajele necomuniste §i ridiculizarea suferintei
milenare Romane§ti tin mai mult de initiativa individuals §i locala §i de nomenclatura
literara, spre a substitui cu texte epatante, de geniu simulant inaripat comod prin
§ocantul postromdnism, lipsa unor competente care nu se pot obtine decat pe baza
Infrastructurii Intelectuale de varf, adica in tarile ale caror guverne sau burghezii de
merit au terminat macar Biblioteca Nationala Pentru Toti, de sa poti accesa imediat,
din orice capitala de judet daca nu §i din orice mansarda, din orice loc de munca
planetar al Diasporei §i din orice liceu cu adolescenti miopi un pamflet ca A pus de
mamaliga, presa Romaniei Regale sau un manifest lichidatorist ca Imposibila
lustratiel

* A venit Ingerul bol§evic §i a intrebat Filajul democrat pluralist, care e
cronologia Epocii Mooye , ca admiterea-n UE la 1 ianuarie 2007, pe baza de concurs
de acte, nu este in sine un eveniment ci o consecinta, decizia din 10-11 decembrie
1999 de extindere spre Rasarit a civilizatiei euroatlantice fiind decisiva, nu efortul
de integrare al amaratilor, care clasa politica §i ancilla sa megaintelectuala au preferat
a sacrifica Romania Regala Mare de la 26 iunie 1940, adica pe Romanii de la est de
Prut §i monarhia, mai bine decat sa le ciunteasca nomenclaturi§tilor §i §efilor de
promotie din drepturi:

13-15 iunie 1990 - Mineriada, a carei ratiune externa §i unica va fi fost
de a nu se aniversa unionist, la Chi§inau §i la Bucure§ti, 50 de ani de la
rapirea Basarabiei, sens politic intern nemaiexistand dupa plebiscitul
din Duminica Orbului;

27 septembrie 1992 - Decisivele alegeri pro cleptocratie §i anti
unionism, monarhie, lustratie, occidentalizare, cultura; e§ecul
Autoelitei in Luminarea Poporului §i in consolidarea partidelor clasice,
liberal §i taranist, generand o clasa politica debusolatd, care nu §tie
nicipe ce sa dea banii, expusa absurditatii §i surzeniei.
2 iunie 1997 - Tratatul de la Neptun de postaderare la Pactul
Ribbentrop-Molotov, clasa politica §i Intelectuala din RO exprimandu-
§i fara vreo lacrima dezinteresul pentru Romanii §i teritoriile de peste
Prut;

46

5 martie 1998 - asasinarea Mitului Eminescian de catre celebrul
naughty document Dilema 265, gazda fiind ministrul de externe §i al
culturii Andrei Ple§u, neimplicat decat ca autor implicat, prin
alarmantul semnal Recitatorii lui Eminescu, despre insuportabila
situatiune.

11 decembrie 1999 - dezvelirea, de ziua lui Soljenitin, a intentiei UE
de a lua Galia Rasaritului, Galitia Mare, de la Baltica la Pont, cu
exceptia RSS Moldoveneasca , data in grija Armatei XIV Afganistana
din motive criptorasiste vizavi de ni§te posibili emigranti „pitici, peltici
§i degraba varsatori de sange nevinovat";

11 decembrie 2000 - gratierea §i votarea in unanimitate grotesca a dlui
Ion Iliescu de catre megaintelectualii cu piele de iepure in spinare sa
nu-i beleasca revenind la Cotroceni, pentru invinuirile neprobate §i
jignirile aduse dumnealui in ultimii 4 ani, prin derapajele sporadice de
la mainstreamul criticii legionarismului ca mai prioritar §i mai
periculos decat bol§evismul, vadimismul sau fesenismul;
8 ianuarie 2003 - Imposibila lustratie nu ca nu se poate, ci deoarece
pe motiv ca §efii de promotie securi§ti ei au facut Revolutia Impu§cata,
nu poporul de patibulari, §i acum tot ei sunt factorii activi ai Tranzitiei;
29 martie 2004 - crearea conditiilor perfecte pentru terminarea
Bibliotecii Nationale, occidentalizarea ei §i indeplinirea Misiei
Culturale, RO ie§ind din Provizorat pe vecie sub umbrela NATO;

I ianuarie 2007 - fofilarea RO in UE fara Infrastructure Intelectuala,
fara Lustratie, iertandu-se §i alte pacate elitelor in baza postaderarii un
deceniu in urma la Pactul Ribbentrop-Molotov, ca exprimare a
dezinteresului teritorial, Intelectual §i politic pentru Romanii de peste
Prut, in folosul bunelor relatii ale Occidentului cu Kremlinul;

II iulie 2007 - Lansarea 03 - cartea activistului cinstit Costel Goanga,
care a crezut in marxism, §i a securistului de omenie recuperator , lonel
Stanila, capodopera reconcilierii nationale dintre Apel §i Lichele prin
violarea-n ceceu a Revolutiei Impu§cate, Opus Magna Epocii Mooye
qua Epoca Mooye, emanatie literara a ideologiei Patapievici ca la o
istorie de kkt nu putem avea decat un prezent de fecala, ceea ce e §i un
sfar§it al iluziilor privind Autoelita §i poporul, trebuind a se
autoinventa, exploatand Infrastructura Intelectuala a altora, un tineret
idealist cum a fost §i cu pa§opti§tii, in procedura de urgenta.

* Rezumdnd ace^ti 20 de ani de dupa Revolutia Impu§cata, observam ca
Recuperarea Basarabiei, Monarhia bipartida, Procesul comunismului §i al crimelor
Revolutiei s-au pierdut de fapt prin alegerile din 27 septembrie 1992, dar Autoelita a
lasat sa se inteleaga ca ea continua lupta inceputa in Plata Universitatii la Baricada, in
21 decembrie 1989. Cine era atent la u§urinta cu care s-a cotit in 2 iunie 1997, ar fi
putut totu§i intelege ca nu mai are de a face decat cu un discurs autopublicitar, din
moment ce masele capabile de a purta razboiul stradal parasise pe intelectuali,
tratandu-i ca pe o aha categorie de ^mecheri, mai parfumata occidental, dar tot de
^mecheri, adica gata sa se aranjeze cu noul Stapan, cu cleptocratia.

Dezamagirea Golanilor §i a maselor, de notat ca a fost catalizata de chiar
aprecierile optimiste initial ale megaintelectualilor cum ca batalia canonica pentru
dreptate §i adevar, pe care opozifia intelectuala a inceput-o in ianuarie 1990 singura,
a fost cd§tigata in noiembrie 1996 impreuna cu societatea romdneasca, prin aducerea

47

la putere a unei aliante de partide care a sustinut politic principiile opozitiei
intelectuale .

Primul care a divulgat aceasta situatie de armistitiu capitulard tacit este dl
Nicolae Manolescu - §i acesta este un mare merit, pentru ca multi tineri ideali§ti
continuau batalia ca japonezii aia uitati prin insulele Pacificului ani de zile dupa
Hiroshima! -, prin celeb rul manifest Imposibila lustratie din 8 ianuarie 2003. Derutati
de atribuirea catre securi§ti a meritelor privind Revolutia §i Integrarea Europeana,
cativa nostalgici au crezut totu§i ca e doar o opinie personala, chiar se vorbea de vreun
post de ambasador la Paris!

Dupa 11 iulie 2007, odata cu acel tsunami publicitar pentru romanul
comunistului care a crezut §i al securistului de omenie recuperator - uite manuscrisul,
Marioara! - numai statuile cu creier uzat mai pot ignora ca meciul s-a sfar^it §i ca
trofeul a ramas in vechea vitrina a partidului §i a securitatii sale.

* Procedurile de declarare a falimentului. Franz Kafka are dreptate, mare
dreptate. Ce profunda cunoa§tere a vietii! A homosapului! E mai bine sa fii singur-
singur, decat sa te bazezi pe vreun prieten §i sa constati ca ai ales reazam o umbra.

Din pacate, dupa fortarea ucrainenilor sa ne accepte capitularea la 2 iunie 1997,
est-etica cerea Autoelitei sa inceapa procedurile de declarare a falimentului , iar la 15
iunie 1997 sa faca o declaratie solemna ca a fost infiltrata §i INVINSA de securitate §i
de fosta nomenclature crapuloasa, adica de cleptocratie, ca sa nu ne mai mire
demiterea in august acela§i an a celui mai fanatic luptator contra coruptiei, celebrul
activist civic Valerian Stan din functia de §ef al Comisiei de Control a Guvernului
Ciorbea, care deranja atunci pe ministrul Basescu.

Din motive comerciale, ea nu a facut o asemenea declaratie, ci doar a lasat
unele marci ale falimentului moral al Autoelitei, care nu sunt intelese decat de initiati,
altminteri total absurde, cum ar fi Asasinarea Mitului Eminescian, Apelul la votarea
lui Iliescu sau Aparitia unei carti geniale, 03, despre activistul cinstit care a crezut in
bol§evism §i despre securistul de omenie recuperator al Manuscrisului.

* Fara vreun Congres al Intelectualilor. Partidul Amaratilor din Romania
(PAR), abandonand, chiar abandonat de Autoelita, rezistenta in strada, intelege
imposibilitatea de a intelege, dupa asasinarea Mitului Eminescian, fara lirism, ca
Tarii, Neamului Romanesc, sa-i mearga rau, cand tie ca Autoelita iti merge excelent la
supt fie §i ocazional pibul poporului, fotografiata de paparazzi cum se intampla la
toata familia mafiota.

Acest optimist studiu critic de fezabilitate, expus ca un prea lung urlet
postmodern, mai postmodern decat TO, pentru care m-am abatut de la trebi, este
doar consecinta neasumarii infrangerii de catre Autoelita la coltul de cotitura din 2
iunie 1997, fara vreun Congres al Intelectualilor , lasand soldatii disparuti sau izolati
sa se mai bata dincolo de mu§catura armistitiului-capitulare din masa teritoriala critica
dincolo de care Misia Culturala nu se mai poate indeplini, indeosebi ca ratrapagiu,
decat daca se prime§te o compensatie, cum ar fi intoarcerea tineretului idealist dupa
formarea neopa§optista exploatand la greu infrastructura Intelectuala a altora.

* Cu alte cuvinte, de indata ce dictatorul s-a elicopterizat, Intelectualul Roman
s-a simtit orfan pe meleag §i, asemenea unui ogar cazut din jeep, sau evaporat din
Tucson prin trapa, a inceput a amu§ina incolo §i incoace, derutat ca o oaie capie:
UNDE E STAPANUL? Dincotro vine atata lumina?

48

Precum vazuram cronologic, pentru doua cincinale, acela^i stapan cu busola ,
vorba lui Stalin, i-a dat de lucru spre dreapta, cu asupra de masura, atitudinarului
roman, §i oarecum previzibil, pentru ca trucul cu antisemitismul §i legionarismul
fusese bine experimentat in Occident inainte, spre a teroriza Exilul, pentru a-i priva pe
romanii incomozi de premii literare sau de editari prestigioase, reu§indu-se anihilarea
sub astfel de acuzatii chiar a unor personalitati ale „oficinelor imperialismului", cum
ar fi Europa Libera! (Iliescu, poate consiliat de Brucan sau de Razvan Theodorescu de
la TVRL, paralizeaza in toata primavara lui 1990 Occidentul cu declaratii ca se bate
cu bande de legionari §i defasci§ti sponsorizate definanta liberalo-taranista, ba chiar
Ceau§escu insu§i contase a-§i salva imaginea externa in decembrie 1989 explicand ca
Armata la Timi§oara obtinuse o mare victorie tot impotriva fascismului!)

Ulterior, pentru urmatorul deceniu, de dupa 11 septembrie 2001, inca nu putem
azi arunca in urma privirea retrospectiva, nu cunoa§tem toate detaliile scenariului ce
se joaca, dar putem identifica doua momente cheie, care par sa fie 8 ianuarie 2003,
adica manifestul Imposibila lustratie §i 1 1 iulie 2007, adica Pagina 420, tot atat de
semnificative precat Dilema 265 din 5 martie 1998 §i suplimentul antiunionist despre
Deceniul liberal al 22-ului din 15 mai 2001, cand gazda a fost Gabriela Adame§teanu,
fara ca prietenosul Mircea sa se mai bage ca la „faptele" lui Eminescu, dar a preluat
cu asupra de masura ideologia fecalei in infamul capitol Revolutia romdna, o fata de
zece metri inaltime din 03, care merita sa fie cenzurat de catre Humanitas.

Noutatea privind esenta Autoelitei adusa de aceste documente epocale are
caracter orbitor §i seamana fiziologic motanus mutantus, cum se exprima inspectoarea
Coca Dospinoiu, cu aparitia in 03 a celui de-al 13 -lea Ceau§escu din al 12-lea, prin
cezariana la o Matrio§ka.

In 2003 aflam ce va confirma 03, ca Securitatea, compusa numai din §efi de
promotie, a facut Revolutia, meritand a nu fi lustrata, §i tot ea ne calauze§te mereu
spre economia de piata §i democratic pluralista, ca §i spre integrarea in globalizare. In
2007, aflam complementar din supramediatizatul 03 nu numai cum e cu securistul de
omenie recuperator al Manuscrisului §i al Scriitorului, sau cu nobila inocenta a mic
nomenclaturistului , ci §i, abrupt, ca adevarata sursa a coruptiei nu este cleptocratia
emanata de nomenclatura totalitarismului marxist, ci este insu^i poporul, sufletul
Romanesc fiind din cele mai vechi timpuri, ca §i in prezent, sufletul unui popor de
hoti §i uciga^i, care a falimentat moral Mantuirea, ca-n pagina 420, unde toti
moldovenii, deci toti Romanii, sunt clone ale lui §tefan eel Mare, abia votat eel mai
mare Roman al lor, adica pitici, peltici §i degraba varsatori de sange nevinovat,
cum de altfel apar ei §i in imaginarul, deci in orizontul de a§teptare literar, al
cititorului euroatlantic!

* Numai una! Problema de baza a Romaniei in Epoca Mooye este reducerea
decalajului dintre pluralismul politic al sotietatii noastre de§chise §i monopolul
Autoelitei asupra fixarii ierarhiei valorilor in viata noastra culturala §i religioasa.

Caci postmodernismul fiind §i fascismul bol§evic de a citi texte tragice in
cheie improprie, mi§tocara, n-a pierdut nimic din agresivitatea dialecticii marxiste: el
relativizeaza cu larghete, permite un plurivers de pareri, dar corectitudinea cu c mare
nu-i decat una! §i cum confruntarile de idei au fost mutate pe terenul canonic, pana la
Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei §i adoptarea
pluralismului, adica sa avem mai multe Autoelite, va fi nasol de tot, deoarece
obiectiile la vreun aspect al unei singure opere conduc la nimicirea ei cu scriitor cu
tot.

49

Dintr-o data, fluturele care zburda din floare-n floare i§i inchide aripile
somnoros stationand toata noaptea pe numai una, din Ci§migiu.

Inapoierea clasei noastre Intelectuale fata de clasa politica, calatorita §i pe
deplin occidentalizata, se vede atat spatial, comparandu-se Casa Poporului cu
Biblioteca Nationala, cat §i temporal, deoarece RO e-n UE pe cand sarcinile
carturarilor privind Misia Culturala §i Civilizatorie in Rasarit nici n-au fost
operationalizate, fiecare face ce vrea mu§chii lui, mai ales istoria ne-o scriu altii.

Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului intre RO §i DRO,
Monarhia bipartida liberalo-taranista originara, Reprimarea Bol§evismului, Wikipedia
Romaneasca, Valorificarea Diasporei Romane, Bagarea a 51 autori romani in Project
Gutenberg, Ingrijirea mormintelor Intelectualilor no§tri din Montparnasse §i alte
cimitire, Preeminenta TVR asupra televiziunilor comerciale, Transformarea Muzeelor
din depozite in Centre educative §i de documentare, Agentia Pentru Asigurarea
Calitatii Atitudinilor (APACA), Emanciparea Cadrelor Didactice, Genializarea
Obligata a Supradotatilor, Instituirea Congresului Intelectualilor §i a Paradisului
Melomanilor pe banii cleptocratiei, Recuperarea Basarabiei prin monitorizarea
abaterilor comuni§tilor de la normele democratiei europene, Occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale §i mai ales Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator
al Autoelitei sunt de neconceput cata vreme se mai mentine suprematia instantei
morale bucuregtene asupra a ce e bine §i ce-i rau, precum §i asupra a cine-i bun §i
cine-i rau.

* Lehamite. Ploua interminabil. Neputinta de a plimba cateaua rimeaza cu
imposibilitatea de a convorbi - pe text - despre multmediatizatul 03, atat cu prietenii,
cat §i pe forumuri. Doar cli§ee, ca cine e§ti tu, iar eu nu pot marturisi cine sunt
protectorii mei. Nici ce am aflat in biblioteca baroca din Sankt Gallen. Plus obiectia
cu validarea occidentals prin traduceri! Ei 1-au cumparat sa-1 stocheze in raft: „puntru
mai ta'ziu". De unde Spaima §i Groaza de martian ca sunt SINGURUL CITITOR al
lui Mircea! Revolta ca nici macar criticii nu 1-au citit, practicand abordarea
randomizata propusa de insu§i scriitorul.

Nimeni n-a ajuns la infama pagina 420!

* Cdnd totul era sub amenintare. Iar faptul ca romanii postromanismului,
ignorand orice Mobilizare morala de la Goga la Liiceanu, azi aproape ca nu mai citesc
decat cate o pagina pe zi, este semn rau sociologic, inseamna ca televizorul cuiva
decide pentru ei ce sa mai haleasca, ce sa mai cumpere, incotro s-o mai apuce §i pe
cine sa voteze, a§a ca oricat muie am zice noi ca-i dam Epocii Mooye ea ne va
ingropa pana la urma pe toti in Akasia, fiindca leoarca asta are culoarea unor laturi
pa§nice de bordel patriarhal, cu lavoar, lighean §i carafa, nu seamana nicidecum cu
mustul care fierbe, de o dinamica fara egal, de pe la 1927, cand totul era sub
amenintare, iar la capatul prefacerilor a§teptai, travestit sau nu, sa se lase drojdia cea
ro§ie la fund:

- Vantul de anarhie de peste Nistru a inceput sa bata din nou imprejurul nostru.
In laboratorul de la Moscova, unde pe spinarea unui biet popor rabduriu se prepara
metodic microbii destructiunii, pare a fi iara§i fierbere mare. (...) Cu deosebire statele
din apropierea noastra resimt actiunea de daramare. In Bulgaria agitatia pare a fi in
ajunul unei incaierari generale. In regatul iugoslav mi§carea lui Radici s-a incadrat
definitiv in indrumarile Moscovei. In Polonia §i Cehoslovacia puternicele partide
comuniste §i-au accentuat rolul de lupta in recentul congres din capitala Rusiei. Un
plan de ansamblu care strange toate firele intr-o singura mana, se intrevede la fiecare

50

pas. (...) Suntem imprejmuiti din toate partile de un uragan surd, care poate sa fie
infranat de bunul simt al popoarelor vecine, dar poate sa §i izbucneasca in masura in
care viata de stat nu s-a consolidat inca.

* Urmdnd un crez national. Evident, vantul de globalizare §i de minimalism
cultural care sufla azi dinspre Atlantic nu se compara cu amenintarile bol§evice de
atunci, de acum optzeci de ani, de la 1927, care aduceau a terorism perpetuu gata, sa
ni se ciunteasca drepturile castigate dupa o lupta milenara, daca nu i s-ar fi opus
viguros in Muntii Ogoranului tocmai aceasta zestre din stramo§i:

- Astazi deci, cand Steagul Ro§u (la care va scrie taticul lui Mirci§or) ni se arata
la granite, noi nu putem raspunde decat prin punerea in valoare a vechilor traditii,
printr-o coborare in noi in§ine, prin scutul secular al ingradirii suflete§ti. Aceasta
operatie n-o poate face nici starea de asediu, nici comisarul de siguranta, o poate
indeplini numai societatea romaneasca, care trebuie sa-§i disciplineze ratiunea,
urmand un crez national daca vrea sa traiasca.

* Apa trece, pietrele ramdn. Scrisul este pentru Mircea Cartarescu o experienta
mai mult decat religioasa, una comerciala, vecina marilor profetii in lumina transfinita
emisa de New Age §i Gandirea Sapientiala, ca a suspectului §tiutor de multe Herman,
ce se coboara din genuni scanteind orbitor deasupra simetriei noastre de larve spatio-
temporale.

De aceea, in cultura noastra postmodernists integrabila in absolut, el se
aseamana cu divinul Ramakrishna (Gadadhara Chatterji, care s-a aflat cativa ani buni
in contact telepatic cu Eminescu, pe care-1 invata sanscrita pe la 1884). Folosind
armele scriiturii, scriitorul levantin este §i el in stare sa-§i linga simbolic, cu cea mai
frumoasa Limba Romana, consolidate cu termeni micro §i macrocosmici sau
anatomo-fiziologici, toate cele 7 chakre simultan, adapand lotusul cu o mie de petale
{Sahasrara) din cre§tetul capului §i stimulandu-1 sa infloreasca orbitor, iluminand
pana la transfigurare eternitatea dreptatii Neamului Romanesc, in acest veac de
pacate inexorabile, mai toate venind ca o lumina de agata neagra dinspre Rasarit:

„Atunci Stapanul Mortii te va trage de o franghie legata in jurul gatului tau §i iti
va taia capul, iti va smulge inima, iti va trage afara maruntaiele, iti va linge creierii, iti
va bea sangele, iti va devora carnea §i iti va roade oasele; dar tu nu poti sa mori, astfel
incat, chiar daca trupul iti este taiat in bucati, tot iti vei reveni"

Da, ne vom reaminti etern ca suntem nemuritori §i ca inca e valabil mitul
omului care s-a facut fiinta inaripata ca Avram lancu al lui Blaga §i ca putea zbura ca
un fluture, cum §i divinul guru tibetan Padmasambhava, care a compus liturghia
funerara lamaista Bardo thodol, dondanita patruzeci §i noua de zile, astfel incat
tinandu-se capacelul pesar al uterului muzei in pozitia inchis , sufletul nu-ti va mai fi
intemnitat intr-un trap, ci se va indumnezei.

Totul este sa invatam de la apele romane cum sa nu ne plictisim dupa prima
saptamana de ritual!

51

4. Acasa in Epoca Wash in Akasia

* Tineretul idealist §i dorul de o Akasie. Adolescentul miop, pus pe citit din
monstraoasa precocitate Intelectuala, sau Liceanul Neascultator, care vrea sa citeasca
ca, virgula, om ^i altceva decat lista impusa de profa de bac Coca Dospinoiu, putand
fi aspru batut la stroi de parinti, Kotofei Ivanovici numarand loviturile, pentru
abaterea in nimicuri de la facerea carierei sau mai bine se sexuia, - toti ace§ti
nostalgici ai paradisului simt nevoie ca de energizante de Biblioteca Nationala, de
filialele judetene ale ei, precum §i de alte biblioteci publice socotite prin lege a reveni
cate una la fiece mie de locuitori sanato§i oftalmologic, atat in Tara, cat §i in Diaspora
cand se atinge quorumul. Tineretul idealist de maine , care va inscrie RO pe orbita
reconstituirilor §i recuperarilor, inclusiv geto-dace sau preindoeuropene, ducand ca
ni§te voievozi greul creatiei dupa modificarea Constitutiei, redefinindu-ne RO §i DRO
ca Stat national unitar §i cultural, fire§te ca va avea nevoie de ansambluri sacre
cumuland un loc de pomenire al eroilor care s-au jertfit, o Troita ca la Ro§u-Chiajna,
langa spalatoria auto, daca nu un monument cu osta§ §i tunuri ca la Titu Targ, §i o
Casa de Cultura unde bibliotecara sa sustina saptamanal, dimpreuna cu intreg corpul
didactic local, recenzii sau florilegii la cartile despre care se toarna tamaie in
ventilator. Cel mai bun model probat in RO dovedindu-se al Caselor de Cultura
tipizate, marca Akasia, cum se poate admira mai gios, prin care s-a implementat sub
bol§evici Luminarea Poporului, trebuind §i azi donate in numar cat mai mare, singura
upgradare fiind ca sa se bage traductiile, cartile de import ale megaediturilor Epocii
Mooye, precum §i multimedia ca sa se poata organiza in mod placut timpul liber al
noilor generatii.

* Dupa Epoca Mooye, prima in istorie cand criticii romani n-au avut din ce
scoate ceva care sa semene a Eminescu, exigentele privind geniul natural fiind
pulverizate de desantul din 5 martie 1998, la productia reala derizorie nefiind nevoie
de fapt decat de promoteri sau de pitbuUi pamfletari nu §i de exegeti, pe masura ce
spatiul literar carpato-pontic-danubian se va de§ertifica, pierind Bucure§tii Doamnei
Chiajna §i ai lui Mircea Ciobanu, ci capitala euroregiunii de dezvoltare impunandu-se

52

conurbatia curata Giurgiu-Russe, unde e Podul de Fluturi, deoarece inca Bucure§tiul
primarului Basescu devenise deja impropriu pentru poezie cu p mare, de unde rezulta
ca pentru acest Kitsch dezgustator din literatura de acum, cu timpul tot mai multe
componente ale amintirii Neamului Romanesc vor fi clasificate §i specificul sau
national se va gasi mai degraba in Akasia, in memoria universale, decat in mass
media de chio§c, in Akasia ca §i biblioteca virtuala, crescuta de la sine, unde se
salveaza totul, chiar daca elitele nu vor reu§i la timp Idealizarea Misiei Culturale, pe
baza de ratrapagiu, de recuperari a ce n-a fost sa fie, sau pe reconstituiri a ce s-a
distrus, inclusiv Gdnditorul de la Hamangia, §i nu o vor tine ca pana-n prezent in
anonimatul lipsei de vizibilitate, ca pe romanul Simonei Constantinovici, Colectia de
fluturi, sau ca pe calinescianul demers al eminentului critic Paul Cernat, Razboiul
fluturilor, scos la Polirom in 2005 fara o larga recunoa§tere nationals §i necesitand
feedback UE adica traductii, cari nu fac o Literatura.

* Cadre didactice de acum 40 de
ani. Numai ele puteau revela elevului
roman, oricat de tampit, de hot sau de
jucau§ ar fi fost el, cultura generala ca
exista inca o realitate , paralela celei
virtuale, realitatea Cartii. lar educatul
privea spre educator cu incredere §i
veselie, pentru ca societatea nu ii gravase
acestuia pe chip amara§tenia de azi, nici
- J . ^^^H nu-1 pusese in situatia de a fi umilit de

7w Jff * w » r"^^^! fltele puiului de imbogatit instant §i chiar

silit la cea mai sordida coruptiune , cum a
constatat §i inspectoarea Coca Dospinoiu chiar de Thanksgiving Day, relatii
nepermise intre profe debutante §i unii vlajgani cu bani §i jipane. Acele lectii libere
din anii '60, cand o transfuzie de competenta venea din recuperarea detinutilor politici
naveti§ti de Bucure§ti-Titu, multa vreme se vor mai gasi doar in Akasia, nu §i in
Arhipelagul §colar, a carui hemoragie de cadre va continua ca Niagara cata vreme nu
se va normaliza indicatorul ca §i in invatamant fiul viseaza a mo§teni meseria tatalui,
ca la bancheri §i la voievozii serio§i.

* Cultura romdnd e ca o mamaliga cu cocoloa^e. Subiect de comentariu la bac
oral. Sa se arate ca nu Autoelita ca turma de rinoceri creatori de biblioteca e in
neregula, ci faptul ca s-a erijat in garda de vidia a luptei antibol§evice, pe care de fapt
a abandonat-o la coltul de cotitura din 2 iunie 1997, consecinte fiind asasinarea
Mitului Eminescian §i lozinca Imposibilitatii morale a Lustratiei.

- Modernitatea presupune o anume omogenitate a spatiilor sociale, fie ele pur
economice, de natura politica sau culturala. Omogenitate inseamna aici o egalitate
ontica a actorilor, pe modelul egalitatii politice, care spune ca toti sunt egali in fata
legii. Ca nu exista boieri §i §erbi, ca nu exista „stari", „caste", ci doar cetateni cu
drepturi egale in aceste spatii. Cultura romana nu a ajuns la nivelul acesta de
omogenizare, ea are clare clanuri §i „stari", boieri veliti, boierna§i §i treti-logofeti,
organizati in ranguri, cinuri §i fiefuri. Cultura romana, ca spatiu social, nu e, deci,
omogena. Nu e o mamaliga dulce §i pastoasa, unde fiecare boaba de porumb conteaza
ca celelalte. Ea este ca o mamaliga cu cocoloa§e: are o textura inegala §i greu
digerabila. Cocoloa§ele sunt, evident, grupurile, care intrerup omogenitatea spatiului

53

cultural §i ne dau un gust amar. (Sorin Adam Matei, 13 iulie 2006, in Observatorul
cultural).

In loc de CONCLUZIE, de solicitat Autoelitei, cum e §i la band, o declaratie
ferma ca a falimentat, ca sa se angajeze altii la investitii in domeniul lasat de izbeli§te.

* Doua leacuri sunt sa refaci, eventual cu fonduri UE, din nou Regala §i
exploziva mamaliga: Infrastructura Intelectuala care sa asigure egalitate de §anse
incurajatoare sa te apuci §i de Emanciparea Cadrelor Didactice, spre a putea fi
folosite ca o curea de transmisie intre filozofia soteriologica a Autoelitei §i proverbele
Gloatei, infaptuindu-se astfel conditia sinecvanona Mantuirii Neamului cu
Intelectualii lui cu tot, anume Luminarea Poporului, fara de care procesare a mintii
electorale pluralismul nu rode§te, nu devine democratic.

Intr-adevar, eel mai bine §tie Partidul Cadrelor Didactice cat de greu e sa
patrunzi la Salonul Auto, ca sa faci lacramatie de la cocalari Autoelitei, bunaoara ca
nu e benefica naratologia la clasa a Vll-a, §i in general pretentia universitarilor de a
scoate din necunoscutul elev, sub vremi cand aproape ca nu mai cite^te ca toata ziua
§i toata noaptea s-ar maneliza, beneficiind de egalitatea ontica a culturilor, nu un
cititor §i un consumator de carte onest, ci fara zabava de-a dreptul vreun obraznic
critic antiEminescian, nici macar promoter tv de sarmale naturiste.

* Dar ce este Akasia asta? Cugetare maiestrita §i dampf de religiozitate atee! E
un energizator al sperantei, in exclusivitate pentru cine se treze§te pe frunte cu o
coroana de spini, de maracini, de acacia, arbore pe care 1-am descoperit intr-o poezie
citita nu la §coala 41, nici la 42 sau la 44, ci la §coala 43, din aceea§i conurbatie
Colentina-Voluntari-Pipera, strajuita de statuia in cre§tere Goya a gigantului voievod
Mircea Ciobanu.

Ipotetic, ace§ti spini, multiplicati fractalic §i holografic, se pot interconecta
precum neuronii sau ca sorii patriarhalelor ulite ale Giurgiului convergente spre
Alergatoarea de cursa lunga Diana, insotita de Caprioara lui Labi§, §i pot retine toata
informatia despre eel martirizat.

lar speranta este ca aceasta memorie universala se conserva la nesfar§it, intacta,
la Berevoie§ti-Scaieni ca §i in cosmos, fiind citita candva de Divinitate sau chiar de
omenirea viitoare, cum §i noi studiem arhivele Securitatii stivuind §i restivuind foile
de placaj inscriptionat ale Karmei fiecarui om al muncii sau al huzurului. Tocmai de
aceea, speculatia merge cu indrazneala pana acolo incat sa se considere ca Akasia se
perpetueaza in dimensiunea ei, este o permanenta, pe cand Big Bangui §i Big
Crunchul se produc in cele trei-patru ale noastre, levantine, §i deci sunt doar aparente,
a§a ca sa stam cu frica §i sa respectam invariantul din insa§i organizarea pe tari a
Akasiei, confirmandu-se ca se judeca Neamurile, nu indivizii, in sensul ca daca n-ai
reu§it Luminarea Poporului tau §i el va fi damnat, nu te poti sustrage nici tu acestei
pedepse vecinice, indiferent cat de §mecher ai fi Intelectualice§te, ba chiar expert
bucure§tean in d' ale Mantuirii.

* „In miezul nostru suntem nemuritori, pentru ne-am intamplat o clipa pe lume.
Vom exista ve§nic pentru ca, o clipa, am existat." (03, 553)

Cu alte cuvinte, odata luati in evidenta pe microfilmele din Akasia, suntem
indestructibili. Cine §i-a ars dosarele inainte de asasinarea Mitului Eminescian,
razandu-§i de CNSAS, nu le poate §terge §i din Akasia!

Draci! Aici este iluzia materialismului postempiriocriticist care considera
cunoa§terea ca pe un proces infinit, in exil pe o bobita de electron inepuizabil. In

54

realitate, nu e nevoie de pastrarea Akasiei separat de Big Crunch, precum pastram
pinul §i cardul!

Legile lumii sunt cdteva §i savantii, dupa fiecare Big Bang, le descopera cu
necesitate de vidia cam pe toate, iar arti§tii le combina pe ecuatii ca pe vizualizarile
Winampului sau ca pe muze, intr-o provincie mai creativa decat Capitala.

Nu e nevoie de nici o Akasie, a§adar, din cauza reintoarcerilor, care se produc
la numere mari, reintoarceri cu §arpele Muladhara cu tot, descoperite de mult de
Nietzsche §i publicate la dl Breban, in supermagazinul „Ideea Europeana".

* Despre Akasia. Unii autori de manuale alternative cred ca Akasia este o trista
insula-luna renascentista a descompusei catastrofic planete fictionale Demetria, din
CrossGen's Sigilverse, loc de mare lini§te tehnica la margine asimptotica de galaxie
asimetrica, unde ai timp §i seninatate pentru a putea gandi cu adevarat pana
antilevitezi fractalic intr-un spatiu antigravitational §i totu§i non-haotic, scriind carte
dupa carte, pentru a le lansa in Ring City ca pe o ejaculare de fluturi in lumina
transfinita filtrata prin ciurul lui Eratostene ca privirea mieilor primi, jertfiti Rigai
Crypto la rapa Uvedenrode.

Caci anticii au anticipat ca a§a cum avioanele au cutii negre, a§a §i oamenii au
inregistrari karmice, un fel de carduri, asemanatoare pe fata cu ni§te placute de furnir,
iar pe revers cu ni§te oglinzi. Se afla acolo ca dintr-un CV pentru uz divin totul despre
faptele tale in vietile trecute §i in cele viitoare.

Dar ca Unicul Cititor, care am frecventat pe web The University of Spirituality
Library, nu m-a mai surprins sa aflu ca cine e capabil de Out of Body Experience
(OBE), citindu-1 pe T. O. Bobe dupa ce a creat opere la Schloss Solitude, apoi fire§te
ca ala §i-ar putea cunoa§te chiar azi destinul, purtandu-§i noaptea pa§ii pe linoleumul
abia dat cu mopul de Mopete, in mult ravnitul, de catre ofiterii de informatii ai lui
Pavel Corut, The Great Hall of Akasia where the Akashic records are kept. Every
single soul in existence has a book on file. The Great Hall of Akasia must be very
large to house such volume of books, but considering it exists beyond the boundaries
of the third dimensional space is not an issue. You can visit the library at any time. It
is always open.(...)There are approximately ten billion books in the Great Hall of
Akasia. As if the number of books on the first floor wasn't overwhelming enough!
There is a book that covers the life of each individual soul that is associated with the
Earth at this particular present moment. Six billion of those books are records of the
souls currently residing in physical embodiments on the Earth. (...) The Akashic
Record (The Book of Your Life) contains all of your experiences of the past, present
and future. (...)You visit the library often while you sleep.

Aceasta webara University of Spirituality Library ar putea fi oricand acreditata
la noi, avand viziune gi misiune, conform regulamentelor , precum §i deschiderea
moderna de a nu-ti incarca memoria ci de a-ti forma abilitati: Remember that God is
your teacher and He is teaching you to teach yourself.

* Nu se poate anticipa ce anume va retine profesorul euroatlantic din canonicul
roman Orbitor, ca sa-§i bage-n manualele alternative, dupa ce §i-a descoperit porniri
pedofile de care era incon§tient, dar nu s-ar mira nimeni sa opteze pentru meditatia
asupra Akasiei, cu care i§i afirma de la primele masuri stralucirea marele text
simfonic, fara a reveni vreodata la aceea§i altitudine spirituala:

„Exista Akasia, §i Akasia este salvatoarea universului, §i-n afara Akasiei nu e
posibila vreo speranta de mantuire. Ea este ochiul din fruntea Totului, care cuprinde

55

istoria Totului cu tot ce este, a fost §i va fi. In Akasia nu exista moarte, nici na§tere,
totul este coplanar §i totul este iluzoriu. Toate evenimentele lumii §i fiecare particula
de substanta §i fiecare cuanta de energie sunt prezente intr-o lumina transfinita acolo,
in Amintire. §i, daca gandirea noastra (cu care percepem, in clipe extatice §i
privilegiate, Akasia) ar reu§i vreodata, adaugind poate un al §aptelea strat
neocortexului sau creandu-§i alta bizara baza organica, sa se rasuceasca deodata
asupra ei inse§i, a§a cum, candva, in creierul unei fiinte-mblanite, con§tienta s-a-ntors
spre sine devenind con§tiinta, am reu§i poate, asemenea Ingerilor, sa detectam
Memoria Memoriei lumii, §i Memoria Memoriei Memoriei §i poate §i mai departe, in
nesfar§ire. §i, daca §i con§tiinta, devenita astfel pre-§tiinta, s-ar mai rasfrange o data in
sine, ar fi in stare, ajunsa atot§tiinta, sa se ridice deasupra acestei telescopari de
memorii pentru a vedea miezul trandafirului cu un infinit de petale, paianjenul
fermecator care tese iluzia, modeland-o rapid in forma de cosmosuri, spatii §i timpuri,
corpuri §i fete, cu infinitele sale picioare articulate."

* O asemenea abordare a tainei lumii nu are legitimarea Eminesciana a
seriozitatii de discurs filozofic, bazat pe Vede, Kant, Schopenhauer §i, in ce nu se
poate rosti, pe eresurile Neamului Romanesc. Ea este mai aproape de modul liric de a
specula cu de-ale onticului brevetat de Nichita Stanescu, mod abstract parodic prin
care Ploie§tii lui Caragiale se arata mai serio§i precursori postmodernismului din RO
decat Bucure§tii lunedi§ti.

Ci fiind mai aproape de poezie, poate ca impresionanta meditatie de mai sus
trebuia caligrafiata ca mai jos:

Exista Akasia,

§i Akasia este salvatoarea universului,

§i-n afara Akasiei nu e posibila vreo speranta de mantuire.

Ea este ochiul din fruntea Totului,
Care cuprinde istoria Totului
Cu tot ce este, a fost §i va fi.

In Akasia nu exista moarte,

Nici na§tere,

Totul este coplanar §i totul este iluzoriu.

Toate evenimentele lumii

§i fiecare particula de substanta

§i fiecare cuanta de energie

Sunt prezente intr-o lumina transfinita acolo, in Amintire.

§i, daca gandirea noastra

Cu care percepem, in clipe extatice §i privilegiate,

Akasia,

Ar reu§i vreodata,

Adaugand poate un al §aptelea strat neocortexului

Sau creandu-§i alta bizara baza organica,

Sa se rasuceasca deodata asupra ei inse§i

A§a cum, candva, in creierul unei fiinte-mblanite,

Con§tienta s-a-ntors spre sine devenind con§tiinta.

56

Am reu§i poate, asemenea ingerilor, sa detectam

Memoria Memoriei lumii,

§i Memoria Memoriei Memoriei

§i poate §i mai departe, in nesfar§ire.

§i, daca §i con§tiinta,

Devenita astfel pre-§tiinta,

S-ar mai rasfrange o data in sine,

Ar fi in stare,

Ajunsa atot§tiinta,

Sa se ridice deasupra acestei telescopari de memorii

Pentru a vedea miezul trandafirului cu un infinit de petale,

Paianjenul fermecator care tese iluzia,

Modeland-o rapid in forma de cosmosuri,

Spatii §i timpuri, corpuri §i fete, cu infinitele sale picioare articulate.

* Este extraordinar sa constati, te cuprinde frica §i cutremurarea ca Cititor Unic,
cum in imaginarul cartarescian, radical din minus unu ramanand un simbol pentru
perpendicularitate, se gase§te nu numai o reflectare rezumativa pentru Akasia a Epocii
Cea, ci §i una a Epocii Mooye. De exemplu, extractia clasei noastre politice cu
deosebire dintre hidrotehnicieni §i cercetatori in dinamica fluidelor se traduce in
incon§tientul autorului prin alterarea discursului heideggerian avand ca tinta neptunica
publicul cultivat, generand sintagma de mare originalitate „forma ontodinamica":

„caci suntem toti fusuri ce strabat maiestuos, in stoluri ca de pasari oceanice,
membrana fiintei. Ca sa putem inainta u§or, avem o forma ontodinamica, de delfini
metafizici. Incepem cu conceptia §i ne terminam cu moartea adevaratului nostru trup,
perpendicular pe viata noastra din membrana lumii. Toti pana la unul vom pieri, cum
toate cartile se termina, dar toti suntem intregi §i vii in Akasia, cum poti oricand
scoate o carte din raft, o poti deschide oriunde §i-o poti reciti, de§i ea a fost demult
terminata." (03, 443)

* Cetind acest pasaj, mi-am lamurit in plus o serie intreaga de enigme care m-au
incomodat in §ir, fie langa Mircea pe la consfatuiri ascultand ce-a zis tovara§ul
inspector municipal loan Jinga despre planificarea pragmatica pe obiective
operationale ce permit reforma evaluarii, occidentalizarea modului de proiectare a
lectiei dupa tipicul din cartea sa optzecista Inspectia §colara fiind adevarata revolutie
in educatie, nu „flexibilizarea curriculara", care e mai mult un business cu manuale
alternative, fie langa Horia-Roman pe la Interferentele din Aula, de la Magurele, tinut
la curent cu ce mai e nou in spiritualitatea romaneasca prin Intelectualii proeminenti ai
Epocii Cea.

Cea mai importanta revelatie fiind evident ca a§a se face accesul la cele mai
inaintate cuno§tinte de nivel spiritual, prin racordare directa la un server din Akasia,
fara a mai fi nevoie in RO, in Epoca Mooye de doua constructii monumentale, pe care
slugoii cleptocratiei, profitand de pasivitatea megaintelectualilor, reu§esc mereu §i
mereu sa le impiedice sa se desavar§easca: Biblioteca Nationala „Neterminata" §i mai
ales Catedrala Mantuirii Neamului „Neinceputa", tocmai dotarea acesteia cu un
luminos scriptorium §i cu o gigantica biblioteca, al carei nucleu digitizat sa fie
accesibil din toate bibliotecile parohiale ingrijorand eel mai mult pe atei, pe cei ce au
avut din familie „alte convingeri".

57

* Blocul lui Mirci§or era ca un fel de Akasie bucure§teana mititica.
Concluzia fiind ca toti securi§tii din blocul Banalitatea Raului de pe §oseaua

§tefan eel Mare §i nu numai, vor merge cu necesitate in Rai, fiind acolo nevoie
presanta de experienta lor, la Biblioteca Akasia, ocupandu-se ca functionari de
analize-sinteze, fara de care bunul mers al Universului §i managementul Bioseei ar
avea in mod fatal de suferit.

* El nu se preteaza la a initia §i pe altii. In fond, exegeta de echilibru echinoxist
Neme§ Oana Roua sublinia pe buna dreptate bizareria ca „nostalgia cartaresciana
inseamna unificarea contrariilor, refacerea simetriei lumii §i a fiintei. Aceasta
presupune reiterarea simbolica a actului de creatie. Scenariile initiatice incarcate de
sensuri ascunse repeta gesturile demiurgice ale creatorilor lumii, pentru a-1 pregati pe
scriitor pentru revelatie, cata vreme recuperarea §i arhivarea memoriei se poate face
numai prin scris. Teserea textului, na§terea cartii inseamna adevarata creatie.
Scriitorul initiat da na§tere lumii prin scris". Cu alte cuvinte, autorul Orbitorului da
dovada de un egoism sui-generis: fiind indubitabil un ales §i un initiat, el nu se
preteaza la a initia §i pe altii, deoarece noichismul a fost un fenomen ceau§ist,
impu§cat la Targovi§te. El le doar sugereaza in deradere amatorilor de ascensiune pe
piscurile spiritualitatii ca iluminarea vine de la sine, §i ca accesul la Sala Cataloagelor
din Akasia, marea Biblioteca Arhetipala a Universului, se face prin orice input
imaginabil: „Astfel era sala secreta a §tiutorilor, care avea, cum am inteles mai tarziu,
nu una, ci miliarde de intrari risipite pe tot pamantul. Nu doar orice pe§tera §i orice
u§a — pana §i una de la intrarea in vreun depozit nenorocit sau intr-un cavou sinistru
— , dar orice gaura de §arpe, orice vulva dintre picioarele unei femei §i orice obiectiv
de aparat fotografic putea fi o Intrare. Orice carte putea fi o intrare, orice tablou, orice
gand. Caci ne aflam in miezul miezului lumii noastre, in ovulul pineal, in centrul
florii, in ochiul inimii §i-n inima ochiului, in flacara flacarii flacarii flacarii flacarii... "

§i totul a inceput de la gazeta de perete Deschideri a Filologiei bucure§tene, cu
un eseu despre o vulva care nu se mai afla intre picioarele unei femei ci ie§ise din
somnolenta §i da din toate aripioarele pe deasupra Dunarii, intre Giurgiu §i Russe, ca
eel mai frumos lucru pe care 1-am vazut vreodata!

Cat despre ovulul pineal, numai §tiutorul Goiciu de la Gherla al lui Paul Goma
nu era de parere ca scriitorii sai initiati „dau na§tere lumii prin scris", indrumandu-i
sistematic spre alte activitati, mai §i injurandu-i §i de diferite intrari reeducative.

* Chiar daca sufletele tari ajunse in suferinta n-au nevoie de compasiunea
nimanui, nu trebuie niciodata sa facem mi§to de baza de recrutare a acestor genii
naturale, simulante sau obligate, de imensul popor al ratatilor, al infrantilor, al
nepublicatilor, al necititilor, al nelaudatilor, al sinuciga§ilor ca Ehrenfest §i al
dezertorilor de teapa lui Rimbaud, care negasind Stapan n-au putut falfai din aripi pe
deasupra fanilor lor.

Cel care a compus un lung poem §i nu i 1-a publicat nimeni, iar adiacentii 1-au
trimis mai bine sa faca meditatii sau politica, acel erou, §1 NUMAI ACELA, intr-
adevar are nevoie de consolarea ca fapta lui utila speciei sau Luminarii Poporului, ca
§i a martirului care, torturat in pu§cariile marxiste, nu s-a dezis de Dumnezeul
ortodoxiei, coborator in celula, da, gloriosul act proband demnitatea umana dinaintea
absurdului se va intabula pe vecie in memoria Akasiei, unde se pastreaza o pioasa
recuno§tinta §i pentru Soldatul/Eroul Necunoscut al Neamului Romanesc, ca sa-§i bata

58

cei mai obraznici dintre Intelectualii filolo joe de el, altminteri eei mai la§i de pe fata
pamantului eand a fost sa fie sa dea piept cu tirania, cu Armata Ro§ie de ocupatie.

Nu este insa permis a se crampona de Akasia simulantilor, bolnavilor inchipuiti,
harpagonilor care intorc argintii cu furca §i totu§i mai cer, persecutatilor autocreati,
disidentilor §i opozantilor construiti prin efort publicitar, pe scurt, §mecherilor de
succes.

* Mai este de semnalat ca Akasia exista nu numai pe internet sau pe meninge ci
§i pe mapamond. Ea este invocata astazi prin ample structuri arhitectonice, bazate pe
otel, termopan, plexiglas §i teoria corzilor, a§a cum in fond au incercat §i stramo§ii lui
Deniken sa induio§eze ozeni§tii sa aterizeze atra§i de aranjamente de stanci, de
hecatombe ale Razboiului Civil, de marile statui de pe tarmul Insulei Pa§telui, de
uria§ele desene de zburatori de pe platouri, ca la Nazca.

La Jakarta, constatam camuflare ca banca, hotel, bordeluri secrete. La Pretoria,
este un intreg cartier: vile, cluburi, case inchise. lar la Bucure§ti, va purta acest nume
prestigiosul cartier rezidential Pipera (K 3.14 Pera, cu nuanta peratologica de stat pe
tu§a), adica polul nordic al zonei metropolitane romane§ti latite in sud pana la
conurbatia dunareana Giurgiu-Russe.

* Altminteri, luata de cititorul necultivat drept altceva decat poezie, aceasta
meditatie nu surade deloc batranului dascal, savant §i filozof din Scrisoarea I.

Mai intai, pentru ca e destul a trece printr-o facultate de fizica, nu sa fii neaparat
un Zografi sau un Patapievici, ca sa-ti dai seama cat de redundant §i de lipsit de gust
este sa-i asociezi o memorie, alta decat propriul lui monolog de mim, unui Univers
care nu are nevoie de asemenea balast ca sa-§i strice cumva simetriile ecuatiilor §i sa
transforme angelicul discurs al lui Maxwell §i al lui Dirac in acel dezgustator Kitsch
gtiintific , de care pute biblioteca webara aproape cat de eel artificial pornografic, al
kitschului masturbator .

Mai apoi, pentru ca a scoate bumbacul altuia din urechi doar pentru a-i
binevesti ca se §tie undeva c-a existat pe lume un anume Sisif, sau un Franz K, sau un
Ivan Denisovici sau un adolescent miop, inseamna nici mai mult nici mai putin decat
a nega absurdul. lar daca avem certitudinea ca succesiunea viata-moarte are un sens,
adica sa ne bazam noi pe alegatia ca suntem ni§te baloase moral omizi intru a deveni
fluturi cere§ti postum, iara nu ca sa ne manance viermii cei neadormiti pentru pacatele
noastre, cu vinul §i untdelemnul preotului cu tot, atunci nu mai este nici o nevoie de
consolarile filozofiei pentru publicul cultivat §i, in consecinta, mai toate cartile de la
Humanitas sunt scoase din rost §i era de dorit sa nu fi fost.

* Ce sunt fractalii? Sunt ni§te microspiridu§i, sunt pixelii incon§tientului, doar
ca femeile li vad in teoria haosului ca pe un *F pe cand barbatii ca pe un Y, in decurs
de 69 realizandu-se catastrofic prin introlocare tot felul de combinatii holografice §i
orientari ale futelnitei dupa soarele lui Pralea, fute§a ma§ina de scris a texistentei
operand doar cu aceste doua taste.

* Pe langa Akasia §i Kitsch, util ghicitului in 03 este conceptul de
postromanism, care unor filozofi rapsozi le poate tine loc de sintagma prea lunga
„postmodernismul romanesc".

Din motive termodinamice $i de fizica statistics ale ireversibilitatii vremurilor
bune, Mitul Eminescian nu mai poate fi inviat dupa momentul Dilema 265, iar intra a
crea America Dunareana, castrarea identitatii nationale de altele mai mici, cum ar fi

59

§tefan eel Mare sau Mihai Viteazul sau BOR-ul, cum se inchina in deradere
Intelectualii de deasupra boborului la Biserica Ortodoxa Romana, nici macar nu ne
mai obosim sa o observam progresand.

Este limpede ca nu ne mai luam in serios ca mo§tenitori ai unui patrimoniu
national sau cre§tin §i ca nu numai e§ecul refacerii Romaniei dupa modelul german ne
lasa reci, dar nici pierderea post-Kosovo a Transnistriei, a Ardealului, a Moldovei
pana la Carpati sau a Litoralului, pe care cleptocratia este incapabila a-1 administra
dupa model bulgar, nu ne-ar mai da mare bataie de cap sau de inima.

§i ne este din ce in ce mai mare ru§ine, ca de-o fecala recenta, de „adevarata"
noastra istorie, din care rezulta, cand cite§ti din Cartarescu, din 22, din Dilema (care
vedea prin 2006 antilntelectualism in deconspirarea informatorilor care compun
uniunile de creatie) sau din alte materiale de-ale Autoelitei, cat de artificiala §i de
instabila era aceasta idealizata gre§it Romanic Regala, precum §i cat de intunecat de
vechi pacate ne e viitorul drept pedeapsa pentru ca ne-am oprimat minoritatile, nu
numai participarea lui Antonescu la Holocaust fiind un stigmat ve§nic, ci §i din ce in
ce mai limpede stricarea prin robia practicata de BOR a mecanismelor fire§ti de
adaptare la viata civilizata a rromilor no§tri.

* A f i acasa in Akasia inseamna sa fii cuprins in fi§ierul pe al carui sertar de
folder „chie" Neamul Romanesc.

Neamul Romanesc este un concept pe deplin postmodern, care dandu-§i seama
anumiti lideri §i demagogi ca trebuie cineva sa apere majoritatea plavan de §acalii
minoritatii, de indata 1-a reinventat.

E insa gre§it a da agresivitate acestei sintagme §i o nebunie a-1 localiza
geografic cand distributia este acum planetara.

Tine de Neamul Romanesc cine recunoa§te pe Eminescu drept Poet National,
nu se opune indiferent de confesiune la a se inalta Catedrala Mantuirii Neamului, are
nostalgia Romaniei Regale Mari §i i§i aduce obolul la Idealizarea Misiei Culturale,
tolerand Luminarea Poporului §i Emanciparea Cadrelor Didactice.

Conceptul de Neam Romanesc are caracter istorie , a§a cum a demonstrat, cu
pendulul, psihiatrul Foucault. E de acceptat ca Mihai Viteazul nu avea acest concept,
dar din Fapte, un liric labi§ian ca Gary Snyder ar fi dedus ca salbaticul voda fost
negustor gandea Romane^te, ca §i celalalt mare burghez al sec XVI, Petru Rare§.

In orice caz, scriitorii postromanismului, cu Stapan sau fara, n-ar trebui sa
denunte strainatatii apropiate ca istoricii no§tri falsifica documente in scopuri precum
vechimea, continuitatea §i unitatea, producand doar fictiune concurenta §i naiva, ceea
ce este ca §i cum ai scrie romane fara autoreflectie.

* Dupa cum se §tie, nu se §tie inca, datorita imposibilitatii de a determina
deocamdata catimea de materie intunecata diavole§te din acest Univers, daca el va
repeta simetric Big Bangui, aneantizandu-se cum ai derula filmul invers intr-un Big
Crunch, sau daca, labartandu-se la infinit, din goluri se va na§te Eminescian un nou
atom primordial.

A doua ipoteza pica, deoarece nu prea s-a determinat inca acea neomogenitate
rarefiindu-se spre vid, de care fug toate roiurile galactice, incat e greu de sustinut ca
a§a cum cercuri-cercuri vin valuri de unde a cazut in Lacul Morii meteoritul sau OZN-
ul, a§a §i un univers dupa altul ar izvori oarecum din nimic.

lata de ce interogatia akasiana privind Memoria este pertinenta.

60

Caci tocmai ipoteza unei continuitati a panzei vremii e mai slaba.

§i chiar sa fie atat de rau Demiurgul sau Ceea ce este? Adica sa distrugi Tu,
Doamne, periodic universurile cu memorie cu tot?

Se pare ca da! Cre§tem §i descre§tem, nu ne-alegem cu nimica, toate
cuno§tintele ce le poate aduna Bioseea prin Newton sau Rembrandt nu aduc ceva nou
sub soare!

lar omul nu poate gauri absurdul spre lumina decat citind carti, spre a-§i da
seama macar daca sunt bune sau proaste de facut trepte din ele.

* Iluzia accesibilitatii. Exista Akasia §i fiecare o concepe dupa cum devine.

Eu am Akasia mea, tu ai Akasia ta, desigur exista §i o Akasie Madonna, dar §i o
batatorita Akasie Cartarescu, marea problema fiind de fapt accesul fiecaruia la Akasia
lui.

Fiindca daca Akasia exista dar nu o putem accesa, astfel incat sa ne
imbunatatim simtitor stilul de viata, ea este atunci tot atat de neglijabila precat
Nebuloasa valvoi din Andromeda.

Iluzia romancierului Mircea Cartarescu, the man who has made Bucharest
mystical, este ca scriind o carte totala despre mai nimicul Romanesc, va avea acces in
Akasia la cardul din lemn de tek pe care sunt inscrise nu numai derapajele karmice ale
trecutului sau izvorat din muntii Rodopi, ci §i viitorul generat de ele, adica o catedra
Mircea Cartarescu la Universitatea Conurbatiei Giurgiu-Russe, decan fiind Angelo
Mitchievici §i rector antiEminescianul Chivu.

Acest acces este problematic pentru ca proprietati clarvizionare pot avea cu
asupra de masura Floarea Tutuianu, Florentina His, Florenta Albu, Simona §ora,
Simona Popescu, Simona Patruleasa, Urania sau Theo §i pot sa nu aiba deloc tocmai
scriitori dintre cei mai cartaresciani§ti, ca Razvan Radulescu, prozatorul Paul Cernat
(autor al unui orbitor Razboi al fluturilor), poetul Globului de cristal Ion Bogdan
Lefter sau chiar Bobe T.O.

* §i eu am fast la Cenaclul de Luni! §i abia acum, dupa lectura TO, inteleg ca
exclusiv in calitate de gtiutor $i de Cititor Unic am ajuns eu la Preoteasa (Casa de
Cultura a Studentilor ortodoc§i), eu care imi alesesem etaloane inaccesibile, ca
Beethoven al Cvartetelor, §i eram astfel absolvit de obligatia de a mai scrie altfel decat
pentru Akasia, iar nu ca m-a atras acolo amicul de la Facultatea de Fizica Florin
Sicoie, poetul §i prozatorul cu ochi mai alba§tri decat ai lui Herman, §i poate mai
polonezi decat ai lui Witold Csartarowski, ca sa descopar, vai! clasica structura dejoc
piramidal a tuturor cenaclurilor unui popor vegetal.

Nomenclatura era deja ierarhizata-n cenaclu, iar Mircea Cartarescu tocmai citea
cu aplomb Elementele, §i despre quasari peste calea ferata, influenta parapsihopupu,
atot§tiutoare, a mea §i a colegului de Platforma IFA Magurele, fiind, in acea seara de
colt de cotitura de destin, mai mult ca sigur ca hotaratoare pentru indrumarea
Candidatului Nobel eel mai bine plasat de azi catre idealul postheideggerian de sa-§i
insu§easca temeinic lexicul §i truismele universal inteligibile ale kitschului §tiintific
dipolar, pana la asociatiunile cu virtuti hermeneutice de admirat la realizatorii de
interferente spirituale fizicieni, ceea ce din mila §tiutorilor Albinosul mi-a emailat
recent ca scriitorul optzecist in devenire s-a plasat pe orbita indusa de parca i-ar fi
curs prin vene monopolii unui magnet taiat in doua §i aratdnd catre o singura directie
(03,539).

Seara aceea mi se parea promitatoare, dar ramanea lung §i greu, trecator printr-o
balta de sange, drumul pana la noua definitie mirandoleasca a omului, strivit

61

sexualist intre Epoca Mooye §i Epoca Wash ca un testicul de heruvim yoghin scapat
intre mandala §i mandorla: „oamenii sunt, la polul animal al fiintei, neuronii unui
creier disipat in locuri §i epoci eteroclite sau, la polul vegetal, spermatozoizii unei
Diaspore celeste" (03, 550)

* §i ca sa nu mai fie atat de absurd, confortul acestei calatorii care-i viata
muritorului, irationalul se rezolva la nivelul eel mai inalt al gandirii - cugetarea
universitarului roman - in felul urmator: se considera ca mai exista ni§te dimensiuni
decat cele patru einsteiniene (inainte, la dreapta, sus, durata), macar inca una, anume
informatia, adica Memoria, adica sub-incertitudinea.

Cu alte cuvinte, fapta ta de eroism intra lauda omului ca specie, de a nu fi cedat
abjectiei, martori fiind insa numai tortionarii bol§evismului sau nazismului, ramane
inscrisa in Akasia, in aceasta memorie din a 5 -a dimensiune, unde se conserva §i
cartile celor care n-au colaborat §i pace cu bol§evismul, nici pupincurindu-1, nici
neinjurandu-1!

* Meciul s-a terminat. lata de ce Orbitorul lui Mircea Cartarescu este clasificat
de Romania literara drept eel mai bun roman romanesc din ultimele cinci decenii , chit
ca nu se cuprind in paginile lui, generoase cu nomenclaturi§tii §i securi§tii, scrise in
Libertatea de dupa Cel mai iubit dintre pamdnteni, nici evocarea minelor de plumb ale
lui Petrini, nici Canalul Mortii, despre care megaediturile n-au comandat carti
ultimilor supravietuitori sau tineretului idealist, nici §ara§ka Reeducarii de la Pite§ti,
unde calaul Turcanu se exersa in ce anume i-ar face dupa rapirea din Vest lui Mircea
Eliade, §i nici trendul spre spalacirea identitatii Neamului Romanesc, in folosul
cosmopolitismului globalizant, care impinge un apeduct sprijinit pe fractali, de la
Izvorul Minunilor pana la Bloomington in Indiana, ora§elul universitar leopoldin
inchinat de irlandezii americani compatriotului Joyce, de unde Matei Calinescu
prive§te nostalgic spre tara unui om mare, patrie unui lanus multifrons §i inspectoarei
Coca Dospinoiu, care, mu§cata matinal de maidanezii Inspectoratului, de ciorapi,
precum intr-un cadru din romanul Mu^catura, primul din Trilogia Oligointelectuala,
in loc sa se exprime §i ea despre eminentul critic Mircea Mihaie§ c-ar fi „scutieru' lu'
Manolescu", dupa ce tocmai li daduse Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu intre
oglinzi paralele la cocalarii ei sa-i aduca referat, a gemut c-ar fi... pitbuUul lui
Manolescu, ceea ce banateanul de la Romania literara §i ICR, de§i a speriat oierii
mintii din DRO, n-are cruzimea de lup de stepa cu care un §tefan Borbely 1-a ras in 22
pe marele disident de la Ia§i Dan Petrescu, de Sfintele Pa§ti, in 2001, cam la 10 ani de
la impu§carea Culianului, imediat dupa ce Autoelita 1-a adus prin voturile ei de
obsidian uranic - uitandu-se cu jind la puterea Lichelei de lut de a se organiza §i de a
transforma lichelismul in regula a lumii §i sistem - pe Ion Iliescu la Cotroceni, fara a
incepe procedurile de declarare a falimentului §i de informare a tineretului idealist ca
meciul s-a terminat, trofeul ramdndnd la §efii de promotie.

* in ce prive§te Diaspora Romana (DRO), prin ea se inteleg nu numai cetatenii
de buze romane, ci §i alte etnii legate de spatiul carpato-pontic-danubian niciodata
levantin ci doar poarta spre Levant, adica spre Rodopi. A valorifica DRO inseamna a
exploata la greu, prin ICR (care trebuie sa §i importe!) §i alte institutii, infrastractura
Intelectuala a altora, in folosul indeplinirii Misiei noastre Culturale, indiferent daca
cei care au parasit vremelnic RO sunt sa§i, evrei, aromani, ru§i, polonezi, armeni,
greci, bulgari, ucraineni, ru§i, rromi, secui...

62

Faptul ca nu s-a cedat catre ICR Muzeul de Istorie Casa Radio, inceput de
Ceau§escu, sa poti citi acolo nonstop presa din Basarabia §i din Diaspora §i chiar din
Occident, neimportata de chio§curi, va atarna greu la Mantuirea clasei noastre politice
§i Intelectuale, dar nu mai cumplit decat aderarea la postromanism , deja inscrisa via
Google in Akasia, confirmandu-se profetia cronicarului martir Miron Costin: „nici
iaste §aga a scrie ocara vecinica unui neam, ca scrisoarea iaste un lucru vecinic."

63

5. Avantaje §i dezavantaje jucandu-ne de-a texistenta

* Nobletea mea de virtual boyard neame§ din Napadeni, visand la inca
nedemitizatul Voievod Petru Rare§ §i o Manastire Capriana reconstituita cu fonduri
japoneze, perfect simetrica Probotei, nu e cu nimic contrariata de miracolul ca tata
poarta cu disperare jiletca bunicului, neexistand nadejde ca fiul citadinizat o va
conserva la bloc intr-un §ifonier fara busuioc §i levantica, langa costumul de calu§ari
al invatatorului de moda veche, profund rural, ce se lauda fara frica de turnatori §i
rezident ca, dupa trecerea prin toate partidele, ca director de §coala, §i pe la Canal, ca
persoana influenta, nimeni nu 1-a apelat vreodata, in texistenta lui, altfel decat cu
„domnu' invatator", niciodata tovara§\

* „Nici un lucru nu exista pana nu e descris. (...) Texte in texte, texte scriind
texte, formand, in cele din urma, textura colosala a lumii noastre, caci existenta §i
textul, fata §i reversul, spatiul §i timpul, creierul §i sexul, trecutul §i viitorul formeaza
Minunea in care agonizam, orbiti de atata frumusete, §i-al carei nume ar putea fi
Texistenta. Manuscrisul meu este lumea, §i nu exista galaxie §i petala de mu§etel §i
geana a ta, chiar a ta, care cite§ti §i respiri peste pagina cartii acesteia ilizibile, care sa
nu fie scrise aici, cu buclele duble ale vantului, soarelui, norilor §i-ale literelor ce le
hranesc §i sustin." (03, 408)

Mi§to! Suna mi§to filologica betie de cuvinte lirice. Totul este sa nu ai Stapan.
lar ca gandire pare a reflecta piscurile subiectivitatii la care ajungi ca dupa predica la
sfar§itul lecturii traducerilor importate de Humanitas. Dar unde duce atata lirism
manual manuscris? Spre Dumnezeu? A§! Lepidoptera postromanismului se face
instantaneu, la p. 409, avocatul Occidentului care vede cum li convine , doar lovitura
de Stat, nu §i Revolutia, §i baga ce presupune un romancier castelan departe de Tara c-
ar fi-n creierii gloatei deoarece megaintelectualii nu se preocupa din principiu de
Luminarea Poporului: „Cica n-a fost revolutie, ci lovitura de stat. Cum, dom' le, pai
am fost chiar io acolo cand a fugit Ceau§escu. Cum pot porcii a§tia sa minta cu atata
neru§inare? Cand ei, occidentalii, ne-au vandut la Yalta. Cand ei 1-au plimbat pe nea
Cea§ca-n trasura §i 1-au pupat in cur de 1-au imbalat. Cata neru§inare! Ce sfruntata
politica antiromaneasca! Ce-au facut mizerabilii a§tia, dom' le, cand noi muream de

64

foame, cand mancam salam cu sola, cand nebunul ne darama satele §i bisericile?
Acum, cand 1-am dat jos, ne pangaresc revolutia?"

* Gloata, poporul, poporul cu p mare, adica partidul amaratilor consumatori de
„substanta energetica P", parasit §i injosit de megaintelectuali, care se feresc sa-1
lumineze direct, dar §i indirect - considerand dezonorant pentru texistenta lor a folosi
partidul cadrelor didactice ca pe o curea de transmisie - in realitate gande§te ca §i cum
i s-ar rupe-n trei virgula pai§pe unde catalogam noi carturarii §chimbarea, deoarece el
regretd motivat pe Ceau^escu, c-a ctitorit Biblioteca Nationala §i Casa Radio,
parandu-i-se §i mai stressanta priveli§tea coruptiei de cand nu mai beneficiaza de
colectii de carte ieftina §i buna pentru toti, nici de Teleenciclopedia in toata slava ei de
altadata! Altminteri, §tie-simte c-a fost revolutie, dar Revolutie Impu§cata, adica
muncitorii $i taranii 1-au elicopterizat pe dictator, dupa care, Intelectualii , neavand
nimic prin cele sertare, deoarece coabitau cu Stapanul §i sperau sa publice
autocenzurat §i ilizibil, au recuperat aide Iliescu, Mazilu §i Brucan, adica activi^tii,
puterea, pana §i disidentul Mircea Dinescu venind ca un Costel Goanga de la
Academia „Jdanov Gheorghiu", unde profesa Virgil Magureanu, iar pe tineretul
idealist 1-au chemat apoi in strada sa fie impu§cat, atat pentru a se evita pradarea
vilelor nomenclature, cat §i pentru a se da prin combaterea terori§tilor continut
lozincii Armata e cu noi!, macel absolut necesar din moment ce in structurile noii
puteri intrau tocmai generalii intor§i de la Timi§oara, care au tras in popor.

* Nu incape indoiala c-a§a a fost. Cat despre credinta gloatei, ridiculizata din
ne§tiinta sau ca propagandist de bursierul Mircione, ca Occidentul ne-a cedat
stalinismului la Yalta $i ca s-a prostituat pe bani contribuind la cultul personalitatii lui
Ceaugescu , nu incape indoiala c-a§a a fost, dupa cum nu e imposibil ca §i
Intelectualitatea mai interesata de unele invitatii ce-ar primi pe la universitati bune de-
ale lumii civilizate sa etaleze publicitar cu orice prilej misiunea ei educativ-civica in
Estul barbariei cu vizaj uman, denuntand eventual pe ce colegi universitari trogloditi
antieuroatlantici are ca rivali, ca sa nu mai fie a§tia invitati nicaieri, ci sa mearga daca
le convine numai pe cont propriu.

* Personaj colectiv in 03 poporul cozilor? Nu, nu e ca-n Rebreanu sau in
Tolstoi, un popor. Aici e Gloata, adica ceea ce a numit cinicul Brucan stupid people,
o adunatura pe care nomenclaturi§tii §i interlopii s-o tina patru cincinale in intuneric,
sa nu afle mecanismele democratiei, cum ar fi sa se constituie Asociatia
Transportatilor in Comun, care sa lupte pentru idealul ca sa se elibereze bilet la maxi-
taxi §i sa nu circule cu mai mult de 20 de persoane peste numarul de locuri!

Poporul ne§tiutor, fara Liga Culturala, fara carti care i se adreseaza pe inteles,
deci fara texistenta meritand macar un Cititor Unic, abandonat de Intelectualitatea sa
din ordinul Securitatii deci al Partidului, n-ar trebui sa-ti inspire bucure§teana
caterinca, din moment ce-i iei banii cu proze sexy u§urele, ci autocritica cea mai
amara , in calitate de parazit pe munca grea a minerului §i a mozaicarului
contribuabil.

Problema fundamental^ a Revolutiei Romane!

Gloata ca personaj reflecta expulzarea din REALITATE a Intelectualitatii,
care nu s-a pus in totalitate in fruntea Revolutiei §i a anului revolutionar 1990, nici n-a
umplut cu creierele ei bine mobilate, in Epoca Moo, formele fara fond liberalo-
taraniste, permitand astfel e§alonului secund al bol§evismului de care s-a dezis Costel

65

Goanga, sa treaca la „constructia" capitalismului in ritmul §i in formele convenabile
cleptocratiei, mentinand trandafirul fesenist pana-n UE.

Carturarii au acceptat umili, cu putine exceptii, pasivul rol propus de marii
strategi cu experienta leninist-stalinista, Iliescu, Brucan, Barladeanu §i altii, de a face
doar comentariu ca grup de reflectie chibitar - pana la urma, chiar §i scrisorile
„de§chise" fiind dubioase, cu semnaturi functionand ca un fel de Caritas
autopublicitar , din sistemul piramidal mediatizandu-se doar numele principalilor
beneficiari semnatari, primii trecuti ca vipuri in ierarhia nomenclatorului civic, cu
efecte piberate in caz de proiecte, crainicele tv retinand doar ca e vorba de o scrisoare
printre semnatarii careia se gasesc urmatorii megaintelectuali, cumparati cartile lor,
aprobati felierea pibului pentru proiectele lor!

* Nomenclaturistul care a crezut §i securistul recuperator. Luminarea
Poporului de catre Autoelita inseamna lucruri simple, prioritar fiind a pune la
contributie, cateva zile numai, profunzimea reflexiva a dlui Ple§u, perpendiculara
adanc pe acest univers, capacitatea dlui Patapievici de a se documenta exhaustiv ca
pentru Omul recent §i iactanta expresiva a poetului Mircea Dinescu de la Realitatea
TV, dl Liiceanu avand datoria de a le comanda pentru Humanitas, ca pe un fel de 04
sau ca o postfata la Trilogia Orbitor - unde dl Cartarescu completeaza literatura
postbelica, daruindu-i exact tipurile care-i lipseau sa ajunga dodoloata:
nomenclaturistul care A CREZUT §i securistul de omenie RECUPERATOR - o
carticica a ideilor principale, cu titlul pe care ca Cititor Unic spre care converge
extrauterin seria §tiutorilor il intrevad deja: Ce fateta a icosaedrului Securitatii am
contemplat not din colegiul CNSAS.

* Fatalismul cartarescian. Important in texistenta ramane adevarul artistic,
care - mai presus de orice - este adevar al vietii, al poporului de pana-n Apelul catre
lichelele de prestigiu, ca nu toti romanii furam hoti, securi§ti sau activi§ti, nici toate
femeile curve, chit ca lichea inseamna dalmatian pe limba lui Pamuk.

§i daca adevar al vietii inseamna ca ce conteaza, §i conta §i sub bol§evism, este
poporul cu p mare, adica nu partidul, nu securitatea, nu interlopii, atunci este o
impardonabila gre§eala ideologica, este absolut incorect Romanegte , a lua naratologic
ca instrument de explorare a realului o familie de mic nomenclaturist gazetar la
Steagul Ro§u - eel mai periculos! - , invecinata in blocul Banalitatea Raului de pe
Voievodul §tefan eel Mare c-un cuplu tot fatal, el securist, ea activista culta marxist,
§i nu se face pentru ca sa declari tu, eel mai bine vandut scriitor roman, ca primul tau
orgasm nemasturabant l-avu§i, fatalmente, tot cu o securista, nici macar turnatoare de
ocazie, ci agenta , fie ea, a dracu, §i deghizata in femeie de casa mirosind a tigari de
shop §i a tocana, poveste care de regula e a Ciobanului care §i-a pierdut oile §i a
Intelectualului care §i-a risipit erotic ultimele energii ale maturitatii §i primele
rationalizari ale senectutii!

* Morala . In concluziune, cu ce-ati ramas, nu scoti pentru texistenta ta burse §i
„participari" ca Erou Civilizator demolator de mituri nationale cata vreme tu
Intelectualitate ai ratat Unirea, Monarhia, Dezbol§evizarea, Idealizarea Misiei
Culturale, Luminarea Poporului, Emanciparea Cadrelor Didactice §i chiar
Infrastructura Intelectuala de nivel euroatlantic, in timp ce cleptocratia din care-ti
recrutezi Stapanul postbol§evic a §tiut ce BMW-uri sa achizitioneze.

§i ai mai avut §i la§itatea de a nu anunta soldatilor tai armistitiul, capitularea!

66

* Misiunea istorica de a face imposibila Lustratia. Ca beneficiar al
Gaudeamusului 2007, sa fiu Mihaela Radulescu de la Polirom, in a doua mea carte,
sa-i zicem Revenirea intru fiinta, subtila atentionare ca pe cand publicul Regal cobora
in mormant odata cu eel mineresc ultrafesenist, cu pensionarimea exterminate de
lipsuri, careia Libertatea nu i-a adus pana-n 2000 decat motive de a-1 regreta pe
Ceau§escu - megaintelectualii au cotit-o binigor de la noichism , de la Luminarea
Poporului §i Emanciparea Cadrelor Didactice, a§a ca i s-ar repro§a romanului Mircea
Cartarescu omisiunea ca autorul din Orbitor descrie pentru Vest, adica pentru Charlie
Klosowsky Jr, §i pentru Est, adica pentru tanarul rus Kotofei Ivanovici, opozitia
Romanilor la bol§evism ca reducandu-se la cenaclul lui Nichi, ignorand cu buna
§tiinta sau din lapsus contributia, la subminarea aceluiagi sistem totalitar , a cenaclului
de proza postmoderna bazata pe kitsch §tiintific condus de Crohu, precum §i a
cenaclurilor din mai toate municipiile, ora§ele comunele §i institutiile cu iubitori de
literatura proaspata.

Ba chiar a§ semnala ca-n 22 decembrie, printre circarii ospatului cuceritorilor
de dupa disectie, la desertul caruia s-a instituit sintagma Revolutia Fututa-n ceceu, s-
au aflat §i persoane onorabile, compatibile cu Grupul pentru Dialog Social, care nu
meritau din partea unui neparticipant la evenimente acuzatia implicarii in picantul
viol.

Nefiind insa un Herman, ci doar eminentul Cititor Unic Camelian Propinatiu, eu
indemn la bautura, la trai lini§tit in schimnicie, dupa Patericul Solovetului, pe sub
stejarii Caprianei cetind de inceputurile Gulagului §i, ca §tiutor de la Cenaclul de Luni
§i din tramvaiul 21, il inteleg perfect pe Mircea de ce a simplificat el chirurgical
ospatul cuceritorilor: pentru ca el trebuia sa termine repede-repejor TO §i alegoria
circarilor spunea multe chiar daca ea comprima timpul, acel exasperant timp pana
cand fesenismul gi-a incheiat la 8 ianuarie 2003 misiunea istorica de a face imposibila
Lustratia §i de acum incolo puteau fi atacati chiar pamfletar oameni foarte influenti,
inclusiv premierul baronilor, multi §efi de promotie care-ti puteau la o adica pulveriza
cariera ra§chetandu-ti imaginea, §i dincoace §i dincolo, prin servicii formale §i
informale de manipulare.

Dar a§a se scrie texistenta.

* E de domeniul paparazzi daca mama din TO, o mama neEminesciana, activa,
de origine rural-proletariana, indrumatoare la colaborationism mioritic, este chiar
mama scriitorului §i daca are sau n-are celebrul fluture imprimat pe spate jos. Nu §tim
daca subtilul Jean de la §apte sau de la etajul opt, eel cu problema de logica cine s-a
ba^it (Mihai Viteazul, Haret, Heliade, Calul sau luminatorul Gheorghe Lazar) a
existat sau n-a existat ca Eminescu al lui Marin Sorescu.

Bizar este ca mama aceasta §i cu micul pornograf Jean evadeaza texistential din
30 §i tree in celebrul editorial O vina istorica, spre a ilustra antisemitismul romanesc
din noi toti, ceea ce pune in mare dificultate exegetul lancier de unul singur, cople§it
de ambitusul stilisticii §i retoricii cartaresciene, §i ma face sa proorocesc ca Filologia
Universitatii bucure§tene va avea mai devreme sau mai tarziu o Catedra Cartarescu
a§a cum va fi avut, pana sa se duca Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga la manastire, una
Eminescu.

* Nu voi uita sau ierta niciodata frigul ce m-a cuprins din seninul canicular,
cum mi s-a facut pielea ca de gaina de la Avicola Titu in blocurile din vecinatate
atunci cand, dupa cumplitele, infrico§atele acorduri de orga pe tema Abaddon el
exterminador, ajungand la paginile 20-21 din 03, m-a apucat groaza ca Mircea a

67

coborat Orbitorul in strada, pierzandu-§i nobila mama candva Eminesciana §i
multumindu-se c-un robot casnic parcat in strada la cozi, mentinandu-§i ca target,
vasazica, publicul fesenist $i chiar manelar , cum li ramasese maptexul reglat de la De
ce iubim femeile:

„Mama se impregnase de batranete §i delasare. Maria se prefacuse in Marioara,
cum o strigau tata §i toate rubedeniile, in femeia care are grija de toti §i niciodata de
ea insa§i, in exilata, in detronata, in amnezica Marioara. Pune-te masa, scoala-te masa.
Porne§te-i pe toti dimineata la treburile lor. Spala-i, calca-i, fa-le de mancare. Aduna
lucrurile de prin casa. Matura, du gunoiul, fa cumparaturile. Curata cartofii, spala
vasele. Zi de zi, iar §i iar, pana la Pa§ti, pana la Craciun, pana la capatul vietii. Fara un
«multumesc» de la nimeni, decat cu multumirea ca ii tine pe toti in randul lumii, ca nu
curg zdrentele de pe ei, ca au o ciorba acolo pe masa." (03, 20-21)

- Ce naiba continua Mircea aici? m-am intrebat uluit. Orbitor. Corpul sau De
ce iubim femeilel

- Aripa dreapta nu se mai adreseaza unui cititor „initiat", imi confirma atunci
ca intr-un vis numai Bianca Burta-Cernat, ci vine in intampinarea publicului best
seller-u\ui De ce iubim femeile.

- §i cum se poate concilia atata mizerie, ca a poporului, cu cronica de familie
de mic nomenclaturist gazetar agricol la Steagul Ro§u, deci cu portbagajul plin,
locuind in bloc de securi§ti, pe care nu-§i permitea caloriferistul sau administratorul
sa-i trimita nespalati in misiune?

* §lagare. Sa facem pe aia sincerii, convingator punand texistenta la bataie,
bazandu-ne pe efectul de sinceritate ca acolo unde scriitoru-§i demonteaza §i re-
construie§te la inceput de travestire obiectele de toaleta §i madularele violaceu-
albastre: adevarul e ca orice parinti, nobili fara par pe piept sau romani hirsuti de-ai
Glaneta§ului, §i-ar dori sa le iasa copilul scriitor, daca el ar avea sa aiba gloria unui
Paunescu din Epoca Cea sau a lui Cartarescu din Epoca Moo §i daca ar livra dovezi de
iubire filiala macra, compatibile cu §lagarele „Repetabila povara" §i „Orbitor".

* Imitdnd ce facea taticu. Cea mai mare deziluzie a parcurgerii Proiectului
Orbitor este ca in final, degi ti se garanteaza Mantuirea prin insugi faptul de a fi larva ,
nu ti se da raspuns la intrebarea amara Gorki cum am ajuns scriitor, mai ales ca
dezinvoltura cu care Mircea se mi§ca in spatiul cunoa§terii §tiintifice il a§aza mai
degraba langa fizicienii enigmatici, sociologul Gabriel Andreescu, dramaturgul Vlad
Zografi, realizatorul Interferentelor Andrei Dorobantu §i directorul ICR Horia-Roman
Patapievici, decat printre scriitorii sexuali§ti de ideologie postromanista. Incerci sa
deduci, dar te doare capul a bairam psihedelic, ca al unui Herman fertilizat in samadhi
cu sperma astrala a femeii paianjen Soile.

Pesemne nu e bine sa-ti pui astfel de intrebari despre viitorul Nobel Roman,
de§i asemenea clarificare launtrica a fost sa fie candva, in paradigma Papini-Istrati.

Acum, putem doar presupune forensic, doar dispunem, nu? de genomul uman §i
de structurile antropologice ale imaginarului. Era fascinant ca o proteza zburatoare
fluturele mamei, pe §tefan eel Mare, dar obiceiul de a scrie va fi venit lui Mirci§or
imitand ce facea taticu! §i cum reportajele din agricultura miroseau ca papornitele §i
ilicele din tramvaiul 21 la Plata Obor, ca sa nu clachezi §i sa nu te duca la policlinica
din Nada Florilor, alta sublimare nu aveai decat sa parodiezi pe Virgiliu, care inainte
de a ajunge pe mana medicilor §i a lui Broch, nemurise conservatorismul roman de tip
Eminescian in celebrele §i inimitabilele Georgice.

68

Nu e bine a nu vorbi de aceasta problema esentiala, asumarea penibilului de a
scrie, intr-o tara in care scriitorul prin ruperea de popor §i de patriotism este on parazit
al statului, on scrib al vreunui Stapan, deoarece bietul cititor va fantaza
compensatoriu §i, precum in scena intaiului amor, cu o securista de succes, va pune la
originile optiunii pentru cea mai reu§ita cariera literara a unui roman cine §tie ce §oc
inavuabil: ambitia inflacarata de a-1 eclipsa pe celalalt mare idol postmodern de
inspiratie SUA al tineretului Epocii Cea, senatorul generatiei in blugi Adrian
Paunescu, sau dracu mai §tie ce.

* Texistenta §i esentd. Din nenorocire, esenta texistentei e de esenta tare §i
complexul de inferioritate/superioritate de a sta pe §tefan eel Mare, de care sufera dl
Cartarescu, love§te cu ea nu numai in Cel-Mai-Mare-Roman validat de televiziune §i
de prestigiosul, prin senatul sau, cotidian Evenimentul zUei, ci §i in simbolul unitatii
moldovenilor din stanga §i din dreapta Prutului.

* Petru Popescu, care e autorul bucure§tean de invidiat pentru un destin pe care
1-ar fi meritat intaiul nostra poet postmodern, Nicolae Labi§, ajungand a scrie carti in
chiar capitala multiculturalismului, Beverly Hills, a trecut printr-o tragedie cu fratele
geaman compatibila texistential cu a Celui mai bine vandut scriitor roman, insa n-a
impins kitschul pana la manelismul exploatarii ei literare in scopul largirii in cheie
minora rabensiana a siluetei publicului tinta.

* Este chiar o mare nedumerire §i trebuie transmis acest fidbec de la cititoarele
nedumerite, de ce Mirci§or n-a cautat-o intreaga viata, ca un halucinat, pe mica
vindecatoare de IDR din clasa a patra, Petrata. De aceea, simtind aceasta sensibilitate
insidioasa a publicului feminin, scenari§tii au propus a se face film absolut
independent numai dezvoltand acest episod din culegerea texistentialista de exercitii
de admiratie Pourquoi nous aimons les femmes, celelalte povestiri nerezistand decat
grapate, oarecum in maniera realismului unui celebru lungmetraj al Sophiei Loren.

Cu delicata, modesta §i preabuna Petrata, partenera ideala pana la paranormal
pentra un scriitor serios, nu numai ca Mircea §i-ar fi rezolvat de timpuriu obsesiile
maneliste care 1-au arancat in patul sordid al securistei Irina, intr-o duhoare de
scrumiera §i tocana care 1-ar fi sufocat pe gracilul Proust, dar majoritatea fanilor §i
fanelor i-ar fi vazut in imaginaral tranzactional al Romanilor chiar casatoriti legal,
cununati la Golden Blitz de insu§i pre§edintele de la Cotroceni, care ar fi §tiut sa
aprecieze contrastratagema Julietei, §i traind fericiti §i, mai presus de toate sanato^i,
a§a cum ureaza poporul, creativi, scotand poate §i un bestseller impreuna, cu
banderola Kitsch ca aici sunt sentimentele Dvs.!

* E adevarat, poti ciupi cate ceva ca ceva, relevant biografic, de prin interviuri
webare, dar Mircea este lunecos ca §i Omul-cu-doua-mame cand se declan§eaza
texistentializarea, de la reintregirea familiei, cum la joace dintr-o incinta in alta,
sarind direct la experientele din sincrofazotronul de la Magurele, visate de mine, ca
§tiutor de Feynman, §i de §tiutorul Herbert, pe atunci cumva brebanian, al
romancierului Florin Sicoie, exact in padurea in care se vor fi plimbat §i fizicienii
Vlad Zografi, Horia-Roman Patapievici §i Gabriel Andreescu de la Ziua, auzindu-se
tragerea clopotelor sate§ti, care in UE este sau nu este o insulta pentru atei:

Un'altra forma di un tipo difarfalla e la coppia di gemelli e anche il tema della
gemellaritd e presente nel mio libro. lo ho avuto un fratello gemello identico che e
scomparso quando aveva un anno. Era stato ricoverato in ospedale per una

69

polmonite doppia e un giorno la mia mamma ha trovato il suo lettino vuoto. Era il
1957, si era nel pieno dello stalinismo, i miei genitori non sono riusciti a sapere che
cosa fosse successo. Una delle speranze che alimentano la mia vita e quella di poter
ritrovare il mio gemello che si chiamava Victor come uno dei personaggi di
„Abbacinante" . E il terzo libro terminerd con il ritrovamento del gemello. Con questo
incontro la trilogia si chiuderd come nel mondo fisico, quando I'incontro tra materia
e antimateria provoca un 'esplosione di luce accecante, orbitor.

Trasul clopotelor fiind cum nu ma consider eu ca cre§tin practicant insultat de
lumina mistica Kitsch orbitoare, ci mai mult de dragala§eniile lacrimogene:

„Trebuie sa marturisesc: am scris ultimele pagini cu ochii scaldati in lacrimi. Ca
intr-un katharsis din amfiteatrele grece§ti, am avut brusc revelatia ca Shahasrara,
lumina mistica pe care toti o cautam, strapungerea iluziei realitatii, a fost in cazul meu
reamintirea «acelor zile, acelor fermecate zile» din zorii copilariei mele, in care eu §i
fratele meu Victor, disparut apoi atat de tragic, ne zambeam unul altuia in odaia
mizera de pe Silistra, vegheati de ciudatii zei care erau parintii no^tii.'XCotidianul
020707)

* De ce il iubim pe Mircea Cartarescu?

De-aia! Pentru portretul sau de scriitor a§a cum ni-1 imaginam in cele mai
intime a§teptari, ca pe un vocalist rock, ca toti suntem putin femei, §i pentru efectul
de sinceritate al textului sau , mergand de la descrierea voalata sau directa a penisului
ro§u-vanat §i umed pana la cele mai fire§ti nevoi fiziologice §i obsesii de origine
hormonala, dar §i a aspiratiilor noastre celor mai ideale §i mai creatine, in care ne
recunoa§tem cu totii, apropo sensul vietii corecte texistential de a urea pe scara sociala
langa elementele cele mai bune ale cleptocratiei, care incep a se constitui deja intr-o
burghezie de merit, liberala cu interese nationale, cand Cel mai bine vandut scriitor
roman ne vorbe§te de Bucure§ti §i de „constructii cubiste dintre razboaie, cu cate-un
geam rotund ce lumina scara interioara §i ferestre dreptunghiulare cu o rafinata,
neobi§nuita proportie intre latime §i inaltime. Mi-a§ fi dat §i pielea de pe mine sa
locuiesc intr-una dintre ele, cat mai veche §i mai intortocheata, §i nu in anonimele
cutii de pantofi in care traisem aproape toata viata."

Cine, sa scape de la bloc, pentru o astfel de casa bogata n-ar da curva de viata
lui toata?

* In anul texistential de mari succese 1981. Or, ce frapeaza in Orbitor, este,
precum la un instrument de precizie, alveola alba din polistiren expandat in reliefurile
careia este protejat de §ocuri mecanismul ornicului elvetian, anume partea medicala
ce asigura sanatatea partii literare: fenomenologia sentimentelor este parcata in
refugiul microbiologiei ca §i cum ai urmari simultan, pe doua „plasme", canalele
Cultural laru-Patapievici §i Discovery Stalin-Churchill.

A§a sta marele text literar cartarescian, pur epic sau pur confesional, pe un pat
alb imaculat, datorita cear§afului de prozaic cu pH neutru, de inspiratie §tiintifica sau
mai bine-zis intretesut din catene lungi de informatie, informatie alba Wash.

Ar putea fi rodnica o cercetare de licenta, masterat, doctorat sau una comandata
de editurile publicului cultivat, vizand a se mai §ti in ce masura psihanaliza de azi, mai
puternica decat omul, este capabila a explica bogatul fond informativ care prozaizeaza
textul Orbitor prin §ocul existential §i reglator care ne frapeaza in De ce iubim femeile
eel mai mult.

Anume, §ansa literaturii noastre, bol§evice §i de tranzitie, dealtfel probabilistic
eveniment deloc intamplator, ca personalitatea cea mai proeminenta a Intelectualitatii

70

Romane de dupa momentul Goma 1977, candidata la Premiul Nobel, a fost initiata in
sexul carnal consumat efectiv, de catre o securista, in anul texistential de marl
succese 1981, cand este intampinat pozitiv de liderii ambelor generatii critice, Nicolae
Manolescu §i Ion Bogdan Lefter, baiatul de pe §tefan eel Mare, din blocul de securi§ti
al nomenclaturi§tilor, rezultand din De ce iuhim femeile ca inca nu §tia despre §efii de
promotie §i istoria dezromanizarii noastre decat flashuri ale memoriei demonstrand ca
sunt ni§te oameni puternici, cu freze de sculeri-matriteri, de care sa te fere§ti sa te pui
cu ei!

Duhnind a tocana in capotul cu floricele Kitsch, fara chiloti din start, ca o
porno-Lolita, adica fara sa intrebe pe marinar ceva caragialesc de genul Musiu, ce ai
mai scris?, cum cere politetea la scriitorii de succes momentan §i viitor, dandu-i-se
retinut, cu profesionalism de va urma, fara sa il initieze in profundul nimic, dar
invatandu-1 din bob in bob ce e Amoral fara Eminescu, aceasta muza cu nume
predestinat, Irina, este insa§i Viata care a instalat in incon§tientul scriitoralui ca pe un
ou astral de astralita acele nostalgii travestite, acele cautari de informatii exacte care
dau tesatura analitico-sintetica a Orbitoralui, marile dosare secrete fiind focalizate
tocmai pe marile taine de interes informativ §i operativ ale texistentei, precum ce face
de fapt spermia cu ovulul sau ce ni se intampla in creieri cand gandim scaldati in
hormoni contra sau cum se poate transfigura homosapul teluric in fluture aerian, ca
cei somnoro§i roind peste Dunare ce definesc prin desprinderea semnificatului de
semnificant canonul de frumusete al sexualismului postmodernist antinational.

* Banchetul. Cu Autoelita e ca §i cum am benchetui intr-un salon al
portavionului Independenta, serband un succes editorial, §i atunci cand s-ar duce
careva la Capitan, sa-1 invite la carnatii de Ple§coi aburinzi, ar constata ca la carma nu
e nimeni tocmai cand nava noastra amiral trece printre aisbergurile cele mai incisive
ale postmodernitatii.

* Procedurile de declarare a falimentului texistentei. La 1 1 decembrie 2000,
cand indemnand, pentru History §i Advertising, poporul la a se vota dl Ion Iliescu, nu
Vadim, de§i cuno§tea ca nu influenta decat 0, 1 % din electorat, Mi§carea Atitudinara,
in loc sa persevereze in a-§i alege fal§i sau comozi adversari precum Eminescu, BOR,
Catedrala Mantuirii Neamului sau marile personalitati ale Exilului, trebuia sa inceapa
cinstit, imediat, procedurile de declarare a falimentului ei politic §i moral, ca sa nu
mai duca in eroare tineretul idealist cum ca s-ar mai face Intelectualice§te ceva, ca text
§i ca existenta, in contra cleptocratiei de origine nomenclaturista sau interlopa!

Nu erau primejduite cu nimic cuceririle institutionale §i de tiraj ale Autoelitei
daca ea avertiza cinstit Poporul ca a§a cum s-a dus, in urma unei exterminari
inteligente a cadrelor, iluzia partidelor istorice, s-a terminat acum , ca efect al adoptarii
postromanismului, si cu iluzia civica , zdrobirea texistentei parasite de duhul
Eminescian in patul securistei fiind, cum se exprima eel dintai romancier
postmodernist, Marin Preda, absoluta §i totala. A tine vreun saptamanal mai mult pe
web, a publica ici-colo cate un editorial, §i acela adesea ambiguu, a fi invitat cu
papionul pe vreun canal de proprietate dubioasa pentru a-i spori credibilitatea, nu sunt
decat gesturi autopublicitare §i adesea ocazii de a promova cartile prietenilor, nu
efort spiritual.

Mai bine §tergator de termopane la Praga, decat otreapa de plasme la Bucure§ti!

Chiar tolerati de NATO-UE, sa fie limpede ca avem pluralism aici, bravo, nu
insa §i democratie.

Democratia e doar acolo unde o idee buna poate invinge o idee rea.

71

Burghezia de merit fiind inca in pamper§i, pana nu se va forma in DRO,
folosind Infrastructura Intelectuala a altera, un tineret idealist ca eel de la 1848, in
Romania membra UE umbrita NATO nu se va mai intampla multa vreme nimic
notabil de catre diari§ti, decat poate secesiunea unei parti din Ardeal, de§i precum
reflectarea Anului 1940 ca macelarire teritoriala, in jurnalul braileanului Mihail
Sebastian, nu putem baga mana in foe ca va ocupa prea multe randuri.

* Canonul feminin. In mica posibila amicala re-scriere in lentila fractalica a
Orbitorului care este Oglinzi, pizda §i azotat de argint, capodopera a maestrului
§tefan Agopian, banalizat demitizat este anul 1968, care pentru multi contemporani e
memorabil, al invaziei sovietice in Cehoslovacia, la care national-comunistul
Ceau§escu s-a opus, iar sexul se refera iara§i la o agenta, la o curva profesionista, care
lucra strainii avand drept pe§te Securitatea.

Pentru scriitorul roman al Epocii Dej, Cea §i Moo, idealul de frumusete
feminina este, a§adar, prin inductie completa, Securista.

* Pragmatismul ulterior al lui Mircea Cartarescu, de pilda cinismul de a
participa in 1998, dupa Iowa §i Bellagio, cu universitarii filolo §i cu ciracii sai
cenaclieri, la paricidul Eminescian din Dilema 265, in folosul mitului propriu , 11 face
pe veleitarul Jean Laturi§, posibil fiu al unui nea Jean, sa afirme ca neaderarea
optzeci§tilor, mai niciodata disidenti ferm tinere§te, ca Labi§ sau ca Goma, la
omagierea lui Ceau§escu are alte explicatii decat con§tiinta morala, care nu exista §i
fata de Neamul Romanesc al Luceafarului, ci pur §i simplu prin 1980 invazia de
pupincuri^ti facea absolut nerentabila strategia omagierii acelei doamne despre care
mama lui neEminesciana credea ca-§i apara polimera cu geanta, plus ca aparusera
semne foarte promitatoare ale prabu§irii sistemului, cum ar fi chiar in anii debutului
literar Solidaritatea §i, pe urma, consecinta directa a geniului mai profund decat al lui
Marx, geniul lui Soljenitin, - Gorbaciov!

Altminteri, nu se §tie\

Mai ales ca ziaristului tatic, lui Costel Goanga, „i se zareau maieul §i pieptul
alb, fara fir de par - caci tanarul lacatu§ de la Atelierele ITB era, fara s-o §tie, de stirpe
nobila", or, excelentele, Intelectualii de exceptie §i de dispret de rase sudice fata de
amaratii de opincari Romani mereu sub vremi, n-au vazut niciodata colaborationismul
impotriva Neamului Romanesc, cu stapanul extern sau cu auto-ocupantul intern, ca pe
vreun fruct oprit, cum rezulta orbitor din putina lumina de dupa deschiderea catorva
dosare secrete ca au procedat cu eleganta §i rafinament, OBLIGATORII in misiunea
lor cea spurcata, atatia §i atatia boieri lasati sa supravietuiasca tocmai intru aceasta.

* Tema. Ar fi interesant pentru istoria RO-texistentei a se dumiri vreun critic de
investigatie daca nu cumva banateanul tata fictional fara par pe piept Costel Goanga,
uneori cu porniri dominatoare strivitoare amintind de al lui Kafka, se potrive§te la
text, prin temperamentul sau exploziv, cu temutul critic §i pamfletar Mircea Mihaie§,
exeget al criticului Manolescu, banatean al carui devastator din Romania literara nr.
15/2005 articol Oierii mintii in contra DRO nu se poate compara ca virulenta decat cu
lupul de stepa §tefan Borbely cand il face de cacao in 22, la 28 aprilie 2001, pe
disidentul roman Dan Petrescu, care s-a luat de mafiile literare, de se gandea amuzata
terorista de Coca Dospinoiu la ce spectacol retoric ar fi o Incaierare intre „pitbuU" §i
„lupul de stepa", prilejuita de curcanul pregatit suflete§te pentru Thanksgiving Day.

72

* Mare-i, mai, efectul de sinceritate pe care ti-1 dau diari§tii care compun
jurnale pentru a fi publicate, nu pentru a-§i clarifica mersul vietii canalizand toate
resursele spre expulzia operei, intra cinstirea Neamului nostra eel Romanesc!

Decenta ne obliga a nu scotoci in jurnalul fie §i antum al scriitorilor, chiar daca
ei ni-1 intredeschid pe Centura, la margine de Bucure§ti.

E ca §i cum ai viola SMS-urile unui mobil roz-alb uitat la tine pe bancheta,
dupa ce i-ai tras-o.

Mai ales ca nu am certitudinea ca din manuscrisele pe care Candidatul Nobel
eel mai bine plasat le va dona mai degraba Societatii Academice a politoloagei
promovate de Humanitas, Alina Mungiu-Pippidi, decat Academiei academicianului
Eugen Simion, acuzat de filoEminescianism de antiEminescianul ICR Chivu, - se va
putea insaila de catre cercetatorul literar geneza interioara a Orbitorului pornind de la
filmul O vara de neuitat, reconstituirea masacrarii bulgarilor de catre romani, propus
la Cannes de stalinistul Petru Dumitriu §i de Lucian Pintilie.

Riscam totu§i ca directie a sapaturilor a se lua anul 1990 ca an fundamental, sau
macar anii primei domnii a lui Iliescu Voda 1990-1992, cand in con§tiinta ultimului
mare postmodernist euroatlantic se produc trei iluminari de neneglijat. Prima este
neputinta de a-1 nimici prin parodiere pe Eminescu in maculatorul Levantul,
nepretandu-se la ba§calie decat poezia amte-Epigonilor, cu tot cu idealismul ei tanar
pa§optist, care in numai 70 de ani a dus inexorabil la Marea Unire de la Alba lulia, dar
§i la Cultul Mitului Eminescian, adunandu-se recitatorii in toamna lui 1925 la San
Nicolaul Mare, in fata unei §coli rurale, la primul bronz de pe pamanturile noastre
dezrobite. A doua revelatie este neputinta , altminteri u§or de anticipat ca vis chimeric,
de a explica prin mijloace universitare frantuzegti profunzimile geniului natural
Eminescian .

In fine, poate cu ocazia vizitei la Paris din 1990, cand securitatea inca era in
floare §i inregistra tot, unde a §ocat pe Romanii liberi declarand ca pe el nu 1-a
deranjat literar sclavia ceau§ista, a treia revelatie trebuie sa fi fost lectura plina de
intrebari soteriologice, iactante pervazive §i reverii fertile a cartii universitarului
european postromanist Lucian Boia, istoric promovat de Humanitas, La Fin du
monde. Une histoire sans fin, a carei re-scriere fictionala este in buna masura proiectul
Orbitor cu finalul apocaliptic cu tot , altminteri nejustificat ca sfar§it de lume numai
prin ciuruirea a doi paduchi lati cazuti ca surprize-surprize de sub fota unei circarese
de zece metri, anexa vie la futelnita marelui Lenin de la Domul Iskrai.

* Inca de la aparitia primelor pagini din 01 ca ni§te valuri de insecte, cititorii
profesioni§ti de mare clasa au fost §ocati de noutatea transumana a viziunii §i a
zumzetului.

In 22, nr 4/1997, cand povestea paranormala a vindecatoarei Petruta nici nu
exista, membral GDS Gabriel Liiceanu sugera ca extratere§trii sunt deja aici, printre
noi, marturisind ca „citind cartea lui Mircea Cartarescu §i, in general, scrisul sau, m-
am intrebat daca nu cumva creionul lui merge pe hartie, dincolo de persoana lui. Daca
nu cumva este locuit de alta instanta atunci cand scrie". lar dupa sublinierea a ceea ce
era evident, ca prin practica literaturii Candidatul Nobel eel mai bine plasat avea deja
acces la zone ale spectrului interzise pentra pro§ti §i pentru nesimtiti, dar §i pentru
multi cititori care nu §tiu citi reptilionic cartea ca pe un nor sau ca pe o piatra, pe care
stai la soare ca gu§teral verde, autorul U§ii interzise reitera ipoteza Erich Anton Paul
von Daniken - Victor Kernbach a invaziei §i a inseminarii:

73

- Eu nu inteleg cum e cu putinta ca o fiinta umana sa ajunga sa scrie intr-un
astfel de registru. Cuvintele acestei carti se vad §i se aud, dar cititorul onest i§i pune
intrebarea: oare de unde vin?

* Dar poate ca aceasta parte hermeneutica a implinirii oricarui text pica in
raspunderea cititorului, care se cuprinde de o indelungata mi§care oscilatorie
amortizata intre acceptare §i tagada, eel mai chinuitor fiind sa nu intelegi cum a ajuns
autorul scriitor §i sa deduci ca structurile antropologice ale imaginarului arata cu
degetul spre o imitatiune cu rabufniri oedipiene a ceea cefacea taticu, activist gazetar
pe probleme agricole la Steagul Ro§u, care scria, ba chiar avea probleme cu cenzura
exercitata de catre §efi.

Acestui tatic galitian, polono-evreu, mic nomenclaturist periculos, i se inchina
in 03 inspirate pagini de manipulare pura, probabil gatite pentru postmoderni§tii
occidentali, care l-au citit pe Marx dar nu l-au trait $ i nici nu conteaza pe a- 1 trai ^i a
nu-l citi, ca noi , ci, baieti de§tepti, vor doar sa-1 foloseasca pe eel mai mare bou din
istoria filozofiei pentru a lua ireversibil puterea nadajduind a trece la Luminarea
Poporului cu forta, grabind coacerea fructului pluralismului - democratia. Se dezvolta
pe pagini lunge mitul spurcat §i lipsit de credibilitate al sarmanului cu origine
sanatoasa de saratonc popovician ca-n Setea, carele, indoctrinat pe nesimtite, a crezut,
dom' le, in comunism, cand ca ziarist din Floreasca facand deplasari agricole putea zi
de zi compara la un pahar de vin de buturuga confiscata cum traiesc bol§evicii in Zona
Zoster §i cum traie§te poporul in Prerie. Mai aflam de Casa Scanteii (sediu presei
bol§evice, dar §i Editurii Politice, ulterior Humanitas) §i de, hm, „Volga neagra,
masiva ca un tanc, cu tabla de-un deget grosime, pe care-o avea la scara, caci pe-
atunci Partidul i§i rasplatea generos fidelii, pe tovara§ii ziari§ti §i tovara§ii scriitori."
Ba se mai face §i mea culpa, fiind momentul tv al §tiristului George Marinescu, ca
„asculta, cu ochii lui de fecioara mereu pierduti in gol, palavrageala inginerilor
agronomi, a pre§edintilor de GAS-uri, accepta resemnat pepenii §i laditele cu ro§ii pe
care i le indesau in portbagaj", adica nu se dumirea, in realitate nicaieri e§ecul
doctrinei marxiste nefiind mai limpede ca in agricultura, de sa ai probleme alimentare
in raiul geto-dac.

* Mircea insu§i pare a fi fost orbit de propriul text, smerindu-se §i abordandu-1
ca cititor de rand §i dandu-§i seama ca TO s-a scris singura, a§a cum cresc oasele
pruncului in gravida totonacului care n-are nanotehnologic cu ce se lauda. Tot a§a
scriitorul, e un fel de medium, care a primit-o pe Trilogie din alta parte, care parte
este adevaratul ei Autor. Drept pentru care se mai simte §i recunoscator pentru difuzia
responsabilitatii pentru cuvantul scris! Problema fiind daca aceasta /^arte nu folose§te
§i parapsihopupu, fiind capabila a induce in text promisiuni de succes international
subintelese §i idei limpezi daunatoare imaginii de sine a Neamului Romanesc, ca
incapabil de la ADN sa recupereze Basarabia sau sa-§i indeplineasca promisiunile
Regale privind Misia Culturala in Levant!

* Geniul inaripat de postromanism al Candidatului Nobel eel mai bine plasat,
uria§ daca-1 vezi in contraplonjeu, nu te mai intimideaza daca te gande§ti ca Thomas
Mann n-a valorificat nicaiurea cultura pop sau folk sau floe, iar kitschul orbitor nu te
poate impiedica sa distingi de unde anume ii vine Lepidopterei dispretul eel de zbor
inalt fata de Eroii Revolutiei.

Cartarescu tine fabulatoriu de Egalonul 3 al Nomenclature : tatal fictional era
gazetar al noii revolutii agrare, deci presupui ca se intorcea la bloc de la tara cu

74

portbagajul plin de tomate prani§oara §i carnita de vitel intr-o cutie de pantofi Guban,
fiindca ce na§te din pisica §oareci mananca - vorba lui lerunca despre un optzecist
diamantin -, iar fiul s-a descurcat ceva de invidiat, §i inainte, §i dupa.

Economic, o duceau lejer in blocul dinamovist; onirice §i inofensive, cartile i se
publicau §i laudau, el §i ai lui n-aveau nevoie de nici o Revo!

Pana in 1989, a tiparit §i difuzat destul cat sa se afirme ca alergator de cursa
lunga al optzeci§tilor atat in poezie cat §i In proza. Iar despre cenzura sau autocenzura,
discursul sau autopromotional sustine ca nici n-au contat:

„Nici un vers §i nici o fraza din scrierile mele de pana in 1989 nu le-a§ fi scris
altfel in Germania de Vest sau Statele Unite!"

Cine a§a gande§te, n-are de ce multumi Eroilor §i pune cu inima impacata
Revolutia Romana pe futelnita ceceului, sa fie abuzata in somn, fara a se trage de aici
concluzii samanatoriste privind Luminarea Poporului.

* Priculiciul de stepa. Praxiologic, din punct de vedere al oricarui Cabinet
biblioterapeutic, eroarea vietii lui Cartarescu ca geniu obligat fata de popor este ca a
parasit printr-o deciziune emotionala §coala 41, unde macar s-ar fi convins existential,
ca Sisif la pensie, de absurditatea de a invata pe altul .

TO, deasupra deasuprelor intentiilor Autorului, nici nu se obose§te cu a ne
amagi. Mircea n-a gasit unde s-a dus pribegind prin lume, decat pe Noul Stapan, care
de regula §ade tot aici, pesemne in noi inline sau in Pipera. §i-a pierdut nu numai
libertatea §i elasticitatea Intelectuala, ci §i oportunitatile privind adancirea in sine
insu§i, chakra dupa chakra pana-n mandala unde numai strigand pe Mantra mai poti
spera Mantuirea sau macar un statut intermediar, acela de Priculici de stepa.

Pacat! Tot ce nu e Bucure§ti in TO, putea Mircea planta in text §i navigand
comod, Sra stress dar cu wireless, pe internet, chiar in biblioteca §colii, pe o u§a a
camarutei careia sa fi fost scris pimpant Redactie.

* Scriitorii, in special cei validati, in anii lui Dej prin §coala de Literatura
Bol§evica de la §osea, in Epoca Cea §i in Epoca Moo de diplome filolo, de preferinta
bucure§tene, au fata de restul lumii meseriilor avantajul ca in a lor i§i pot construi
apoteoze fata de care cultul personalitatii e un moft.

Postmodernismul ante- §i postlabi§ian a avut la noi §i mai are doua directii: una
parodica, intalnita de la Toparceanu la argoticele ploie§tene sau la Marin Sorescu, alta
textualista, in care aplicatii de seminar lingvistic de uz intern universitar au fost prin
consens declarate literatura, extrem de specializata, inaccesibila pana §i publicului
cultivat de elita fara o migaloasa §i plictisitoare formare updativa filolo.

Texistenta traita de nihilistul Mircea Cartarescu - Nichi, Nichts, nichts
existiert!, parerea lui, ca arheologia eului prin vivisectii strat cu strat in memorie e tot
ce se poate explora §i ca atat se intinde tot universul, cat ti-e pielea, este pana la un
punct o ratacire metafizica solipsista cu ecouri autiste intr-un izomorfism remarcabil
cu tortionarul evocat de Ion loanid, a carui filozofie era ca din viata nu ramai decat cu
ce bagi in gura §i cu ce tragi pe paradigma, iar in plan istoric remarcam o abatere
nesincera de la postmodernism in spiritul globalismului egalitar corect politic al
satului mondial postmorometian, dupa victoria americanilor nerecunoscandu-se
explicit ca arheologia eului este inconsistenta semnificativ redusa la interogatia de ce
tocmai Maria §i Costel?, mult mai guraliva fiind numerologia ca anul na§terii 1956
insemna de fapt arestarea lui Paul Goma, care va deveni prin enervarea confratilor
intaiul nostru prozator postmodern, §i mai inseamna pentru Generatia Pupici

75

lichidarea lui Nicolae Labi§, intaiul nostra poet postmodern cu veritabila con§tiinta
verde, ecologista, in contra baronilor de vanatoare.

* Dupa cum §i noi ne intrebam ce anume a aflat Mircea Cartarescu accesand
prin metodele sale anamnezice §i vizionar-onirice Marele Hoi §i computerele Culianu
ale Marii Biblioteci a Akasiei, ce §tie el deja despre Mantuire §i inca nu ne considera
suficient de pregatiti, suflete§te §i Intelectual, ca sa ne spuna verde in fata, Romane§te,
ce §i cum, mai suntem in carti, noi bucure§tenii, sau povestea s-a terminat, viitorul
fiind pe Podul de Fluturi al conurbatiei Giurgiu-Russe, luminat de zgarie-norii zonei
libere.

Pariem insa ca Mircea nu se crede locuit de zeu, fiind un scriitor modest in
aspiratii, fara faconda la morga, fara fasoane, parasind costumul §i cravata, limbajul
academic sclerozat, cum §i rezulta din declaratia de continuitate, precedand
derivabilitatea integrala a functiei de scriitor: „Eu eel de azi il inglobez pe mine eel de
ieri, care-1 cuprinde pe eel de-alaltaieri §i tot astfel indarat, incat nu sunt decat un §ir
imens de papu§i ruse§ti inmormantate una-ntr-alta, fiecare gravida cu cea dinaintea ei,
dar nascandu-se totu§i din ea, emanand din ea ca o aura" (01, 234)

In acest §ir de papu§i sovietice, nu se gase§te nici un punct de discontinuitate a
emanatiei cand sa se fi instalat vreo instanta straina. De altfel, nici n-ar fi permis
Cagabaul, ale carui relatari din Akasia despre The International Writers Program,
Iowa City, U.S.A nu mentioneaza vreo inflexiune a graficului inspiratiei la scriitorii
din Galia, Galitia §i Galileia monitorizati de reptilioni ca oameni recenti, precum
Culianu, dupa stagiul sau, hm, tot olandez.

* In 03, la p 402 cat vorbe§te statuilor Leninul Pietii Scanteii, lata ce se
intampla cu incon§tientul autorului: el se minerizeazal el aduce multumiri domnului
Iliescu! Pedepsind literar Altarul Golanilor cand defileaza statuile:

„Piata se zgudui de urale. Balconul de la Facultatea de Geologic cazu intr-o
rana §i ciubucariile de pe batrana fatada se desprinsera §i se sparsera-n tandari pe
asfalt..."

Este o tactica a cozilor ceau§iste, viclenia de a inota impingand in cei din spate
cu ascuti§ul coatelor.

lar ce e de retinut aici este ca vigilenta ideologica nu trebuie sa apuna niciodata.

Ce n-ar da venerabilul domn Cartarescu sa fie uitata aceasta MPU la care a
in tors dosul, in profitul politic al Omului-cu-doua-mame! ofteaza cate un Golan
carant, expirat, neobservand ca macularea simbolului adoptarii bucure§tene a
Punctului 8 este totu§i eficienta.

Desacralizarea celebralui balcon , adevarat altar cu icoana spurcata, provenita de
la BOR deci mirosind a boratura, §i cu doua poze Eminesciene iconare, e un fel de a
contraargumenta ca dar ce, vorbitorii de seara de acolo au reu§it sa aplice vointa
Revolutiei de la Timi§oara §i sa porneasca Lustratia? A§! Mai bine stateau acasa-n
texistenta lor §i scriau vreo istorie (bulgara) pe apa!

* Atingerile la distanta. Nu exclud ca sensibilul artist de orientare antiEminescu
§i pro-Caragiale, ca toti optezici§tii postmoderni§ti, Mircea Cartarescu, sa se fi amarat
in solitudinea de la Castel, pomenindu-se definit, tocmai el §i exact cand scria 03, de
justitiarul civic Valerian Stan, drept „vocea Intelectualului nationale", in New York
Magazin, 9 august 2006, macar mutarea de la Jurnalul national la Evenimentul zUei

76

putandu-se trage din gratioasa definitie „Mircea Cartarescu este colaborator al ziarului
lui Dan Voiculescu - destul de probabil un fost general de Securitate - din iunie
2005".

Razbunarea demolatoare fictionar §i autoreferential, la nervi, pe Balconul de la
Facultatea de Geologie, despre care tocmai scria, poate ca a venit tocmai resimtind
acut fiziologic sagetile §i aluziile, atingerile la distanta, din urmatorul repro§:

- In urma cu ceva timp, in fata unor alte §i alte comportamente ca acela al lui
Mircea Cartarescu, scriam ca destui dintre Intelectualii romani au ratat §i dupa 1990
rolul la care li obliga propriul statut. Pe timpul lui Ceau§escu, scriam, le-a lipsit
curajul in fata Securitatii, iar dupa, curajul de a infrunta tentatia confortului material §i
a altor varii avantaje - inclusiv pe aceea a confortului de care poti avea parte
neasumandu-ti raspunderile pe care orice Intelectual ar fi trebuit sa §i le asume intr-o
societate precum cea romaneasca post-comunista. Mircea Cartarescu mi se pare
perfect reprezentativ pentru categoria de Intelectuali la care ma refer. Duplicitatea
scrierilor sale politice e unul dintre argumente. Indiferent daca - sau, poate, mai ales
daca - scriitorul a gasit ca ii e dator politicianului inalt demnitar pentru distinctia
conferita (ori pentru tratamentul binevoitor de care scriitorul beneficiaza din partea
Institutului Cultural Roman, institutie publica avandu-1 pre§edinte de onoare pe eel
„care a schimbat de unul singur cursul istoriei noastre etc etc etc"). Dar Mircea
Cartarescu se dovede§te reprezentativ pentru categoria despre care vorbesc inclusiv
prin absenta sa din viata publica post-comunista, o absenta pe cat de totala pana mai
ieri pe atat de greu de inteles.

* Lipsa revelatiilor. Ci un bun segment din Generatia Pupici, din RO sau
impra§tiat pe meridianele §i paralele mapamondului, trebuie sa aduca prinosul sau de
recuno§tinta Mamei, care a degerat la cozi pentru el, §i sa slobozeasca o lacrima de
duio§ie in amintirea acelor sumbre vremi, fara de care eroica noastra Revolutie din
1989 n-ar mai fi fost cu putinta.

Adrian Paunescu are de invatat la batranete, din firul narativ al lui Mirci§or,
cum s-ar scrie Repetabila povara daca ar fi adresata concomitent publicului cultivat §i
publicului manelar.

Altminteri, nu exista in Orbitor nici o revelatie a existentei vibratiei lirice,
marturia descoperirii Poeziei lui Eminescu, privita poate cu dispret drept perimat
concept romantic. Mirci§or investigheaza blocul, cartierul, municipiul, ora§e
occidentale mustind de §tiutori, iar femeia/fata e un obiect de consum, fara adancime,
nici taina, ii dai muie, nu versuri.

Insa§i scena primului contact sexual nemasturbator are ceva profund casnic, de
cronica de familie, nevasta Irina parand cu patru cincinale mai experimentata decat
barbatul June capabil de orice.

Prin urmare, Poezia are acceptia filolo de text de scris §i de vandut §i nu e un
scop in sine ca ai ceva de spus, ci ea e tratata ca un prozaic instrument de succes,
mobilul fiind speranta accesului autorului din zona civilizata Butterfly in zona luxoasa
Zoster, langa copila§ii marii nomenclaturi, cum va fi fost „geamanur' roman de la vila
Serbelloni, Volodea Tismaneanu, ulterior coechipier din senatul cotidianului
Evenimentul zUei §i inchizitor al comunismului.

* Fobia de §ubredul balcon al Golanilor. E pentru exegeti un adevarat scandal
ca in textul generic manelar ghice§ti ca intr-o piatra sau intr-un nor cat de gmecher se
considers cantautorul cand vrea sa intre-n colhoz ca un sili§tean de rand.

Un monument de naivitate!

77

Pentru ca, daca le compari, in inginereasca proiectare a TO vezi ca s-a avut in
vedere gradul de satisfacere a nevoilor publicului nu numai din RO, ci gi din anumite
tari , desigur mai instarite, transnistreanul Kotofei Ivanovici nefiind un cumparator
potential serios, cum probabil nici clientul din Republica Moldova in general, de unde
poate §i dezinteresul preafericitei Autoelite pentru aceasta Romaneasca regiune, ca §i
atacurile nedemne la simbolurile §tefan eel Mare §i Eminescu, atacuri pe care
generatia post-Pupici prevad prin seculi ca le va suspecta a fi fost opera de agenti de
influenta atat din Est cat $i din Vest , vorba Stenogramei. Numai ca, din cauza lui
Milan Kundera, foarte posibilul lector american Charlie Klosowsky Jr. are anumite
prejudecati fata de tot ce vine din Rasarit, considerand valoroasa doar literatura
disidenta.

§i atunci este evident ca nu poate fi conceput erou manelar mai §mecher decat
autorul din 30 cand pentru Charlie Klosowsky Jr. rezulta din discursul
autopromotional eel mai orbitor ca dl Mircea Cartarescu a fost arestat de Securitatea
lui Ceau§escu imediat dupa ce-a cazut dubiosul Herman, dupa mine posibil ofiter
acoperit pe problema pocaitilor care difuzau Biblii cu coperta schismatica din vinilin
verde, i s-a confiscat, vai! - Manuscrisul, a trecut prin azilul psihiatric, a participat
apoi la baricada la revolutie, murindu-i o fata in brate, fiind §i arestat §i torturat la
Jilava, dupa care a luptat contra terorismului la metrou!

Ba chiar in RO, liceanul meditat pentru bac de profa Coca Dospinoiu n-are cum
sa se lamureasca de pe vreun site al scriitorului, cum gase§ti pana §i pentru Paolo
Coelho sau Dan Brown, de ce nici macar la MPU Ultimul Mare Prozator Postmodern
euroatlantic nu s-a pronuntat tran§ant pentru Punctul 8 deci contra lui Hiescu, cedand
lui Marian Munteanu onoarea de a reprezenta filologia §i lasand impresia ca va intra
in Academia Romana arzand pe scurtaturi feseniste etapele.

Raspunsul fiind dat abia in 03 §i aparandu-ne noua ca foarte instructiv,
deoarece rezulta ca amintitul balcon Alergatorul de cursa lunga il percepea drept
§ubred, in sensul fizic ca prezenta unele probleme de protectia muncii Intelectuale, §i
a§a a §i fost, daramandu-se cand zice ca a cuvantat Lenin la Inter, poposind in drum
spre Casa Poporului, de s-au plantat apoi §i crucile de piatra cu inscriptii chirilice de
crede §i in ziulica de azi Charlie Klosowsky Jr ca Revolutia Fututa au facut-o mai
mult ru§ii lui Kotofei Ivanovici, veniti unul cate unul in ma§ini Lada de nuanta ro§u
vertical.

* Metamorfozarea in fesenista. In 03, muma fictionala a Autorului, Ana
Ro§culet, inceteaza sa-ti mai fie simpatica din momentul in care zice „Vino, mama, sa
vezi, e revolutie la televizor!" ca in familia Conului Leonida. Nici daca ti-ar domnii
paparazzi arata, in tabloidul Libertatea, primul ziar liber postceau§ist, pentru care s-a
varsat un lighean de sange tanar idealist in contra cenzurii, fluturele de pe buca
generator al Megacartii in forma de trefla, aceasta baba fesenista nu te mai poate
incalzi! Nu s-au uscat lacrimile vaduvelor §i ai orfanilor in mil de case Romane§ti §i
caderea in caragialism este o stridenta-n texistenta la dansa-ntr-insa, ca dispretul
profetiilor negre brucaniene, de om bine informat de ce fel politica elitista in contra
Luminarii Poporului §i in contra Emanciparii Cadrelor Didactice se va duce, sau ca
aparitia tot atunci a unui partid liber-schimbist ce va face de altfel, ca tot ce este
ba§calie, inclusiv 03, jocul e§alonului 2 al nomenclature, al §efilor de promotie §i al
lui Ion Iliescu, la inceputul ultimei domnii §i pseudomorfoze a caruia Mi§carea
Atitudinara trebuia sa-§i inceapa pe cinstite procedurile de declarare a falimentului,
pentru ca sa nu mai aiba tineretul idealist iluzia ca cineva acolo sus se mai lupta
pentru Misia Culturala a Neamului.

78

* Innobilarea tatalui neam de manivela. Inainte de a fi trimis la Jdanov
Gheorghiu, gazetarul agricol Costel Goanga, care joaca in TO rolul tatalui autorului, a
fost un fel de §ofer, oarecum ca social-democratul lider Miron Mitrea. Pare-se ca
presiuni exegetice, cum ar fi eminentul critic Al. George despre imposibila intoarcere
a lui Marin Preda de la taranie spre excelenta Intelectualului Roman, deoarece a
copilarit fara biblioteca §i noptiera la Sili§tea-Gume§ti, precum §i alte fesenisme ale
Autoelitei, 1-au determinat pe scriitor sa-§i innobileze in procedura de urgenta tatal
fictional neam de manivela cu mijloacele literaturii, marindu-§i totodata sfera
agentilor literari, ceea ce i-a prilejuit naiva scena de monta umana dintre nobilul
polonez Witold Csartarowski §i ginga§a evreica Miriam, derulata dupa desfa§urator
sub reflectoare, in totala lipsa de intimitate big brother la audienta maxima, ca la
vitele colhozului, sub privirile mulgatoarelor stahanoviste §i la porunca politrucului
Albinos.

* Semnificativ asupra aspiratiilor privind a trece din Zona civilizata Butterfly,
circumscrisa de Tramvaiul 26 Dracula cu cifre ro§ii 2 de 13, in Zona luxoasa Zoster,
sunt §i optiunile erotice, una dintre cele mai iubite femei din texistenta Laureatului
biruindu-§i rivalele nu prin feromoni mai buni, sau nepurtand chiloti, ci prin toalete §i
parfumuri accesibile doar §efilor de promotie care fie calatoreau, fie frecventau
shopurile culte ale nomenclaturii.

* Viscerele popoarelor strivite. N-ar trebui sa trezeasca nici o simpatie
renuntarea lui Mircione la a scrie in versuri pe motiv de nerentabilitate §i de mi§to ca
bai, poete, a§a §i pe dincolo, muie, te tii de prostii, e§ti cam neserios etc.

Fiindca renuntarea la lirism, la idealism, la Eminescu, la RO §i DRO, este
promisiune de Epoca Wash, cand carosabilul Baricadei e dis-de-dimineata spalat de
viscerele popoarelor care nu §i-au indeplinit Misia Culturala.

* Metrologie §i lirism. De regula, se renunta nu la Poezie, ci la Scris, cum au
procedat fara fandoseli sau izmeneli Rimbaud §i Pa§adia. Cine se lasa doar de Poezie ,
cade sub banuiala ca n-a fost poet niciodata, decat eel mult ca practicant de lirism
filologic, care e ca pielea sintetica, nelimitat §i de valoare indoielica, a incurcat pe
istoricii literari.

Cat despre POEZIA lirismului prozaic din TO, kitschul chiar orbitor §i cu atat
mai mult geniul inaripat jalnic prin excesul de postromanism nu fac decat sa piarda
categoric, descalificant, Candidatul nostru Nobel eel mai bine plasat la o evaluare unu
la unu, daca frunzare§ti randomizat cand din aventurile lui bucure§tene, cand din
Povestirile orientate, pe care le datoram Humanitasului, Margueritei Yoursenar §i lui
Petru Cretia.

* Personajul Mirci§or e posibil sa nici nu fi existat, fiindca reteta
postmodernists de succes comercial cere sa iti re-construie§ti copilaria nu sa o
reconstitui §i daca da bine in text inventia ca te-ar fi terorizat in §coala primara colegii
fasci§ti ca ofticos, salvandu-te doar paranormala Petruta, atunci o bagi.

De altfel, tema micului Bula observator al semi-vietii sub bol§evism este destul
de comuna in Marea Galitie fie §i cu o scriitura natanga imitatie dupa D. J. Salinger,
De veghe in lanul de secara. In literatura bulgara, de exemplu, putem remarca pe
Viktor Paskov (Balada despre Georg Henig), Vlado Daverov {leri §i O saptamdna
din viata ta) sau Zlatomir Zlatanov {Intunericul de care ne vom aminti), pe cand in

79

cea Romana au scris pagini similare pana §i cenacli§tii optzeci§ti intraniti in portul
turistic Oltenita, contempland peste Dunarea cea mult mai grabita decat la Giurgiu,
livezile de pe malul dimpotriva, verde paradisiac, cu transbordari nouazeciste la
Turtucaia dupa vinul uleios auriu lapte de magarita targovi§tean (Targovi§tea ridicata
dincolo de Dunare de cumani), considerat mai ieftin §i mai postmodern ca al
podgoriei de la Greaca.

* Romania este un fel de Japonic a spatiului european §i rolul jucat de pietatea
filiala este in uncle familii tot atat de important precat in China confucianista. O parte
din succcsul ORBITOR vine direct de la faptul fesenist §i manelar incontestabil ca,
exceptand pe Adrian Paunescu, §i - in proportii reduse - postmodernii Marin Preda §i
Nicolae Labi§, nu prea cunoa§tem scriitor Roman contemporan vizibil care sa fi facut
pentru pomenirea parintilor sai cat a facut Mircea, care a mers in confesional pana la a
ne flutura pe la nas cele mai penibile detalii, inclusiv c-au rapt patul, cu cele mai
percutante efecte de sinceritate.

* Exista §i dezavantajul de a fi bucure§tean, chiar locuind in Zona Butterfly.
Primii fluturi Mirci§or pare sa-i descoperit nu in natura, ci la tutungerie, pe cutiile cu
prezervative ceau§iste, de fiabilitate occidentals doar in ce prive§te zgarciul.

* Nu mansarda lui Cioran. Autoral, ca fesenist manelar, nu se ra§ineaza
niciodata in 03 de parintii sai chici fictionali, o mama neEminesciana hamesita, care
colporteaza §tiri §i zvonuri de-ale Securitatii indemnandu-§i fiul sa se fereasca de
disidenta ca de baricade §i un tatic mic nomenclaturist periculos, violent pana §i acasa,
amic c-un securist de omenie, dar prin toata exasperarea dinaintea unui destin istoric
galitian propice eroismului anticomunist, in contra vitregiei carui sistem n-a facut nici
un gest gen Paul Goma, daca ai cum spui tu testicule-n creier §i invers, creieri in
testicul, deci curaj, el blesteama §i tot proboze§te din comoditate tot Neamul
Romanesc, ca pe un balast care 1-a tras in jos spre o mansarda ca a adolescentului
miop, de§i apartament militienesc, de la cariera de a fi prin a avea un apartament
faraonic la Paris, ca unde 1-a primit Milan Kundera pe emotionatul in admiratie
Gabriel Liiceanu, nu o mansarda ca a lui Cioran prin comparatie cu invecinata dar
infinita, Casa a Poporului.

* Tema pentru acasa. Sa se argumenteze intr-un eseu de 2-3 pagini ca,
artistice§te, TO pacatuie§te, intinzandu-se ca expulzie pe 14 ani, prin inevitabilele
variatii de stil induse, zi de zi, ceas de ceas §i noapte de noapte, de factorul biografic
ca Cel mai bine vandut scriitor roman a scris sub influenta unor muze complementare,
portretul robot al uneia aratand-o sursa de agitatie, destablizare §i chin romantic, iar al
celeilalte sugerand indemn la confort casnic §i tabieturi clasice, dovedindu-se astfel
inconsistenta inerenta postmodernismului, lipsa lui de stil.

* Anul ales 1980. „Am mers un timp nesfar§it de lung de-a lungul acestei strazi
de o uratenie dezolanta, de necrezut." - a§a se vaita Mirci§or ca a parcurs spatiul de
cateva statii cu biomasa umana pitoreasca, dintre Obor §i capu' lu' 21 din Colentina.
Dar sa fi facut el ca mine, in aceea§i epoca §i in calitate de §tiutor Suprem, de Cititor
Unic, observatie romanesca asupra omului ceau§ist, intre Platforma de Fizica Atomica
Magurele §i §coala 42 Voluntari, taind Bucure§tiul diametral! Tot doua cincinale,
incepand din acela§i 1980, prin destin de §tiutori, planetari la soarele Cititor Unic, an

80

ales cu repartitii convenabile, ca in 1979 §i 1981 a fost dezastru pe unde i-au trimis pe
absolventi!

O nimica toata, sa te mi§ti in acela§i sector al Capitalei, romanticul Sector 2 ! lar
marele revizor Mihai Eminescu i§i facea inspectiile intrajudetene in gabriolete!

Multi alti membri virtuosi ai virtualului Partid al Cadrelor Didactice ar fi gasit
de invidiat situatia Cartarescului §i stai §i te intrebi atunci cum ar fi rezistat un astfel
de spirit ginga§ in infernul Gulagului Romanesc, in Romlag, in zarca, in carcera, ce
concesii contra intereselor Neamului romanesc ar fi ajuns sa faca Stapanului de
atunci, carele venea nu de la Apus ci de la Rasarit!

* Dezromdnizarea preventiva. In istoricul an 2007, la un veac dupa ce la 1 1
martie 1907 a fost suspendat ziarul Basarabia pentru vina de a fi publicat imnul lui
Andrei Mure§anu De§teapta-te, romdne!, bucuria intrarii RO in UE este umbrita,
multa paguba aducand la imagine infractorii no§tri, §i iaca dar ca, bazandu-ne strict pe
forensica antiEminesciana din Visul chimeric, se cam poate extrapola ca de indata ce
euroatlanticii ar §oma trei saptamani cu benzinariile goale, revenirea stalinista la eel
mai sangeros §i mai obtuz fascism nazist valorificand intreg praxisul marxist de pana
azi n-ar fi nicidecum inhibata de memorialele §i invatatura Holocaustului sau de
statuia lui Soljenitin de pe soclul lui Lenin de la Casa Scanteii, cu o impresionanta
probabilitate tocmai Romani i fiind viitoarea semintie expusa exterminarii pe motivul
ca deranjeaza pe toti.

Jocul savant §i magic cu semnele il face vizionar pe sensibilul artist care este
Mircea Cartarescu, el descrie in 03 de fapt pericolul exterminarii norodului
bucure§tean, dar tot a§a 11 va fi detectat §i pe ala din 1989-1990 de-a fi personal
perforat de luneti§ti sau ciomagit de mineri, nemaiavand ulterior cine sa-i continue in
scripturile Romane pe Nicolae Labi§ §i pe Marin Preda, de asemenea ni§te casapiti, de
o Securitate exasperata de criticile Partidului ca n-ar face nimic contra trendurilor §i
care, in orice caz de moarte dubioasa merita toate acuzatiile, sa se descurce, ca prea
§i-a crutat toti oamenii!

De aceea, incon§tientul sau creator §i chibzuit ii impune lui Mircigor o abila
dezromanizare preventiva atat prin mama (declarata bulgaroaica de§i nu-i transpare
nicaieri in text incapatanarea sau arta culinara, cum a lui Nichita era rusoaica, dar
alba) cat §i, halucinant in 03, prin bietul sau tata fictional, un activist mic
nomenclaturist periculos gazetar agricol, caruia scriitorul, in mod inexplicabil, in loc
sa-i multameasca Destinului ca era banatean (§i bol§evismul s-a nascut pe Neva §i a
murit pe Bega intr-o eroica incle§tare dintre Cetatea Timi§oara §i Partidul Comunist
din Romania la nici un an de cand disidentul Mihai Botez evaluase national-
comunismul drept inexpugnabil), dimpotriva, li atribuie prin tehnici genetice narative
o a§a-crezuta nobila origine straina, punand pe un polonez Witold Csartarowski pe o
evreica Miriam pe o matase cu viermi sa performeze, in cea mai teapana scena de sex
din literele romane, dupa nocturna cu amor rural de livada din Delirul.

* Nobelul cartarescian ar fi putut fi luat de mult. E posibil ca avansand de la
invatamantul preuniversitar spre eel universitar, de unde ne vin toate relele din
Arhipelagul §colar, incepand cu insa§i oligopedagogia, Mircea sa-§i fi pierdut la
nivelul texistentei ceea ce are scriitorul de talent mai de pret, anume curatenia
sufletului, onestitatea Eminesciana a inimii §i libertatea scrisului.

Intelectualul ceh, polonez, maghiar, Eminescian sau bulgar a ramas spalator de
geamuri sau de parbrize la stop, ca sa-§i pastreze limpede mintea sa de opozant. Proful
poreclit Caldare, de la §coala 41, s-a temut ca dispretul natural al colegilor din sistem

81

pentru dizabilitatea de a nu-§i fi putut cumpara din salariul didactic limuzina sau
apartament sa nu se extinda artificial §i spre o neapreciere a scrisului sau, a inse§i
texistentei sale, ceea ce ca Cititor Unic §i Soare orbitor la care se inchina §tiutorii,
inteleg perfect.

E posibil ca angajandu-§i exclusivitatea la Humanitas sau publicand editoriale
prin presa de capital relativ incorect Romane§te, sau primind diferite burse §i invitatii,
ultimul mare prozator postmodern euroatlantic (peste Ocean, postmodernismul s-a
prabu§it cu ba§calie cu tot la 11 septembrie 2001), sa-§i fi gasit un Stapan, care ca
orice stapan ti-o deviaza, ceea ce §i explica diminuarea calitatii texistentei din 03.

lata de ce, paradoxal, analizand baza praxiologica cotidiana pe care fiinteaza
structurile ca panza de paianjen ale texistentei, noi ajungem la rezultatul paradoxal ca
§ansele Candidatului nostru eel mai bine plasat de a lua Nobelul erau sensibil mai
mari, ca §i aspiratiile, daca ramanea un obscur dar liber ca Franz Kafka profesor
gimnazial la §coala 41 din conurbatia Colentina-Voluntari, geamana cu §coala 42,
decat mutandu-se la Universitate, unde e perceput ca un corp strain §i excentric, mai
ales ca de la un timp, tehnologia informatiei §i a comunicatiilor a rezolvat §i problema
interventiei imediate in dezbaterile fierbinti: ce expresie a libertatii de dupa Revo ar fi
fost aparitia unui Mircea Cartarescu pe forumurile online ale diferitelor articole din
presa noastra cu capital strain sau dubios, cu avantajul de a nu exista monopol pe tine
al unui singur proprietar sa te exprimi numai acolo §i in zi de post!

* Fiind vorba de incon§tient, totul este posibil, toate ipotezele sunt slabe, nu e
limpede cum de ce bunica sa fi fost evreica, dar originea poloneza a tatalui se refera
cert, peste voia lui Mircea, la parohul Francisc Paterok (1885 -1903), carele la
Pope§ti-Leordeni, in Hfov, a inaltat o catedrala romano-catolica printre bulgari, dupa
modelul celei din satul sau natal din Polonia, sau poate al celei habsburgo-bulgare de
la Vinga, atragand apoi pe cale de para-consecinta decizia varsarii in acea directie,
iara nu la Jilava Antonescului pe Centura, a celor patru tomberoane cu cenu§a de erou
timi§orean, despre care nu se face nici o vorbire in 03, de§i Chir Autorele se grabe§te
a acapara Revolutia Fute§a chiar §i fara a se documenta macar cat Petru Dumitriu
pentru Drum fara pulbere sau Geo Bogza pentru documentarul Sahia despre Canal.

* Primeaza avantajele . Om fi noi personaje intr-un text, textul realitatii, dar
foloasele sunt foloase §i daunele daune!

Este aici un filon teoretic extrem de productiv nu numai pentru filologi sau
pentru oamenii-statuie de la Amsterdam, ci §i pentru filozofi: se poate face masterat
sau doctorat numai din analiza abaterilor de la minima moralia pe care le permite
refugiul in autoreferentialitate!

Din capul locului trebuie insa delimitat hatul, dam-u\ ca codul eticii §i echitatii
impus noua de cleptocratia tranzitiei Epocii Moo permite Generatiei Pupici a face
avere prin orice mijloace , dar cine e cu adevarat cre§tin dupa normele BOR, apoi
acela nu poate achieza la un asemenea pacat, sa te comporti ca un ateu fata de
Judecata de Apoi §i totu§i sa faci bani cu nemiluita din spurcate pagini despre
mantuire.

De aceea, se §i incearca scoaterea icoanelor din §coli, iar patriarhii sunt
prigoniti sa nu ridice Catedrala Mantuirii Neamului.

* Panteonul Eroilor Razboiului Sfdnt. Altminteri, nici nu era un spatiu a§a urat!
Dincolo de Obor, §i de Teiul Doamnei §i de Nada Florilor (ce toponimie poetica!),
§oseaua Colentina intersecta strada Doamna Ghica §i pe stanga contemplam cu

82

graficianul §tefan lacobescu ce locuia pe aproape, Parcul Plumbuita, eel bine ingrijit,
prevazut §i cu ceas muzical afi§at ro§u electronic in cub negru pe ni§te stalpi de inox,
intonand in cand in cand Hora Unirii §i Limba Noastra. Acolo se afla, dincolo de o
somptuoasa poarta cu vulturi pe stalpi, o bijuterie arhitectonica: Palatul Ghica-Tei, in
stil neoclasic Italian, cu paraclis de neobi§nuit plan circular, amintindu-mi repede
Indian mi§catoarea roata a vietii §i intrarea recent demolatei morgi Minovici, §i -
oglindita cu mahnire in lac - Sfanta Manastire Plumbuita, unde s-au tiparit primele
carti bucuregtene §i unde planuia Mare§alul Dezrobitor sa faca Panteonul Eroilor
Razboiului Sfant in contra bol§evismului daramator de biserici, manastire cu istorie
zbuciumata, incepand de la ctitorirea de catre voievodul Petru eel Tanar, fiul lui
Mircea Ciobanul §i al Doamnei Chiajna, apriga fiica a lui Petru Rare§, precursoarea
lui Mihai Viteazul in ambitia instapanirii peste toate provinciile Neamului Romanesc.
Dupa care, blocurile incetau cu desavar§ire, se intra intr-un cartier patriarhal, cu
toponimie tinand de vechii negustori, Grizeanu sau Glugojanu, iar pe dreapta, dupa ce
ghiceai mla§tinile nesanatoase dar pitore§ti ale Fundenilor Doamnei, se ajungea la
campurile experimentale ale ameliorarii §i protectiei plantelor de s-au radicat ulterior
hipermarket pe ele in paguba spirituals a poporului vegetal.

* O concesie fesenismului este in orice caz ura sincera §i matura, imeghebist-
minereasca, manelara, a copilului de muncitor $i muncitoare fata de copilul de
Intelectual , chiar daca in mod obiectiv acesta satisface mai bine cerintele §colare,
cum e in 02 abjectul pasaj cu domni§oara Pena Cornelia, premianta clasei (§i
pamfletarul Adrian Paunescu il face pe un cunoscut analist intr-o foaie obscura Penis
Curcanul), fata unei profesoare de franceza §i a unui violonist sensibil, care atuncea
cand puiul de fesenist chici Mircea a dat de exemplu de mari prieteni pe Daniela §i
A§chiuta, tinand de cultura de massa, ea a raspuns clasic „Oreste §i Pilade". Fiind
extrem de interesant sa observi cum se negociaza imaginea Celui mai bine vandut
scriitor roman dinspre Intelectualitatea atitudinara spre fesenismul biruitor, care §i-a
impus pana la urma Autoelitei, prin forta banului §i a tirajelor, prin inteligenta
lichelelor lui, nu numai estetica ci §i etica originala, care permite confuzia dintre
democratic §i pluralism.

* Prea fericit, cu atata succes, Cartarescu in RO nu poate fi. Forfecat, culmea,
tocmai de intelesul vulgar al succesului intr-o tara inculta, tinuta in bezna, cu lampa
lui nici intrerupta, de bol§evici: „nu numai in lumea culturala sunt un nimeni, ci §i
intre neamuri, vecini, cuno§tinte de tot felul. «E§ti singurul din generatia ta care nu s-a
realizat», mi-a spus nu de mult, spre ru§inea mea, o ruda foarte apropiata, careia n-am
putut sa-i aduc drept contraargument nici vila, nici ma§ina, nici functie §i mai ales nici
pe coana Joitica..."

De unde §i sictirul de cercul stramt dintr-un interviu de iarna mocirloasa (18
decembrie 2007):

ZEIT online: Wie sehen Sie Ihr Land jetzt?

Cartarescu: Lou Reed hat ein Album gemacht Uber Andy Warhol. In einem Lied

heiBt es: „Es gibt nur eine gute Sache an Kleinstadten: Du weiBt, dass du irgendwann

raus musst." Das ist auch das Gute an Rumanien. Neuerdings spiele ich Flucht auf

dem Computer. Ich bereite mich vor auf meine eigene.

ZEIT online: Wohin wollen Sie?

Cartarescu: Uberall auBerhalb dieser Welt, wie Baudelaire sagte.

83

(Suport foarte greu ticalo§ia §i mizeria umana, incultura mandra de sine, reaua-
credinta §i reaua-vointa de care la noi te love§ti zilnic, in orice mediu, imediat cum
scoti capul pe u§a. Eu sunt o fire neconfruntationala, care prefera sa aiba prieteni §i nu
adversari, care iube§te viata lini§tita. Totu§i, primesc de multe ori scrisori §i telefoane
cu fraze de nereprodus. Daca voi pleca vreodata din Romania, o voi face silit de
compatriotii mei, impins pas cu pas spre asta.)

* Ura pentru disidenti §i opozanti. Odata cu 03, facem cuno§tinta deja cu un
Mircea Cartarescu eel Batran, vedem incercarea venerabilului de a pune ordinea finala
in lucruri, denigrarea voievozilor Neamului Romanesc capata accente de partag senil
§i nervozitate, viata e luata in serios ca intreg omul, cu mate, testicule §i fecale cu tot,
ni se atrage atentia sa nu nedreptatim securistul de omenie §i ni se impune sa ne fie
mila de micul nomenclaturist, ala dezamagitu nu de marxism, nici de la contrefagon
marxiste importee de I'URSS, ci, neverosimil §i necreditabil, de... nationalismul
atribuit lui Ceau§escu - o tampenie, pentru ca pe mine ma enerva in Epoca tocmai
contrariul, fiindca elogierea picturala a dictatorului imi graia blasfemia ca §tefan
Voda ar fi fost tot un fel de Ceau§escu!!! (Care porcarie s-a scris §i s-a sculptat abia
abuzand libertatea de dupa Revolutie.) Faptul ca Poetul National mai exista in unele
suflete mai miloase este inghitit cu greu in 03, agitandu-se chestiunea scaunului
rulant pentru odiosul paralitic canonic. Balconul de la Geologic este blestemat sa se
naruie la trambita de bronz leninista, ca portile lerihonului. Ivirea altor scriitori, a lui
Mircea Dinescu la Televiziune §i a Anei Blandiana la Radio, in momentul de gratie al
elicopterizarii tiranului doar prin mijloace Romane§ti, fara invazie eliberatoare, ii sunt
insuportabile Lepidopterei Postromanismului, a§a ca dupa voievozi, sunt persiflati
fara crutare gi disidentii, neexistand mentiune de includerea pe lista-n CFSN a
anticomunigtilor !

Se formeaza astfel pentru Suelin §i Kotofei, imaginea indestructibila ca intreg
CFSN-ul a regulat Revolutia Romana in ceceu, adica §i opozantii la comunism care s-
au trezit pe lista lui Hiescu, unii ajungand chiar membri GDS !

Asistam la o expropriere de imagine a multora §i la o cosmetizare a biografiei
unuia singur, cum ar fi baricada personala §i azilul psihiatric pentru manuscrisul TO -
moravuri staliniste sadea, ceau§ism dupa ceau§ism, fara drept de apel sau de hartie
igienica, care percepute de sufletele pure ale cititorilor cu ingeri pazitori eficienti, se
constituie intr-un pas gigantic §i sublunar inapoi al Autoelitei, spre lichelizarea ei
orwelliana pe nesimtite.

84

6. Nicolae Labi? - intaiul poet postmodern roman

. *■ * Nicolae Labi§ - intdiul poet

^^»«-^-^j^™ ^^^^^^^ postmodern roman. Poate ca merita mai

V^hHH'B i^^^^^^B multa atentie de la puii Pasarii cu clont

B ^^HE^I l^^^^^K de rubin , balta de sange de pe urmele

H^H^H^I ^ -*^- J%r poetului Nicolae Labi$ , in irepetabilitatea

ff^^^^l^l A mJh. aniversarii a cincizeci de ani de la

I ^^^BH ^L.^^1 probabilul asasinat din panica transferarii

m. ^H ^^^^H^^^^^^k 111 Romania a framantarilor Anului de

HP '^ilrri^l ^^H^^^^^^^^l I^^^ghet 1956, care inflamasera succesiv
^BQB^^CSS^BV Rusia, R.S.S. Moldoveneasca, Polonia §i

Ungaria, venind randul clujenilor,
timi§orenilor, bucure§tenilor §i bulgarilor sa faca ceva, dar In primul rand al
moldovenilor, Albatrosul ucis indraznind, cu Armata Ro§ie de ocupatie inca foarte
prezenta aici, impotriva ei a recita Doina Eminesciana, a cuvanta sub pretext
propinator prin localuri de Basarabia noastra §i chiar a intona sub absintul
blestematilor Imnul National Traiasca Regele!, care firesc in lumina libertatii era sa
figureze libretul lui ca anexa In aniversarul 30 decembrie 1989, la scurtul, cam
telegraficul §i efeminatul, urlet leonin de teritorialitate, Apel catre lichele.

Cand Margareta Labi§ a Inceput sa explice la Gaudeamus 2006 despre cum
ajunsese de era jucau§ul Tumpi, printre prieteni foarte turnatori, un Intelectual perfect
informat sub totalitarism , eu Inca mai speram ca Stela Covaci (care avea o lansare
simultana) §i Cezar Ivanescu (care avea o editura simultana) se vor alatura
evenimentului, fiindca cine crede ca Labi§ a fost ucis, fie de comandamentul
antirevolutionar al lui Ceau§escu, format la 30 octombrie 1956, fie de Matrio§ka, citea
pana nu de mult exaltatul text:

Ivanescu, Cezar; Covaci, Stela: Timpul asasinilor: documente §i marturii
despre viata, moartea §i transfigurarea lui Nicolae Labi§, Libra, 1997.
Din 2005 Incolo, mai are Insa de citit lucida marturie:

Imre Portik - Hora mortii. Consemnari despre prietenul meu Nicolae Labi§,
Editura Oscar Print, 2005

O extraordinara inversiune de paradigma care II reintroduce In manualele
§colare §i In programa de bac prin, dedicata revoltei din 9-10 octombrie a pescarilor
Deltei contra cotelor, Balada din 21 octombrie budapestan, anul mortii, exact doua
luni Inainte de „accident" In spatiul sacru al Pietii Universitatii §i tot doua luni Inainte
de nemurire, cum se Intampla cu cifrele la cei chemati §i ale^i, pe Nicolae Labi§ -
intdiul poet postmodern Roman, perfect contemporan, daca nu §i cu u§or avantaj
protocronist fata de americanii canonici Allen Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder
§i Lawrence Ferlinghetti, care prezentau dezavantajul de nu se fi luptat cu inertia
marxismului, savurandu-i doar opiumul.

lar din 2006, e obligatoriu a consulta, ca sa Inveti sa te fere§ti de filaj, o carte
bazata pe documente CNSAS, institutia care din punct de vedere al multor optzeci§ti
ar putea fi fara paguba desfiintata, mentinandu-ne Increderea In prieteni §i somnul
lini§tit, cu vis §i erectie:

Stela Covaci - Persecutia. Mi§carea studenteasca anticomunistd Bucure§ti, Ia§i
(1956-1958), Yvemea2006.

85

* Ce e bine §i ce-i rau. In fond, principalul obiectiv operational al acestor
meditatii cartaresciene, care nu mai au nici o legatura cu Mircea §i cu Orbitorul lui,
inspirate pana la un punct de Meditatiile carteziene ale lui Edmund Husserl mixate cu
ale lui Hermann Alexander Graf Keyserling ciudatele Sudamerikanische
Meditationen, este ca pe parcursul lecturii sa ne insu§im arta succesului literar , in
calitate de sisteme expert, de la un praxis de succes orbitor, pu§i in situatii limita,
sugerate de imaginarul violent al Romanilor, dar §i de durii agenti literari
euroatlantici. De aceea, a observa cum n-a reu§it Labi§ in viata este egal de instructiv.

* Calitatile psihologice ale luptatorului sunt esentiale ca sa reu§e§ti. Ambitia
merge pana la depresie §i pareza:

„Timp de aproape patru ani, dupa terminarea celui de-al doilea volum, mi-am
crescut copilul §i a trebuit sa supravietuiesc, a§a ca n-am putut scrie nici un rand la
roman. Sotia mea §tie in ce stare mizerabila am fost in acea perioada: aproape
innebunisem de disperare §i de frustrare. Ma simteam ca un cal de curse inhamat la
caruta §i nu vedeam nici o ie§ire, nici o §ansa de a ie§i in larg. Aveam sentimentul ca
mi-o vor lua toti inainte, ca visul meu literar s-a dus pe apa sambetei, ca am e§uat
lamentabil. §tiam ca pot scrie Aripa dreapta, dar nu mi se dadeau timpul §i lini§tea
interioara pentru asta." (Cotidianul 020707)

Altfel era Nicolae Labi§, scrie Stela Covaci:

- §tia de crimele de la Budapesta, de arestarile din tara. Ne plimbam prin
Piata Palatului Regal, pe trotuarul din fata Ministerului de Interne §i imi §optea: sub
picioarele noastre, in celule intunecoase, zac oameni in lanturi...

(...)Multe mi le-a marturisit §i mie atunci, in acea ultima toamna. Documentelor
incriminatorii le va veni rdndul. Dupa tragediile ce au urmat cu el, cu mine, cu alti
tineri de generatie, se va constata ca istoria are rabdare; cu intdrzieri mari, se
clade^te adevarul. Pot afirma, cu toata seriozitatea incheierii unui destin personal, in
consecinta, capoetul eel de pe acelea^i meleaguri de nord ca §i mine, a fost primul cu
adevarat disident dintre cei sacrificati de catre executanti cruzi in numele unei
ordnduiri neghioabe §i necrutatoare.

* Este extrem de greu sa le explici copiilor nedreptatea, adica homosapul, cum e
el facut, ce e in capul lui, care e conceptia lui. N-a§ putea sa explic lui Nicolae Labi§
de ce Mircea Dinescu §i Cezar Ivanescu nu s-au inteles, luptand umar la umar sa-i
faca dreptate. Numai Don Cezar a incercat ceva, a scris o carte. A§teptam una de la
eel ce in a doua scrisoare deschisa catre pre§edintele bol§evic al Uniunii Scriitorilor,
din 22 iunie 1989, cand se implineau aproape 50 de ani de la declan§area Razboiului
Sfant, nu incape indoiala ca gtia ca §i mine cum a fost:

- Un regim care 1-a tinut pe V. Voiculescu in catu§e, care 1-a imbrancit pe Labi§
sub rotile tramvaiului, care i-a obligat pe Blaga §i Arghezi sa-§i inghita cuvintele,
recidiveaza acum, onorandu-§i vocatia initiala de terorism ideologic §i statal.

* Potrivita pentru stilul incrancenat al lui Mircea Cartarescu este a se evoca intr-
un eventual 04 vara de noiembrie a lui 1956, cand sub Ion Iliescu, Virgil Trofin §i
Nicolae Ceau§escu, iara§i dupa un mare moment timigorean , se formau la Bucure§ti
loturi-loturi din studentii de la Medicina, Filologie, Drept, Politehnica, Arhitectura,
Teatru, du§mani ai poporului, art. 209 Cod Penal, dezvoltatori in RO ai Revolutiei
Maghiare, colegul meu de cancelarie §i catalog Mihai Stere Derdena, student la
Filozofie, fiind luat inaintea demonstratiei programate pentru 15 noiembrie, spre a i se

86

prilejui in colonia Grindu moartea §i invierea din febra tifoida, iar Paul Goma in 22
noiembrie, sutele de arestati, miile de epurati avand particularitatea de a fi, spre
deosebire de Nicolae Labi§, nigte cifre, identitati nemediatizate .

De aceea, aceasta voce trebuia sugrumata inainte de a vorbi despre solidaritate.

* Pentru cine asculta Serenada lui Schubert §i regase§te ce e lirismul din
Lumina de luna. Versuri lirice de Eminescu sau din alti romantici, sau macar
postmoderni§ti ca Nicolae Labi§, intoarcerea la postromanismul excremential al lui
Cartarescu e ca de la BMW merge repede la IMGB face ordine. §i aceasta, pentru ca
propensiunea maladiva spre demitizari de personalitati nepostmoderniste Mircea nu
§i-o reprima nici in vers, maculand in folos propriu de stand simboluri la care altii s-ar
inchina. Astfel, despre luna, ne lasa gaselnite tot atat de memorabile precat genialele
imagini Eminesciene, dar..., hm! I-auzi: „Luna ese gaurita dup-o turla, ca bac§i§/Pus
in palma unui nour" sau „A§a cum toamna, pe bolta scanteietoare,/apare §oldul plin §i
racoros al lunii". Este ceva levantin aici, dar pana §i domnita Chiajna se infiora
leganata in caicul Amadeus, pe Dunare, sub luna, in raiaua cu delicatese din ciuperci
usturoiete a Giurgiului, postmodernul Labi§ fiind perfect luminat in con§tiinta sa
ecologista de prognoza ca Luna va fi calcata in picioarele Razboiului Rece:

Cdteodata totu§i, in nopti cu nouri limpezi,
Cdndflacari verzipe sdrmd in§ird ultimul tramvai,
La luna astronomicd privim sfio^i, aldturi
Defata caldd §i cu par bdlai.

Neputinta de a lua poezia in serios ca marxistul ecologist asasinat Nicolae Labi§
genereaza in postromanismul de azi eel mult memorabile toparcenisme de second
hand:

Am crezut §i eu o data in amor. Am scris o carte

Ce-o gase§ti infi^ierul galben de la B.C. U.

* Praxiologic, ca June scriitor roman fracturisto-sexualist, convins de realitatile
Epocii Mooye ca in viata trebuie sa fii cat mai §mecher, nu poti sa nu admiri modul in
care Mircea Cartarescu ii „face" atat pe cititorii occidentali cat §i pe segmentul mai
nou al publicului cultivat din RO, cu o bibliografie proletara cosmetizata manelist, de
amarat §i de persecutat, de§i locuia cu familia sa de mici nomenclaturi§ti periculo§i
bine mersi in blocul Orbitor, fojgaind de securi§ti §i de fotbali§ti la Dinamo Bucure§ti,
devenind ulterior §i opozant la ceau§ism, patimind aproape cat Coposu, torturat de
Securitate §i trecut prin spitalul psihiatric, pentru a deveni firesc participant activ la
Aia din Decembrie §i, cu oarecari retineri vizavi de insemnele cam legionare din
balcon, pana §i Golan contestatar al lui Iliescu, urland cu gloata de seara sa se faca
securi§tii mineri, in sprijinul aplicarii Punctului 8 al Proclamatiei de la Timi§oara.

* Mircea Cartarescu nu 1-a citit inca pe Portik, ca sa-§i dea seama ca el este un
uzurpator nu numai al lui Eminescu ci §i al lui Labi§, pe martiriul caruia s-a reinnoit
Poezia, pe cele mai sanatoase baze, cele lirice. Pe cdnd postmodernismul, profund
prozaic, ai caruipoeti sunt de fapt prozatori §i inca umori§ti pro§ti, e un regres.

* Este §i firesc, cand iti proiectezi targetul, sa scrii pentru publicul global din
WO nu pentru carpano§ii din RO sau DRO:

87

- Porniti de la ideea gre§ita ca scriitorii ca§tiga mai ales din carti. De fapt
ca§tigurile, chiar bane§ti, ale arti§tilor sunt colaterale. Artistul ca§tiga prin cartile lui in
primul rand ceva abstract numit recunoa§tere. Aceasta e, indirect, §i sursa de ca§tiguri
„adevarate": traduceri in strainatate, burse, ecranizari etc.

* Oarecum precum inainte din pupincurirea cuplului prezidential iti scoteai
trecerea pe o lista sa insote§ti, pe banii poporului, echipa nationala la vreun mondial.

A§a se §i explica de ce textul cartarescian ignora cu seninatate ceea ce unui
Roman i se pare o contradictie, cum ar fi contradictia fundamentals a orbirii de la
obraz : sa fii pui de mic nomenclaturist cu Volga neagra la scara, locuitor al unui bloc
de securi§ti Dinamo, blocul Banalitatea Raului eel lung cat metroul, §i sa te vaicare§ti
necontenit, ca odioasa §i sinistra mama antiEminesciana din 03, ca n-ai avut ce
manca, compatimind cu boborul, care se vede §i in arhivele TVRL ca mai nici unui
dintre atitudinarii Intelectuali afirmati in siajul imediat elicopterizarii cu spume pe
micul ecran a Ceau§e§tilor, nu arata a zek distrofic abia eliberat din Romlag!

Ci a scriitor bol§evic, asimilat in nomenclator printre propagandi§ti, calauze,
tobo§ari ai vremurilor noi §i agitatori.

* Noi scriem doar pentru poeti poeziel §efii de promotie filolo de la Directia a
Vll-a Literatura sunt de admirat praxiologic, ai ce invata de la ei, pentru doua lovituri
de mari strategi culturali, care debusoleaza §i azi pe arti§ti, ascunzandu-le u§a turnului
de filde§.

Prima fu mutarea §colii de Scriitori Marxi§ti din Kiseleff 10, din fostul Muzeu
Toma Stelian eel plin odinioara de gravuri bune, la Filologie, impunand separarea de
popor a talentelor prin practicarea unei literaturi ermetice, inalte §i incalcite,
inaccesibile cititorului necalificat, adica Clasei Muncitoare.

Daca Fabrica de scriitori din Kiseleff se chema abuziv Mihai Eminescu, in
schimb Facultatea de litere din Str. Edgar Quinet, nr. 5-7, parcursa de majoritatea
publici§tilor literari de cariera, s-ar putea chema lini§tita Alexandru Macedonski, fara
jena putandu-§i inscriptiona pe felinarul heraldic adevaratul substrat antiEminescian al
viziunii al pre-cartarescianului protocronist in hipermodernitatea sa:

„Toti na§tem poeti, dar nu devenim poeti decat aceia carii se formeaza prin
studiu..."

* Intaiul poet postmodern Roman, Nicolae Labi§ a inteles ticaloasa manevra a
activi§tilor §i a dezlantuit Lupta cu inertia, „impotriva viciilor care infraneaza
progresul", „birocratizarea §i sinuciderea etica", cu observatia palmuitoare a labagelii
sinistre in care se vor introloca toate capodoperele: Noi scriem doar pentru poeti
poeziel

Gheorghe Tomozei, dupa impactul cu imagologia patrunsa la noi dupa 1989 va
conchide: „Labi§ este primul poet dizident Roman. (...) El anunta o ruptura fioroasa
intre poezia §i ideologia momentului. Mai mult ca sigur ca pu§caria nu i-ar fi fost
departe."

Ci Nicolae Labi§, impins sub tramvai in Plata Universitatii, anticipand locul §i
data masacrului ce va ineca in sangele supt, ca pe o fiara, bol§evismul, a platit cu viata
intr-un 21 decembrie, cum ii sta §i bine unui tanar idealist Roman, iar Puii pasarii cu
clont de rubin au priceput morala minimalista ca numai prin servirea stapdnului ti-o
poti asigura decent, curva asta de viata, ea iti poate fi platita in loc sa plate§ti.

88

* Lipsa de regret. A doua lovitura a fost incredibila, a§a cum se proiecteaza
paradigmatic orice scenariu de efect, sa nu-ti vina sa crezi ca mi§elul a cutezat: de la
slavirea voievozilor in stil national-bol§evic protocronist s-a trecut exact la contrariul
ideatic, la orientarea postromanista a directiei noi a literaturii din Epoca Mooye,
bazata pe principiul extrapolarii dizenteriei ideologice ca daca am avut o istorie de
kkt, atunci n-are nici un rost sa mai fim Romani , deoarece viitorul este al europeanu-
lui, adica al americanului, deoarece istoria tocmai se sfar§i, cum a observat primul
Fukuyama.

Imediat dupa elicopterizarea lui Ceau§escu in 22 decembrie 1989, cu PCR cu
tot, scriitorii §i arti§tii au ramas orfani, rotindu-§i cap§oarele ca ni§te viermi§ori de
matase: unde este Stapdnul?

Vai, Stapanul era la locul lui, doar ca se privatizase §i, ca sa-§i valorifice prada,
capitalul, s-a smerit rau, a intors protocronismul pe dos, platind Intelectualul sa
propovdduiasca postromdnismul, deoarece avea nevoie de parteneri externi, care nu
puteau concepe Rasaritul decat ca loc unde nu s-a intamplat nimic, ceea ce era in
contradictie cu discursul unei mandril nationale bazate pe iluzia ca radiografia istoriei
mioritice difera de a fecalei lui Patapievici.

De aici, lipsa de regret a Autoelitei ca nu s-a facut recuperarea prin
autodeterminare a Basarabiei, monarhia bipartida originara (fara o components
taranista neputandu-se nimici suportabil procentul de Morometi §i de Glaneta§i
excedentar fata de standardul euroatlantic), reprimarea bol§evismului sau Luminarea
Poporului fie §i prin Emanciparea Cadrelor Didactice, care a devenit o prioritate
nationals abia dupa ce Mircea Cartarescu §i o gramada de alti dascali pe care se conta,
au dezertat din Arhipelagul §colar §i nu mai lucreaza la noi in sistem, din cauza
mizerabilismului salarial, indreptandu-se spre activitati mai profitabile, chiar cu riscul
diminuarii libertatii creatoare sub Noul Stapan.

* Poezie liricd §i poezie filologicd. Volumul de debut al intaiului poet
postmodern Roman ecologist sadea, Primele iubiri, este intampinat in Romania libera
din 21 octombrie 1956 cu toata cruzimea Intelectuala experta posibila in atmosfera
anului dezghetului hru§ciovian, al framantarilor poloneze §i al revolutiei antibol§evice
ungare.

Bolnavul, condamnatul George Margarit, de a carui cultura nu se indoie§te
nimeni, il pocne§te pe Labi§ la modul tipic RO-Intelectualice§te.

Abia venit la Bucure§ti, eruditul ie§ean student remarcat de George Calinescu e
gazduit la Lucian Raicu §i misiunea sa ideologica este in ziar nu a se adresa
muncitorilor ci a traduce la niveluri fine, vizand un public cultivat §i recunoscandu-se
stratificarea Intelectuala, critica trogloditilor, spirite primare agresive: „ca portretist al
constructorului vietii care i-a pus lira in mana, N. Labi§ - vigurosul, inamoratul
versului zgrunturos - e un versificator", hm! ceea ce n-ar starni decat zambete daca nu
ar fi lovit aici lirismul insu§i, adica poietica poeziei de ocazie, inspirate, a lui
Eminescu, anticipandu-se cazuistic ca „intretinuta prin framantari intime", poezia
debutantului „va duce la repetare, la maniera de autopasti§a" (a§! ar duce de fapt la
tacere daca nu mai iube§ti!), ceea ce era un indemn teoretic de mare clasa la o poezie
filologica infinita §i nesuparatoare operativ, in ordinea Mallarme - Valery,
inaccesibila poporului, scoasa din burta in proportii de masa, pentru revistele cele
multselecte ale Uniunii Scriitorilor, fara framantari intime, dupa un sistem de reguli
stramte orwelliene, cum create §i Orbitor ca un prozaic §ir de carnaciori de bere din
ma§inaria producatoare de text, din maptexul Postmodernismul romdnesc, de aceea §i
transferandu-se tot pe atunci gcoala de scriitori bolgevici din Kiseleff 10 la

89

Universitate, contrar proiectului marxist-leninist antilntelectual, inventandu-se un
agent de influenta foarte malt calificat, hranit din impozitarea muncitorilor, taranilor §i
functionarilor, dar pus la ingra§at in turnul de filde§, utilitatea lui fiind ca cand un
Intelectual s-ar fi apucat de Luminarea Poporului ca-n Ungaria, Cehoslovacia sau
Polonia, atunci sa se poata spune §i scrie de catre ofiterii pamfletari ca ala nici nu e
scriitor, nu §tie sa scrie, n-are talent, ca despre Soljenitin §i Paul Goma.

* Narcisist, obsedat de propriile-i himere fantast-vizionare, ai? Cartile celui
mai bine vandut scriitor roman au un plurivers de discursuri, eel autopromotional riind
printre cele mai judicios proiectate, rezultand cinic §i perfect calculat ni§te AKM-uri
textuale de ericienta punct tintit punct lovit mai ceva decat la scena de braconaj din
Moartea caprioarei: pana §i un prieten filolo ca Paul Cernat a fost adormit §i uite ca
se declara acum surprins ca, „narcisist, obsedat de propriile-i himere fantast-
vizionare", Fluturele Curcubeu al RO-postmodernismului s-a a§ezat pe floarea
carnivora a evocarii unor realitati, ca Epoca Cea §i Revolutia Impu§cata, in loc de a
continua sa fie Columbul unei Americi interioare onirice.

Praxiologic, cea mai mare isprava a Alergatorului de cursa lunga pare sa fie
insa gestiunea imaginii de luceafar pururi tanar infa§urat in pixeli, ceea ce insu§i
Eminescu n-a reu§it chiar deloc, riscand de timpuriu sa fie trecut pe forumurile
Cotidianului la Generatia expirata, langa luminatorul poporului critic de arta Dan
Haulica de pilda, pedepsit de cititorii catavencari poate pentru ca a dat, dincoace de
Cortina, o revista perfect sincronizata cu Occidentul, ca Secolul XX.

* Instinctul matern al fanelor. Nu exceleaza in amor cardiac poezia
cartaresciana, ci exprima din creierul scaldat in hormoni mai grabnic disconfortul,
nevoia presanta de automatic reglaj al prea-plinului, dar recunoa§tem ca o
performanta de varf a TO este fidelizarea cititoarelor (trei patrimi din cumparatoare)
tocmai pe baza bizareriei nesanatoase ideologic ca autorul, pe parcursul a trei volume
masive , nu este cap tat de mrejele §i farmecele nici unei fiinte umane, feminine sau
masculine, contrar lui Proust, potentialul nostru pre§edinte postmodern respectand o
regula pazita pana §i de Hitler, care observa ca idolul mediatic trebuie sa fie §i sa
ramana becher.

De altfel, odata inceputa in Rodopi, epopeea Badislavilor stramo§i materni era o
enigma pentru publicul cultivat, care se intreba cum va continua Mircea, deoarece
dragostea in literatura bulgara §i in Levantul originar sta de obicei sub zodia
zadarniciei, iubirile n-au start §i fini§, sunt cople§ite de interdictii, ca la Zlatomir
Zlatanov, degenereaza in milogeala dupa caldura sufleteasca, tandrete §i climat
propice creatiei, la nevroticul Boian Biolcev, sau conduc la exasperare §i la solutii
expeditive, ca in opera lui Alexander Tomov, unde dupa un anumit prag de acumulare
a frustrarilor §i respingerilor, cu sau fara avertisment, se ajunge pe nesimtite la
consolare, punitiva sau nu, in bratele totdeauna primitoare ale altuia.

Ultimul Mare Prozator Postmodern euroatlantic a rezolvat va sa zica magistral
aceasta cerinta de marketing a textului, respingand cu brutalitate amorul romantic
Eminescian, ca §i curcubeele labi§iene ironizate explicit in Plata Galati, dar pundnd la
produs in compensatie instinctul matern al fanelor, de la o coperta la alta gasindu-se
la discretie, din cateva pagini in cateva pagini, un Mirci§or de ingrijit §i de corcolit.

* Precum extraordinara rezistenta la foame §i frig a detinutului politic din
Romlag a dus cu necesitate la ceau§ism, fiind garantata, contrar la ce crede mama lui
Mirci§or, supravietuirea pe baza de ratii §i de program de calorifere §i lumina a

90

populatiei, a§a experimentul cu §coala de Publici§ti Marxi§ti a fost generalizat tacit,
recrutandu-se scriitori de profesie dintre filologi, autobiografia ceruta de serviciul de
cadre controlat de §efii de promotie reducandu-se acum la un de regula filologic,
rareori filozofic, curriculum vitae.

Dupa acest reper cumplit, 21 octombrie 1956, nu mai exista la romani decat
poezie de partid limbistica §i poezie filologica lingvistica, lirismul fiind prigonit
sistematic, a§a ca un volum exceptional, de Premiu Nobel neconditionat, ca
Octombrie, Noiembrie, Decembrie al Anei Blandiana nu s-a putut distinge din cli§eele
cretine ale promoterilor.

O tragedie nationala fiind pentru Neamul Romanesc ca statutul lirismului s-a
inrautatit dupa Revolutia Fututa, ideologia postromanismului care a inlocuit prin
simpla §i comoda negatie pupincurismul ceau§ist dizolvandu-se odata cu succesul
nesperat al asasinarii Mitului Eminescian in totala eclipsa de luna care este
sexualismul promovat §i de marii facatori de poezie filologica formati la cenaclul
Litere de Fluturele amiral al postromanismului, dl Mircea Cartarescu, pornind de la
iluzia gre§ita New Age privind perceptia corporala a Dumnezeirii, cu sexul gandirii
sapientiale, nu cu duhul.

* Vecinic tdnarul Labi§. Chiar daca o excelenta politica de imagine conserva un
Mircea Cartarescu vecinic tanar §i ferice, sa nu uitam ca el a fost nascut de §tiutori din
craniul vreunui Herman gravid ca tuberculele, in anul Labi§ 1956, §i ca a trecut pe
furi§ in 2006, bini§or ca o pisica, de frumoasa etate de 50 de ani, nesarbatorit prin
manifestari nationale §i Internationale zgomotoase §i pe deplin meritate, care s-ar fi
putut face la eel mai inalt nivel.

De fapt, in a noastra Mooye Age, Mirci§or este numai bun de expediat in
forumurile Cotidianului la generatia expiratd, dar prevad ca precum cu Lustratia dlui
Manolescu din 8 ianuarie 2003 mai degraba s-ar desfiinta CNSAS-ul, a§a ar fi §i cu
aceasta rubrica in care zice Coca Dospinoiu cocalarilor ei ca pulimea i§i da cu parerea
despre cate un Axis Mundi.

* Cenzura autopublicitara. Participarea Lepidopterei postromanismului la
asasinarea Mitului Eminescian cu ciracii de la Cenaclul Litere este un joe de copil fata
de viclenia ideologica cu care, in monografia teoretica despre postmodernism, face el
intuneric istoric sa se aprinda big bang, cum bradul con de 1 Decembrie al primarului
basescian sau postbasescian, explozia colosala pirotehnic a poeziei lunediste.

Adevarul despre Nicolae Labi§, disidentul asasinat in panica Revolutiei
Maghiare, aruncat sub tramvai putine zile dupa arestarile disidentilor Derdena §i
Goma, deci in acela§i demers al intimidarii tineretului idealist, §i anume poate pentru
vina imediata de a sfida colosul surprins in panica, de a fi recitat - cu ru§ii aici -
Doina Eminesciana, pentru a fi vorbit de Basarabia in public turnator, pentru fronda
de a canta la un absint Traiasca Regele §i mai ales pentru incongtienta de a fi un tanar
Intelectual perfect informat sub cenzura stalinista §i, in fine, pentru situatia
informativa de a putea fi un potential lider al studentimii care sa deschida balconul
Universitatii, totul este trecut sub tacere in Postmodernismul romanesc, pierzandu-se
regretabil ocazia de a sublinia ca acesta este primul poet postmodern Roman.

Un tanar poet postmodern Roman de mare talent §i de limpede soarta, perfect
contemporan cu americanii Allen Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder, Lawrence
Ferlinghetti §i toti ceilalti, nu numai prin intaiul nostru poem ecologist de geniu,
Moartea caprioarei, ci §i prin retorica deschisa spre marile aglomerari de cititori (in

91

timp ce versurile lunediste se preteaza mai mult analizei de catedra) §i nu in ultimul
rand prin naiva, comuna, credinta ca marxismul e fezabil §i perfectibil.

Dar daca Labi§ este macar trecut sub tacere, vai §i amar ce de-a rau li de
labi§ieni!

Toata acea resurectie a lirismului adusa de Nichita Stanescu, Ana Blandiana,
loan Alexandra, Marin Sorescu §i atatia altii din anil cat Romania literara era de citit,
este executata cu o singura rafala §i expediata in interbelic drept invechita poezie
modernista, cum nu se mai scria nicaieri pe mapamond!

Atunci se face intuneric §i nu se poate sa nu remarci cum rasare orbitor
principalul benericiar, Alergatoral de cursa lunga, medaliat atat pentru poezie de
Nichi, cat §i pentru proza de Crohu.

* Rau de tot este aici nu curajul de a macula concurenta, de§i intre intelectuali,
procedura e de esenta marxist-leninista §i chiar goebbelsiana - cand te gande§ti ca
mi§toul parodic postmodern, cucerind masele, re-scrie Entartete Kunst, inclusiv
asasinarea expresionismului german, ci supunerea neconditionata, vechi obicei, a
Autoelitei fata de Noul Stapan. Modul cum se scrie pe mapamond , luat ca valoare
obligatorie, e un mod opresiv, el exprima dominatia imperialista asupra lagarului
popoarelor asuprite, carora li se interzice exprimarea a ceea ce n-a fast sa fie. Or,
exact contrariul - dreptul la ratrapagiu - e placut Domnului!

A impodobi satele, targurile, ora§ele §i municipiile noastre doar cu ce arta sucita
se facea pe mapamond dupa 22 decembrie 1989 ora 12.08, e de permis doar prin
sponsorizari particulare, pe cand banii de la stat trebuie directionati, potrivit legii, doar
spre opere perfecte, adica perfect sau aproape clasice, ca Mihai Viteazul §i Mihai
Eminescu, dreptul la ratrapagiu impunand pana §i constructia unui mall cultural pe
Insula de pe Lacul Morii, unde sa fie reproduse in marime naturala capodoperele
umanitatii, de la Altamira la Capela Sixtina §i la Ansamblul Pentra Pomenirea Eroilor
de la Targu Jiu.

Asta inseamna Luminarea Poporului.

* Precum scoaterea lui Nicolae Labi§ din manuale, ca §i minimalizarea lui
Marin Preda par orchestrate de Directia a Vll-a Literatura, daca nu chiar de Directia a
Xll-a Paranormale, in scopul NUP pentra ca scriitorii sa nu reinceapa sapaturile
privind lichidarile, neintimidati ca ar putea astfel desfiinta institutia postmoderna, deci
chici, a CNSAS-ului de chirpici, §i, de aceea, totul se face in cea mai desavar§ita
lini§te mediatica academica, tot cam a§a, dar din cine §tie ce alte motive, nava centrala
02 aproape ca a trecut neobservata in 2002 prin stramtori, de§i injurierea cortegiului
istoric Regal ar fi trebuit sa genereze un scandal monstra critic, macar pentra
nesimtirea care o deosebe§te de cum simte . Mai ales in secventa provocatoare
meritand foarfecele cenzurii, cand, din popor , i se striga fictional, deci de catre insu§i
conferentiarul Mircea Cartarescu, curvarule! - celui mai iubit domnitor, Alexandra
loan-Cuza, ale carui memorii intitulabile De ce iubim fameile, s-au pierdut la
Heidelberg sau poate ca nu s-au scris niciodata din motive de discretie, pe care numai
barbatii fic§i le cunosc.

* Ah, acel sufocant 24 mai 2002! Cand Mircea Cartarescu a lansat la Bookarest
Corpul §i a primit premiul ASPRO totu§i pentru Jurnal, avand cinismul de a chema
un basarabean, pe delicatul erudit Vitalie Ciobanu, desigur fara a-1 avertiza pe acest
onest membru GDS §i corespondent al Europei Libere ca valideaza in folos
transnistrean porcaria de a manji cu chinoroz voievozii paradei istorice Regale. lar

92

invatatura trasa tine de etern Intelectuala cautare a stapdnului: din paginile 03 ne va
orbi elogiul micului nomenclaturist §i al securistului de omenie, ceea ce §i explica
paradoxul roman ca s-a investit generos intr-o publicitate de roman postmodern ca
pentru pamper§i.

* Datoria de a scrie cinci pagini pe zi. Praxiologic, cine crede ca o cariera de
scriitor se ca§tiga printr-un Travesti de seara, u§or cum se fac banii §i averile in RO,
se in§ala. Citez din memorie, din Akasia: „Urmau perioade fara Lulu, de o frumoasa
nonnalitate. Delia, cainele, Peugeot-ul, datoria de-a scrie cinci pagini pe zi in fiecare
zi a vietii mele... Listele kilometrice cu scrisori de trimis, telefoane de dat, invitatii la
simpozioane §i mese rotunde, termene finale pentru articole §i carti. Vacante in munti,
mers la dentist, cheltuieli... Drepturi de autor... Le bifam pe masura ce reu§eam sa le
rezolv... Apoi, romanele. Investigatia mediilor. Calcularea cronologiilor. Imbinarea
pove§tilor. Arta combinatorie a situatiilor de viata. Personaje, fiecare cu psihologia
lui... Doamne, chinul de a trebui sa mai scrii o carte, macar din cand in cand!"

§i dupa atata imperechere §i impreunare, vine un spirit dialectic §i te vede atdt
geniu cat §i retardaV.

* Intuitia marelui Arghezi. Are dreptate Mircea Cartarescu sa i se alature lui
Zigu Ornea in admiratie. Praxiologic, este mult de invatat de la Arghezi despre lucrul
bine facut, deoarece a reu§it, din inchisoarea suferita pentru colaborationism, sa
extraga celebrele Flori de mucegai; a avut pozitii rebele in BOR, parasind calugaria §i
fiind un precursor al atitudinarilor recenti, jigniti in orientarea lor religioasa de
tragerea clopotelor din zvonite in week-end §i preferand muzica New Age celei
psaltice; a scris insa degeaba pamfletul Baroane! anticipand ca i se va pune o vorba
buna sub bol§evici pentru curriculumul antifascist, dar s-a in§elat, nici poezia
putrefactiei, nici putrefactia poeziei nu i-au fost iertate, nu de alta dar tinta era ca §i
azi, nu ideologica, ci de nimicire a valorilor pe care s-ar fi putut baza Neamul
Romdnesc, politica de care era perfect con§tient, cand s-au dus pe la el mai multi tineri
scriitori marxi§ti, el nedand ca rezistent punga cu cire§e decat lui Nicolae Labi$ ,
intaiul nostru poet postmodern.

* Sinuciderea etica. Casa Poporului, ca un uria§ tramvai caragialesc, cu
martoage norii.

Ci Labi§ chiar a priceput ceva din marxism cand lamurea radiofonic de aur
cre§terea in trepte dialectice a lirismului sau: nivelul senzorial (razboiul, seceta),
cunoa§terea (biruind dogmatismul §i birocratia), nivelul etic. Deci va urma: Lupta cu
inertia, „impotriva viciilor care infraneaza progresul", adica „birocratizarea §i
sinuciderea etica", ceea ce ar insemna insu§irea marilor invataturi ale anului galitian
antibol§evic 1956.

Urmarea: Casa Poporului strivindu-te! Cine te crezi? Nimeni nu va §ti ultimul
tau an de viata: §lefuirea manuscriselor, zgribulit, la Palatul Telefoanelor, prin sali de
a§teptare, neavand casa, intr-un ora§ impropriu pentru lirism. In locurile de innoptare
deconspirate, proscrisul Labi§ e hartuit de sectorist §i odata sare pe geam, a§a ca, de
ziua lui, in 2 decembrie 1956, §chioapata. Firea insa nu i s-a schimbat §i nici n-o sa i-o
schimbe sinuciderea etica de mai multe ori a Intelectualitatii.

* Pana la Mantuire , principalul este sa supravietuie§ti.

93

O intrebare greu de acceptat este cat de postmodernist este Mircea Cartarescu!
Daca e macar cat a fost Nicolae Labi§ cu al lui re-scrieri Cozma Racoare, Albatrosul
ucis, Miorita sau Me§terul.

Cine ia in serios trimiterile §i chiar se omoara sa-1 descifreze pe fostul ca
Basescu matelot Thomas Pynchon in Gravity's Rainbow, 1973, text anticipand
cyberpunkismul, constata cu stupoare ca exista §i autori care se pot lipsi de imagine
publica §i de accesibilitate, chiar daca sexul, drogul, cultura populara, istoria §i
discursul tehnico-§tiintific sunt procesate literar.

In metafictiune §i autoreferentialitate, John Barth, prin Lost in the Funhouse,
1968, iara§i a mers nepoliticos de departe fata de cititor.

Poate ca mai mare este revolutia adusa de Cartarescu in Literatura Romana
declasand turnul de filde§ in atelier producator de marfa supusa legilor pietii, prin
declaratii prozaice precum: „Occidentul", adica edituri din mai multe tari vestice, nu
ma publica pentru ochii mei frumo§i, nici pentru ideile mele, nici pentru ce reprezint
(nu ma reprezint decdtpe mine insumi), cifiindcd spera sa-mi vdnda cartile.

* Asemeni lui Mircea, Nicolae Labi§ s-a ferit sa-i elogieze pe marii no§tri
voievozi, atat de frica sa nu ajunga ca nationalist in vreun lagar, cat §i din motive de
conceptie marxist-postmodernista despre sfar§itul istoriei odata cu bombardamentele
anglo-americane asupra Dresdei. Caci nu numai prin lipsa Roller de respect pentru
voievozi este postmodernismul o revenire culta §i democrata la estetica cincizecista:
poezia care umbla in blugi pe strada, narativitate, degradarea metaforei neintelese de
muncitori §i tarani din pozitia dominanta, actiunea de tip critico-teoretic din interiorul
operei (metatextualitate laudand metoda realismului socialist), ba§calia, chiciul fara
chiloti, satira §i umorul, intertextualitatea (aluzie culturala, citat, colaj, pasti§a, parodie
chiar, totul raportat la realizarile URSS). Poemul lung, agresiv, gangav,
maiakovskian, mi§tocar, „dovedind o dexteritate prozodica §i lexicala ie§ita din
comun", aluzii culturale leninist-jdanoviste §i mai ales autoreferentialitate (acea
labageala propagandistica referitoare la fericirea colhoznica existenta numai in text).

Nu mai lipsesc decat naivii ca Labi§, care sa ia poezia §i literatura in serios, ca
moduri de existenta, nu ca moduri de productie a textului destinat dupa o mica
sinucidere etica multiplicarii §i vanzarii.

* De notat ca manualul alternativ Manolescu de clasa a Xll-a, care prezinta
tineretului in 2007, pe ecologi§tii americani beatnici luptatori cu inertia Allen
Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder §i Lawrence Ferlinghetti, pioneri peste Ocean
la aceeagi innoire a poeziei ce o aprinsese la noi persecutatul Nicolae Labig , intaiul
nostru poet postmodern, de pe acelea§i pozitii ale marxismului idealist, e de a§teptat a
fi completat de un proiect editorial cu opera completa a acestor 4 precursori, in editii
bilingve, pentru publicul cultivat §i pentru popor, creandu-se astfel facilitati autorilor
de referate sa practice, in toate bibliotecile §colare sau parohiale, literatura cea mai
bine comparata.

* Dizolvarea RO §i DRO in WO. Ca scriitor Roman, adica nadajduind a fi
primit in preafericita Autoelita, ideal este in managementul carierei sa te separi de
popor, sa concepi §i sa expulzezi cat mai departe de scumpa noastra Capitala, cum
voia sa piece §i Labi§, ori la Malini, ori la singurul lui prieten de nadejde, un ungur,
Portik Imre, la Covasna, facand orice, dar absolut orice, numai sa ti se dea timp de cea
mai buna calitate, cum au avut Mircea, T. O. Bobe sau Daniel Vighi la Schloss
Solitude, in edificiul baroc in forma de cochilie americana, intr-una din cele mai

94

frumoase perioade din viata mea, o perioada idilica, dintre plimbarile calare de
faraiec basescian prin paduri negre istoria nationala §i Revolutia Fututa vazandu-se
intr-o hido§enie de tepe de sa nu mai a§tepti nimic dupa Epoca Mooye decat
dizolvarea RO §i DRO in WO!

* Pici siderat cand detectezi arta cartaresciana de a-^i face cartile sa se vdnda
una pe aha: uneori, un text anunta pe celalalt, alteori face trimiteri la diferite opusuri,
§i oricum, totul se clatina halucinant in jural imaginii autoralui idealist concentrat
perpetuu in actul cumva faraonic al scrisului unei singure carti, „Operele Complete",
cu un cotor de 8 decimetri. Simptomatic mi se pare - §i compar cu o partida a marelui
§ahist Bobby Fischer, eel tot atat de prigonit de ai sai precat Eminescu de noi, unde nu
§tiam §i nu voi §ti daca a intrevazut sau nu peste 18 mutari pozitia decisiva a unui cal
- o interventie a lui Mircea despre catedrala in deradere numita indeob§te a „manuirii
neamului", careia ii propune la mi§to ca amplasament... terasa de sus a
Intercontinentalului !

Ei bine, in 03, ani buni mai tarziu, constat ca elementele de avangarda ale noii
religii sex-spiritualiste bardo-psihedelice i§i pun fluturele ozeneului divin tocmai in
curcubeul gravitational al acestui hotel sfant, Intercontinentalul , pentru privatizarea
caraia dimpreuna cu hotelul Lido pare acum retrospectiv ca s-a murit la Revolutie §i
ale carui virtuti de acumulator energetic sunt bine cunoscute de toti radiestezi§tii din
RO, bivolari§ti sau nu, oricum tot in acest spatiu aranjandu-se intr-un 10 decembrie
1956 accidentul tanaralui idealist Nicolae Labi§, care se va incapatana sa moara abia
intr-un ales 21 decembrie.

* Biblioteca Primus. Oricum, viitorul e al conurbatiei cosmopolite Giurgiu-
Russe, al dialogului interculinar dintre alivenci, dolongaci §i tiramisu, nici Romanii §i
nici bulgarii neputandu-se opune evolutiei economice naturale a euroregiunii
binecuvantate in care inca se mai socotesc majoritari, ba chiar stapani.

Dar asta nu-i scute§te pe Intelectualii bucure§teni de datoria de a nu fi
nechezoli, adica ni§te profitori galagio§i de ni§te facilitati, fara sa dea §i la popor din
ceea ce au acumulat ei.

Ca extrema urgenta fiind de refacut prin donatii de la burghezia de merit, in
cartierul Vitan, Biblioteca Primus , a lui Aurel Covaci §i a lui Nicolae Labi§, ulterior
astfel de cabinete de lectura avand a se inmulti in toata Zona Maha, implinindu-se un
mai vechi vis regal de a importa halele de citit pe care le vazuse H. Sanielevici la
nemti, preconizandu-se Regal vetre luminoase §i la Romani.

Caci chiar daca poezia celui asasinat in anul 1956 nu era suficient de filolo din
pricina excesului de lirism, macar este exemplara viata acestuia, cautarea cartilor
oricat de interzise, sfidand Partidul, Securitatea §i Matrio§ka.

* Prioritatea Infrastructurii Intelectuale . Fenomenul Nicolae Labi§, aparitia sa
miraculoasa in acea Florenta tot cu F, Falticenii, in pofida epurarii bibliotecilor, cu
toata sarma ghimpata sovietica §i inainte de incheierea deralarii proiectului
exterminarii elitei Regale in scopul nimicirii Neamului Romanesc, a unui tanar poet
pre-postmodern, adica cripto-marxist §i contestatar, perfect sincron, prin pateticele
sale poeme lungi, cu beatnicii din State, a determinat pe calaii culturii noastre din
Epoca Dej sa transfere ireversibil functia formativa de scriitori §i de critici de la
^coala Elementara de Literatura Bolgevica Kiseleff nr.lO , taman unde li era locul ei
firesc, la Filologie.

95

Daca eel mai bun produs al volierei de scriitori dejiste a fost intaiul nostra poet
postmodern, Nicolae Labi§, in schimb pepiniera///o /o^/ca de scriitori §i crescatoria de
critici literari de la Universitate se pot lauda azi ca eel mai bun produs al lor din
Epoca Cea, scriitoral roman Mircea Cartarescu, este conform promoterilor eel mai
bine clasat vreodata roman in cursa pentra nobelizare.

De unde reiese cat de fertil este a te preocupa de formarea cadrelor, aminte
luand la Misia Noastra Culturala in Europa §i Civilizatorie in Rasarit.

lata de ce Autoelita la putere trebuie sa ia in considerare importanta investitiei
in Infrastructura Intelectuala, adica sa inteleaga ca totul e sa ai librarii §i biblioteci, pe
baza de proiecte nerambursabile, fiindca talente se nasc la noi duium.

* Librariile, cate sunt, se adreseaza publicului bogat, nu cititorului de
performanta, cautator de texte insipide! lar biblioteci nu-s pentra Partidul Amaratilor,
sa duca pensionarul o viata demna.

Situatia intelectualului e mai rea decat in Romania Regala. Inainte de a se apuca
de politicieni, Autoelita trebuia sa se ocupe de propria ei reproducere, adica de
Infrastractura Intelectuala, de care beneficiind §i Filantropul Mizericordios, nu numai
Liceanul Neascultator sau Profesorul §tiecarte, am avea acum chiar in RO, nu numai
in DRO, un tineret idealista, a carui venire se apropie totu§i vertiginos §i implacabil ca
Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic.

* Praxiologic, ceea ce are de invatat mai folositor tanaral scriitor roman de la
Mircea Cartarescu este nu atat cum sa scrie, pentru ca noi avem chiar pentru cine n-
are nimic de spus o valoroasa §coala filologica de literatura, in locul celei bol§evice
din Kiseleff 10, ci pe ce cai sa-§i promoveze cu succes imaginea in Occident, strategic
indirecta care i-ar asigura §i in Tara, instantaneu, imunitatea, validarea §i vanzarile.

Ipoteza de lucru este ca intotdeauna poti sa-ti cosmetizezi zdravan CV-ul,
apropiindu-1 de cli§eele de mult aprobate privind scriitoral de valoare din Est, §i
aceasta pentru ca cititorul euroatlantic, chiar profesionist riind, nu va sta sa se
documenteze despre amarata istorie RO - nici nu va avea unde chiar la Bucure§ti - §i
va lua drept absolut exacte informatiile din manuscrisul tradus, confundand cea mai
josnica istorie cu cea mai inalta fictiune postmoderna! De aceea, amaratul nu va afla
mai nimic din 30 despre opozantii no§tri eroici la bol§evism, de Mi§carea Nationala
de Rezistenta, de studentii generatiei Labi§, de minerii lui Costica Dobre, taranii
necolectivizabili, sindicatele libere anterioare Solidaritatii, cutremuratoral Paul Goma,
Doina Cornea, Dan Petrescu, Radu Filipescu, Laszlo Tokes, Gheorghe Ursu, Vasile
Paraschiv sau Liviu Babe§, dar va lua foarte in serios inovatia din 02, prin care
Mircea Cartarescu incepe a include in incalcita urzeala a Textului firul orbitor al
discursului autopromotional.

* Suntem informati astfel ca neverosimilul §tiutor Herman, care daruindu-se
prea mult gandirii sapientiale va dobandi un fel de uter in capatana, cerat in spiritul
autodotarilor din Ceaushima de silogismul simetric ca daca emisferele cerebrale la
homosap pot ri ca testiculele, atunci din motive de corectitudine politica ele pot fi §i
ovare cu tot ce anexe §i anexite mai trebuie, ei bine, acest vagabond halucinat, ajuns
paznic kafkian de §antier la Casa Poporului, ar ri fost luat la Securitate pentra...
sabotaj, tema de fapt dejista, epuizata de Marin Preda, mai degraba fiind insa legenda
acoperind prezentarea la raport a mar§ratizatului, in garsoniera gasindu-i-se un
manuscris de la vecini, adica Manuscrisul lui Mirci§or, incredintat cu atata naivitate.

96

tipica scriitorului roman optzecist, §i un tablou de valoare inestimabila, cum vor fi tot
mai multe pe inventarul marchizelor baronilor no§tri.

Cititoarea euroatlantica Suelin, intinsa lene§a pe canapea la televizor, afla,
a§teptand telenuvela preferata Inima de tigan, ca dupa o saptamana a fost saltat §i
Mircea insu§i, a§a ca evident ea se simte solidara cu acest nou §alamov-Soljenitin:
„stateam pe bancheta ma§inii militiei §i priveam printre zabrele lumea bucure§teana,
ruinata, cenu§ie, distrasa, fetele posomorite pe langa care treceam, Daciile cu tabla
stramba pe care le depa§eam". Umplandu-se de respect toata, rezonand la relatarea
gen Paul Goma ca „au fost apoi interogatoriul, criza mea epileptica (de care nu vreau
sa-mi aduc aminte), spitalul psihiatric" (!!!) sau pe cele insangerate relatari inca §i mai
autopromotionale din 03, despre implicarea revolutionarului antibol§evic Mircea
Cartarescu la o Baricada, fotografiat de securi§ti deghizati in batrane consiliere
prezidentiale, cu fete murindu-i in brate, locul masacrului fiind insa plasat absolut
aiurea, la dracu-n praznic, nedocumentat datorita scrisului la Schloss Solitude numai
din memorie, pe undeva pe langa cofetaria de la Athenee Palace!

* laca dar cum lucreaza o adevarata Autoelita postmoderna! Mircea nu este
numai beneficiarul Asasinarii Mitului Eminescian, ci el substituie treptat, pentru
lectorul occidental, pe toti disidentii romani , care de regula nu s-au putut adapta la
democratic, spre deosebire de puii de nomenclaturi§ti §i de puicutele de interlopi, cari
au deprins lesne de ce derapaje sa se fereasca.

Insa genialitatea acestei strategii literare inaripate se vede orbitor abia pe plan
intern, unde insuportabilele incercari prin care a trecut Fluturele amiral al
postromanismului inhiba orice interes literar pentru cum vor fi fost lichidati Labi§ in
anul Budapestei 1956 §i Preda in anul Gdanskului 1980, uitarea ob§teasca a acestor
primi scriitori postmoderni§ti ai no§tri privilegiindu-1 tot pe Alergatorul de cursa
lunga, incat a ajuns sa devina pentru eel mai influent critic eel mai important fenomen
literar postbelic.

* Este un Kitsch banal sa cauti prin po§ete sa afli de ce s-au iubit parintii,
fiindca fara destin, e ca la caini, chestiune de feromoni.

Mai curat e sa te intrebi de ce tocmai in 1956, cand 1-au curatat pe Nicolae
Labi§, pe primul poet Roman postmodern cu o con§tiinta ecologista fara pereche intr-
o - cum dicteaza Coca Dospinoiu cocalarilor comentarii - tara de porci, unde mistretii
se impu§ca in ratii de cate 400 o data.

* Generatia Ligii Culturale nu a gre§it vazandu-ne ca pe italieni, francezi §i
spanioli, adica apti pentru cea mai inalta civilizatie §i capabili a ne indeplini Misia
Culturala, in RO §i-n WO, ca fratii no§tri de Ginta Latina. De aceea, scriitorii Romani
de talent cat al lui Labi§ sau al lui Preda sunt suparator de numero§i, iar a te mentine
in top e un chin, trebuie mereu sa supralicitezi, precum politicienii, intre doua idei
alegand-o tocmai pe-aia care-ti aduce mai multi simpatizanti, chiar daca ea este un
neadevar.

De aici §i declaratii cum ar fi ca ce 1-a impresionat la maxim in viata a fost
contemporaneitatea cu Revolutia Fututa §i cu atacul terorist din 1 1 septembrie, sau ca
Eminescu n-a fost luetic (boala lumeasca la care poporul e milos!) ci pur gi simplu
nebun (exact cum a zis Macedonski, atragandu-§i atata binemeritata ura literara), sau
ca geniu azi nici nu poate exista, nu convine Autoelitei, ci doar ni§te meseria§i care i§i
respecta clientele, un Lenin postmodern §i fesenist exclamand absolut egal intre
Appassionata §i Vali Vijelie ca ce mari minuni pot faptui ciolovecii!

97

* O sarcina de onoare pentru postmodernismul romanesc, pentru postromanism
in general, este ca in spatiul inca viran dinspre Spitalul Coltea Bucure§ti sa nu se
privatizeze vreun cleptocrat comerciant de lux, ci sa se realizeze un monument
compatibil cu noua estetica readymade, lansata nu de mult de unii edili pe §oseaua
Colentina prin transformarea in statuie a unei avionete.

Este spatiu destul aici pentru a se aduce daca nu o locomotiva optzecista macar
un tramvai autentic sau a se reconstitui unul, de model ca al aceluia de-a slujit de
instrument uciga§ in noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956 asupra celui dintai poet
postmodern Roman, Nicolae Labi§, contemporan cu americanii Allen Ginsberg,
Gregory Corso, Gary Snyder §i Lawrence Ferlinghetti, ale caror busturi ar putea sa se
vada la geamuri.

* Exercitiu de atac. Sa se argumenteze deconstructia-demolarea lui Labi§,
disparitia sa din manualele §colare, nu prin apucaturile vanatore§ti ale cleptocratiei §i
ale burgheziei de merit, servite neecologic de filologi, ci prezentandu-se catre parinti
avantajele acestei politici nou-canonice sub forma protectiei aripii Emo a Generatiei
Pupici , cate un Licean Neascultator, care ar mai citi, putand prezenta tropisme spre a-1
imita pe Labi§, cum Esenin avea nostalgia unui sfar§it ca al lui Pu§kin, nefiind prea
limpede daca Labi§ul rus, in tot decembrie, 1925, chiar figura pe registrul bine
controlat de ceki§ti al scriitorilor gazduiti la Hotelul Angleterre, cand s-a produs
decesul prin sinucidere, sau doar a fost adus in camera cadavrul.

* Exercitiu de simulare cum a fost. Sa se simuleze la un Castel documentarea
despre o Revolutie §i sa se preleveze de la Timi§oara ce declara istoricului Marius
Mioc dl Gliguta Traian, impu§cat la baza gatului, in 18 decembrie 1989, pe treptele
Catedralei Ortodoxe ctitorite de Regele Mihai, rescriindu-se putin 03 §i chiar
momentul labi§ian al postmodernismului:

- A doua zi am aflat ca tot la Catedrala a fost omorat §i vecinul meu Nemtoc
Marius. Se pare ca el a fost impu§cat ceva mai devreme, poate de la el erau baltile de
sange pe care le vazusem.

Dupa caderea lui Ceau§escu am fost la spital sa-mi pansez rana

In 1990 am fost chemat la Tribunalul Militar unde au fost judecati militienii
invinuiti ca au tras la catedrala. Eu 1-am descris exact pe eel care a tras, dar nu 1-am
vazut in boxa acuzatilor. Toti invinuitii la proces au fost eliberati.

Dupa proces, in februarie 1991 treceam pe zebra de la prefectura. Un tramvai a
trecut prin fata, iar din spate am fost impins intre vagoane de doi indivizi care apoi au
disparut. In urma acestui accident am mai stat o luna in spital. (Cf. Marius Mioc -
Revolutia din Timi^oara, Ed. Sedona, 1999, p.42)

* Publicul euroatlantic este adevarata tinta. Ai zice ca, dragi elevi, critica
reiterata enervant a protocronismului, a dacismului §i a nationalismului mitraliaza o
presa a national-comunismului postmodern, adica postceau§ist, pe care de la Schloss
Solitude, unde priapismul Intelectual creativ vine de la sine, nu se vede ca a cam
disparut din chio§c, poate prin genocidul pensionarilor in Epoca Mooye, iar pe la
Targuri se vede microscopica ghereta romancierului Pavel Corut in comparatie cu
imperiul dlui Liiceanu.

A§! Nu risipe§te fluturele de aur nobil polono-evreu §i bulgar al
postmodernismului romanesc munitia §i timpul §i frunza de dud, ca sa se bata cu
morile de vant ale nationalismului din RO, blegit de tot, pus cu botul pe labe atata

98

vreme cat fotbalul tricolor ramane incalificabil la marile competitii planetare sau
nimere§te in grupele cele mai infernale.

Publicul euroatlantic este adevarata tinta! Un public in stare sa sponsorizeze
orice eroica actiune de civilizare a triburilor din Marea Galitie, in scopul de a evita
aparitia unui nou totalitarism, fie prin aplicarea gre§ita a marxismului, fie prin negarea
nazista a „genialitatii" acestuia.

* Pentru veleitar. Textul ca textul, mai iei de la unul, de la altul, iese un aluat
ininteligibil §i dai §paga la un promoter sa ti-1 laude sau unui juriu sa ti-1 premieze, ba
ca e§ti un nou Labi§, ba ca e§ti un nou Preda, ba ca poti deveni un fel de Mircea
Cartarescu. Cum reduci insa decalajul, cum reu§e§ti a-1 egala pe Mircea, nu in ce
scrie, fiindca oricum nu prea e citit , ci in calitatea exceptionala a lansarilor §i a
interviurilor?

„Eu am inceput prin a ma gandi sa scriu o carte de 1 .000 de pagini, apoi m-am
gandit la titlul «Orbitor», care sa incapa pe cotor. Este o carte in forma de fluture, a§a
cum §i plan§ele din testul de personalitate au forma de fluturi. Cartea mea ar trebui
privita ca un test de personalitate. Cea mai buna metoda de citire a acestei carti este
ghicitul in ea, fiind inutila o hermeneutica, pentru ca nu are un cifru, in ea se poate
ghici propria noastra personalitate."

Un adevarat profesionist! Plus experienta greu de recuperat a calatoriilor, plus
limbile straine, plus baza de relatii, plus publicul cultivat, fesenist, manelar §i global
euroatlantic!

E prea tarziu, cauta alt rival!

99

7. Marin Preda - intaiul prozator postmodern roman

* Tema pentru doctoral. Pornind de la premiza ca
Moromete nu e un taran, ci tot un Victor Petrini, un
Intelectual re-constituit cu mijloacele realismului taranesc
sovietic de ocupatie, cand cenzura te trimitea la Canal daca
inventai un carturar neodios, sa se demonstreze ca Marin
Preda este intaiul prozator postmodern roman , lucru
conrirmat §i de procedeele narative bazate, intr-o era a
ticalo§ilor, pe „manuscrisul monstruos" al texistentei totu§i
nefatatatoare de cuvinte din Cel mai iubit dintre pamdnteni -
roman a carui virulenta antibol§evica §i antisecurista face din
auroralul TO o poliloghie publicabila de catre tovara§ul
Popescu-Dumnezeu in proportie de 85%, ceea ce se
incadreaza in standardul de toleranta curent al Epocii Cea.
Cercetarea se va instrumenta cu mijloacele literaturii comparate §i ale
imagologiei prosopagnozice structuraliste, evidentiindu-se protocronist inapoierea
prozei americane cincizeciste a epicului infrastructurii rutiere, fata de spatiul literar al
Alergatorului de cursa lunga asasinat, mon cher, la Mogo§oaia, intr-un context
labi§ian, cand tensiunile sindicale §i papale din Polonia catolica nu permiteau §efilor
no§tri de promotie din Securitate §i Matrio§ka sa tolereze in 1980, dupa numai trei ani,
un nou Goma facand pe viteazul ucrainean Ilia Muromet in sudul Galitiei Mari
nelevantine, dupa ce o patise cu postmodernul antiamerican Soljenitin, care
exploatase §i el matricea stilistica a satului:

- N-am sa spun ca aveam cine §tie ce plan precis, dar un lucru il intuiam, il
presimteam cu claritate: mujicul asta de Ivan Denisovici nu putea sa-i lase indiferenti
nici pe mujicul superior care era Aleksandr Tvardovski, nici pe mujicul suprem,
Nikita Hru§ciov. A§a s-a §i intamplat: la urma urmei, nici poezia, nici chiar politica n-
au fost acelea care au hotarat soarta povestirii mele, ci tocmai aceasta substanta
funciarmente taraneasca, atat de batjocorita, asuprita, ponegrita la noi incepand de la
Marea Cotitura, §i chiar §i mai dinainte. (Cf. Vitelul §i stejarul, Humanitas, 2002, vol.
l,p.30)

* Despre hemografie. Nu e mare deosebire intre a scrie cu tine insuti ca Nichita
Stanescu §i a pretinde ca nu poti relata decat despre tine Totul, ceea ce echivaleaza cu
argumentarea slujirii oricarui Stapan, caci nu mai poti combate sistemul
concentrationar pe motiv ca nu ti-a facut tie pielea abajur! Nu avem insa un site pentru
fani §i fane, cu detalii de bucatarie duhnind a tocana, cum ofera majoritatea scriitorilor
de cariera mondiala, dimpotriva una din marile performante ale lui Mircea Cartarescu
este ca §i-a apdrat cu o mare eficientd intimitatea §i, biografic, e tot atat de enigmatic
precat matelotul Thomas Pynchon, eel care $i-a facut publicitate din refuzul
publicitatii , nearatandu-§i vreodata chipul de ingamfat scriitor profesionist spurcatelor
videocamere ale timpului nostra.

Cine a taiat prin naveta Capitala pe din doua, in anii optzecismului, §tie ca
Povestirile despre Bucure§ti ale lui Radu Paraschivescu contin mai mult adevar uman
decat Orbitor-\x\ cartarescian.

100

Nu §tim insa despre Mircea insu§i cat adevar este in Mirci§or sau in Mircione al
prietenilor, altfel zis daca in TO avem amintiri din copilarie in sensul lui Ion Creanga,
adica reconstituire, sau avem cu totul altceva, anume re-constructie, cum se vazu in
03 ca a procedat cu Revolutia Impu§cata, pe care o livreaza clientului occidental cum
ii place, ca Revolutie fute§a §i, evident, Fututa.

De aceea, nu vom lua in sens paunescian parintii ca Parinti, ci vom vedea in
cuplul cincizecist bazat pe mama covorareasa. Ana Ro§culet abia fofilata de la
Tantava in Colentina lui Paraschiv Moromete, mai mult o re-scriere a exceptionalei
nuvele a lui Marin Freda, vomata de tanarul prozator in incon§tienta §i deriziune,
precum poemele lui A. E. Baconsky despre ascutirea luptei de clasa, fiind vorba de o
stahanovista filatoare tarancuta la ora§, careia nu-i prea place la film pentru ca se
termina prea repede scrisul §i nu poate silabisi replicile, dar ajunge in happy end la
Congresul Intelectualilor pentru Face in tara lui Chopin, langa Ficasso, Sartre, Aragon
§i ceilalti nepedepsiti colaborationi§ti cu totalitarismul marxist §i Cagabaul lui.

Nu §tim, de asemenea, cat adevar este in celelalte opusuri din sistem scrise la
persoana intai, persoana cea mai personala dar de maxim efect de sinceritate!

§i nici nu ne intereseaza! Dupa cum, nefiind securi§ti, nu ne bagam botul in
continutul jurnalelor, chiar publicate de autorul insu§i.

* Dar pentru a scrie ca Marin Preda iti trebuie oase de romancier. Nu dupa
1989 §i-a facut maestrul Mircea Cartarescu o cultura gtiintifica , nolle biblioteci
aducand altceva: budism, teozofie. New Age, mind games, ITC, gandire sapientiala.
Quasarii ii apar peste calea ferata foarte devreme, cum am constatat ca viitor Unic
Cititor inca din burduful autobuzului 109.

Tocmai de aceea se intampla in poietica lui ceva ce-1 nauce§te pe imitator:
lecturile au fost rumegate candva §i textul curge acum ca final de matase:

„Scrisul este pentru mine un drog, un drog psihedelic. Scriu cu atata placere,
deoarece in timp ce scriu am viziuni. De aceea scriu mereu de mana, deoarece in acest
fel dureaza mai mult, iar personajele §i figurile au suficient timp sa se contureze §i sa
ia forma in scris."

„Intr-un fel, cartile mele nici nu-mi apartin §i n-am de ce sa fiu mandru de ele.

Ele sunt scrise in caiete, de mana, de la un capat la altul, fara §tersaturi sau
inversari de fraze §i capitole. Va stau la dispozitie cu manuscrisul Levantului, sau cu
caietele Orbitorului. De multe ori m-am simtit un instrument de scris in mana
altcuiva. Dar de cate ori am incercat sa scriu singur am ratat, §i paginile s-au dus pe
canal, luand urma copiilor avortati"

Ceea ce confirma Jorg Flath - The eight or nine A5 notebooks are covered in
blue handwriting, almost without corrections - vizitand apartamentul de la etajul cinci
din blocul Banalitatea Raului de pe §oseaua §tefan eel Mare, Mircea marturisindu-i: /
wrote as if in a trance, without apian or preliminary studies. Nobody believes me, but
wait, I'll fetch the manuscript.

Ramane ca Academia Romana, chiar daca scriitorul Cartarescu n-o prea
intereseaza cat n-a luat Nobelul, sa se zbata §i sa se bata pentru achizitionarea acestor
caiete §i a le facsimila precum pe ale Foetului National, in scopul formarii in cultul
muncii cinstite a tineretului idealist.

* Eroul Civilizator. Chiar daca nu este un luminator explicit al poporului,
neaducandu-ne din peregrinarile sale un documentat Caminante ca Octavian Faler,
nici marturisindu-se cine este §i ce vrea, ca Marin Freda eel din Viata ca o prada,
Mircea Cartarescu editorialistul a binemeritat de la Fatrie ca Erou Civilizator.

101

Evident, eel mai profund ne-a civilizat crisalida prin firul narativ oniric-
halucinatoriu al TO, bazele teoretice ale sarmanului visator Dionis fiind astazi
depa§ite, de§i aspiratiile spre acelea§i performante privind jocul de-a spatiu-timpul
raman, ba chiar se diversifica, desigur, intr-un Parnas concurential, animatoarea TV
Mihaela Radulescu avand in sincronia Epocii Mooye aspiratii spre o idealitate
similara cu a lui Mirci§or cand noteaza ca „Poti sa visezi cu ochii deschi§i §i sa iube§ti
cu ochii inchi§i", intr-un singur oximoron arahnologic fiind tatuat intreg traseul
cartarescian de la pre-nostalgicul paradisiac volum Visul la bestsellerul madrigal De
ce iubim femeile, totul explicandu-se prin preferintele selecte ale autoarei cand cite§te,
cum ar fi Don Quijote, sud-americanii (Llosa, Marquez §i Isabel AUende), ru§ii mei §i
multi autori romani (Liiceanu, Cartarescu, Agopian, Ple§u, Eliade...), ceea ce §i
explica atitudinea de mare intelectuala de toata stima cand a avut curajul revolutionar
singular de a da cuvant Mariei-France lonesco, cu indignare venita sa apere memoria
tatalui in cotita RO.

* Indubitabil, stilul epopeii metatextual-parodice Orbitor corespunde stilului
noilor noastre vremi, a§a cum le-a descris Marin Preda in eseul Era Ticalo§ilor, care
poate sa fi fost divulgarea locului manuscrisului insu§i mobilul crimei din anul ales sa
inceapa optzecismul, 1980.

De aceea, este vrednic de damnare cine nu-i admira autorului uria§ele
constructii onirice, maternitatea cu giganti pentru Herman, ce fac din Casa Poporului
un moft din chirpici, prostul gust al indecentei introspective §i descriptive de inscriptii
§i enunturi obscene, la urma urmei fire§ti intr-o §coala pentru puii de om, precum §i
procedee insolite, cum ar fi bulgarizarea §i apoi polono-evreizarea discursului mitic al
megaromanului, pe cand istoria Neamului Romanesc se prigone§te, §i mai ales sa
invatam sa fim gmecheri , observdnd siderati cum se creeaza o biografie de rezistent
prin poezie, de disident, de opozant, de amardt, de persecutat, de erou martir al
Revolutiei futate din prima seara infutelnita ceceului.

* Botnitele postromdnismului. Marin Preda, ajungand cenzor tanar al lui
Zaharia Stancu, fara sa-1 mai intrebe tai?, i-a forfecat scena botnitelor din Descult, cu
mentiunea ca ce, suntem popor de idioti?

Proza §i mai ales publicistica Fluturelui postmodernismului romanesc este plina
de „botnite", la o lectura atenta gasindu-se cu nemiluita exagerari interesand Institutul
pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), fondat virtual de
Camelian Propinatiu, putin inainte de sihastrire, ghicind in noiembrie 2007, la
Gaudeamus, intentia unor neofasci§ti de a devasta laca§ul romanic din Gallese
reconstituit de marele artist antibol§evic Camilian Demetrescu, cum au §i cutezat in
ianuarie 1979, marxistele Brigate Rosse, pedepsind in siajul Paul Goma „tradarea"
lagarului fericirii.

De exemplu, fermecat de stilul sau perfect filologice§te, nu observi la pagina
215 din 03 exagerarea urmatoare:

„Unitatile mill tare lucrau cu pierderi planificate: in fiecare an mureau, §i la
M.A.N. , §i la M.A.I., in jur de zece soldati la fiecare unitate, fie ca se sinucideau in
garda, cand aveau in incarcator cartu§e de razboi, fie ca primeau un glont intre umeri,
ca din intamplare, la tragerile de noapte, sau erau, mai rar, ce-i drept, impu§cati de
ni§te brute de ofiteri."

Daca inmulte§ti cu 10 numarul unitatilor nu e exclus sa obtii mai multi morti
decat s-au jertfit pentru Reintregirea Neamului in Razboiul Sfant.

102

* Vremurile Marin Preda §i Editura Viata Romaneasca s-au schimbat, un
asemenea titlu nici nu mai e de dorit de americani in postistorie, iar statuia lui
Caragiale a fugit. Nu bursa de la Schloss Solitude, pe care au mai avut-o §i T. O. Bobe
sau Daniel Vighi, declan§eaza suspiciunea unei situatii cu totul neobi§nuite pentru
scriitora§ul roman, martir al tranzitiei, care de regula scrie §i apoi face barcuta poemul
§i-i da drumul pe Dunare in portul Giurgiu, sa se ia la intrecere cu motonava
Amadeus.

Facerea textului nu a pornit de la perspectiva de a dospi in sertar sau in fi§et din
lipsa de editor, difuzare §i public, ci de la certitudinea pregatirii, simultane expulziei,
a unui debordant mecanism publicitar, ca pentru pamper§i, in RO, relativizand orice
critica §i, mai ales, de la anticiparea traducerii sale pentru piete WO de mult mai mare
interes, piete cerand confirmarea imaginii exotice despre istoria §i revolutia de kkt a
Romanilor precum §i intarirea mitului autorului erou civilizator postmodernist,
eventual cu biografie de amarat, disident anticeau§ist §i chiar viteaz care a stat cu
capul sub gloante.

* Moromete perpendicular pe Kirciul ^tiintific. Taranul mozaicar flu§turatic,
care prin 1970 uitandu-se excitat la Luna plina, aplica descoperirile NASA comentand
intr-o static de transportati in comun dintre Balaci §i Sili§tea-Gume§ti, ca la
Bloomington, ca sfera cucerita de americani e ca femeia, in fata calda gi la cur rece ,
nu numai ca explicase exhaustiv termodialectica iubirilor hetero, ci §i descoperise
postmodernismul, pe urmele lui Labi§ §i Preda, deschizandu-i robinetul fluture la
adevarata autenticitate, neluand adica in serios pretentia §tiintei Nobelilor de a explica
lucrarea lui Dumnezeu, doar pentru ca a ajuns ea, Savanta Cercetare-Dezvoltare, un
pic mai capabila azi sa omoare lumea, pe autostrazi, la tembelizor sau prin obezitate.

Moromete, uitandu-se chiora§ la albilita, la fluturele de varza calita Acherontia
atropos, cu greu ar accepta sa inoate in stilul fluture printre sloganurile aduse de
Catrina de la predica, de la Popa Panda de la biserica, dupa ce a spovedit-o pe profa
Coca Dospinoiu:

- Fluturele a inventat sufletul uman. Suntem omizi §i vom deveni fluturi...
Suntem fiinte cu metamorfoza, deja construite pentru mantuire. Doar cu doua aripi
fluturele i§i poate lua zborul perpendicular pe univers.

* Bancurile neselectate, reproduse fara jena in toata stupiditatea lor, pot veni de
acolo ca, scriindu-§i Mircea 03 cu ochii pe Marin Preda, prin comparatie cu Delirul,
aceasta proza a sa de reconstituire istorica pe baza doar de familia lui compusa dintr-
un fel de nomenclaturist §i dintr-un fel de informatoare, in blocul Banalitatea Raului, i
s-a parut insipida, lipsita de substanta epica, de personaje simpatice, de dialog.

Dar nu putea nici sa nu se diferentieze de periculosul taran francez.

lata de ce cred ca nu s-ar fi ajuns in corzi, de sa recurgi la bancuri imbecile in
epoca post-Bula, daca o parte din investitiile §i eforturile facute pentru demolarea lui
Eminescu s-ar fi directionat in 1998 §i spre Marin Preda, impotriva caruia nu s-a reu§it
niciodata o coalitie de prestigiul celei din Dilema 265, desigur §i de frica lui Cezar
Ivanescu.

* Ca Roman, daca nu e§ti nici Bisisica, nici gherlan, nici un gugulan tanar
idealist de 8 puncte timi§orene, nu poti sa nu fii entuziasmat de cum sa faci, de
procedeele cartaresciene de a seduce domnita intinsa lene§a pe canapea cu mitul
persecutatului politic, premiat totu§i de Uniunea Scriitorilor §i suficient de
semnificativ publicat §i promovat pana in 1989, nereie§ind deloc literatura de sertar

103

dupa Revo §i mirandu-se cititorii de pozitia ambigua la evenimente, favorabila
fesenismului.

Nici dracu nu va verifica-n colibele negrilor la New Orleans sau in acvariile din
Amsterdamul lui Culianu §i nici la Villa Serbelloni de la Bellagio pe malul lacului
Como, daca a fost Mirci§or Victor Petrini al nostra torturat de Securitate (care ca
Intelectual nici nu-§i vrea propriul dosar!) sau chitantele adeveritoare „e-adevarat: ai
mei au platit de cinci ori pan-acum pentru mine amenda pentra parazitism, de cinci ori
cate opt mil de lei pentru mine, §i-ar fi putut cumpara o casa cu banii a§tia", ca §i
statul cu capul sub gloante la baricada sau la Metrou (cand alti revolutionari cu
conceptii mai bracaniene despre stupiditatea poporalui i-o trageau sub coada
Revolutiei Romane-n ceceu).

* Esenta texistentei. Autoelita este o adunatura periculoasa pentra popor, care
sprijina, cu suprema ei autoritate Intelectuala §i morala, drept eel mai bun roman al
Epocilor Dej, Cea §i Moo, nu bestsellerul Cel mai iubit dintre pamdnteni, al primului
prozator roman postmodern, Marin Preda, ci un grupaj de 1400 pagini care fac
abstractie de detinutul politic §i de victimele totalitarismului marxist, dintre fanii cei
mai pretio§i ai Fluturelui Postmodernismului, puiul de nomenclaturist regasindu-§i
parintii sau bunicii evocati prin familia lui Costel Goanga, puiul de securist - in
delicioasa familie a Esterei Hirsch-Stanila, numai puiutul de detinut politic ramanand,
ca un caine raios prigonit de toti bodyguarzii, la poarta de moschee a binecuvantatului
text, despre care nici nu se poate palavragi critic deoarece e proiectat pentra vanzare,
pentru „ghicit" in el misteral cutremurator ca de la 11 decembrie 2000 incoace tree
anii §i noua tot nu ni s-a adus la cuno§tinta oficial falimentul civic al Migcarii
Atitudinare , triumful cleptocratiei §i birainta pluralismului garantat UE asupra
democratiei, pluralismul fiind o asigurare ca nu te mai aresteaza nimeni pe criteriul de
clasa dar nici pentra coraptie, pe cand_democratia, ca o idee buna se poate
implementa (= esenta texistentei), pentra ca cetatenii se preocupa de viata publica,
reeducati cu adevarat dupa Emanciparea Cadrelor Didactice.

* O noua gnoza, publicitara. Cel mai bine vandut scriitor roman §tie despre
seductie atata meserie incat nu poti avea pentru el decat o prietenie indragostita, dar
nu ca jovialul Micu pentra patitul Petrini, a§a ca nu-i poti face decat declaratii de
iubire, ca unui Stapan de la care a§tepti un salariu fix motivant, bonuri de masa §i
bonusuri din vanzari, care ti se cuvin pe baze morale, deoarece criticandu-i derapajele
postromaniste nu-1 inveti tu sa scrie, pentra c-a invatat el prin imitatie din familie, de
mic, surprinzand framantarile suflete^ti ale destalinizarii lui taticu ^\
nedumeririle acestui nobil creier virgin la legionarismul ro^u al national-
comunismului ceau^ist, dar ii faci o neobi§nuita publicitate §i mai ales il ajuti sa-§i
regleze strategiile literare, cum e §i presa utila guvernului pentru mantuirea poporului.

* De sub talpa de tanc a ocupantul sovietic, ridicarea deplina a capului se va fi
Scut la noi odata cu Declaratia din aprilie 1964, prin care comuni§tii romani se
declarau neutri in cearta celor sovietici cu cei chinezi. Chiar §i atunci, trupul angelic al
romanismului palpaia in intregimea fiintei sale. In acela§i an 1964, cand la Bucure§ti
se implementa national-comunismul, incepe a se mi§ca §i Chi§inaul: Revista Nistru
publica poemul Legamdnt, dedicat de tanaral Poet National Grigore Vieru lui Mihai
Eminescu.

104

* Postmodernismul occidental este in realitate un post-soljenitism, dupa cum in
RO, este un postpaulgomism , insa§i inventarea Cenaclului de Luni e§alonandu-se
exact joi 3 martie 1977, tocmai spre a le da studentilor o preocupare, organizandu-li-
se §tiintific timpul liber de sa nu se angajeze cumva, ca Intelectualii unguri,
cehoslovaci §i polonezi, in Luminarea Poporului, care era prioritatea nationala.

Postmodernismul a crescut, a§adar, ca un vis de fata, in bre§a, in gaura data
bol§evismului romanesc de marele disident Paul Goma, implinind profetia genialului
poet Nichita Stanescu eel elegiac cum ca in orice scobitura ti se va pune un zeu.

§i aceasta este atunci fisura care scoate din mode §i actualitate nu numai multe
pagini cartaresciene ci §i El Hombre reciente al lui Patapievici, aproape in intregime,
prin incultura sau nesimtirea unor nedisidenti de a nu cuprinde in bibliografia
bestsellerului nici pe Soljenitin, nici pe §alamov, nici pe Goma, nici pe Cioran, nici
macar pe Tutea, de te intrebi cre§tine§te cu a cut putere face el toate minunile astea?

* Postmodernismul era tolerat in Epoca Cea deoarece bagcalia duce la gpaga, iar
metaromanul la gantaj , rezultand consens, nu sinucidere sau Revolutie, insa
perpetuarea pana la glorie a acestui curent in Epoca Mooye are o explicatie orbitor de
simpla: prin superficialitatea lejeritatii lui ca de lenjerie feminina el imbraca eel mai
bine formele opulente ale veselei noastre Coruptii de azi, cand Liberty se reduce pe
nevazute la Libresse, drapand-o suportabil ca §i cum nici n-ar fi o problema.

* Gemenii luminii. Minunandu-te de monotonia cartaresciana de a nu-§i
modifica scrisul datorand ceva Revolutiei sau Manifestatiei din Plata Universitatii, te
resemnezi ca era chiar fireasca o diviziune a muncii, unii sa-§i amane opera facand pe
talibanii antibol§evici iar altii, mai §mecheri, sa §i-o continue, deta§andu-se in
managementul carierei.

Totu§i, daca Mircea Cartarescu s-a multumit doar cu a privi spre balconul
Golanilor, speriindu-se de icoana BOR §i de dublul chip Eminescian, e posibil ca
imagologii §i anchetatorii psihanali§ti sa deduca din acest dublu chip care-1 intimida
insa§i geneza interioara a narativei Orbitorului, care opereaza cu gemeni, incepe cu
despartirea lor misterioasa §i sfar§e§te atomizat apocaliptic cu reunificarea familiei, nu
cu reintregirea la Prut a Neamului.

Dar tot in strafundurile incon§tientului maptexului, a ma§inariei producatoare
de text, aflam mathesisul universal al lui Coelho, aprinderea luminii prin frecare, in
subteranele §i abatajele fiintei, a securi§tilor unii de altii, insa§i inspiratia divina
pentru titlul Orbitor in anamnesisul arhetipal venind de acolo ca o data cu alte zeci de
mil de oameni ce priveau spre balconul de la Geologie, am scandat §i eu pana la
ragu§eala «Securi§tii-n mina, sa ne dea luminal »

Geamanul lui Mircea in acest caz este Marian Munteanu, un fel de Rimbaud de
care nu auzise pana atunci nimeni, incat te intrebi de ni§te prodigioase consecinte daca
lider al MPU ar fi fost eel mai bine cotat dintre tinerii scriitori optzeci§ti, Mircea
Cartarescu, prin a carui portavoce oranj s-ar fi exprimat delicios §i Marin Preda, §i
Nicolae Labi§, predecesorii sai in postmodernismul serios, poate mai cre§tea atunci §i
capacitatea Golanilor de a se adresa unui public vast!

* Fluturii Proorocului Apocalipsului de Bucure§ti. O, Doamne, cine nu-§i
aminte§te, la auzul cuvantul Levant, un episod de mare lirism bucure§tean fanariot,
cum izbucne§te ciuma-n Principele celui mai important prozator de Bucure§ti, in afara
de Mircea Cartarescu §i de Marin Preda al Delirului, regretatul Eugen Barbu, acum
printre ingerii lui Ple§u, maestrul realismului magic balcanic corintic!

105

E un suspans prelungit ca-n filme haiduce§ti, cand se rapesc fecioarele sau
fecioriile elevelor, §i din seninul nocturn prevestitor a seceta §i a spirit primar agresiv
§i a apocalipsa orbitoare de la obraz, deodata:

- O nuntire de fluturi, parca neclintiti, du§i de o secreta mi§care spre fantanile
Principelui umbri lumina lunii. Intai venira cei cu aripile ca pucioasa, galbeni §i u§ori,
iradiind in noapte, taind aerul in miliarde de felii, erau fluturi amiral, fluturi-lamaita,
albilita, fluturii cerului §i fluturi de sidef, vestind zorii ce nu se mai aratau. Pareau
frumo§i, multi cum erau §i plutind u§or deasupra caselor, apoi invaluira pomii §i
coroanele lor odata se prabu§ira intr-o devorare lacoma §i ramasera pustii §i iar
inflorira in stralucirea lor mirata cand norul eel galben se ridica deasupra palatului.
Aripile galbene erau stravezii, ai fi putut vedea intepatura albastra a stelelor prin ele,
dar in aceasta frumusete totul se duse, la fel de incet, cu aceea§i tainica mi§care, cum
ai muta vag lumina.

§i scriitura §i delir naratologic gasim din plin la acest odios bol§evic slugoi al
ceau§ismului, lectia literaturilor latino-americane celor mirifice e pe deplin invatata.

Plus inca ceva, cu desavar§ire nepotrivit cu superficialitatea postmodernista:
documentareal In baza ei, Bucure§tiul e Bucure§ti la Eugen Barbu, pe cand al lui
Mircea ai zice ca seamana cu Havana, Pretoria §i Saigon.

Opera colectiva sau nu, Principele ne-a lasat acei sateliti recitibili §i azi,
Caietele, cele mai interesante de la ale lui Eminescu incoace, incat te §i miri ce ii
urnea pe arti§ti §i scriitori sub totalitarism sa-§i faca bine treaba, in absenta
concurentei acerbe in rau din sotietatea de§chisa, daca nu altceva decat Idealizarea
Misie Culturale §i iubirea national-comunista de Neamul Romanesc.

De aceea, pute a Principe, a rafuiala cu un principe/print, §i scena de amor de la
Belaggio, desfa§urata-n 03 doar cu putin sub nivelul princiar, dar oricum la nivel
aristocratic §i fara chiloti, pe viermi de matase Bombix mori, parodiind parca celebrul
Memento mori hugoliano-Eminescian.

* Nu pe autori ci pe teme §i motive. lata de ce, faptul ca geneza exterioara a
Orbitorului este o continuare, o ducere mai departe cronologic - desigur incon§tienta
in adancurile locuibile ca Floreasca ale Gropii lui Ouatu - a operei bucure§tene a lui
Eugen Barbu, pe cand geneza interioara tine de disperarea din Levantul §i Visul
chimeric de a nu putea depa§i ca geniu simulant geniul natural al Poetului National, ne
face sa credem ca, dincolo de previzibilul tsunami publicitar, nici monumentala
Istorie critica a literaturii romdne, a autorului manifestului Imposibila lustratie, care
da cadou securi§tilor Revolutia §i Tranzitia, cum altii au dat Romanii de peste Prut
Cagabaului, nu e chiar ceea ce ne trebuia, deoarece nici unul dintre pamanteni nu-§i
poate lauda critic adversarul literar, §i cum trebuie, sau ce trebuie facut mai departe,
adica nu sa continui de la 1941 incoace, fiindca ti s-ar repro§a ca ai luat ca reper
Razboiul Sfant, ne-a aratat tot comunistul optimist George Calinescu, anume sa
operezi cu smerenie depersonalizanta, ca-n Universul Poeziei, nu pe autori ci pe teme
gi motive , cum au evoluat ele, grea §i migaloasa analiza-sinteza ce nu este de
neconceput azi, cand beneficiem in toate serviciile de tehnologia informatiei §i a
comunicatiilor, iar personalitatea e un moft.

* Ce ma invata Marin Preda este adevarul Vietii, nu adevdrul din carti, nici
adevarul partii comerciale striptease din mine. Pana unde merge abjectia in prietenie
§i in politica §i in zarca. De ce iubim femeile in Era Ticalo§ilor §i la ce trebuie sa ne
a§teptam noi, barbatii Neamului, de la unele dintre ele, cu deosebire de la refugiatele
din Basarabia, ca rusoaica balerina Matilda de la Ansamblul MAI ce a§tepta tramvaiul

106

mortii lui Labi§, de§i eu vad in mi§toul ce face Victor Petrini de basarabeni o
lamentabila incercare, fie §i subcon§tienta, a scriitorului infrico§at dupa Delirul, de a
se pune bine cu Cagabaul §i cu alte forte. Cum sa duci totdeauna o viata
independents, fara Stapan. Cum sa scrii la momentul potrivit Delirul. Cum sa fii
postmodern in modul de a muri, repetand pe acela§i Labi§ in conflictul cu Pasarea cu
clont de rubin. Etcetera.

De la Mircea Cartarescu, prin personificare §i prin antiteza, deoarece n-a facut
observatie romanesca pe naveta luand 109, stand ca boustrophedonul catoptromant
inghesuit intre scolopendrele fute§e §i tatoase de la APACA, dupa Frucola de la
Garofita, §i nefiind capabil, ca halucinat, a crea tipuri §i fauna balzaciana, ci doar ni§te
cuvinte tarani putind abstract a usturoi, sub fanarioti precum sub bol§evici, fara
amanuntul semnificativ, eu ar trebui sa a§tept de la dansul eel mult o lista de carti
fundamental, dar uite ca nu mi-o da nici pe-aia, indispensabila cand o sa ne
desfranam in noua Biblioteca Nationala, referintele de prin interviuri fiind doar
capodopere obligatorii!

Ca filolog, ca teoretician precum Umberto Eco, ar trebui atunci, vei spune, sa
ma invete macar cum sa scriu, dar nici asta nu e adevarat!

N-ai decat sa incerci TU sa scrii mai bine, in noua ta vila chici de procuror de
pe Lacul Morii de la Snagov, decat Mircea Cartarescu la Bellagio sau la Castel, §i vei
constata cu surprindere ca nu vei dobandi nici pe departe acelagi succes , nici macar
daca prin excesul de postromanism antivoievodal, adica antiEminescian, iti umfli
pectoralii, aratand a Geniu Inaripat.

§i atunci tot ce te poate invata Cel mai bine vandut scriitor roman este doar sa
iti alegi judicios Stapanul, acel Stapan care sa faca eel mai mult pentru promovarea ta,
incat sa daruie§ti Literaturii Romane acel Nobel pe care ea il merita inca de pe vremea
cand ar fi implinit Eminescu 5 1 de ani.

* Ce il invata Marin Preda pe Mircea Cartarescu. Mai intai, ca disperarea duce
la hemeralopie, la pierderea vederii in intunericul epocii §i la comoditatea de a te
metamorfoza dintr-un fluture intr-un vierme facator de cuvinte. Ca tu scrii o expresie
verbala §i ca Istoria literara cite§te altceva. Ca e suficient sa supravietuiasca - firesc ca
mae§tri §i doctrinari ai compromisului! - mortii tale, numai o mana de du§mani
influenti §i, in pofida a cum te recepta publicul, drept opozant la totalitarism haituit nu
numai de Securitate ci §i de Matrio§ka, pentru trecerea Prutului in Delirul, sa ti se
construiasca sistematic, indelungat §i durabil, o imagine de dogmatic marxist imputit
de origine taraneasca, nascut fara biblioteca in bordeia§ bordei bordei.

Numai ca Dumnezeu nu doarme §i Adevarul se exprima prin cine nu gande§ti §i
prin cine nici nu gande§te ca e pixul providential.

In definitiv, in TO, Mircea tot vorbe§te in dodii despre celalalt geaman,
construindu-i o legenda de legionar strain necreditabila, ar rade §i ultimul tablagiu
securist de ea. Este limpede ca numele Victor e predestinat §i ca Autorul, precum
scribii sacri, nu §tie cui imprumuta vocea sa naratologica de bariton.

Tot decorul fastuos de la Casa Poporului, sub ploaia de raze §i explozia de
fulgere globulare fotbalistice banale §i ni§te kirlieni ce vin de la portretul astral al
Luceafarului, cum a indicat talcuitorului pista slujitorul Domnului antiEminescianul
Chivu prin coperta Dilematica de februarie, nu sunt decat omagiu §i a§teptare §i mea
culpa in cazul turnatorilor §i tortionarilor, fiindca eel ce vine, eel ce se intoarce la
reintregirea familiei nu e decat Detinutul Politic, eel mai iubit dintre pamanteni, avem
in finalul din Orbitor. Aripa dreapta apoteoza unui Victor, iar in acest Victor noi
trebuie sa citim Victor Petrini , insa§i reconcilierea nationala §i consensul iliescian de

107

la alegerile din 1 1 decembrie 2000, pe drumul integrarii europene, fiind de neinchipuit
daca puiul de nomenclaturist §i puiul de detinut politic nu merg tinandu-se de mana sa
caute jucarii stricate in gunoaiele de la Glina.

* Ceva de spus. O bizarerie tipic postmodernista, dar psihanalitic descinsa din
ambitia lui Mirci§or de a-§i birui §i umili printr-o cariera internationala incuiatul tata
tiranic, chiar pe terenul scrisului, ca era §i el gazetar, la Steagul Ro§u, este faptul ca
spre, deosebire de Eminescu, la Cel mai bine vandut autor roman se manifesta - in
Orbitor, Travesti §i allele - brasc §i din nimic ambitia goala de afi scriitor. Cum altul
se face karatist sau chirurg sau notar. Apar §i exercitii zilnice, sa te mentii in forma!

Nu exista mai intai revelatia a ceva de spus, care sa pretinda apoi a te califica la
§coala de scriitori de la filologie, de care un detinator de univers Intelectual ca Marin
Preda nici n-a avut nevoie. Nu apare intai mesajul, acel ceva de urlat in strada, care sa
justifice noul mod de viata §i asta inseamna ca de fapt ne prozaizeaza epopeea
nationals urmatoarea fenomenologie a degenerescentei de la Aron Pumnu incoace: 1)
noi avem ceva de spus, 2) noi avem ceva de scris, 3) noi avem ceva de vandut!

* Castrarea idealismului. De fapt, in a nu parcurge lungul Golden Gate spre
postmodernism, adica de la noi avem ceva de spus tocmai la noi avem ceva de vandut
s-a pitulat §i taina idealista ca de ce ai no§tri tineri antiEminescieni euroatlantici
percep ca „idioate" versurile unioni§tilor, anume fiindca dinspre Basarabia ni se
solicita idealist, pana §i de - e drept, acuzat ca-§i vinde tara - un Grigore Vieru in
poemul Vremuri, insa§i incalcarea regulilor economiei de piata : lata §i/ Tarani cu
mere, veniti/ Tocmai din satul meu de la Prut./ In Piata Matache din Bucure§ti/ Stau
merele noastre/ Ru§inoase §i umilite/ Printre banane - printre ace§ti/ Cacatei auriti/
In§iratipe tarabeJ Nimeni nu vrea sa cumpere Basarabia...

Altminteri, asimilarea poeticii postmoderne e perfecta, ca-n curcubeul lui
Cartarescu din Piata Galati, mai putin castrarea tricolora a idealismului.

* Un activist care-§i permite sa-^i tina nevasta casnica. In anul ales 1980 Marin
Preda s-a dus de la noi ca sa se poata afirma optezici§tii drept carau§i mai departe a
cuceririlor sale in materie de libertate literara a criticii bol§evismului desantat in
Romania dupa ce am pierdut Razboiul Sfant in contra Bol§evismului §i Fascismului
(1941-1945). Spre surpriza oricarui cercetator, de la radicalitatea din Cel mai iubit
dintre pamdnteni, noi dam mereu inapoi ca racul, ajungand in 2007, prin 03, pana la
elogiul securistului de omenie §i al micului nomenclaturist cinstit care a crezut in
marxism, in colhoz §i in noua revolutie agrara.

Personal, pana la intunecatul Gaudeamus 2007, nu am avut orbitor revelatia
dezinteresului Molotov-Ribbentrop al Autoelitei fata de Basarabia, dovedit prin
demolarea cultului unionist de pe Bac, bazat pe Eminescu §i §tefan cel Mare. Nici la
constituirea acestei elite atitudinare ca emanatie a nomenclature de E§alon Doi sau
Trei sau chiar Unu mare importanta n-am dat, pana sa constat, ca §i cum m-ar fi suduit
cineva de neamuri, ca familia fictionala ce epitomizeaza din blocul dinamovist
Banalitatea Raului suferintele noastre sub totalitarism e a unui activist care-§i permite
sa-§i tina nevasta casnica. In fine, nu m-am obi§nuit inca a avea sentimente de
recuno§tinta fata de Securitatea noastra, care calauzita de §efii ei de promotie a
proiectat §i implementat Revolutia Fututa, ne-a scapat de comunism §i ne da economia
de piata, pluralism, precum §i cultura de cel mai bun gust, aplicand doar criteriul
este tic.

108

* Tema de licenta. Pornind de la §oparla unei covorarese „ca §i securi§tii sunt
oameni, bea §i ei cate-o cafeluta naturala, mai fumeaza cate-un Kent, mai cite§te «Cel
mai iubit dintre pamanteni»..., de', cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale..."
(03, 31) sa se investigheze discursul postcomunist denigrator asupra memoriei lui
Marin Preda, marele prozator citit de toata lumea in anii optzecigti ca disident
antibolgevic , posibil martir despre care exista suspiciunea ca, mai mult pentru Delirul,
ar fi fost lichidat, ca §i Nicolae Labi§, de catre Matrio§ka, adica de un fel de securitate
romano-sovietica, ipotetica dar cu efect omorator, expunerea extraselor din carti,
periodice §i emisiuni structurandu-se semnificativ ca o executare inertica in gol a unor
directive de la Directia VII Literatura, lansate inca din epoca preoptzecista a urmaririi
informative a Editorului, dar pentru care mecanismul opritor s-a defectat la Revolutie.

Sa se mentioneze expresiv in concluziile finale ca nu poate fi votat drept
canonic nici un demers critic care nu mentioneaza pentru Marin Preda tipul de lectura
anticolhoz al operei sale sub bol§evism.

§i sa nu se uite ca nici memorialistica Romlagului, nici degradarea optzecista a
umorului in ba§calie manelara, nu au dat pagini mai corosive despre activist,
propagandist §i securit, mai u§or memorabile pe inteles de catre popor.

* Nu, nu este u§or sa fii eel mai mediatizat, mai promovat §i mai bine vandut
scriitor roman. Un man§on de ura, din partea veleitarilor, dar §i acea ura abstracta de
tip Moarte Intelectualilor! specifica societatii postmoderne daca nu se face Luminarea
Poporului sau Emanciparea Cadrelor Didactice, s-a coagulat de mult in jurul aurei
sale, protejandu-1 pe Mircea de inveninatele sageti venite in permanenta din toate
directiile, trimise din toate pozitiile.

In aceste conditii, o u§oara crispare te cuprinde ca exeget, tinzi sa simplifici
argumentele, sa fii §i tu brutal!

Marin Preda, in Cel mai iubit dintre pamdnteni, intimideaza ca un doberman
bine hranit atacurile maidanezilor §i ale javrelor hamesite: prin metoda savuroasa §i
postmoderna de a descrie ospete sardanapalice Chateaubriand, accesibile doar
scriitorilor colaborationi§ti, in seceta Romaniei ocupate de Armata Ro§ie §i desanti§tii
ei, dupa ce am pierdut Razboiul Sfant in contra Bol§evismului §i Fascismului (1941-
1945).

La 23 Mai 2006, printr-o interventie intitulata Volodea, a§a cum il §tiu eu,
Mircea Cartarescu pune la punct scurt, contondent, leninist, cu argumentul
recunoa^terii occidentale a autoritatii, controversa legata de cine e romanul ALES sa
condamne comunismul ca §ef de comisie al pre§edintelui Basescu - vreun detinut
politic sau Volodea? Evident Volodea!

Fara a sta de palavre cu adversarul, Mircea i§i aminte§te la intimidare
boiereasca de o bursa Rockefeller traita la Bellagio, in nordul Italiei, pe malul lacului
Como, la faimoasa vila Serbelloni, „intr-un peisaj care nu era de pe acest pamant",
folosit in 03 ca decor pentru innobilarea polono-evreiasca prin sex cu §tiutori
convergenti spre Cititorul Unic, a ziaristului agrar Costel, Vater des Ich-Erzdhlers .

Rasfat regesc cu piscina intregit de revelatia ca s-a scaldat §i Volodea
Tismaneanu in acel lux, anume/ara a ascunde in cartea de oaspeti ca e din Romania!

Dupa care subliniere de mare merit, urmeaza argumente de portret moral,
profesional §i antidiscriminatorii, care reflecta partial un complex de inferioritate ca
de la fiu de gazetar agricol, cum ar rezulta din TO, fata de fiul unui tov Leonte fost in
Brigazile Internationale §i la Radio Moscova, apoi dir. adj. la Editura Politica, azi
Humanitas, §eful catedrei de Marxism-Leninism la Universitatea Bucure§ti, dar §i la

109

Fabrica de activi§ti Jdanov, redactor la varianta romana pentru revista lui Stalin
Problemele pacii §i socialismului.

* Lauda liberalului Nicolae Manolescu. Ceea ce, impunand pe Volodea in
fruntea Comisiei Tismaneanu, vrea sa spuna Mircea, dar nu pridide§te din cauza
esteticii postmoderniste, pentru care a optat cu o incon§tienta inexplicabila la un
romancier a§a de calculat, este ca totalitarismul bol§evic din Romania a fost de o
eficienta de lansaj cosmic.

Aceasta megaperformanta inseamna ca sub Dej au fost lichidati sau reeducati
mai toti politicienii de calitate Regala identificabili §i, pe baza de dosar, urma§ii lor au
fost impiedicati sa le continue activitatea §i sa realizeze macar Luminarea Poporului.
Dar nici sub Cea, dupa extinderea Romlagului la intreaga tara - cand Romania s-a
ocupat singura, cum ne exprima Paul Goma, nu s-a renuntat la aceasta politica de
asasinare a viitorului. Urmarirea potentialilor politicieni Regali prin sistemul
turnatoriei §i prin metode specifice a continuat cu aceea§i asiduitate. A§a ca dupa
Revolutia Fututa-n ceceu, chiar daca au reaparut partidele istorice, ca manatarcile
dupa tempesta, ele erau doar ni§te fantome, ni§te siluete de tir, fiind de presupus ca
majoritatea batranilor influenti vor fi fost obligati sa aleaga, la eliberarea din temnite,
intre turnatorie §i cimitir.

Dupa cum se §tie, formele fara fond aduse de tineretul idealist de la 1 848, au
fost umplute ulterior, dinspre satul Romanesc spre ora§, de intelectualitatea de calitate
Regala, fiind transformate printr-o munca necurmata in prestigioase institutii
europene, care au functionat perfect.

Megaintelectualii romani au ratat insa facerea Monarhiei Bipartide, ca §i
Luminarea Poporului sau Recuperarea Basarabiei.

Ei nu s-au inscris nici la tarani§ti §i nici macar la liberali, ei au preferat sa alerge
pe tu§a in chilotei negri, facand pe arbitrii, cu exceptia dlui Nicolae Manolescu, pe
care insa tinerii optzeci§ti nu 1-au urmat in bloc, ramanand §i in ziua de azi datori
Clasei Muncitoare, pentru asistenta neacordata ei atat inainte de elicopterizarea
Ceau§e§tilor cat §i mai indeosebi dupa.

* De prisos sa mai spunem ca mai exista §i alte pareri, dar nu e rau sa citam, ca
alt tip de discurs, cum se exprima anticipat sceptic, in studiul sau Lolek, Bolek ^i
„elitele", publicat la 3 mai 2006 in New York Magazin, dl Valerian Stan:

- Tocmai 1-am vazut la televizor pe Vladimir Tismaneanu, alesul lui Basescu in
fruntea Comisiei prezidentiale de analiza a dictaturii comuniste, intr-un dialog cu Ion
Cristoiu - fostul sau tovara§ de convingeri comuniste, in presa trecutului regim. Fiu al
tatalui sau (un Stalinist sinistru), dar §i un privilegiat al regimului pe care este
presupus a-1 „analiza", Tismaneanu a explicat senin ca alegerea sa este sa se
vorbeasca nu despre un „proces al comunismului" ci despre „decomunizare", §i nu
despre „regimul comunist criminal", ci despre „regimul comunist ilegitim".

Important praxiologic e ca ideea de a descrie savuros luxul de care au beneficiat
cei doi §efi de promotie nesecuri§ti din e§alonul 3 chiar a intimidat adversarii, adica
puii de detinuti politici, pana la paralizarea capacitatii de intoarcere la argument §i
Comisia s-a facut corespunzator prevederilor initiale, acordandu-se insa in Raport o
pondere de doar 1% pentru Revolutia Fututa, in paguba imaginii euroatlantice a
Neamului Romanesc, privat de o mare pagina de eroism derulat in cea mai placida
postmodernitate.

110

Dar poate ca fara acest e§ec al lui Volodea nu am fi avut 03 ca pe un fel de
compensatie, a§a cum e romanul activistului Mircea al Matildei Petrini fata de
romanul activistului Nicolae Moromete.

* Daca, Doamne fere§te, ar veni Marin Preda §i ar citi TO, probabil ar vedea
imediat in aceasta sigla prenumele antiEminescianului T. O. Bobe, s-ar gandi apoi la
poetul Cartarescu din perspectiva amicului critic de la Editura Cartea Romaneasca,
monarhistul Mircea Ciobanu, §i 1-ar vedea ca simulant, deci 1-ar cataloga drept
„facator de cuvinte", nevazand mare branza in halucinantul efort stilistic §i
arhitectonic, singurul masurariu fiind ca pentru orice Intelectual din popor cantitatea
de adevar uman , care este intr-adevar mult inferioara in Orbitor celei din Cel mai iubit
dintre pamdnteni, dupa cum evocarea istoriei, pornind de la programatica prioritate
nedreapta a re-constructiei fata de reconstituire, este in 1500 de pagini de o
inconsistenta care trimite la a mai invata din recitirea Delirului cum sa te documentezi
despre Romania Regala sau despre Revolutie, al carei principal eveniment a fost nu ca
au luat ai lui Hiescu puterea, era previzibil, ci amanuntul semnificativ: incinerarea
timi§orenilor la Bucure§ti-Auschwitz, arderea Bibliotecii Fundatiilor Regale cu
pierderi din Eminescu, Mircea Eliade §i altii, plus, in general, ce s-a intamplat in
sufletul celor uci§i la Revolutie ca §i in al familiilor lor sau obtinerea abia sau tocmai
in 19 decembrie 1989 a vizei Bun de tipar pentru Constelatia lirei, splendida
antologie a poeziei basarabene - superioara celei optzeciste a lui Vlasie, din care nu
prea ai ce reciti - ingrijita de Arcadie Donos §i Mircea Ciobanu, cu o succinta prefata
a lui loan Alexandru datand semnificativ din 27 septembrie 1986!

* §i eu am trecut prin Belaggio! §i eu am frunzarit Cartea de Oaspeti, dar m-a
impresionat mai degraba insomnia din acele a§ternuturi princiare a tanarului Emil
Cioran, aflat in drum spre Reich, gazduit de fasci§tii lui Mussolini la faimoasa vila
Serbelloni, §i destul plimbat cu un puitor de mine pe Lacul Como cat sa observe in
stilul fluture atat obscenitatea de Y feminin a hartii matrozilor cat §i calitatea de lindic
dulce §i desfranat a a§ezarii, in ridicolul rigorism moral antepostmodern al vremii el
adresandu-se faimoasei vile ca unei localnice buzate, dintre acelea prea dornice de
impreunare sub duzi pe dude ude, cu vorbele: Femme debauchee on arrachera ton
clitoris, oeuvre de Satan, et on lejetera aux chiens. Dieu le veut!

* Excluderea celorlalte orientari sexuale din paradis. De cum dai jos labele
Epocii Mooye de pe praxiologul Mantuirii §i te orbe§te balos doctrina, nu poti a nu
lacrima duios ca exista aici indiciul unui feti§ism al sexului frumos, remarcat §i de
Mihail Ralea cand explica de ce vedea Rasputin pe Dumnezeu de cate ori voiau
mu§chii lui abdominali. Riscul unor astfel de pagini sexualiste pentru un segment de
public avid de indulgente este a face sa cada in ghearele uzurii copile din popor, gata
sa exclame: A^j dori sa flu personaj in acest roman!

In acest caz, lectura corecta oftalmologic ordona intoarcerea aspra din tavan cu
picioarele desculte pe pamant, dupa ce am admirat pedichiura. Ceea ce nu inseamna
ca arta prozatorului postmodern roman ajuns la deplina maturitate, nu genereaza zi de
zi pagini fascinante, mobilizatoare: „Caci sfant era sa lingi cu devotiune scrotul
iubitului tau, sfant sa saruti buzele sexuale ale femeii tale, cum ai saruta o floare sau o
manuta de copil. Pe cand zaceau invers, imbrati§ati, cu gurile afundate intre pulpele
barbatului §i-ale femeii iubite, o fericire fluida §i luminoasa ii inconjura ca un cocon
de mosc §i hipnoza adanca. Barbatul desfacea cu gura sa aspra singura poarta spre

111

paradis care-i era data-n aceasta viata, tunelul de carne pe care-1 strabatuse el
insu§i...." (03, 339)

Sanctus, ai! Singura poarta spre paradis ! „Da-o-n pizda ma-sii, bre, nea Hie!
Da-o-n pizda ma-sii, zau a§a..." parca-1 auzi aici pe un personaj al realismului socialist
trimitand la origine, ca incorecta politic excluderea celorlalte orientari sexuale din
Paradis, speculatiile Intelectualilor, pe primarul Regal Aristide, creat de eel mai iubit
dintre romancieri, neuitatul Marin Preda, de mult, in anii '50, dar viu §i tepos ca
palamida, semn ca pe meleagurile noastre primitive §i dreptcredincioase personajele
catolice nu prea prind radacini, iar Catedrala Mantuirii Neamului se va inalta mai
repede decat mall-ul cultural al Bibliotecii Nationale, care nici un universitar pe
puncte n-are nevoie sa acceseze studentii de unde §i-a plagiat dumnealui cursul.

* Calitatea ta de Cititor Unic, spre care converg in degringolada de azi seriile de
§tiutori, concomitent de la Mircea Cartarescu §i de la Marin Preda, iti permite sa le
pui unul langa altul §i sa le compari, textele finale, finalizate, a§a cum se stocheaza ele
in Akasia, unde ordinea cronologica nici nu se mai respecta, cum a intuit §i Einstein
Concordia dintre gemeni, privind fix spre unul din orologiile Bernei, in ceas greu, ca
§tefan eel Mare al patriotului nostru Dimitrie Bolintineanu. §i atunci, constati cu
uimire ca de fapt asta cu Orbitorul lui fara pic de umor, ce texte hallucine, scris la o
tensiune §i o incrancenare caznita greu de indurat, este mai degraba un expresionist,
pe cand clasicul, deta§atul, morometianul prin ironia-i fina §i autoironie Marin Preda
este adevaratul nostru prim romancier postmodern, spre marea perplexitate a multor
papitoi canonici rama§i cu aprecierile critice incremenite in proiect.

* O grosolana eroare de gust. Prin capacitatea sa de a pasti§a orice, maestrul
Cartarescu ar fi eel mai indicat dintre scriitorii in viata ca sa ne restituie, in scop
didactic, cate o imagine despre cum §i-ar fi desavar§it Nicolae Labi§ Lupta cu inertia
sau Marin Preda Delirul 2, chiar daca atarna greu handicapul uneia dintre cele mai
grosolane erori de gust venite cand autorul, anticipand ca burghezia de merit §i
cleptocratia vor concura in achizitionarea de blazoane, impingand Republica spre
revenirea la Monarhie, el i§i innobileaza tatal gazetar agricol marxist onest punand in
pat lucrativ american cu frunze de dud §i Bombix mori §i matase finita pe stoc, un
polonez §i o evreica, in ne§tiinta de cauza ca dupa Revolutia §i Proclamatia de la
Timi§oara deja este un titlu de excelenta in placiditatea UE, tocmai simplul noroc de
a fi banatean.

* Carturarii demni §i serio^i nu stateau la cozi. Cand bine hranitul Marin Preda
e nu mai putin ticalos decat Petru Dumitriu punand geneza interioara a Canalului
Mortii pe seama unui banc Stalin-Dej, ne reamintim ca numai activi§tii sau securi§tii
cu bun contact cu norodul, nu §i carturarii, pot avea cinismul de a se baza pe
incapacitatea gloatei de a sesiza contradictii, proprietate care explica dealtfel de ce
marxi§tii adora dialectica.

Este o mare magarie sa scrii cronica unei familii mic nomenclaturiste, cu tata
fictional gazetar al noii revolutii agrare, deci asigurat cu portbagajul plin de pe la
CAP-uri, lAS-uri, combinate porcine sau avicole, cu muiere casnica ce gatea bine,
naturist, bulgare§te, supa fara apa numai din tomate pruni§oara, sau dolongacii mai
apetisanti ca orice tiramisu de dupa Revolutia Futata-n ceceu, §i in acela§i timp sa
inventariezi tribulatiile pe la cele cozi ale procurarii alimentelor de baza de catre o
asemenea familie de exploatatori ro?ii ai Clasei Muncitoare, manipuland oamenii
simpli ca partidul gi securitatea au suferit cat amaratii de rand .

112

§i ar mai trebui precizat ca aceasta foamete ceau§ista era relativa! Nici nu se
poate compara cu genocidul din 1946-1947. Nici macar cu acela ce a urgisit
pensionarii §i alte categorii sociale, inclusiv cadrele didactice, catre anul eclipsei
1999, consecinta a efortului Conventiei Democrate §i al Autoelitei de a achita datoriile
§i falimentarile Cleptocratiei, stranse sub guvernarea de unitate aproape nationala
Vacaroiu.

Cel putin o treime din Romani o ducea bine-n ceau§ism, era fericita, avea ce
manca din frigiderul sovietic Saratov plin sau macar din romane§tile arcticului Fram!
Ba chiar, prin specula cu alimente, punea bazele capitalismului de mai tarziu. Statul la
cozi era neobligatoriu, viza un mic lux. Bol§evicii invatasera de la Marx ca nu poti
create plusvaloarea ignorand constrangerea ca forta de munca trebuie sa se reproduca
de pe o zi pe aha. Turtoiul, terciul sau ca§a nu dispareau niciodata.

Ar trebui subliniata cu mai multa demnitate rezistenta ca, de fapt, carturarii
demni §i serio§i nu stateau la cozi ca nevestele de mic nomenclaturist, ei se hraneau cu
ce apucau, injurau coleric, se culcau flamanzi, dar ascultau pe virtuozii Richter,
Oistrah §i Rostropovici sau Europa Libera, a§a ca au supravietuit sanato§i spiritual.

* Unitatea nationala §i culturala. De ce un om de umor natural ca Marin Preda
nu a facut caterinca de romani §i de romanism? De ce n-a radiografiat §i el fecala
mioritica? De ce?! Pentru ca nu 1-a lasat Bisisica! Pentru ca sili§teanul avea educatie
Regala, interbelica, traise intr-o tara pandita, amenintata §i de vecini, §i de mari puteri,
chiar indepartate, daca ar fi socotit ele ca sacrificand romani inferiori rasial pot obtine
compensate bol§evice sau naziste prin alte parti.

Despre aceasta Romanic Regala, 30 nu ne invata nimic, este o carenta de
documentare la Castel mai urata decat cea privind Revolutia Impu§cata. Nu numai
romanul lui Lucian Blaga, Hronicul §i cdntecul vdrstelor, eel cu idila dintre luntra§ul
Caron §i Romania Dodoloata li este strain Lepidopterei postromanismului, ci §i
romanul minimalist de atmosfera publicat sub forma de jurnal de Octavian Goga la
1927, Mustul care fierbe, din care orbitor reiese cat ne-am luptat noi romanii cu
opresorii o mie de ani §i de ce anume nu ne-am jertfit pentru jucarii, ci pentru unitatea
nationala §i culturala, aia pe cale a o risipi azi Intelectualul incon§tient cand, spre
deosebire de muncitor §i taran, care s-au dumirit repede cum e cu managementul
calitatii, nu-§i face treaba tocmai corect, mai ales cand §i-a gasit §i Stapan sa ni se
lamenteze de coruptie in televiziuni §i presa de capital cu origini foarte murdare.

* Umorul cartarescian ca mix. Pare ca o singura data are obsedatul de succes
mai mare decat al tatalui kafkian, incrancenatul Mircea, umor compatibil cu al lui
Marin Preda, care - sfidand pe bagatorii de seama ai Uniunii - pune pe jandarm sa-1
injure indelung de mama pe micul revolutionar Ceau§escu in Delirul, sau
nominalizeaza printre noii prieteni ai lui Moromete tocmai pe un Nae Cizmaru!

Anume atunci cand, sub feromoni de fluture Grande abbuffata, e de facut
po§ta-n gangbang postmodern Revolutia Romana §i, prin delicata Maria Rosetti, e
maculata insa§i ideea pa§optista, cea mai nobila, mai idealista, mai Intelectuala, din
istoria noastra cinica sub vremi, de s-a mirat §i un observator cultural ca nu
explodeaza de indignare nici un bun Roman. E vorba in 03 la un moment dat de cine
o incepe in CC pe Revolutia din Decembrie la fluturele somnoros , dupa ce i s-a
administrat „substanta V a lui Pynchon", care desface automat picioarele partenerei,
iar dl Ion Hiescu, dintotdeauna exersat in ale organizatoricului, propune a se respecta
ordinea de pe lista, cu voia dumneavoastra a§ezandu-se astfel ultimul, avand adica a

113

regula in finalul §edintei mai degraba consensu! spermelor din amonte decat propriul
aval gelatines !

* Nu ne ajuta cu nimic pe noi, cei §apte magnifici mari cititori, substanta
discursului marxist cand in Epoca Cea trebuia sa citim la lumanare. Pentru Epoca Dej,
ne priponim In Cel mai iubit... la o scena cu un avocat care se bazeaza pe Scdnteia sa
obtina NUP pentru un hot cu caruta de pe camp, in baza anuntarii de catre gazetarul
Costel Goanga a incheierii recoltatului spicoaselor. Cam a§a e §i cu discursul
consistent sau nu al Megaintelectualilor. Vorbe, vorbe, vorbe grele! Ce conteaza sunt
nelmplinirile privind macar Luminarea Poporului, Relntregirea fie §i pe net a
Neamului intre RO §i DRO, Monarhia bipartida liberalo-taranista originara,
Reprimarea Bol§evismului, Wikipedia Romaneasca, Valorificarea Diasporei Romane,
Emanciparea Cadrelor Didactice, Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei,
Occidentalizarea Infrastructure Intelectuale, Eruditia sexualista, Canalul Tv Didactic
§i mai ales Fisiunea Monopolul Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei.

* Obsedantul deceniu. Tineretea parintilor fictionali, ambii marcati cu boli
dermatologice (lupus colateralis, respectiv apilozitate pectorala in decubit dorsal) din
TO nu poate fi gustata optim decat ca parodie la farsa Ana Ro^culet, unde e mult
romantism revolutionar sub ocupatia sovietica §i o tesatoare tot de la tara, de§i Marin
Preda divulga in caracterizare ca nu-i placea la film neputdnd silabisi repede ce scrie
jos, iaca dar ca ea e trimeasa de RPR la Congresul Intelectualilor pentru Pace de la
Breslau, servind pa§nic maioneza cu porumbel langa aide Picasso!

Apropo de acei ani dementi, Autoelita ar trebui sa elucideze totu§i nu atat daca,
a§a cum sustine istoricul nesustinut de Humanitas Nicolae Baciu, Occidentul a cedat
procentual Romania bol§evizarii ireversibile, ca e clar c-a facut-o, ci de ce o fi atat de
interesat Stapanul eel Nou sa ne convinga ca desantul de activi§ti ce-a insotit tancurile
Armatei Ro§ii era un roi de flutura§i, ci doara fiind Romanii - ca rasa - mai turnatori
§i mai national-comuni§ti, NOI AM TRAS IN NOI, adica s-ar putea primi unele
consolari morale macar? Ori se merge de-a dreptul la intimidare doar a§a, pentru orice
eventualitate?

* Ignorarea Romlagului in TO §i in genere a anilor de OCUPATIE sovietica
preocupata cu a distruge prin cele mai rafinate materialist-§tiintific metode con§tiinta
nationals, ca §i cum subiectul ar fi fost epuizat de Marin Preda, este nu numai un gest
incon§tient de respect involuntar pentru disidentul Paul Goma, al carui martie
cutremurator 1977 a declan§at de fapt optzecismul lunedist liric catavencar,
reprogramandu-1 luni din ziua de joi, ci se constituie imagologic ca un act fascist de
rasism pur, apropo de prejudecata care se formeaza despre Romani in imaginarul
violent al planetei tot mai stramte cerealier, ca au vocatie de a sta cu mamaliga
neexplodata sub vremi.

Pentru ca, a§a cum cite§te tanarul student transnistrean la filozofie la Bucure§ti
Kotofei Ivanovici sau cum pricepe-n State mai trecutica Suelin, frunzarind orbitoarea
carte la McKeldin Library, Neamul Romanesc, pe fundalul micilor mizerii ale caruia
se produce din fluture-n fluture epopeea bulgara a Badislavilor, apreciata superlativ de
universitarii parizieni, de Julia Kristeva §i de antitotalitarul Tzvetan Todorov, a§a
apare el, omul nostru carpat, mai tampitel, lene§ §i crud de la natura, de la ADN, iar
nu prin vitregiile vremurilor c-a supravietuit in barlogul cela cu doua ie§iri, cantat de
un alt calator, dar boier milos, Dinicu Golescu.

114

Nemaipunand la socoteala consecintele pentru Catedrala Mantuirii Neamului
daca damnarea din ADN vine din veac.

* Troica Mantuirii. Pentru ca Steaua Nostalgiei care ne lumineaza Candidatul
Nobel eel mai bine plasat sa functioneze orbitor macar pana la ceremonia decemarii
insemnelor magice, decanonizarea lui Marin Preda §i eliminarea lui din manualele
alternative este o necesitate obiectiva, pentru ca cine recite§te Cel mai iubit dintre
pamdnteni §i compara cu necunoa§terea vietii §i cu lipsa de documentare din cele
1400-1500 pagini TO, ramane cu buzele umflate: dispretul morometian fata de
facatorii de cuvinte §i mai ales fata de funesta risipire a 20% din text in labageala
autoreferentiala, permisa §i gustata doar de la filolog la filolog, nu numai ca se
consolideaza, dar spore§te odata cu insu§i dosarul privind abaterea Autoelitei de la
Luminarea Poporului prin predilectia ei nereeducabila pentru metafizica §i
metaroman.

In co§marurile sale, in consecinta, pentru un virtual 04, sufletul lui Mircea
Cartarescu trebuie sa expecteze soteriologic a avea de a face pentru validarea
Mantuirii nu cu judecatori evident coruptibili, ca Herman §i ceilalti agenti literari sau
promoteri, ci cu un fel de Troica stalinista cu stilouri de aur, care-i va solicita o
autobiografie, sincera, nu ca-n Orbitor, §i apoi va trece la interogatoriul propriu-zis,
un membra fiind tocmai numitul Marin Preda, iar ceilalti, evident Mihai Eminescu,
nominalizat §i de antiEminescianul Chivu pe celebra coperta dilematica ce anticipeaza
03, precum §i Nicolae Labi§, nominalizat de mine, pe considerentul ca a fixat pe
vecie norma morala, varsta de maxim 20 de ani, dincolo de care colaborationismul §i
chiar compromisul cu Abjectia nu mai sunt compatibile cu est-etica galitiana mare.

* Densitatea de adevar , singura care aduce nemurirea unui text, in loc sa
creasca, se diminueaza ca §i la Marin Preda cu volumul III Suzy Culala, tocmai in
finalul TO, din pricina neinspiratei predici textualiste ca sfar§itul unei carti, de care nu
§tii daca nu cumva e una proasta pana nu se pronunta §i du§manii, ar fi insu§i Sfar§itu'
Lumii, care nu e nici un progres veritabil sa te opre§ti din Monologul lui Hamlet ca sa
faci cu ochiul la spectatori, injurandu-i de mortii Revolutiei ca mai lini§titi-va
catharsisul, fiindca asta e doar o piesa de teatra, morga pentru ce-ati scos belet, nu e
realitate!

David Spielberg, pentru Intdlnirea de gradul trei, nu a ales Washingtonul ca
platou sa se puna pe el OZN-ul Slavei, fiindca §tia ca G-D n-ar desemna pentru
inceperea generalei urmariri penale retroactive pana-n fluturele somnoros, care este
Judecata de Apoi, ni§te locatii spurcate antropic sau animalier.

Este suficient sa te uiti insa ca un japonez naiv la peretele de vest al Voronetului
sau sa cite§ti ca prieten belgradean celebra carte a dlui Sorin Dumitrescu despre
Chivotele lui Petru Rare§ §i te vei dumiri ca tot un geniu ca Michelangelo avea
dreptate: Infrico§ata Judecata nu e un show!

Iar semnele nu se vor arata mai ales publicului cultivat bucure§tean, dresat sa
nu creada in proaspat deconstraite constructe culturale, cum ar fi geniul, poporal §i
lacrimile, care nu convin Autoelitei expirate, parazitare §i ezitante in a-§i declara
falimentul civic, ca sa-§i poata sufleca manecile tineretul idealist, a carai venire se
apropie vertiginos §i implacabil ca Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic.

* Europa ar fi importat vaste tiraje din bestsellerul cu trei autori
megaintelectuali care nu mai necesita nici o prezentare, dnii Andrei Ple§u, Mircea
Dinescu §i Horia Roman Patapievici, intitulat Cat am cd^tigat §i ce s-a pierdut

115

legitimdnd noi recent CNSAS-ul, mai degraba decat daca i s-ar traduce prin ICR SF-
ul Cel mai iubit dintre pamdnteni.

Pentru ca sarcinile emanate de la popor, de la clasele pozitive, Clasa
Muncitoare in primul val, erau foarte personalizate.

Dl Andrei Ple§u trebuia sa elucideze care au fast turnatorii lui Constantin
Noica, o pleiada selecta, fascinanta, mereu innoita, de pe vremea Sigurantei §i a
regimului antonescian militar-fascist pana la denuntarea sub Dej, cand cu trimiterea in
Romlag, §i mai apoi sub Cea, cand cu izolarea tocmai in judetul suprasecurizat al lui
Nicu, inclusiv in ce prive§te ce dezvaluiri voia Printi§orul, injunghiat, sa faca la
Televiziunea lui Brate§ la Revo - episod absent in fascinantul 03.

Dl. Mircea Dinescu, ca poet cu vagi apropieri manageriale de §tiinta conducerii
societatii, ar fi trebuit sa scotoceasca cu metoda Arhivele, afland totul despre eel
dintdi poet postmodern romdn, Nicolae Labi§, lamurind definitiv pe baza de cata
turnatorie §i ancheta s-a facut, ca daca el nu murea de balerina §i tramvai, dupa ce
scrisese fati§ contra rolului conducator al Partidului , atunci se stingea in Reeducare,
fiind irecuperabil din pricina inteligentei, documentarii perfecte §i a patriotismului de
moda veche - o deosebita atentie acordandu-se combaterii versiunii accidentului
vehiculata de Mioara Cremene §i preluata cu naivitate de Cezar Ivanescu §i Stela
Covaci in cartea lor, cum ca baiatul de la filaj 1-ar fi impins din gregeala pe Albatros
sub roti, deoarece metoda istoriei postmoderne este verosimilitatea, or, nu e plauzibil
sa se fi intamplat omorul fortuit §i fara pregatire informativ-operativa, individualizat
pe un singur agent, de filaj, §i exonerand de orice raspundere chiar institutia
fundamentals in statul nostru totalitar.

Avand in vedere ca in realitatea noastra Romaneasca din Akasia personajul care
incameaza protocronist Intelectualul Recent este filozoful gnostic roman Victor
Petrini, inferam categoric ca dlui Horia Roman Patapievici nu-i mai ramanea decat sa
se preocupe sub zodia fluturelui de misterele de te cutremuri cum a murit Marin
Preda , eel mai iubit prozator al tuturor timpurilor, neintrecut nici azi in critica
memorabila a bol§evismului, perceput ca disident in acel determinant an 1980 de a
trebuit inventat optzecismul matricial, depresurizandu-se resurectia unui lirism
prozaic mai aproape de popor chiar §i la umori§ti, cum gasim de pilda la §alom
Alehem, pe care nu se poate ca tanarul sili§tean sa nu-1 fi citit cand debutau
cincizeci§tii sub Dej.

116

8. Jos labele Epocii Mooye de pe praxiologul Mantuirii!

* Monstruoasele lumdnari de cununie. „Poza tipica de la cununia alor mei, atat
de retu§ata ca ar fi greu de spus cum aratau, de fapt, insurateii: el cu parul negm ca o
pata de tu§, lins pe spate, cu expresia indarjita de parca ar fi fost in fata plutonului de
executie , cu un costum de haine negru parca desenat in fundal, ea in rochie de
mireasa, cu o fata de nerecunoscut (putea fi oricine din filmele de epoca), iar in parti,
tinand monstruoasele lumanari de cununie, o na§a grasa dincolo de firesc, cu picioare
atinse de elefantiazis, §i un na§ chel, cu o mustata gen Groucho Marx."

In realitate, cum
se intocme§te de la sine
act constatator §i la
trairile Regelui David,
nu exista ceremonie mai
inaltatoare decat a
cununiei ortodoxe,

exceptand poate abjectia
de a asculta vreo Miss a
pro defunctis performata
la capataiul du§manului
tau.

Batandu-§i orbitor joe de sfintele lumanari ale BOR, catalogandu-le drept
„monstruoase", manipulat de copchil de exemplul strivitor al Tatalui sau fesenist din
TO de-a rapt §i patul cu ei ca-n manelele nuntilor necesare, gazetar agricol care nu
primea pe popa cu botezul, mai familiarizat cu brigazile ateist-§tiintifice dupa uitarea
Sfintei Biserici, - eel mai bine vandut scriitor roman dovede§te inca o data
necunoa§terea elementara a vietii, a realitatii Romane§ti ca eel mai important la o
nunta in spatiul galitian carpato-pontic-danubian nelevantin, este cum se simte
ginerele , ce-are el in cap, care este conceptia lui despre instinctul primat al apararii
virginitatii de catre mireasa, nu spermantetul lumanarilor, dar eel mai rau mi se pare
ca Mircea insu§i, criticand fizicul de la lumanare, nu explorand metafizica
simbolisticii ei guenonine, este a§adar preocupat de mantuirea sufletului sau de
postmodern imbuibat cu euri mai putin decat va fi fost pana §i demolatoral de biserici
Nicolae Ceau§escu, biciul lui Dumnezeu §i instramentul divin prin care s-a facut loc
de temelie in Uranus, la statia de metrou Izvor, conform unui supramundan protect al
Providentei, pentra posibilul Izvor al Tamaduirii, hram Catedralei Mantuirii
Neamului! Ci a fi Intelectual ortodox inseamna a auzi cu inima §i a vedea cu urechile,
a accepta liturgic in cuget §i simtiri cand ti se frageze§te migdalul ca D-zeu n-are timp
sa te judece pe tine ca virgula om, cum, de ce 1-ai ingropat pe Eminescu in folos
propriu, de ce i-ati uitat pe postmodemii Nicolae Labi§ §i Marin Preda, martirii vo§tri,
ci se judeca, precum vedem In frescele mu§atine de la Voronet §i Probota, Neamurile ,
iara nu vipurile, insignifiante in eternitatea popoarelor din Akasia.

Daca Neamul tau e pe cale de disparitie, e damnat, nu va recupera niciodata,
chiar daca se va implementa Statul Cultural prin Constitutiune, atunci ai mierlit-o §i
tu pe vecie, cu toate ca ti-a scris pe dosnica coperta a Nostalgiei vorbe publicitare
pozitive Edgar Reichmann, poate sugerandu-ti candva §i titlul trilogiei dedicate

117

mantuirii municipiului Bucure§ti: „0 carte stranie, stralucire brusca §i orbitoare pe
firmamentul palid al literaturilor europene".

* De pared ar fi fost in fata plutonului de executie . A§a vorbe§te Mircea de
taticul sau, sub binecuvantarea cununiei genitorilor sai de i-au dat geniul inaripat al
postromanismului, fara teama de Dumnezeu, iar ciracii sai de la Litere prind curaj,
spre pierzania sufletului lor, aide Razvan Radulescu, cetind ca ucenic cu creionul in
mana 01, apdrut la 1996, cramponandu-se-n Dilema 265 din 1998, cu o slugarnicie
dezgustatoare, de aceea§i expresie nuptiala: „Sculptorii II reprezinta pe poetul
nepereche de predilectie in picioare, gol pu§ca (de ce?), sau cu sexul acoperit de o
naframa incerta ce sfideaza gravitatia. Eminescu are in sculpturi varsta adolescentei §i
privegte ca spre un pluton de executie ."

Din pacate, in RO s-au acumulat destule abjectii sa-1 faca de-a dreptul caduc pe
Apel §i nu o singura data Intelectualul onest a fost pus de lichele cu spatele la zid.

De la §coala 42, graficianul §tefan lacobescu ne prive§te ca etern pus la zid,
desigur pus §i executat la zidul celebrului Atelier de gravura din Strada Sperantei nr.
15, Podul, cu Expozitia sa permanenta, stup de efervescenta artistica bucure§teana
nimicit la prima revendicare, Arta Romaneasca pierzand intotdeauna in Epoca Mooye.

Tragicul sfar§it, la 22 mai 2001, al graficianului §tefan lacobescu, in chiar
faimosul atelier n-a putut salva nimic, retrospectiv fiind limpede ca insensibilitatea la
Luminarea Poporului, la Emanciparea Cadrelor Didactice §i la Insa§i starea
Infrastructure Intelectuale a patriei este un invariant printre proprietatile descriptive
ale Autoelitei.

* Kerigma. Plecarea dintre noi Romanii a lui §tefan lacobescu Intr-o lume care
chiar are nevoie de arti§ti, nu de producatori postmoderni de produse recunoscute
comercial de mythmakers §i uneori de gloata ca artistice, plecare cauzata de
absurditatea Romaneasca de a nu se putea salva, dupa Revolutie gi cu perspective
europene , Intr-o cladire delabrata al carei pret nu putea fi decat derizoriu, un Atelier
de artd de cea mai purd esentd - adevarata tinta a atacului! - pe care bol§evicii no§tri
national-comuni§ti 11 tolerasera §i II finantasera, m-a umplut de cea mai cumplita
nelini§te.

Numai la Revolutia Impu§cata, la Inter, acea studentime scandand Vrem alegeri
libere! Vrem guvern democratic! mi-a mai dat cu atata acuitate remu§carea ca un
altul, un suflet cu mult mai curat, se jertfe§te pentru mine, se duce sa Imbuneze pe zei,
Indatorandu-ma ca supravietuitor sa due mai departe, sa povestesc ce am vazut, ce
§tiu, ce cred ca §tiu!

* Sumbre erau acele vremi §i nuntirea cu Moartea era aproape o binefacere.

118

In 22, tocmai citisem la 28 aprilie 2001 punerea la zid §i executarea disidentului
Dan Petrescu de catre un pamfletar impramutat, apartinator la o minoritate
conlocuitoare sau mai multora, mare imblanzitor de lupi de stepa, ca toti postmodernii
cu fler pentru resortul publicitar, descurajand de pilda a se cumpara, daca 1-ar fi luat in
serios, de catre bibliotecari, pentru Luminarea Poporului, excelentul opus In raspar,
pe motiv ca e „un volum al carui pret il surmonteaza pe acela al unui lexicon
occidental de la Polirom sau de la Humanitas", adica provocandu-te ca nationalist sa
pui ca Nicolae lorga taxe pe cartea straina , zica ce-a zice importatorii, ocolind
Romane§te europenismele ce ne-ar abera de la indeplinirea Misiei Culturale in spatiul
euro-carpato-pontic-danubian.

Dar ce facuse Dan Petrescu in anul apocaliptic 2000? „Vituperante"! Exact ceea
ce confirm eu dupa 7 ani! „Imaginea cu care cititorul ramane, dupa parcurgerea
vituperantelor, este ca in Cultura Romana nu s-a construit nimic dupa 1989 §i ca elita
ei e formata din trogloditi". §i mai facuse ceva, care enervase Noul Stapan, care nu
mai e identificabil azi ca Partidul ieri, ci in ve§nica schimbare, anume se legase de
§efii de promotie: „In privinta mortii lui I. P. Culianu, Dan Petrescu admite, cu
vehementa, o unica varianta: ca ar fi fost ucis de Securitate." Mai ales aceasta a doua
parte a rechizitoriului va fi inclinat incadrarea „tradatorului" Dan Petrescu spre
„articularea unei atitudini inchizitoriale in peisajul nostru cultural postrevolutionar,
derivat, epigonic, din nesfar§itele campanii de lustratie duse de catre Paul Goma."

* Temd pentru vacanta. Sa se intocmeasca o Antologie a Imposibilei lustratii,
exploatand intr-o biblioteca judeteana, liceala sau parohiala, 7 colectii de periodice,
cum ar fi 22, Romania literara, Dilema §i Observatorul Cultural, plus Romania
libera, Evenimentul zHei §i Cotidianul, iar daca e vreuna incomplete, substituind cu
Sfera Politicii, scopul investigatiilor fiind a se stabili ecartamentul mediu dintre idei,
subliniindu-se cu linie punctata cele care seamana orbitor ca ni§te gemeni.

* Sfdnta tinerete maxima. Paradigma poetului ve§nic tanar impusa de intaiul
nostru poet postmodern, Nicolae Labi§, este exploatata riguros de Fluturele Curcubeu
§i de promoterii sai, poate §i pentru a masca oniric lacunele documentare, generate de
rezultatul de dupa nunta ca nu te-ai nascut cu ce numea geniul natural Marin Preda
oase de romancier , sa rezi§ti cu maturitate la masa de lucru pana textul devine, din
facatura de cuvinte, o solida realitate.

Viata neprihanita, mizeria indurata teoretic in blocul select Banalitatea Raului,
al securi§tilor, scriitorilor §i fotbali§tilor de langa Aleea Circului, cultul Muncii,
iubirea de parinti §i de imagine, preocuparea permanenta §i plina de sacrificii fata de
relatii, burse, participari §i traduceri, care transpare impresionant din savantul discurs
autopromotional, 1-au facut pe Mircea Cartarescu un personagiu vecinic tanar gi
ferice , ca Labi§ eel ce se travestea in scriitoare pe Kiseleff, de§i la editia de 1500
pagini a TO, eveniment la Gaudeamus 2007, se apropia de varsta la care ne-a parasit
Nichita Stanescu, mai lipsind doar 7 ani pana la acea post-maturitate la care ne-a fost
luat Marin Preda, in 1980, anul ales in care aflam din De ce iubim femeile ca mai era
un an de lirism pana s-a produs, cu o securista mirosind a tigari §i tocana, preoteasa
Irina, acea nuntire inaugurala, fara monstruoase lumanari de cununie, al carei ecou
transfigurat este scena de sex dintre nobilul polonez Witold §i evreica Miriam, ale§i ca
stramo§i paterni in 03, evident consolandu-1 pe tatal nomenclaturist Costel Goanga,
I'ouvrier meritant, pentru dezamagirile ce i le-au cauzat odiosul dictator §i sinistra lui
sotie, abatandu-se de la marxism spre national-comunism de era cat p' aci sa conteste
atat Pactul Ribbentrop-Molotov cat §i Yalta, ca sa nu mai speculam ca daca mai traia.

119

cu astutia sa diplomatica, scornice§teanul ne baga-n NATO §i-n UE in valul ungaro-
ceho-polon, pe care 1-au ratat feseni§tii §i atitudinarii pentru ca s-au abtinut sa faca
Luminarea Poporului, unii temandu-§i averile, altii pozitiile de Intelectual dominant.

* Cam aceasta este atmosfera in care scrie Mircea in solitudinea de la Castel §i
mai arunca din cand in cand cate o privire presei online, bunaoara spre Valerian Stan:

- Apropo de „umori§tii" de la „Academia Catavencu", in cealalta publicatie a
lui Sorin Ovidiu Vantu, „Cotidianul", ei s-au straduit recent sa demonstreze ca unirea
cu Basarabia nu e de dorit din cauza costurilor foarte mari pe care aceasta le-ar
presupune - in jur de 30 de miliarde de euro, zic ei, in primii cinci ani dupa „fuziune"
(sic!). Pai eu cred ca lucrurile n-ar mai fi chiar a§a de complicate daca patronul
respectivilor ar da inapoi macar o parte din miliardele de care i-a talharit pe romani (§i
din care ei in§i§i se infrupta azi cu neru§inare). (New York Magazin, 25 octombrie
2006)

Chiar, se va vorbi oare vreodata despre Mircea Cartarescu in Cotidianul nu la
pagina evenimentelor editoriale de exceptie, nici la permanentul §i dubiosul calcul
demotivant a cate jdemii de miliarde ne-ar costa Unirea, adica recuperarea Basarabiei,
ci la ru§inoasa rubrica de nuanta legionaroida exclusivista unde in anul de gratie 2007
se face cu potential §antajist Lista Neagra cu generatia expiratal

Bineinteles ca nu!

De s-ar putea aiasta, apai atunci vor scrie multi bodyguarzi cate un Jos labele de
pe Mircea Cartarescu! de se vor cere §i scuze, cum nu s-a facut la obscurul §i incultul,
lipsitul de vizibilitate tv Dan Haulica, fost candva ambasador UNESCO, cum este
acum Nicolae Manolescu, §i tinut la expirati langa culturnici notorii, de§i a practicat in
Secolul XX Luminarea Poporului cat toata Autoelita secolului urmator la un loc.

Cartarescu nu va expira niciodata, el ramane pururi tanar, deoarece e infa§urat
in pixeli. lar aceasta vecinica tinerete cartaresciano-labi§iana devine un standard
Humanitas §i vad la stand ca venerabilii filozofi Liiceanu §i Ple§u se simt constran§i a
tine pasul, a-§i face coperte cu portrete adolescentine pentru adancile lor carti de
intelepciune finala.

Cum vine, vine, vine apocalipsa bucure§teana, intrebarea batranilor heruvimi
este daca are sau n-are deja Nifilistu Catavencu („Nichts, nichts existiert.'') al Epocii
Mooye, in opera de pana azi, tot atat adevar cat Nichita Stanescu sau Marin Preda!

* Cuno§tintele de la celelalte materii. Am inteles imediat ca disidentul Dan
Petrescu in scurta vreme nu va mai avea rubrica in putina noastra presa vizibila, de nu
§i pozitia la Nemira i se va deteriora, iar pe web va fi imposibil sa se impuna, datorita
confuziei Google cu fotbalistul acum antrenor, amintita §i de pamfletarul istoric al
Revolutiei Sergiu Nicolaescu in scopul de a dovedi falsa notorietate a preopinentului.

De aceea, contrar incitarii la boicot initiate de 22, organul GDS, am cautat cu
grabire sa-mi procur lovita carte In raspar, spre a descoperi ce anume a putut enerva
Autoelita in a§a hal incat sa-1 stigmatizeze ca pe un al doilea Goma - ei bine, totul!

Astfel, dupa cum se poate anticipa, ceea ce sperie eel mai tare la lectura 30 pe
inspectatele de pe la tara ale Cocai Dospinoiu, mai ales in judetele fara Biblioteca
Judeteana updatata occidental, este ploaia de referinte cartaresciene la cuceririle
§tiintifice din biologic, rebrodica, topologie, ginecologie, estetica uratului cu aripile
lipite somnoros, mecanica fluidelor, gerontologie, entomologie, ontodinamica §i fizica
atomica, fara mare legatura cu ce §tiu ele despre imagism, poezie pura, avangardism,
apex, duplex, apolinic, disonanta, fragmentarism, dionisiac, ambiguitate, inversiune,
elipsa, anafora, oximoron, ermetism, metafora plasticizanta sau revelatorie, apozitiva.

120

predicativa sau genitivala, versul alb, perpendicular, radical din minus unu, sinestezie,
sugestie, felah, spleen, vers alb, laitmotiv, balcanism, integralism, boustrophedon.

In loc de a sublinia ca unele au fost popularizate, intru Luminarea Poporului de
catre omul de §tiinta §i tehnica Alexandra Mironov, care s-a implicat ulterior §i in
deschiderea §colilor rurale spre comunitate cu fonduri de carte noua, pe cand
Autoelita nu §tiu cu ce se poate lauda decat cu limbajul indescifrabil, catoptromant
deliberat, cum semneaza unii latinizanti pe forumuri porce§te Alupigus, inculpatul
fost disident Dan Petrescu §i-a permis a scrie fara suficienta evlavie fata de Cel mai
bine vandut scriitor roman ca despre o monstraoasa lumanare cum ca: „Din loc in loc,
descrieri anatomice u§or poetizate, altminteri foarte exacte, un fel de reverii ce par
suscitate de plan§ele dintr-un atlas anatomic, mareata descriere animata a muzeului
Antipa, ca §i alte observatii mai marante (despre cainele Chombe, de exemplu,
surprins mancand ni§te coji de ardei umpluti: Era un cdine omnivor) ne due fara gre§
cu gandul la o literatura de premiant al clasei, care tine cu orice chip sa-gi etaleze,
intr-o compunere literara, $i cunogtintele de la celelalte materii ."

* Mentionez ca la un stand eu insumi arancasem cat colo cartea lui Dan
Petrescu, oripilat de supralicitarea din titlul Eminescu trage fermoarul, preluat de la T.
O. Bobe, parca repro§and Dilemei 265 ca nu 1-a anuntat §i pe el, sa-§i aduca aportul la
asasinarea mitului Poetului National, despre care ar fi zis nefericitul de Culianu, cum
ca daca mai traia, nu ca lua Nobelul, ci ajungea un Corneliu Zelea-Codreanu! Ca sa nu
mai adaug ca despre Partidul Cadrelor Didactice, care va forma sau va cuprinde
tineretul idealist ce va salva inca o data Romania, dl Dan Petrescu se exprima folosind
fara respect termenul cleptocrat dispretuitor dascalimea , interzis in tarile cu educatie
aleasa. Ceea ce nu inseamna ca nu m-a pus pe ganduri tristul concept de mafie
literara, definit ca un grap de interese comune in jurul unei surse de stipendii, de aceea
§i cere inchis, cu vehemente declaratii de teritorialitate apropo de Fondul literar,
Fundatia Soros, Fundatia Romania, traducerile, Europa Libera, televiziunea §i radioul,
la care fire§te se poate adauga orice cale de a-i suge pibul poporului, contribuabilului,
claselor pozitive Eminesciene.

* Faptul ca Autoelita votase in ragete de rinocer anti-PRM, adica hipopotam
roz, pe Ion Iliescu Biruitorul, se rasfrangea sub fluturii primaverii lui 2001 intr-o
efervescenta Intelectuala bazata pe o libertate antinationalism fara pereche,
amplificand monologul grupului central.

Cum inflorira cire§ii, profesoral universitar american Matei Calinescu reu§i sa-
mi atraga atentia intr-un 22 de aprilie asupra mediocrei fantezii a lui Eliade Un om
mare, dovedindu-mi pe 4 pagini ca e un elogiu vag criptat adus „Capitanului"! Apoi
veni atacul canibalic in haita civica asupra disidentului Dan Petrescu, amintit mai sus.

lar la 15 mai 2001, era sa mor in balcon, citind cu inima cat un purice
suplimentul 22 plus despre Ami' 20 - Deceniul liberal.

Nu mai traisem a§a ceva de la 25 ianuarie 1995, cand am citit in acela§i dubios
22 plus studiul Relatia Romdniei cu Republica Moldova, prin care Intelectuali foarte
respectati §i azi, ca Renate Weber, Valentin Stan §i fizicianul Gabriel Andreescu,
recomandau Statului Roman sa respecte realitatile staliniste de peste Prat §i sa nu
protejeze decat pe romdni, nu §i pe moldovenil

De data asta, in mai 2001, era o dezbatere convocata de Gabriela Adame§teanu,
pesemne pentru a-§i justifica pierderea de cititori a revistei, §i ura multora, dupa ce
declarase, provocand dlui Iliescu un zambet fermecator, ca personal n-ar fi preferat sa
traiasca in Romania Regala, din motive de insecuritate pentru mini§tri!

121

„Am asistat la defilarea Regelui Ferdinand §i a Reginei Maria, intor§i de la Alba
lulia, care a avut loc pe Kiseleff" incepe o descriere postmoderna de Cortegiu Regal,
dupa o Incoronare a unui vis milenar, Neagu Djuvara, temerarul „aventurier" african
promovat de Humanitas, §i te a§tepti sa relateze cat de hoUywoodian de frumoasa era
Regina Maria chiar §i/mai ales in octombrie 1922. A§! Mi§tocarul memorialist de
mentalitate nobila razvratita, din patura superpusa cumana, anticipeaza sau chiar
inspira ori avizeaza, printr-un caz Freud de om cu §obolani brusc impotenti,
batjocorirea Cortegiului Istoric Regal din 02 §i chiar a Revolutiei Impu§cate din 03:
„Imi aduc aminte cat de speriat am fost sa vad o alegorie a Victoriei, o fata aproape
dezbracata, acoperita cu valuri."

Mai incolo, dupa o musafira, care-n poza are ceva din indarjirea mamei lui
Mirci§or de dupa coada la tacamuri, dezbaterea demonstreaza ca exclusivismul
nationalist al Romanilor (prezentat drept consens general) ar justifica bol§evizarea
interbelica a minoritarilor: „comunismul devine, practic, singura solutie, daca nu e§ti
etnic Roman." (In alte doua halucinante interventii din 22 aflasem tot in primavara lui
2001 ca Lucian Blaga a avut succes cu Poemele luminii tocmai pe baza de apartenenta
etnica, de parca ar fi scris vreun rutean sau vreun gagauz mai bine despre lumina din
spatiul mioritic §i a fost oropsit!)

* Clivaje, ai? Nimic din veselia televizionara cu care ne-a obi§nuit Stelian
Tanase pe boaba noastra de piper! In primul rand, el e sceptic ca rasa ar fi buna de sa
faci mezelclas din dansa-ntr-insa: „Din cei 28% elemente alogene, acest procent
tindea catre 50% in zonele urbane din provinciile care s-au reunit. Pe de alta parte,
elitele profesionale erau in majoritate alogene. Din aceasta cauza, imbrati§ez ideea ca
disparitia acestor 50%, in ultimii 70 de ani, este un dezastru pentru Romania."

Cum e greu de sustinut ca le-au alungat Romanii pe aceste elemente alogene §i
nu s-au zbatut ele sa emigreze spre mai bine, ne multumim cu urmatoarea justificare a
parasirii corabiei: „Avem de a face cu un e§ec pe tot parcursul Istoriei Romane§ti de
dupa 1918. Cred ca Unirea nu a fost bine asimilata nici pana azi. Statul Roman este
inca fragil. Institutiile lui, in toate incercarile la care au fost expuse, au capotat in toate
ocaziile de dupa 1918." Este un elogiu indirect adus Noului Stapan de dupa 1989,
fauritor talamb de Tara Noua, consolator, firesc §i pe care, satul de omagii Intelectuale
catre diferiti stapani, nici nu l-a§ fi amintit daca sub titlul Mici elite fara reala
sustinere politica in spate nu s-ar exprima jignitor, pentru mine ca scriitor roman
contemporan §i pentru familia mea de luptatori nationali, uimirea ca Romania nu s-a
descompus deja, ca Cehoslovacia sau lugoslavia :

„Clivajele care au traversat (§i mai traverseaza inca) Romania au una din
cauzele nerezolvarii lor in faptul ca unirea provinciilor a venit printr-un noroc istoric,
ca travaliul de decenii nu a fost in sensul unui demers mai larg sau al populatiilor, ci a
fost mai mult demersul unor mici elite politice care manevrau in scop electoral, dar
care nu aveau in spatele lor o reala sustinere politica. Acest lucru se poate vedea azi
citind memoriile §i jurnalele oamenilor politici, presa de atunci. Se va vedea cat de
izolati erau ei cu aceste discursuri, cum se inflamau de obicei in campaniile electorale
sau in diferite campanii de presa. (Vezi campania privind Liga Culturala, despre care
se §tie bine ce ascundea, ce fonduri se manipulau §i ce obiective foarte personale
aveau, in spatele ambalajului patriotic §i al unificarii.)"

* §i nu se pot impiedica. Eminescu §tia foarte bine de ce, tactic, Luminarea
Poporului decide totul, in clivajele deznationalizarii practicate de expertii habsburgici

122

sau tari§ti: „Intre franturile unui neam, cultura poate statornici acele legaturi ce nu se
vad §i nu se pot impiedica." (Nicolae lorga, citat de Grigore Vieru)

* A detecta astfel de imaginare, artificiale sau neserioase clivaje e tot atat de
suspect precat a ataca BOR pana §i pentru tragerea clopotelor printre atei sau pentru
icoanele din §coli, punandu-te intr-o companie jenanta daca cite§ti Referatul pe web,
ro§ind ca „strigoii nu concepeau sa mai fie supravietuitori, a§a ca au incercat sa dea
foe bisericii, dar nu au reu§it".

* Sub titlul Propaganda Romdneasca, bunicul meu, care a facut Unirea, parca
se dezvinovate§te fata de megaintelectualii care n-au facut Unirea epocii lor, n-au
recuperat Basarabia, in schimb ei ataca Biserica Nationala - precizand expres ca el n-
a furat de la Luminarea Poporului.

„Cand in dimineata zilei de 1 noiembrie 1897 ne-am prezentat pentru
binecuvantare trei studenti stipendiati ai Academiei din Chiev: „bogoslovii" Vasile
leremia, Grigore Constantinescu §i loan Radulescu, Mitropolitul losif, urandu-ne
drum bun §i norocire intra urmarea vietii celor Trei lerarhi, al caror nume il purtam,
ne-a daruit cate 25 ruble in aur, din care bani sa cumparam „din cand in cand §i cate o
cartulie - doua pentru sarmanii basarabeni. (...)

Pana la 1 noiembrie 1903 am cutreierat Basarabia, mai ales vara, in lung §i in
lat, purtand cu mine o mapa neagra, in care aveam foi taiate de prin carti - autori
Romani, canturi nationale §i tot ce putea sa intereseze §i sa distreze sau sa placa
fratilor basarabeni, cu care ma intalneam la vreo serbare „nationala" ruseasca
bineinteles, la nunti, baluri, cluburi, restaurante, §i vroiam sa le arat scumpeturile
Graiului Romanesc. La slujbele religioase din sate de multe ori cuvantam sau citeam
„Apostolul" sau cantam Romane§te vreun „Axion" sau altceva, dupa note, iar nu dupa
ureche!...

Tot a§a §i cu cantecele laice sau nationale.(...)

In 1903/1904 mi-am facut datoria de osta§ in regimentul de infanterie „§tefan
eel Mare" nr. 13 din Ia§i, locul na§terii mele.(...)

Pretutindenea faceam propaganda cultural-nationala in chipul eel mai
con§tiincios, fara a fi trimis sau platit de guvernul Roman sau de altcineva, cum eram
suspectat. Faceam aceasta numai din dragostea catre „frati" §i din indemnul parintilor
mei, §i din eel al vrednicilor de amintire parinti Romani, pomeniti mai sus !

„Cartulii" am carat, pana in 1918, nu de o suta, ci de sute de ruble aur.

Tatal meu avea foarte multe carti §i reviste, pe care eu le-am trecut treptat din
Ia§i in Basarabia, in afara de cele cumparate de la 1898 incoace."
(Cf. lurie Colesnic - Basarabia necunoscutd, vol 1, 1993, Universitas, Chi§inau -
anexa Grigore Constantinescu - Din vremuri tariste)

* Daca ar fi sa parodiem matematic argoul excremential-securistic din 03, am
spune ca e de rasul asimptotei sa auzi o Autoelita - care, in afara de a-1 vota orbitor pe
Iliescu, nu se poate lauda nici macar cu Luminarea Poporalui prin canal didactic §i
carte ieftina, darmite cu o Mare Unire, cu o Incoronare, cu reprimarea bol§evismului -
cum atribuie ea ranjind unui „noroc istoric" Marea Unire de la 1918, §i cum acuza
isteric, ca in Porunca Vremii §i Bunavestire, de cea mai spurcata coruptie, deturnarea
de fonduri culturale, pe cine? Pe marele Nicolae lorga §i pe ceilalti luptatori nationali!

§i mai e §i nedocumentata aceasta Autoelita stearpa! „Norocul istoric" amintit
are un suport sacru, sta in eroii al caror cult, e drept practicat, ca §i al Poetului

123

National, mai mult de Partidul Cadrelor Didactice, inca nu a fost ucis in toate satele
Romane§ti.

Cat despre „travaliul de decenii" pentru Unire, a fost atunci cam ca la Revolutia
Impu§cata. La 1989, Programul ni 1-a impus insu§i Ceau§escu: tara a vrut doar sa fie §i
la noi ca la altii, care progresand ne-au aratat Galea! Pentru Marea Unire, in schimb, a
lucrat, impingand spre Regat banatenii, ardelenii, bucovinenii §i basarabenii,
deznationalizarea salbatica practicata de Imperiul Habsburgic §i de eel Tavist.

* Daca ar mai avea cineva vreun dubiu ca aceasta Autoelita de azi o barfe§te pe
cea interbelica, Regala, cu spaima ca de mu§catura §i remu§care pentru raspunderile
politice care li revin fata de tineretul idealist de mdine, dinaintea Istoriei, total se
limpeze§te la interventia consilierului prezidential personal Sorin Alexandrescu,
suficient de inteligent §i de crud centrata, ca de un om-satuie de la Amsterdam, pe
chestiunea abandonarii Romanilor de peste Prut la coltul de cotitura din 2 iunie 1997,
sub genericul tot atat de iresponsabil precat continutul, Statul Roman nu a reu§it sa
integreze Basarabia §i Bucovina:

„Transilvania a fost cu greu integrata, dar a fost oarecum integrata. Basarabia,
niciodata. Nu mai vorbesc de sudul Dobrogei. Nici nu s-a pus problema, in afara de
Regina Maria nimeni nu s-a interesat. I§i mai faceau vacanta pe acolo Sebastian,
Fondane, dar in rest... De ce Statul Roman nu a reu§it sa integreze Basarabia §i
Bucovina? Lucruri care au dus nu numai la pierderea lor, la lipsa de aparare a lor in
razboi, chiar daca apararea ar fi fost fara succes, dar §i la pierderea lor de acum.
Pentru ca, trebuie sa fie clar, problema cu Basarabia s-a terminat probabil pentru inca
o suta de ani. Dar despartirea aceasta a fost pregatita cumva de totala incompetenta a
guvernelor Romane§ti din perioada interbelica, guverne care nu au §tiut sa-i atraga pe
Romani, sa se inteleaga cu ru§ii, cu populatia evreiasca, sa ii integreze in Statul
Roman. Basarabia a fost e§ecul major al tuturor guvernelor Romane§ti. Era ca §i cum
fusese un cadou de care n-aveam nevoie §i pe care nu §tiam cum sa facem sa-1
pierdem: sa-1 luam, sa ne facem ni§te averi §i pe urma sa ne intoarcem."

* A§adar, megaintelectuali care n-au cutezat sa fie unioni§ti nici dupa 1991,
cand URSS s-a dezintegrat, Humanitasul nepublicand decat doua vechituri de loan
Nistor despre Basarabia §i Bucovina, iata-i ajungand sa justifice invazia sovietica din
1940, sa scrie pagini de manual unic pentru comunistul romanofob pre§edinte
Vladimir Voronin §i sa dezinformeze Neamul Romanesc ca Basarabia gi Bucovina nu
au fost aparate de Romanii Regali , asupra carora se arunca §i vina pentru coltul de
cotitura din 1997, cand am aderat la Pactul Ribbentrop-Molotov, exprimandu-ne
dezinteresul pentru Romanii §i teritoriile de peste Prut, cu speranta integrarii
euroatlantice fara a ni se mai cere Fezabila Lustratie cu pivotul ei, incadrarea coruptiei
intre limite rezonabile!

A§a de mare era dardora integrarii incat am fi fost in stare sa argumentam pana
§i teza Vi§inski ca toti mini§trii dintre 1937 §i 1940 trebuie arestati pentru pregatirea
razboiului antisovietic, ba chiar sa multumim supraputerii de la Rasarit pentru
inventia postmoderna a Sovromurilor!

* Metoda manipularii fiind scoaterea din context. E adevarat ca inteleptul
voievod Carol al Il-lea a cedat, de§i HohenzoUern impulsiv, la ultimatumul sovieto-
nazist din 26 iunie 1940, neacceptand sa ne batem intr-un raport de forte de 1:10, cu
ungurii §i bulgarii sarindu-ne-n spate, cu Franta §i Anglia ingenuncheate de Hitler sau
de populismul concediilor platite cu pretul dezarmarii. Dar Noi ne-am reafirmat

124

drepturile asupra Basarabiei §i Bucovinei, cu asupra de masura, in Razboiul Sfant,
declan§at de Mare§alul Antonescu exact peste un an, cand imprejurarile militare au
permis dezrobitoarea noastra replica, simtita apoi de Stalin pana la Volga §i Caucaz
§i-n Crimeia, fara de care memorie nu ne-ar fi restituit el cu atata respect, in 1945,
Ardealul, punandu-se rau cu aliatii sai imperialigti!

Fatarnica suparare ca eforturile de integrare, adica investitiile in Basarabia au
fost modeste, parand ca ne intereseaza doar jaful, denota tipica istoricilor improvizati
inocenta strategical ce Intelectual tampit ar fi riscat banii contribuabilului §i timbrul
aviatiei ridicand Industrie grea §i de armament in Basarabia, adica plocon Armatei
Ro§ii pregatite de invazie inca din 1924?

* Cat despre dezinformarea cum ca „i§i mai faceau vacanta pe acolo Sebastian,
Fondane, dar in rest...", alta explicatie ce prefer sfatuindu-ma cu prietenii mei pictori
nu-i decat... incultura olandezului Alexandrescu. Care, de§i a inteles, spre deosebire
de restul Autoelitei, importanta Infrastructurii Intelectuale §i a refacerii Bibliotecii
Centrale Universitare, aducandu-ne §i decisive fonduri olandeze, se mai §i mira ca
„ideologiile de dreapta, de o saracie Intelectuala absoluta, au reu§it sa acapareze
interesul Intelectualilor"! Ca §i cum mai exista in contextul istoric real alta optiune
atunci cand sub crivatul ro§u dinspre Rasarit, care excita §i poftele revizioniste ale
vecinilor deja fasci§ti, partidele istorice se aratau sinuciga§ de incapabile sa inarmeze
§i sa lumineze poporul, sa lichideze coruptia §i sa asigure tarii aliante viabile.

Transpare aici paradoxul roman cu sarea pamantului: Autoelitei participante la
aceasta dezbatere - in sprijinul tezei doamnei Adame§teanu ca e mai bine sub alesul
pre§edinte Iliescu decat sub Regele Carol al Il-lea, concret ca e de preferat Romania
iliesciana Romaniei Regale - pur §i simplu nimeni n-a avut curajul sa-i semnaleze ca
se angajeaza in probleme istorice depa§indu-§i, in conditiile principiului lui Peter,
bruma de competenta nechezolica de ambe spete, consecinta acestei lipse de reactiune
manifestandu-se dureros in densitatea de istorici improvizati a comisiei care 1-a decis
pe pre§edinte sa tina un discurs de condamnare a comunismului rezervand §i rol
pentru bufon in marele spectacol.

* Din incremenire in pacate, aceste idei sunt fixe. Recent, adica in 22 la 24
octombrie 2007, politologul GDS Armand Go§u, carele pe cand scria Mircea la
Amsterdam 01, §i-a dat doctoratul la Moscova, dupa care va fi fost §i corespondent
BBC daca e sa te iei dupa web, amintindu-ne de Golania - Cine-a stat cinci ani la
ru§i/nu poate gdndi ca Bush! - titreaza: Dispret pentru Basarabia. §i rebaga ideile
consilierului prezidential Sorin Alexandrescu, aproape identice la fel acelea§i ca-n 22
plus din 15 mai 2001, adica ascunzand tineretului ne§tiutor Razboiul Sfant:
„Basarabia a facut parte mai mult de doua decenii din Regatul Roman. A fost o
provincie exotica, mai degraba, careia nu i s-a acordat prea multa atentie. Chi§inaul a
ramas in toata perioada - memoriile disperate ale lui loan Pelivan adresate mini§trilor
de la Bucure§ti stau marturie - un avanpost al culturii ruse. Nici astazi nu gase§ti la
Chi§inau librarii romane§ti, iar publicatiile din Romania nu au editii locale care sa se
tipareasca in Republica Moldova. Pentru functionarii din administratia Regatului
roman, Basarabia a fost un loc de exil, din care incercau sa piece cat mai repede. (...)
In vara anului 1940, Romania a evacuat Basarabia fara sa traga un foe de arma."

* Pe cine sprijinim §i pe ce ne sprijinim. Nu ia§te in genere bine pentru
Indeplinirea Misiei noastre Culturale §i civilizatrice la Rasarit ca sa i§i asume pervaziv
tocmai Autoelita, in locul unei clase politice lipsite de simtire, raspunderea istorica

125

pentru pierderea Basarabiei , de§i are pentru inca vreo suta de ani, aproape jumatate
din vina.

laca de ce, pen' ce, Humanitasul trebuie sa le retraga sprijinul, eel putin sa nu
se mai laude webar ca li are ca „scriitori promovati", pe unele naturi postcatilinare
cari demitizeaza sistematic §i intentional, scotandu-le din uz, tocmai pe simbolurile
astrale Eminescu §i §tefan eel Mare, pe al caror cult s-ar fi sprijinit fie §i dupa
integrarea euroatlantica, unioni§tii romani retardati din dreapta Prutului, imitand pe
Vieru, Matcovschi, Dabija, Leonida Lari §i pe ceilalti scriitori eroi basarabeni ai
pleiadei bataliei pentru limba noastra cea romana.

Ci orice parazitism intelectual nu se poate sprijini decat pe norod, suge-i-ar
pibul, nestricand niciodata ca bazinul fiscal sa fie cat mai latitu.

* Inconcevabilitatea glotonimului . Inexistenta librariilor §i a periodicelor
romane§ti chiar §i dupa 1991 ar justifica mai degraba dispretul intelectualilor
bestselleri§ti pentru piata de carte a Basarabiei, in loc sa-i stimuleze sa ia masuri,
inclusiv obligand ICR sa-§i faca filiala in Codrii Bacului, dar §i bibliotecile din RO,
macar cele universitare, sa aiba depozitele de carte basarabeana aduse la zi.

Editorialistul atribuie insa acest dispret clasei politice, nedreptatind-o crunt.

In realitate, eel putin pana la coltul de cotitura din 2 iunie 1997, partidele
feseniste au dus o politico, pe cat posibil unionista, adesea umila, adesea riscanta
enorm daca tinem seama ca abia la 1 1 decembrie 1999, intelegand mai bine Revolutia
Romana - adica echivalenta insangeratului 1989 romanesc cu anii 1956, 1968 §i 1980
ai reformismului de sus in jos -, s-a hotarat Occidentul sa se labarteze dincolo de
Europa Centrala! Nu clasa politica a dispretuit Basarabia, din moment ce poate
prezenta dovezi serioase ale Rezistentei prin incremenire in proiect, ci clasa
intelectuala , care nu a creat mai deloc carti sau macar bro§uri incat sa avem pe baza a
ce aforisme sa bloguim o strategic unionista de otel flexibil, cum au avut aliatii no§tri
germani.

E adevarat ca Academia Romana 1-a propus pe Grigore Vieru la Nobelul pentru
Pace, jignind Poetul in contextul razboiului de pe Nistru din 1992, dar ulterior trebuia
sa-1 repropuna an de an, pentru literatura . Insa nu e de ajuns solidaritatea. Aid e de
scris. Daca megaintelectualii de pe la noi ar fi publicat fiecare cate o carticica despre
inconcevabilitatea glotonimului „limba moldoveneasca", atunci presiunea asupra
politicienilor ar fi fost colosala §i ei s-ar fi urnit, cum vazuram ca s-a-ntamplat in
cazul de exceptie al condamnarii comunismului la 1 8 decembrie 2006 !

* Obiective strategice divergente. A-ti permite tu, megaintelectual al generatiei
intelectuale care a ratat Luminarea Poporului, Instituirea Congresului Intelectualilor,
Agentia Pentru Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA), Reprimarea Bol§evismului
de catre intelectuali, Valorificarea Diasporei Romane, Preeminenta TVR asupra
televiziunilor comerciale, Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau
Refuzate (IVOAR) de intelectuali, Wikipedia Romaneasca, Reintregirea fie §i pe net a
Neamului, Genializarea Obligata a Supradotatilor, Monarhia bipartida liberalo-
taranista ideala sau Emanciparea Cadrelor Didactice intelectuale, sa dai lectii de
gandire e tot atat de orbitor deplasat spre chici ca §i grandomania de a gandi tu, ca
virgula om, ce-ar fi gandit genialul Eminescu dupa 1918. De aceea, textul Go§ului din
22 deviaza automat spre un umor de buna calitate, catavencar:

- Dispretul pentru Basarabia nu e un produs recent. In perioada neutralitatii
(1914-1916), in afara de Constantin Stere, el insu§i basarabean, cu stagiu in
inchisorile ruse§ti, niciun alt lider politic nu s-a luptat pentru soarta romanilor dintre

126

Prut si Nistru. Cand cereau pornirea razboiului impotriva Rusiei, Alexandra
Marghiloman si P.P. Carp nu tremurau de grija basarabenilor, ci doar erau consecventi
filogermanismului lor §i temerii de marele imperiu de la Rasarit. Politicienii de la
Bucure§ti §i opinia publica din Regat au optat fara sa clipeasca pentra Transilvania in
1916. Ca Basarabia a fost prima provincie istorica care s-a unit cu Romania vremii e
rodul contextului istoric generat de prabu§irea guvernului Kerenski sub loviturile
bol§evicilor lui Lenin.

Lasand la o parte exprimarea involuntara a indemnului la a ne exprima
gratitudinea fata de Lenin, fata de personajul ciclopic dominant in 03 ca o replica cat
cea rachetista de la Tiraspol la al lui Eliade Un om mare, nu trebuie sa fi urmarit
multe documentare britanice Coca Dospinoiu ca sa-§i deie seama ca in anii
neutralitatii (1913-1916), noi nu puteam sa ne propunem obiective strategice
divergente - §i Ardealul, §i Basarabia -, fiindca exact a§a a procedat aliatul nostra
Hitler, voind simultan §i Stalingradul, §i Caucazul, nenorocindu-ne in 1942 §i pe noi,
grele ramanand §i azi consecintele intelectuale ale pierderii Razboiului Sfant, care
zice unii intelectuali ca vine de la ADN nu de sub vremi.

* Inertia culinara. Ca o grea ironie, imi surade §mechere§te din ochii ei bleu
monumentala Romania dupa Marea Unire, opera de peceri§ti, Mircea Mu§at §i Ion
Ardeleanu, aproape trei mil de pagini, dupa doua decenii ramasa paradoxal cea mai
bogata resursa pentra cine s-ar interesa din biblioteca nu din cafenea despre realitatile
interbelice. Caci in aceste vremuri de prosperitate s-au recoltat toate roadele
Revolutiei, mai putin implinirea Misiei Culturale, atat din pricina inertiei culinare, a
poftelor indelung reprimate in foametea imaginara, eel mult rationalizata, cat §i pentra
ca Autoelita a ratat dupa elicopterizarea lichelelor nu numai Recuperarea Basarabiei,
ci §i Luminarea Poporalui.

* Paradoxul romdn. Lipsa de aparare a provinciilor de peste Prut, ai? Dar
Razboiul Sfant...? Guvernele Romane§ti din perioada interbelica, ai? §i doar
Sebastian, Fondane in Balcicul unei picturi Romane§ti Regale superioare in secolul
XX celei olandeze!

Pai, daca Intelectualii se leapada a§a, ce sa mai ceri de la popul decat paradoxul
roman ca sa-ti cumpere cartile?

* Lansare 03. Orbitorul Profesionalism. A se analiza pe YouTube manevra de
foe a bateriilor retorice in discursul de la terasa bucure§teana Kretzulescu (11 iulie
2007) §i in discursul de la terasa „La Bibi" din Vama Veche (21 iulie 2007) - nume de
formatie §i de §lagar, cu virtuti publicitare de amplu efect.

Langa statuia lui Corneliu Coposu, tolerata de§i Autoelita s-a pozitionat langa
reformismul Roman-Brucan-Basescu nu langa anticomunism, din dreptul ceceului,
unde ne-a fost futata Revolutia in imaginea rosenthaliana, Mircea avea in fata crema
cititorilor cultivati. Le spuse in ce conditii regale, inaccesibile, baroce, a scris obiectul
multifoliar care este cartea, precum §i cui multume§te. In special dlui Liiceanu, care e
atat de credul §i de bun editor incat ar publica pana §i pagini goale, de i s-ar trimite de
catre Cel mai bine vandut scriitor roman, Candidatul Nobel eel mai bine plasat. Apoi
le cuceri bunavointa celor inghesuiti demonstrand ca a§a cum copilul se na§te din doi
gameti in trompa lui Eustaki, a§a §i cartea se compune din parte lemnoasa §i parte
feroasa, din ce e scris §i din ce e citit, impotrivirile §i extazele consumatoralui fiind
esentiale pleziralui ei. De fapt, 03 nici nu e o carte de citit , e una in care SE

127

GHICE§TE, ca intr-o scoica sau, ca la vrajitoarele de la Mogo§oaia, in tarot, ceea ce
§i prevazusem din momentul in care m-am autosesizat ca §iral §tiutorilor e convergent
din 21 de motive spre un Cititor Unic.

* Pe plaja insa, fiind mai multa Generatie Pupici la Varna Veche, Mircea o
atrage conferentiind despre revolutia optzecista cea infutigabila silfida, de lirism
caragialesc, care ar fi provocat o ruptura sociala §i literara in insu§i conceptul de
scriitor, adresandu-se de la om la om, fara sa trebuiasca ni§te transcodari sau ni§te
filtre culturale, cum se cite§te §i in globul de cristal al poetului Lefter.

Generatia in blugi, cantata §i formata mai mult de Adrian Paunescu dupa o
vizita-n SUA, fara faconda a terminat ea cu morga scriitorilor de odinioara, cu
imaginea aia scortoasa. Generatia optzecista e apropiata de cititor, nu folose§te
metafora sau cravata!!! (lar la Revolutie, nici programul, nici morga.) Poate papionul,
ca e simbol al kitschului, ca fluturele, care face parte din mica fauna de pe flora,
alaturi de alte insecte melifere. Scriitorul n-are nici un privilegiu, sa ramanem oameni
normali! E §i el un meseria§ arghezian acolo, un carpaci care e fericit doar cand i§i
face polimerii bine! De unde §i a se slabi cu atatea raspunderil

Dar natiunea, poporul, eroii, chiar scriitorul insu§i sunt, deci, concepte
„romantice", pe care modernitatea le-a spulberat, le-a trimis printr-un preludiu de
mandola la tomberonul memoriei din Akasia, o data cu succesele de public de sala ale
concurentilor optzeci§tilor, anume cantautorii cenaclului Flacara, de§i tocmai Adrian
Paunescu, nu atitudinarul civic, va avea curajul sa mearga in Basarabia §i sa recite
Doina Eminesciana, stand cu capul sub gloantele transnistrene!

* Uneori ti se pare ca un staff uria§ anticipeaza cum trebuie sa se mi§te literar
Cartarescu, zise Falstaff cu barba §i pletele-n briza, privind neguros la nudi§ti §i la
Insula §erpilor, care ar fi putut fi un paradis turistic al acestora §i al Marii Negre.

Lansarea 03 de la Vama Veche se baza intr-adevar pe iubirea aratata marelui
poet, profesor, prozator, eseist, critic literar, conferentiar §i publicist de fanii
dobrogeni, exact cu un an inaintea evenimentului de la Terasa Bibi prestigioasa
revista Tomis, singura revista de cultura cu ie§ire la mare, consacrandu-i un numar
special, gest de pretuire rarisim in Romania fata de scriitorii vii.

Omagiul adus scriitorului cu alura de ve§nic tanar Eminescian infa§urat in
pixelii lowei, ai civilizatiei americane consumiste, are valoare istorica, redactorii
revistei reu§ind sa justifice pana §i de ce il iubesc ca ni§te nebune femeile pe Cel mai
bine vandut scriitor roman, pornind metodologic de la clasica 22 Gabriela
Adame§teanu, care se bazeaza pe prejudecata ca „femeile au intuitie" §i pe asumptia
ca „Mircea Cartarescu, ca om, atrage natural afectiunea, prietenia".

* Ascundeti pe Eminescu! Da, Generatie Pupici, i§i amintea deputata Coca
Dospinoiu cat a priceput ea, scriitorii postmoderni sunt oameni, oameni care nu fac
lucruri colosale, astfel incat celorlalti sa le ramana spatiu sa se manifeste, oameni
care-§i fac meseria, sa va daruiasca voua lucruri bine facute.

Ei nu zic ca losif Sava, Bach, domnilor!, ei se pot delecta cu femeia ta §i cu
Loredana Groza sau cu Hallelujah de Leonard Cohen, iar un Michelangelo i-ar
oripila.

Foarte rari sunt, §i marginalizati, a§ spune, in randul scriitorilor §i al arti§tilor in
general cei care au preluat ceva din morga celor de dinainte, cei care incearca sa iasa
in evidenta ca fiind ni§te oameni deosebiti, ni§te oameni superiori, ni§te profi, ni§te
oameni inaltati pe un piedestal.

128

Geniul - o nefericire!

Eu nu cred ca exista vreun motiv ca un scriitor sa fie mandru ca este scriitor . El
trebuie sa vorbeasca de la nivelul omului obi§nuit, cu cea mai iliesciana modestie,
poate chiar una basesciana, care sa te induio§eze pana la lacrimi.

Din nefericire, voi Generatia Pupici nu apartineti unui popor care sa merite sa-ti
propui idealuri , voi incepeti reflectia totdeauna cu interogatia ce mi-a dat mie tara
asta, ca sa-i dau §i eu ei? §i daca norii de§i se due §i va veti plimba pe la Constanta
Capitanului, pe langa Cazino, amintiti-va ca postmodernismul nu recunoa§te geniul,
care e un concept romantic ca natiunea, poporul, iar cartea aceasta datoreaza
atmosferei de dupa Woodstock nu celei de dupa Pavilionul Cancero^ilor. este o carte
intr-un fel New Age; gandire ancestrala §i moderna Timpuri Noi: istoria religiilor, dar
nu a lui Mircea Eliade; mistica, dar nu rava§ita de Cioran, gandire sapientiala din toate
epocile, dar care s-a nascut dupa 1968, pe strada Sapientei! A§a ca sa aveti pofta!
Carnati de Ple§coi, sarmale neincalzite. Coca Cola, amintiti-va de demolatorul Razvan
Radulescu, de valul de demitizari al modernitatii, de microunde, de cadavrul din
debara, §i cand raza farului matura Cazinoul, se-a§aza roua peste dig, ascundeti pe
Eminescu!

* O replica abia voalata. La care reflectiuni - contrare imperativului trairii
clipei - la mare, pe litoral, la Balcic, privind ganditor la cactu§ii Reginei Maria,
Kotofei Ivanovici li lamuri Cocai Dospinoiu ca, de fapt, tipul de discurs cartarescian
trebuie ca este o replica abia voalata la al unui teolog acuzat de nuante slavofile,
format totu§i, pare-se, la Arad, Mihail Dohot, care pe site-ul Moldova Noastra
marturisea polemic ca:

„Este de mirare faptul cum, civilizatia occidental^ §i in mare parte cea
europeana - modelul multor politicieni §i a§a zisei elite culturale nationale - a reu§it
sa se distanteze, atat de mult, de idealurile creatine traditionale." (Cf. studiul
„ Traie§te-ti clipa" - un memento mori in stil New Age, 22 martie 2006)
Sau ca, in Epoca Mooye a galaxiei Marconi-Gates, pe acela§i site:
„Cea mai mare influenta asupra tineretului azi il are mass-media. Avand aceasta
arma, mass-media este sprijinita §i folosita exclusiv pentru un profit mai mare de
unele centre obscure ale societatii. Dovada, la cele spuse mai inainte, este faptul ca
idealul tanarului de azi este omul bogat in detrimentul celui cultivat - adevarata
valoare. Nimeni din acei investitori nu dore§te o cre§tere calitativa cum ar fi, de pilda,
a invatamantului, culturii sau §tiintei. Bineinteles, exista §i exceptii, nu toti pot sa se
integreze in nolle „caste" sociale. Aceste exceptii din nefericire nu pot avea nici o
influenta asupra celora care formeaza masa critica a noilor elite post-sovietice". (Cf.
studiul Este pasibila Republica Moldova de o revolta a tinerilor?, 12 aprilie 2006)

* In Bucure§tiul ce a cucerit pe loc demnitate mondiala, pe langa Oscar-
multumirile Kitsch, constatam imagini percutante: cuvintele-s putine, pentru ca
scriitorul nu mai are pe stoc, le-a folosit mai toate pervaziv in scris; n-a mai invitat
critici, din „umanismul" de a nu-i sili sa citeasca pe nerasuflate o asemenea carte
lunga grea (in realitate, promoterii, lectori pe diagonala, ar fi stricat sarbatoarea
lustruindu-se pe ei, intr-un limbaj filolo de-ar ar fi speriat fanele, cele atrase cu orizont
de a§teptare nu continuarea la 01-1-02, ci la De ce iubim femeilel); impresionantul
Kitsch low al compararii facerii cartii cu cre§terea de la sine a fatului in burtica, pe
cand mamica se ocupa cu diverse, poate §i cu cetitul sub cerul veiozei; exceptionale
imagini didactice despre parteneriatul scriitor-cumparator, ca intre doi gameti egali
metafizic, privind mangaietorul act de consum al textului: „eu am scris doar o

129

jumatate, cealalta jumatate e in mintea dumneavoastra", de unde imediata orbire
Kitsch, manipuland gloata apropo de personalizarea produsului livrat: „nu va ofer o
carte unica, ci pentru fiecare cate una"!

In fond, exigenta lui Cartarescu fata de cititor este de origine lamaista, daca il
luam in serios pe Culianu: „logica din Bardo thodol nu este de a inlatura
reprezentarile populate ale lumii mortilor, ci de a le interpreta ca nefiind nimic altceva
decat stari mentale, care creeaza iluzii puternice. In ultima instanta, tu insuti scrii
scenariul pentru propria-ti moarte §i numai de tine depinde daca o transformi intr-un
spectacol de groaza fara sfar§it, intr-o comedie divina sau in absolut nimic."

Pentru segmentul de public cult, cu ochelari, adica inzestrat cu inalte
competente filolo §i forensice, lata asigurarea unui bonus, despre cartea enigma de
necitit, ca un nor, ca un pietroi, pe care doar o interpretezi, o talcuie§ti cum altii vad in
broasca testoasa, in cochilii, in cohlee, in tarot, in calitatea erectiei, in depozitele
seminale sau in pancreasul Eroului Necunoscut, de fapt avand a descoperi o oglinda
§i-n ea, tatuat ca pe un cre§tet ras de fetita, propriul tau bot meditand la specularitatea
speculii cu idei banoase; in fine, anticiparea maraiturilor cartitorilor §i ale frustratilor,
ale demonilor de pe lumea cealalta, a anticartarescienilor: orice-mi doresc, frati
bucure§teni, numai acceptarea/respingerea totala, nu! da, un nu hotarat lecturii pasive!

* Frumoase cuvinte, democratica hipermodestie, numai ca putini dintre fanii
chinuiti de canicula le vor fi patruns talcul profund postmodern. De ce cartea e ca un
nor sau ca o piatra semnate Thomas Pynchon? Pentru ca a§a e discursul
neoeuroatlantic! Un joe, o suspendare a logicii §i chiar a decentei, un meci intru a crea
efectul de sinceritate, adica exact carligul ce conteaza in discursul democratic al unui
bestseller sau in eel electoral de-a dreptul al unui pre§edinte inotand ca un rechin
ple§uv prin marea de alegatori, Intre care distingem chipul cu nimb al lui Richard
Rorty.

Ceea ce habar n-au profele din invatamantul preuniversitar, spre deosebire de
creatorii de literatura filolo pentru publicul filolo: anume adevarul obiectiv, adica
euroatlantic, al egalitatii 69 a emitatorului cu receptorul, adevarul democratiei
comunicative ca atunci cand, ca in actul oarecum sexual didactic, dresorul da ceva
cimpanzeului (cuno§tinte §i abilitati) el nu e mai egal decat receptorul, va sa zica il
educa §i cimpanzeul Feedback pe dresorul Bachelard, anyone can teach anything to
anyone else, comportandu-se ca un membra activ, exact cum se face §i sexul corect
politic, intre parteneri perfect egali metafizic chakra pe chakra, precedat obligatoriu in
Epoca Mooye, a asasinarii permanente a Mitului Eminescian, de un 69, toata etica
§uetei reducandu-se pana la urma la keep the conversation going, anume despre
vinovatia §tiintei §i educatiei, a Intelectualului, pentra toate relele, Moarte
Intelectualilor!, singurele iluminari neputand veni decat de la o anume literatura
generoasa, egal toleranta fata de toate ideile, inclusiv interesata confiscare de catre
desantisto-lunedi§ti a baricadei lui Dan losif §i a lui Dumitru Dinca, doar in baza re-
compensarii narative a „ale§ilor" Revolutiei cu brevetul de-a se privatiza o noapte in
ea, pana se va resemna inlacrimata peste tot: a§a e viata/texistenta!

* Mdncau poezie pe pdine. Paginile despre Cenaclul Lunii, care adica se
intrunea lunar, sunt de un Inspaimantator puerilism, evocate tocmai la baricada, unde
va curge sange Romanesc, iar mortii no§tri vor ajunge la morga §i pe masa din
sufragerie. Aflam nu numai versuri de ba§calie subversiva stupida, perfect publicabile
cu voie de la §efii de promotie tot filologi in reviste inaccesibile gloatei, la care lume
amarata patrandeau doar antiagramatismele ambiguului Adrian Paunescu, liderul

130

generatiei in blugi, ci §i bizareria ca optzeci§tii, care „mancau poezie pe paine", adica
diaree postmodernista recenta, de unica folosinta, nepreocupati de Luminarea
Poporului, de a asista in lupta lor clasa muncitoare §i taranimea cooperatista tot mai
demolata, erau atat de imbecili sau de ipocriti ca nici nu gtiau de institutia
informatorului §i ca printre ei scriu §i recita cu certitudine turnatori talentati, culti.
Culmea e ca nici patitul Nicolae Manolescu nu i-a avertizat pe toti ca
cenaclurile se inventeaza tocmai pentru a identifica §i monitoriza posibilii noi Goma,
cum a fost celebrul lunedist Viorel Padina, un temperament Nica Leon despre al carui
incendiar §i perfect est-etic Apel catre Europa din 1980 nu se relateaza in 03 absolut
nimic.

* Pierderi colaterale. Cum apocalipsul bucure§tean orbitor n-are nevoie nici de
Cruce, nici de Christos, nici de Maica Domnului, nici de comentarii, ba chiar
Catedrala Mantuirii Neamului zice editorialistul ca din parte-i poate fi durata fie §i pe
Intercontinental, putand fi va sa zica hotelul insu§i, pentru a carui privatizare se
scanda fictional la Baricada sub gloante, - devii extrem de sensibil la orice posibila
polemica neortodoxa. De pilda, in exagerarea postmoderna a angoasei copilului
pacalit de babele dornice de a se bine hodini, cu formula taie popa limba! ti se pare ca
distingi o aliniere teologica langa fizicianul civic anti-BOR Gabriel Andreescu, eel
neagreat recent de dl Patapievici.

Cel mai suparator fiind efectul ca de§i nu-ti plac nici tie popii lacomi §i prea
tere§tri, administratori de cimitire §i de ceremonii, ajungi sa simti pentru ei un soi de
simpatie compensatorie, cum dealtfel §i pentru securi§ti, aceasta din urma performanta
mai ales atunci cand li se atribuie un nationalism care nu era al lor , ci al unei sarcini
politice fezabile - Recuperarea Basarabiei, dar neindeplinite de diplomatii no§tri de
dupa Congresul pai§pe, prea Intelectuali angelici de elita ca sa se mai pateze in
complicatii cu Matrio§ka.

* Mai gre§e§te §i ATOT-§TIUTORUL §tiutorilor §tiutorilor Mircea Cartarescu
cand o CREDE, din moment ce sugereaza asta, ca accesul la spiritualitate este facil,
cum ai amesteca ni§te carti de poker intr-o combinatories fericita sau cam cum te-ai
masturba psihedelic intru Oneness pana ai vedea sperma orbitoare a lui Dumnezeu
cople§indu-te intr-o ejaculare de ingeri, ejaculatori la randul lor de roiuri de fluturi cu
cap de om surazator (Acherontia atropos), ejaculand §i asta numai lapti de fluture
solzos de Dunare, gata sa inece cu totul Cetatea Giurgiului, necajind pe autoritarul
autocrat Soliman Magnificul, prealuminatul padi§ah, tocmai cand i§i trimisese ceau§ul
sa o reabiliteze confortabil, incat sa poata acosta aici Amadeusul megaintelectualilor
vienezi, la adevaratul Port Cultural Cetate! ! !

De aceea, conceptia Fluturelui postmodernismului romanesc despre Mantuire
tine mai mult de imaginarul de la Politehnica decat de Teologie, Creatorul
asemanandu-se mai degraba cu inginerii Ion Iliescu §i Cristian Tudor Popescu decat
cu scriitorii no§tri recenti, fie ei §i antiEminescienii Razvan Radulescu §i T. O. Bobe.

* Despre Sextaz. Nu de profesori de integrare in absolut avem nevoie in biata
Tara, nu atat pentru ca oricine se poate documenta dupe web, ci pentru ca orice initiat
cat de cat §tie ca sexul eel mai bun este sexul aga-zis murdar §i ca performanta sexuala
de varf nu se obtine decat prin praxis, prin problematizare §i descoperire, cu deosebire
prin multiplicarea la exces euristic a ocaziilor de invatare a eupareuniei standard . Ne
trebuie, deci, altceva aici in RO, anume cateva mil de universitari tot atat de fascinanti
ca Nae lonescu, democrati insa §i euroatlantici, care sa ne formeze, precum Nichi §i

131

Crohu pe optzeci§ti, un tineret cult, exigent, generos, cu mila de Neamul Romanesc §i
de care insa patura superpusa §i cleptocratia sa tremure, sa stea in cea mai mare frica,
amintindu-§i zi de zi, ca de cadavrul din debara, ca e o problema, Mantuirea asta.

* Despre a merge la templu. Las la o parte bizareria ca gratiosul roman
Travesti, prin descrierea sinistra a directorului care raspundea de junii excursioni§ti,
atat dinaintea parintilor cat §i fata de Partid, este o instigare incon§tienta, intrucat
utilele tabere de odinioara nu mai sunt, - ca liceenii sa faca sex in curtea unitatii
§colare „frecventate", primejduind tot ce-au invatat pe la orele de religie, inclusiv
Mantuirea! Constat doar ca ar fi foarte dureros ca unii beneficiari de ambe sexe ai
efectelor de sinceritate din Orbitor sa se masturbeze §i... doar atat, fara a tine seama
de avertismentul spiritual al antiEminescianului eminent critic Chivu, ca sa vaza bine
pe ce pun mana, sa nu confunde adica extazul fiziologic sau insightul filologic cu
adevaratele uniuni mistice, in care Fiinta Suprema are un cuvant foarte greu de spus,
autolimitandu-§i din vina editorului, cu umerii curbati sub laba ei grea, pana §i
tineretul Epocii Mooye comportamentul delabrat de sa nu mai simta chemare la
frecventarea bisericilor §i nici macar a unor locuri de comuniune ca discotecile,
stadioanele, salile de forta §i cluburile.

* Aberatie calculata, blasfemie!

Oricat de nebun, oricat de halucinat de extazul scrisului ai fi, iti este totu§i
evident ca dac-ar veni vreun Dumnezeu cu-n ozeneu in RO, n-ar acosta nici de-al
dracu la Palatul Parlamentului meu sau la Muzeul National de Arta Moderna ci, firesc,
numai la Palatul Patriarhiei (candva, de Eminescu, zis Camerele), pentru a discuta cu
Sfantul Sinod al BOR probleme specifice.

Este o tehnica uzuala, de mult caramelizata, a Autoelitei atitudinare sa genereze
prin provocari nu atee, dar contra lui Christos, reactii extremiste la tineretul idealist,
pentru a se prezenta dincolo de Nadlac Nu §tiu Cine ca Martir Erou Civilizator, cu
participarile stocate-n CV putand lesne cuceri sinecure unde se gestioneaza banii
pastrati de popor pentru mai tarziu, adica pentru cultura, va sa zica pentru Epoca de
Aur de dupa Marele Cutremur Catastrofal.

* Aberatie calculata, blasfemie?

Precum Ceau§escu era ancilla Domini, de nu §tia ca demoleaza cartierul Uranus
intru a elibera teren §i a ridica fundal vanitas faraonic pentru Catedrala Mantuirii cu
hram Izvorul Tamaduirii Neamului, aducandu-§i obolul cu frica cleptocratia prin
virament sau in numerar intru spalarea fara de numar pacatelor, a§a §i Mircea
Cartarescu, atunci cand alege tocmai Casa Poporului ca peron pentru a§teptarea lui D-
zeu, Doaaamne, nu §tie ce face!

El pledeaza, in numele Domnului nostru lisus Christos, pentru nevinovatia de sa
inaltam cat de curand, pana nu ni se prabu§e§te sufletul Romanesc de greutatea
pacatelor Autoelitei, Catedrala Mantuirii Neamului, ca pe o arhitectura cu talc, dand
seama de ceea ce se putea construi sub totalitarism §i ce ne permitem acum in
democratic.

Mare e puterea lui Dumnezeu Atottiitorul §i Mircea, ca aia din filmul lui Steven
Spielberg Intdlnire de gradul trei, care modelau in piureu muntele unde va cobori
ozeneul, nu prea are §tire, ca Sibilele-n transa, ca chiciul sau textual, indumnezeindu-
se spre finalul 03, remodeleaza Casa Poporului ca pe un sanctuar, ba chiar ne §i spune
Autorul cu gurita lui ce capacitate s-ar cuveni sa aiba Catedrala Mantuirii Neamului ,
cand el are in Casa Poporului o sincopa ce il duce la macropsia de a vedea: „bazilica

132

de zece ori mai mare ca Sfanta Sofia" (03, 540). La care bunavestire adaugam ca
acest Pantheon, unde sa omagiem optzeci§tii §i politicienii Epocii Mooye, e greu de
crezut ca avem capacitatea artistica, bazata pe mi§tocari ca Gorzo §i Perjovschi, sau
critica, bazata pe postromanism §i pe bogata Directie a Vll-a, sa-1 facem altceva decat
un chici monstruos, de nearatat francezilor sau Reginei Maria.

* Care pacate filologii §i filozofii bucure§teni nu le pot ispa§i in veac decat prin
pelerinaj pe caldura mare peste binemirositoare groapa ecologica de la Glina §i
Centura cea productiva, la sfanta gura de canal de la Pope§ti-Leordeni, unde s-au
varsat cele patru tomberoane cu cenu§a eroilor timi§oreni, vizitandu-se §i Catedrala
catolica din localitate, care explica de ce a fost aleasa ca loc sfant, de catre regimul
totalitar ceau§ist, guvernat la randu-i de forte mai presus de fire, care au anticipat ca
stema ora§ului suburban Pope§ti-Leordeni se va alcatui dintr-un scut albastru, cu
Fecioara aureolata rugandu-se, adica amintind de celebra Marie a martiriului lui Doja
de langa acel pastor Laszlo Tokes din strada Timotei Cipariu 1 ap.l, de-am gasit in
vara lui 1991 placa memoriala manjita lui cu diavolesc catran bol§evic, pacura de la
puitorul de mine marxiste Aurora.

* E de prost gust, daca nu §i incremenire dogmatica in proiectul postmodernist
safaci cu ochiul cum Amza Pellea lui Mircea Albulescu, pu§i de Sergiu Nicolaescu sa
dea cu bata-n balta de sanctus cantat pe toate glasurile bizantine, facand pe placul
anti-BOR al parthidului, cand cu Mihai Viteazul §i Popa Stoica la Sublima
Incoronare, act avangardist sadea, de la Alba lulia, pe la 1600, kkt, deci nu se merita
sa mori pentru Basarabia sau pentru Ardeal, §i ca e benefic ca ei se afla la Terasa Bibi
in Vama Veche, iara nu in haine scortoase la Cazino la Chiustenge, unde ar da nas in
nas cu co§marul Eminescu de pe faleza, inca nemanjindu-i-se cu mamaliga sau cu
altceva statuia, pentru c-a zis imparo§atul asta, de BOR, ca e mama identitatii noastre,
lata alt discurs decat la Kretzulescu: sunt doar unul de-al vostru, in blugi, fara limbaj
academic, inebranlabil, fara metafore, fara morga, un scriitor nu trebuie sa fie trufa§
ca e scriitor, consumatorul fiind global, gandesc neortodox, sunt intelept sapiential,
adevarata revolutie a fost nu la Inter ci la Woodstock, traie§te-ti nu numai clipa ci §i
epoca, sinteza de gandire ancestrala §i de gandire moderna care se nume§te New Age,
Achtung! concepte din astea romantice, ca natiunea, ca poporul, valul de demitizari al
modernitatii, un nou concept de scriitor, prin nimic diferit de frizerul nea Gica, corect
egali intru facerea trebii bine, §i, brusc, exproprierea Cenaclului Flacara de „generatia
in blugi", rezultand ca ea a fost lunedist-desantista, iara nu doar un segment sub atenta
monitorizare a „§efilor de promotie" preocupati de analiza sistemica §i de
complementaritate intre atatea cenacluri de pe cuprinsul RSR, cu functia de a-i
recenza/7e toti, veleitari §i ideali§ti, ca la o baricada!

* Scris este sa-§i ieie infrico^ati labele. Nu se poate decat invata de la
Cartarescu, acest Proust einer Kusturica-Welt. Zborul condorului nu-1 poti modifica
tu, inarmat cu un fluier de trestle ganditoare. Ci toti Du§manii care se excita negativ la
marele succes de piata §i de critica al Fluturelui postmodernismului romanesc scris
este sa-§i ieie infrico§ati labele §i balele de pe aripile zborului sau catre Nobel, sa se
ru§ineze §i sa treaca la greu canon de pocaire, fiindca el este farul Autoelitei care ne
lumineaza orbitor calea spre Mantuire, este praxiologul ei §i guru-ul nostru prin
imitatio, ghicindu-i viata , pe masura ce-i ghicim in carti texistenta ca intr-o bordura
mereu reinnoita sau intr-un neon stradal ve§nic uitat aprins sapiential pe strada
Sapientei.

133

De la el intelegem in primul rand ca Ozeneul lui Dumnezeu poate veni oricand
pe Intercontinental §i ca singura calea spre Mantuire trebuie urmata de muritori, nu a
Bisericii. De la el afla publicul cultivat, publicul fesenist §i publicul manelar, dar §i
blazatul public euroatlantic, de ce iubim pre cat ne e cu putinta femeile §i de ce
inclusiv cu ele simtim ca gustul Mantuirii este identic cu sextazul, procedeu literar
prin care postmodernismul sau inghite oximoronic nu numai literatura optzecista, ci §i
sexualismul emanat de ea, adica partea cea mai placuta a tinerelor curente §i trenduri
din Mooye Age.

* Hm! Chiar merita prapaditul de Ceau§escu sa li evoci caderea zugravind un
Apocalips?

* Doamne, de cate ori imi cufund capul in Evanghelie, ca in Jordan, am
sentimentul cu Evangheli§tii ca Autoelita este vinovata §i de fatarnicie. Cand noi
Golanii ingenuncheam cu Parintele Galeriu pe la Plata Universitatii §i ne rugam de
Dumnezeu sa-1 trasneasca pe Hiescu dimpreuna cu toti terori§tii §i minerii lui calauziti
de securi§ti §i gazduiti de armata, alti Intelectuali SE ORIENTASERA, i§i construiau
lini§titi cariera, ba chiar scriau piese de teatru anticre§tine premiate, zadarnicindu-ne
noua demersul ceresc!

* Multi megaintelectuali nu se vor mdntui. In materie de Kitsch §i de prost-gust,
Mircea Cartarescu, comite din motive de largirea targetului, de rating, de vanzari,
excese abjecte pe care nu §i le-au permis Proust, Joyce, Borges, Goma, Musil,
Blecher, Pynchon, Kafka sau braileanul Panait Istrati, ceea ce ii dilueaza grav nivelul
de adevar §i de seriozitate, punand la grea cumpana imaginea protectorilor sai de
cre§tini practicanti care il iau in serios pe Dumnezeu.

Ideea de a-1 face pe posibilul ofiter filolog - cu ochi nesfdr^it de alba§tri
(precum securi^tii...), observa criticul Paul Cernat - sau teolog acoperit Herman,
deghizat gestant cu „legenda" c-ar fi fost futut in cap de o §efa de promotie in
arahnologie, este dubioasa, dar are macar farmec SF sau de joace pe computer, pana §i
elevelor de clasa a X-a A perceptia fiindu-le ca pentru un suspect:

- Herman insa nu era un betiv ca ceilalti. Nu vorbea mult, nu se clatina §i era
foarte civilizat.

Scena insa in care fecala de Miron, fiul Badislavului Vasile, se confrunta cu
manuscrisul pulsatil al Texistentei, adica o ia la laba in biserica, nu la Rila sau macar
pe tarmul bulgar ci pe pamantul Romanesc, excitandu-se ca un mendebil de-al lui
Gibson tocmai dinaintea icoanei Preacuratei Fecioare, chiar daca a auzit-o in casa, in
apartament, Alergatorul de cursa lunga, de la ma-sa Marioara, sau §i mai rau, daca
Necuratul, Doamne fere§te, i-a §optit-o negru vizionar, dandu-i intr-o debara gloria
contra sufletului, in nici o lacomie de arginti el nu trebuia s-o cuprinda-n roman,
pentru ca este insuportabila pentru cregtinii practicanti , §i pare inregimentare
stipendiata in efortul mondial, banos orchestrat, de subminare a cre§tinismului in
folosul altor producatori de material religios.

Vina de a nu fi protestat vehement la aceasta blasfemie, ii va face sa se rada pe
bot de o mantuire u§oara, §i chiar pe obraz, pre multi megaintelectuali astazi infatuati,
nesmeriti la volan, oricata teologie vor dovedi ei ca §tiu la test la sala, ca sunt toba sau
carnati de Ple§coi de carte, iar la subterfugiul cum ca ei numai au citit-ghicit
randomizat, cum e §i cu infama pagina 420, incoruptibilul Scaraotchi le va rade in nas
ca cu rata ratarii a logicianului Nae lonescu, pronuntand sentinta ca las-o jos ca
macane!

134

* Retrospectiv, este limpede ca aga $i trebuia sa faca toti prozatorii romani
contemporani, sa nu-§i bage condeiul in agora decat dupa ce destinul Romanesc se va
lamuri la 11 decembrie 1999, prin declararea intentiei UE de a ingurgita §i Romani
(dar nu basarabeni), noi sa ne vedem adica in lini§te de cariera universitara,
institutionala §i literara, urmand ca legenda biografica sa ne-o construim ulterior, cum
ar fi disidenta §i statul cu capul sub gloante in azUul psihiatric, ericient operand cu
intoxicari ale cititoarelor Coca §i Suelin chiar in opera insa§i.

Orice observator din Akasia al vietii noastre publice de dupa 1990, n-a remarcat
aparitia solemna ca actor civic a numelui Mircea Cartarescu decdt incepdnd cu anul
2004, cand era limpede deznodamantul euroatlantic, plus epuizarea posibilitatilor
olteniteanului Ion Iliescu de a mai Candida, ca §i sfar§itul in general al dominatiei
baronilor cleptocratiei asupra Intelectualilor, pe fondul propulsarii spre focarul puterii
a primelor elemente ale burgheziei de merit.

Nu aduci virtutea despletita intr-un bordel angajand fecioare.

Misiunea Intelectualului este parte din Misia Culturala a Neamului.

Restul e tacere, chiar daca urli ca maidanezul uitat de copii in liftul catarator.

* Unii carcota§i, ca labe ale Epocii Mooye, contesta doctrina eminentului critic
Mitchievici, ca tot ce publica Mircea se constituie intr-un sistem. Totu§i, eel mai bine
vandut autor roman confirma aceasta importanta praxiologic apreciere, printr-o
viziune sistemica: „Probabil ca se §i sprijina unele pe altele, riindca am, in riecare
clipa, eel putin zece titluri in vanzare. §i atunci, cui i-a placut Nostalgia cumpara
ulterior §i Levantul, cui i-a placut Orbitor cumpara §i Enciclopedia zmeilor etc."

De altfel, se poate invata de la Mircea §i tehnica reclamei intr-o carte pentru alta
carte, cum in Pourquoi nous aimons lesfemmes, pentru Orbitor §i pentru Nostalgia.

* Da, ele fac sistem, fac ga§ca §i se sprijina nu numai vizavi de consumator ci §i
fata de promoteri, du§mani sau carcota§i, deci in plan ideologic, perpendicular pe
acest univers. Naivitatea, comparabila economic cu a coregrafului de talent Nijinski,
care uitandu-se la tatele erecte de la Ateneu sustinea aberatia ca actul masturbator n-
are memorie, cand de fapt e de-a dreptul invers, perla ca de bac din Perche amiamo le
donne (= Dlaczego kochamy kobiety), ca noi iubim femeile, intre altele §i pentru ca nu
se masturbeaza , este corectata, raspunzand vigurosului val de proteste al feministelor
§i al bacantelor, in 03 la p. 45, printr-un model de univers al simultanelor dezmierdat
cu ginga§ie, in care „lumile suprapuse ca ni§te lamele de microscop sau ca ni§te foite
de hartie de calc difereau doar prin cate un amanunt: printr-o singura pata de pe labuta
unei pisici, printr-un singur geamat al unei femei ce se masturbeaza..."

* Profesionist in marketing, chiar daca editura bulgara Faber pare sa ri avut
prima ideea Orbitorului strans intr-o singura carte, cu titlul in curmezi§ pe 8 cm,
Nihilistul de la Humanitas praxiolog al Mantuirii - Nichts, nichts existiert! - a inteles
ce tentant suna sloganul „Orbitor - un cadou de Craciun pentru publicul cultivat!".

Sfat: inainte de a scrie primul cuvant al unei Biblii literare, pentru Gaudeamusul
viitor, din anul bisect 2008, bine este sa ai in minte imaginea virtuala a produsului
finit. Cati centimetri.

* Loue pour son attitude civique, organisateur de rencontres litteraires
hebdomadaires, soutenant les jeunes auteurs, Mircea Cartarescu tient egalement une
rubrique dans Jurnalul National et signe un billet dans I'edition roumaine de Elle .

135

Recomandarea virtuala privind candidatura la pre§edintie a lui Mircea
Cartarescu, pe urmele filologului Marian Munteanu §i ale peruvianului romancier
Mario Vargas Llosa, transgreseaza succesul minim garantat: publicitatea interna §i
mai ales externa. Geniul lui inaripat are finete diplomatic^, propensiune spre consens,
flexibilitate leninista de a folosi tovara§i de drum uitandu-i apoi pe contrasens,
neezitand a colabora ca liberal la conservatori, acolo unde golanii incremeniti in
proiect s-ar feri, de teama asocierii cu §efii de promotie securi§ti sau cu presa prea
populara.

Plus capacitatea §ahista, deloc lirica sau poate ca dimpotriva, de a penetra in
viitor, de a valorifica in folos propriu geniala teza a lui Nae lonescu, filozof al erei
rebeliunii masselor: opinia publico, nu are memorie.

Deci: nu te afi§ezi cu Golanii Punctului 8 cata vreme structurile nomenclaturiste
§i securiste nu s-au disipat in societate, pentru ca sunt capabile sa-ti distruga cariera $i
in interior, gi in exterior , sa nu te lase sa lucrezi prin amenintari ca cele culese pentru a
ilustra imaginarul violent al romanilor de Domnita Ruxandra, sau prin alte lucraturi,
demne de imaginara Doamna Chiajna, ba chiar sa te lichideze, cum poate Labi§ sau
Freda sau Ursu sau Culianu sau inecatul Dan De§liu, ce va beneficia la Bellu chiar de
fosta groapa a primului nostru poet postmodern §i ecologist.

Dupa care te duci, dupa cum se desparte curentul public de bol§evism, prin
exterminarea pensionarilor achitdndu-se datoriile cleptocratiei, nu prin carte ieftina,
spre o presa mai compatibila cu Secta Cumana a Orbitorilor, unde s-au grupat prin
senate gazetare§ti numero§i de-ai tai.

Numai ca nu iti tai puntile nici acolo, gasind tu tertipuri sa „asiguri" voturi
pentru Iliescu §i PRM, caci ai format deja elita postromanismului, creierele sexualiste
cu care sa love§ti fara mila in Eminescu, in Voievozi §i in Romania insa§i, in
atatatoarea facuta po§ta-n ceceu, maculandu-i acestei tari de amarati, printr-o tehnica
magistrala a demitizarii, eel mai idealist dintre simboluri, pe al pagoptigtilor , ceea ce
politic se traduce prin voturile castigate pentru fesenism de la cei ce nu pricep ce-ai,
ma, cu Eroul Necunoscut, de ce trebuie disecat, pentru ce sa dam cu var? !

* lata, citat la intamplare dupa ZEIT online, 1 8 decembrie 2007 - data eroica,
eu a§ fi amintit martirii Catedralei de la Temeschwar, a§ fi depus coroana la
Crematoriul din Bucure§ti - un exemplu de geniu inaripat in tehnica de a plimba §i
canaliza in folos propriu raspunsul.

Rugat numai sa rezume 01, Fluturele postmodernismului romanesc divagheaza
incolo §i incoace ca toate lepidopterele, indicandu-i insa promoterului occidental unde
sa-1 incadreze in acea formula sintetizatoare de pe dosul cartilor sau de la baza
recenziei, reprodusa apoi cu titluri de-o §chioapa in presa din RO:

ZEIT online: Ihr Roman Die Wissenden ist nun auch in Deutschland
erschienen. Es fdllt schwer, in wenigen Worten zu beschreiben, wovon er eigentlich
handelt. Konnen Sie das ?

Mircea Cartarescu: Jorge Luis Borges hat mai gesagt, es sei nutzlos, grofie
Romane zu schreiben, da man sie eh auf wenigen Seiten zusammenfassen kann. Auf
die meisten trifft das auch zu. Vielleicht nicht auf Robert Musils Mann ohne
Eigenschaften, James Joyces Finnegans Wake oder Marcel Prousts Auf der Suche
nach der verlorenen Zeit .

Politicos dar ferm, interlocutorul insista, va avea un sinopsis sau nu. La care
Fluturele amiral al postromanismului trage un zambet de 12 cm §i brusc prinde a se

136

jelui manelist ca, in fond, i-au trebuit pentru 30 mai multi ani de truda decat lui
Soljenitin pentru trilogia Arhipelagul Gulag, bazata pe o vasta documentare, apoi
baga gaselnita ca e o carte ilizibila, nerezumabila.

ZEIT online: Wie steht es mit Ihrem?

Cartarescu: Auf Die Wissenden trifft das auch nicht zu. Ich habe 14 Jahre und
1500 Seiten gebraucht, um herauszufinden, worum es in dem Roman geht. Jetzt kann
ich es sagen, jedoch nicht in wenigen Worten, sondern in genauso vielen, wie ich im
Buch verwendet habe. Leider werden Sie hier sicher nicht so viel Platz haben.

Neamtul revine tenace cu Epoca Cea drept material orbitor pentru ceva de scris,
insa Candidatul Nobel eel mai bine plasat are ceva de vdndut, profita ca oportunist
incorigibil, continuandu-§i tesatura discursului autopromotional §i jucandu-§i, cum
juca Ulici poker, §ansa de a fi asociat pavlovian de publicul euroatlantic cu
postmodernistul american canonic.

ZEIT online: Es ist auch eine Auseinandersetzung mit der Ara Nicolae
Ceau§escus. Hat diese Zeit Sie stark beeinflusst?

Cartarescu: Thomas Pynchon war ein groBerer Einfluss. Warum zum Teufel
erwahnt ihr standig diesen Ceau§escu?

§i il mai §i da Raului pe intaiul nostru pre§edinte dat pe mana justitiei,
condamnat §i ciuruit!

Vasazica §i in spatiul cotrocenar - ingroparea predecesorilor, transferand unde
se simte cea mai mare necesitate practicile demolatoare din monografia de geniu
autopublicitar Postmodernismul romdnesc\

* Heteronimul Lulu Caldarescu . De invatat din variabilitatea titlurilor
traducerilor, din adecvarea la publicul tinta local, indeosebi pentru Orbitor, devenit
L'oeil en feu sau Die Wissenden. Pana §i un titlu latin, care parea universal, ca Travesti,
a ajuns Lulu, putin lipsind sa se faca voia Sectei §tiutorilor convergente spre Cititorul
Unic, anume sa se adopte heteronimul „Lulu Caldarescu" pentru operele cartaresciene
minore, supuse modelor §i indulgentei prietenilor literari sau obligatiei de a fi prezent
in cetate, ca sa nu se reduca-n RO §i DRO democratia la pluralism, cum §i vrea
cleptocratia.

* Cine §tie advertising §i e gata sa-1 puna pe Eminescu la produs, sa determine
de ce brand e bun, cunoa§te rolul copilului, al pisoiului, al catelului sau al purcelu§ului
in grafica publicitara, de a imblanzi §i a amorti cenzura naturala prin care ne aparam
de sloganuri manipulatoare cum ca ce sa mai cumparam din mall-urile §i buticurile
cleptocratiei ca sa ne asiguram Mantuirea sufletului la toate capitolele sau
chakrasurile.

Ceea ce s-a crezut a fi un surogat romanesc de Proust, amintirile neanalitice din
copilarie duse pana-n scutece, generatoare de la un timp ale mirarii ca acest plod
Mirci§or din TO nu mai create odata, cu toba lui de tinichea cu tot, spre rafinamentele
dostoievskiene ale sufletului adolescent, tin de insolenta discursului autopromotional
cartarescian. Toate acele scene de puerilism brut, inclusiv atitudinea civica de cre§tere
a permisivitatii specifica Mendebilului exprimat prin „Vrei sa ne futem in cur?", ne
populeaza incon§tientul cu ravna de a cumpara cat mai multe pagini din marele text
cartarescian, eventual Totul.

137

* Mansarda lui Cioran. Neincetatul pauper sum. In toate cele texte
cartaresciene, de la interviuri la cele mai inaltatoare pasaje ale operei, juramantul asta
de castitate §i saracie. Necontenita dar eficienta dezinformare a spargatorilor de
termopane, atra§i de feromonii aerului conditionat.

Mircea ar trebui consiliat nu de critici sau promoteri ci de impresarii
fotbali§tilor despre cum sa-§i gestioneze traducerile, daca editura publicului cultivat
nu-1 umple de bani la ce tiraje vinde sau - e o ipoteza - li deturneaza veniturile spre
un tsunami de promovabilitate de§antata, care ea mai mult, nu opera ca opera, te
constrange la a combate derapajele antiromaniste in trei carti voluminoase cat 01, 02
si 03 .

Altminteri, cititorii §i mai ales miloasele cititoare, inclusiv profa Coca
Dospinoiu, gata oricand sa se §mechereasca, sa se adapteze trendului adulmecat ca o
capauca §i sa scrie o lucrare de grad §i grant Eminescu - poetul neimperecheat de pus
la produs, i-ar darui §i dona cu bucurie lui Mirci§or pe blog vreun jipan Siegfried sau
acel apartament de la Paris in care Milan Kundera 1-a primit pe Gabriel Liiceanu,
desigur dupa cheta publica §i achizitionarea sa drept casa memoriala de vizitat cu
microbuzul liceului, cum n-a avut parte mansarda lui Cioran.

Totul conditionat eventual de sa nu uite de fanele sale din RO, lansand la
Kretzulescu §i la Vama Veche minimum un Orbitor pe sezon, eveniment editorial al
anului de regula pe canicula, nea§teptand zaiul de noiembrie al Gaudeamusului!

* „Conjuratia §tiutorilor de pe orbita Divinitatii vegheaza ca Mircea sa duca la
bun sfar§it manuscrisul §i prin asta sa-§i asume natura de Ales, pregatindu-1 pentru
Mantuire. Acesta ar fi, rezumat brutal, plot-ul Orbitor-ului. (...) Intuitia predestinarii
este insotita de indeterminarea identitara, de conflictul dintre alteritatea, fatalitatea
existentei §i nostalgia Mantuirii." observa cu deplina indreptatire antiEminescianul
critic Chivu, membru in juriul selector al traducerilor finantate de ICR-Patapievici,
langa Mircea Martin (pre§edinte), Dan C. Mihailescu, Luminita Marcu, Alexandru
Cistelecan, Liviu Ciocarlie, Daniel Cristea Enache, inconfundabil cu juriul invariabil
care da Premiile Uniunii Scriitorilor, anume Gabriel Dimisianu (pre§edinte), Mircea
A. Diaconu, Daniel Cristea Enache, Dan C. Mihailescu, care declara pe web ca
fericirea lui cea mai mare este sotia, Tania Radu (vicepre§edinte ICR, zice webul) §i
Cornel Ungureanu.

La care nu mai trebuie adaugat decat ca cine urmare§te cu creionul in mana TO,
acela §i numai acela va sfar§i inteleptit suficient incat sa aplice praxiologia Mantuirii
asupra sufletului propriu, mantuindu-se el insu§i, mai ales daca e scriitor §i i§i are pe
orbitele divine propria sa serie de §tiutori, mai mult sau mai putin bine informati decat
ai lui Mircea §i oricum convergenta spre Cititorul Unic, Nemurirea.

* Despre fortarea Mantuirii. Noi postmodernii din Romania nu ne apropriem
sacrul de forma, de florile marului binecuvantate de Blaga, oricat de profani am fi. In
explorarea §i imblanzirea proprietatii, fiecare dintre noi se comporta ca un membru
activ. lata de ce nu suntem numai fiinte de forma ontodinamica, ci pur §i simplu fiinte
care forteaza Mantuirea de forma, cum atacantul faultul in careu, adica fiinte
ontodinamice in chiar esenta lor. §i poate ca tocmai aceasta graba este pagubitoare,
multi dintre cei care tenteaza sa se mantuiasca indiferent de pret alegandu-se de fapt
cu enervantul cartona§ galben, inventat de Ludovicii Frantei pentru temperarea
geloziei - apasatoare §i mereu inventive ca repro? - a unora dintre concubinele lor.

138

care se incapatanau a nu trai clip a autonom, alegand ele existentialist doar sa
contemple o viata fara de vreun fante prin fantele cenu§ii ale jaluzelelor.

Dar cine abuzeaza Mantuirea trebuie sa §tie ca, la popoarele pe cale de
disparitie deoarece produc nechezoli in loc de Intelectuali, nu orice kitsch este un
Kitsch de calitate §i, chiar in comunitatile de public necultivat, nu orice chici se vinde
bine, ci doar acela care calauze§te spre Mantuire, care este §i scopul oricarei biserici,
fie ea §i din chirpici cu grafiti New Age. Vorba ceea: „imi imaginam uneori mantuirea
ca pe o ejaculare de fluturi levitand cu miliardele intr-o sperma de aur".

Culmea este ca a§a o sa §i fie!

Caci se mantuiesc neamurile, nu indivizii §i atunci Catedrala Mantuirii
Neamului este un edificiu bine gandit de teologii ortodoxiei noastre, oricat ar carti cei
orbiti de aurul altora.

A recomanda insa acestui necesar edificiu ca locatie terasa Intercontinentalului
este o blasfemie utila autopublicitar §i ne invata arta cre§terii numelui prin agresarea
tocmai a tovara§ilor de drum spre acela§i tel suprem al politicii Intelectualilor, care
este Mantuirea astfel fortata , deoarece mai ales pe lumea cealalta e de scris §i de citit!

* Despre cre§tinii practicanti. Daca, asemenea dlui Horia-Roman Patapievici,
te declari „cre§tin practicant" §i ajungi la treapta con§tiintei ca „sunt un barbat ca
oricare altul. Nivelul de hormoni androgeni din sangele meu este de zece ori mai
ridicat decat in sangele unei femei. Creierul meu este scaldat in hormoni sexuali.",
atunci nu poti ignora ca pe o dulce ispita „faimoasa manastire pe langa care se tot
plimba umbra lui Mircea", deoarece uitarea ei iti poate periclita grav Mantuirea,
nefiind de glumit cu ni§te ziduri intristate care 1-au putut opri dintr-un mar§ triumfal
pana §i pe liderul minerilor, Miron Cozma, in ianuarie 1999, in plina Epoca Mooye,
cand pentru prima oara ritualul cinstirii lui Eminescu §i deci a scriitorului Roman, nu
a mai fost savar§it.

* Iluzia colorata psihedelic ca treptele serioase ale spiritualitatii, §i Mantuirea
insa§i, se obtin facil, doar cu o intepatura, cu un mp3, cu un pahar de energizant sau
mai ales prin sex, care in realitate genereaza dependents, oboseala, tocana, sila de sine
§i de celalalt, tendinte centrifuge, fesenism, instabilitate, paludism.

* Nenascutii cdini. La urma urmei, mantuindu-se §i viermii, dupa ce ne rod pe
noi. Ceea ce §i rezulta cand suntem profunzi, arhaici pana la amoniti, adica adanci ca
marea basesciana, caci „a trai straniul, a simti o emotie, a ramane-mpietrit in fata unei
imagini fantastice inseamna mereu unul §i acela§i lucru: a regresa, a te intoarce, a
cobori in miezul arhaic al mintii tale (...), a gandi ceva ce nu e gandire cu un creier
care nu e inca un creier, §i care contope§te intr-un miez de placere sfa§ietoare ceea ce
noi, crescand, despartim" (01,219).

* Ceea ce nu se poate intampla nici in cele mai teroriste vise de subterani.

De unde §i rezulta ipoteza de lucru ca alambicatul §i adanc radacinosul text
cartarescian, bazandu-se pe o iluzorie Akasie mantuitoare, genereaza pentru omul
chinuit al tranzitiei §i al nepoeziei Epocii Mooye, a asasinarii neincetate a mitului
Eminescian, o optimista §i cu totul nejustificata stare de spirit vecina kitschului moral ,
la randul sau copil de era noua, de New Age, de timp tamp al Mantuirii nemeritate,
hiperdemocrate, neconditionate, feseniste, manelare!

Trebuie atunci sa ni-1 inchipuim pe panza vremii pe batranul dascal ca pe o pata
de lupus eritematos suflandu-§i cu un stranut zgomotos colbul de pe ochelari §i

139

inventand in lipsa de eros o noua oftalmologie , in contra orbirii generate de un eres,
de un colos, de Akasia, de conceptul absurditatii temporale extreme, acela al unei
postistorii totale, declan§ate nu la un sfar§it fractalic de Cold War in haos, ci chiar la
inceputul autoreferential §i meta-termodinamic al catastrofei Big Bangului, pe care ar
fi putut in plin Levant asimptotic sa o detecteze §i revolutionarul Manoil cautandu-se
de floarea sufletului intr-un glob de cristal la Giurgiu, interogand in dirijabil Ursita
daca e continua in acel punct §i cate capitale de judet exista sa n-aiba librarie §i la
dansa-ntr-insa carti, nu pixuri §i valentine!

* Stranie la un meseria§ modest ca Arghezi este privilegierea scriitorului fata de
cizmar, care nu indrazne§te a vedea in ciubote ceva cu care sa deschizi Portile
Paradisului: „o carte n-avea de ce sa fie un aparat de visat frumos, ea nu se justifica
decat ca sageata-ndreptata spre mantuire" (02, 161). Daniil Sihastrul, ba chiar §i
Deceneu, ar fi considerat puerila teologic o asemenea abordare a problemei
fundamental a omului religios, mantuirea, spre care porne§ti abia smerindu-te §i
intelegand ca seria §tiutorilor converge spre Atot§tiutor, spre Cititorul Unic.

* Inginerie genetica §i sociala. In timp ce iluminatul Herman, cu H de la Ion
Hobana, talcuie§te Biblia amintirilor din viitor intr-un sens totu§i ateu, daca e vorba
de tehnologie §i nu de minuni, cu efuziuni totu§i memorabile, ca ale misticului Pascal:

„Cred in epopeea poporului lui Israel, cred ca el este un popor ales, construit,
am spune noi azi, prin inginerie genetica §i sociala de o colosala putere
nepamanteasca, pentru o finalitate necunoscuta, straina poate eticii omene§ti." (03,
369)

O astfel de lectura a Bibliei este blasfematorie §i, la urma urmei, o jignire chiar
pentru poporul ales, ale carui calitati apar ca pornind nu de la evreii in§i§i, dobandite
prin munca, jertfa, cultul Cartii, solidaritate §i suferinte, ci gata injectate de
extratere§tri cam cum te-ai dopa in sport.

Ca sa nu mai adaugam ca expresia „pentru o finalitate necunoscuta, straina
poate eticii omene§ti" vine de la Cel Rau, teleologand spre Himmler, Heydrich §i
Holocaust.

* Dupa cum jignitoare pentru enorma truda literara §i de management al carierei
lui Mircea poate fi necugetata exprimare a dlui Liiceanu de prin 1997 in Rev 22 ca s-a
intrebat „daca nu cumva este locuit de alta instanta atunci cand scrie" §i ca se mira
mereu, impreuna cu tot publicul cultivat: „cuvintele acestei carti se vad §i se aud, dar
cititorul onest i§i pune intrebarea: oare de unde vin?"

Ceea ce-ntr-o tara unde cultura filozofica e concurata de o egala in democratia
postmoderna a naturii cultura parapsihopupu, ca micii vindecatoare Petruta, poate
trezi unele ipoteze ale anali§tilor national-comuni§ti ca Mircea insu§i va fi suferit de la
ozeni§ti, in misterioasele sale absente sau la castelul de apa singuratic din conurbatia
Colentina-Voluntari, manipulari genetice la maptex, la ma§inaria sa de dat text de
pret, ca ni§te fluturi levitand intr-o sperma de aur.

* In definitiv, lectura Bibliei prin monoclul ufologic justifica §i o lectura a ei ca
pledoarie pentru rolul hotarator al serviciilor de informatii in istoria sacra!

* Sa invatam de la acele lansari unde criticii nu mai sunt invitati iar exegetul
este descurajat in favoarea promoterului prin sofismul ca in 03 nu e nimic de

140

decriptat, pentru ca acest text n-a suferit o incifrare, ci trebuie sa ghicim in el ca in
broasca testoasa, in cafea, in palma.

Ceea ce nu e bine dupa ce s-a tot ghicit in Das Kapital, in Mein Kampf, in Tien
Anmen, in Pol Pot...

§i daca tot recunoa§tem ca publicul nu mai cite§te cartile, ci ghice§te in ele,
atunci sa folosim orice ocazie mediatica pentru a propovadui Misia Culturala,
Luminarea Poporului sau Emanciparea Cadrelor Didactice!

* Cand se produce Mdntuirea ca parturitie, largirea dementa a Casei Poporului
din chirpici chici, ca sa fete Herman dinaintea poporului de statui baietelul de efect
Kirlian cu ochi alba§tri, dezvoltat din sperma stelara nu din sperma de bagatori de
seama, e de rasul polimerilor ca imediat se imbarca pe molie ca celebrul Bula!

Slava Domnului de pe Intercontinental, eel cu 4 heruvimi cu catre 4 fete
patrate! Cine §tie religie cunoa§te ca umila pe§tera a lui Daniil Sihastru sau ieslea de
la Bethleem sunt cutii de chibrituri totu§i destul de incapator sala§ pentru rugaciune
§i veghe, priveghere §i trezvie, adica pentru adapostirea pruncului unei Noi credinte.

A§a face cu ochiul, riscand dumnezeiasca certare cu pareza, insu§i domnul
Cartarescu ajuns la varsta cand zice paremiologul ca s-a calugarit motanul, in
antologicul pasaj reprodus cu deplina competenta axiologica §i comerciala pe coverul
cetire al 03: „Suntem omizi §i vom deveni fluturi (...). Suntem fiinte cu metamorfoza,
deja construite pentru Mantuire. §tim ca maine soarele va rasari, §i asta-nseamna ca ni
s-au deschis deja, inmugurite timid, organele de simt pentru viitor, caci altfel cum am
indrazni sa credem asta? Cand frunza migdalului se frageze§te, intelegem ca
primavara-i aproape. Cand vedem un nor la apus, ne spunem «Maine va ploua». Sunt
primele marci ale naturii noastre vizionare. (...) Atunci vom tine-ntre degete universul
nostru inflationar ca pe-un clopotel auriu, al carui sunet dulce il vom sorbi uneori, cu
nesfar§ita nostalgic: cling!"

Ce sens avea aici neologismul marci cu rezonanta in brand sau in BMW? (Era
poate mai nimerit decat suabul marca bulgarul malci^, adica sa taci male.) Dar
sintagma universul inflationarl Care provoaca erectia celor mai iritante asocieri cu
politica liberala de limitare austera a puterii de cumparare de carti a publicului
cultivat, pe motive ca trebuie stapanit fenomenul inflationar!

* Nu conteaza in risipirea zilelor vietii noastre diferentele de vederi. Ceau§escu
suferea de macropsie vazand apartamentele de bloc ca pe ni§te cutii de pantofi stivuite
la Magazinul Cocor, pe cand beneficiarii carcota§i, in micropsia lor, le vedeau ca pe
ni§te cutii de chibrituri, la tutungerie, cand se gaseau, adevaratul lor pret lamurindu-1
abia economia de piata prin agentiile imobiliare, trecand insa peste o balta de sange
spalata de gunoieri de pe carosabilul de la Dunarea, ca sa se oglindeasca virtualele
luminite de cazinouri. Singura intrebare la Judecata de Apoi se refera la ce carti s-au
citit acolo, ce muzica s-a ascultat, ce albume s-au rasfoit, ce saruturi fugare s-au dat pe
palier sau in balcon sub luna atot§tiutoare.

* Parodierea New Age a inaltatorului din insectar fior biblic rateaza emotii
spirituale compatibile cu ceea ce a realizat panteist me§terul Arghezi, in sublima proza
lirica din „Vantule, pamantule". lata cum ar fi sunat purificat de neologisme inspiratul
extract de mai sus, la un credincios Regal:

Dumnezeu nu este departe... L-ai simtit? Se clatina vi§inii, au tresarit foile de
porumb, s-a culcat iarba ciulita §i s-a ridicat ca o blana de cdine pe care-l mdngdie
cu o vorba ciobanul.

141

S-au dat florile indarat §i i-au facut loc, scuturdnd mdrgdritarele de roua, in
drumul lui Jura poteca. Parca tamdia miresmelor grddinii acum imbdlsdme§te mai
mult, §i pared desfacerea ei de pe garoafe a inceput sd se vadd induntrul aerului
addnc. §i s-a despicat §i salcia in stoguri deplete, §i cozUe ei s-au intors.

A§ternutul de umbra al pdmdntului printre boance s-a mi§cat, ca §i cum ar fi
trecutpe deasupra florilor, impletite cu iglitd groasd, o stropitoare de lumind. Un stol
de porumbiei a ie^it din loboda ro§ie. lezii s-au sculat din genunchi §i s-au uitat: au
vdzut ceva ?

* Ori de cate ori pui botul §i iti iese poanta cu Mantuirea, te gande§ti §i la cum
concepe Fluturele amiral al postromanismului Bucuria, in calitatea sa de propietar §i
principal beneficiar al demolarii Poetului National §i al ratarii Recuperarii Basarabiei.

Raspuns: ca un drogat! El nu pune, ca Faust, Bucuria la capatul faptei bune, ci
adera la egoismul societatilor atomizate, cum ca lumea tine cat e pielea ta, circumcis
sau nu, din care motiv se §i bazeaza pe Shahasrara, furnizandu-§i-o chiar §i cand a
facut numai fapte rele, de rau roman.

In orice caz, Mi§carea New Age are §i curente care n-au treaba cu morala fie ea
chiar minimalista, ele neaga principial posibilitatea vreunei etici, eventual bazandu-se
foarte solid pe contestarea realitatii obiective, prin care de obicei ne validam,
„corectitudinea" ideilor. In societatile postmoderne, indivizii i§i genereaza fiecare
propria realitate §i propria morala minimalista, eventual cu mana pe joystick.

§i sa adaugam ca vitalitatea asociata cu „Era Noua" sta in venerabilitatea ei: ca
ocultism §i vrajitorie, ea este mult, mult mai veche §i mai privatizata decat marile
religii ale lumii!

* Para indoiala ca §i Mircea Cartarescu a simtit aidoma inca necunoscutului alt
Mircea, imboldul de a vedea in loc de o uzina un crang, in loc de o securista o narcisa
ca o icoana pe pervaz, dar a luat decizii artistice guvernat pervaziv de logica
succesului , reprimandu-§i ce era Eminescian in sufletul lui, cum este naturala in
fiecare dintre noi dragostea curata ale carei lacrimi nu pot seca, incalcandu-se legile
de conservare ale materiel, eel mai abject fiind sa ajungi, daca ti-ai reprimat lirismul
din motive de marketing, sa te ruinocerizezi de sa-1 iei la mi§to pe eel ce iube§te §i
crede pur, in aplauzele tineretului descre§tinat, cum bol§evicii schingiuiau copiii
cre§tinilor ca sa le dovedeasca inexistenta lui Dumnezeu Scapatorul.

* Maidanul fdrd dragoste. Oricum, performanta de a vinde excelent o trilogie
Orbitor care are viata sexuala , de la statui pana la insecte, dar nu §i dragoste, dupa
asasinarea Mitului Eminescian, e notabila. Bucure§tiul iubit apare in trilobata
metafictiune cartaresciana ca un uria§ maidan fara dragoste. Cu toate ca „doar cu doua
aripi fluturele i§i putea lua zborul perpendicular pe univers", Autoelita a indepartat pe
Eu de Tu §i a generat o spiritualitate inferioara la tainele inimii celei a mahalalelor
noastre Regale.

* Castrarea Nihilistului de la Humanitas - „Nimic, nimic nu exista." - de
dimensiunea sufleteasca ortodoxa a pocaintei §i smereniei, matra§irea tuturor
categoriilor de ingeri, inclusiv a ingerului bodyguard - vine de la o copilarie spurcata,
unde taticul activist in bloc de securi§ti interzicea primitul preotului cu botezul §i chiar
ciocnitul oualor de Pa§ti, ceea ce desfigura dupa chipul §i asemanarea lui Morozov
sufletul de copil:

142

§i cdnd venea popa cu botezul era cdteodata scandal. Cdnd era tata acasd, se
ducea la u§a §i spunea din dosul ei: „Nu primim!" uneori adaugdnd grav: „Noi avem
alte convingeri! " , ceea ce-i placea lui Mircea foarte mult, i separea cumva nobil.

* Caterinca spirituala. Inaltarea pe molie la Dumnezeu, e inaltare de lift, la
modul trafa§, nesmerit, necre§tin: lata ocazia sa va arat EU voua ce pot face in Textul
meu, ce mai viziuni am Eu! §i viziunile astea policandre sunt tot ce conteaza, extaz
Kitsch, adica sali de cristal §i postceau§ist desfrau de lumina.

Cam ce se da §i pe la cluburi tari in lasere, mai ales daca adaugi §i ceva ierburi
legale, furnizate de Vermeer, care era mare fara a fi gigantic de chirpici .

Or, spiritualitatea este ceea ce simte o baba fosta comunista cand dupa canon §i
post §i spovedanie se intoarce cu sufletul sprintar de la Catedrala Ca§in a euronuntilor
la Vila nepotilor ei, din Zona Zoster sau eel mult Butterfly, niciodata Maha.

Incon§tient, in culmea orgasmului spiritual, Satana i§i vara codoiul sau i§i baga
picioarele. Exact acolo unde ar trebui sa simti in 02 Eminescian, ti se face cu ochiul a
ba§calie caragialesca sau ateista: „Pe tron §edea Cel Batran de Zile, a carui fata
stralucea atat de tare, incat nici sfintii arhangheli n-o puteau contempla. Era-
nve§mantat in odajdii grele, albe cum nici un inalbitor de pe lume nu le-ar fi putut
albi..:'

* Erectia duhului §i ejacularea fierbinte a chiciului. Pentru partea mai
meditativa a publicului cultivat, care §tie oriental de bine ca de§ertaciunea nu poate fi
vatamata de de§ertaciune, termenii filozofici, adesea obscuri §i metaforici, se preteaza
la abordari nechezolice inlocuitoare de sa excite imaginatia metafizica pe tema cum sa
ne asiguram Mdntuirea in caz de cutremur neanuntat.

Textul ORBITOR poate adesea tine loc de filozofie sau teologie sau smerenie
prin savanta sa abundenta de termeni, care emana de la proiectarea TO cu gandul la
un pretext apocaliptic de sa darami balconul de la Geologic, abundand vasazica
lexicul mineralogic:

„Alcatuit din substanta spirituala, cristal gazos circuland prin vene de diamant
§i artere de jad, prin capilare de perla §i canalicule de porfir, prin interstitii de peruzea
§i canale limfatice de opal, la rinichi de jasp §i piele de cuart §i inima de zirconiu §i
creier de beriliu §i testicule de shafir, ingerul nostru interior, umbra noastra interioara,
suprapusa identic peste noroiul imputit al carnii noastre, corpul nostru ceresc i§i are §i
el anatomia lui paradoxals. Sunt §apte chakras de-a lungul §irei spinarii, §i §apte
plexuri in viscere."

Sau §i mai limpede, cu apel la un puritanism american onest, bazat pe vecerniile
travestirii, cantate de Monteverdi:

„Teasta profetului se umplu atunci de-o stralucire de diamant. Trebuia sa ucida
timpul, sa scopeasca istoria, sa anuleze infernul, sa ramana doar cu polul spatial §i
paradisiac al busolei corpului sau. Sa permita doar erectia duhului §i ejacularea
fierbinte a rugaciunii. Avu revelatia vulvei materne §i iertatoare ce se deschidea, ca un
ochi triunghiular, in ceruri, §i in care trebuia sa patrunzi ca sa te poti na§te a doua
oara, din apa §i duh sfant. Doar facandu-te femeie pentru oameni puteai sa ajungi
barbat pentru Dumnezeu, caci pentru El intelepciunea acestei lumi e nebunie §i §tiinta
ei de§ertaciune."

* Pregatiti doar pentru receptarea operei lui Vlahuta. Este opera de pana acum
a Lepidopterei postromanismului frunza de dud pe care sa creasca un vierme exegetic
din cea mai princiara matase, ca George Calinescu? Nu prea este! - in vis aparu Cocai

143

Dospinoiu Alexandra Vlahuta. Macinata de exegeza, dincolo de perdeaua
ma§inariilor de fum ale regizoralui Sergiu Nicolaescu impramutate de promoteri,
Trilogia Orbitor, luata la boabe marante, eel mai ambitios proiect din literatura
romana, conceput in forma de fluture, trefla sau catedrala, se clatina ca o §andrama
cand trece TIR-ul, in toate discursurile jocului polifonic: §tiintific, filozofic, teologic,
istoric, politic, putandu-se cu duiumul selecta maiorescian argumentarea betiei de
cuvinte. Nici nu merita sa-ti bati capul cu selectionarea „perlelor" §i n-ai starni decat
ura. Ura Autoelitei!

De pilda, sunt unii forami§ti care considera ca esenta gandirii teologice
cartaresciene este sa dobandim nu Mantuirea de Apoi, care tine de har, ci aici-
sextazul, the oneness, starea de confort tipica orgasmului interminabil, ca pe un
exercitiu de admiratie pentra deliciile care-1 a§teapta pe Regele Beranger dincolo de
u§a interzisa.

Este o interpretare comoda, slaba, recenta, care pe mine §i pe Coca Dospinoiu
nu ne poate satisface.

In realitate, nu pot fi savurate paginile 30 fara o pregatire universitara filolo,
completata cu un masterat in teologie.

Publicul cultivat, fesenist, manelar sau global care vrea sa se mantuiasca
intensiv, poate insa frecventa site-uri precum http://www.onenessuniversity.org sau
http://www.universityofspirituality.com, iar dupa familiarizarea cu garnitura lor
conceptuala, sa mearga mai departe pas cu pas, fiecare in ritmul propriu de ascensiune
spre culmi, unde este intrarea-n marea biblioteca Akasia.

* Mantuirea lui Mircea Cartarescu va fi un succes deplin. Nu numai ca pot
prooroci ca finalul va fi acest orbitor deznodamant, dar pot sa il §i explic praxiologic
de ce, in calitatea mea de Cititor Unic. Mircea s-a deosebit de ceilalti boieri ai mintii
deoarece el a fost un lup singuratic, s-a ferit ca de dracu de mentori (exceptand
vremurile cand ei iti asigurau supravietuirea), de tovara§i de dram, de lucral amestecat
in ga§ca. Apoi, a folosit, fiind de§tept, fortele pietii pentru a se afirma. In fine, a fost
global, curios sa inteleaga, pentra a se pozitiona, ce inseamna socialism,
conservatorism, libertarianism, minimalism, existentialism, pragmatism, feminism,
deconstructionism, §i, observand ca e loc de parcare pentru postromanism, i-a ie§it §i
pozitionarea ca fiind Candidatul nostra Nobel eel mai bine plasat.

* Fortele obscure ale postromdnismului. Felul oarecum precipitat in care se
incheie Proiectul Orbitor, nevalorificand literar subiecte de senzatie, cum ar fi
trimiterea la crematoriu a martirilor Timi§oarei, mineriadele, eroicul razboi
basarabean din Transnistria §i la§itatea Intelectualilor cu exceptia lui Adrian
Paunescu, greva cadrelor didactice din anul 2000, care a compromis pe termen lung
Declaratia de la Pisa §i flexibilizarea curriculara Marga, insa§i reforma inceputa in
anii ceau§i§ti prin inovatia Jinga a definirii obiectivelor operational pentru inspectia
§colara, sau succesele tricolorilor, ambasadorii RO, cand s-au calificat la turnee finale
de fotbal, ne determina sa credem insa ca marele scriitor va ocoli o vreme atat
subiectele Romane§ti cat §i marile proiecte de roman, preferand carti mititele cam cat
De ce iubim femeile, cu subiecte de interes global, u§or de inteles §i digerat oriunde pe
mapamondul vanzarilor record, dar nu in ultimul rand §i in tot mai prospera Romanic.

Orizontul nostru de a§teptare este insa mai vast, pentra ca a§teptam de la
Fluturele Curcubeu al Postmodernismului, mai mult decat o epopee, cum a fost
Levantul, a§teptam insa§i Epopeea Nationala...

144

§i n-ar strica putina smerenie, pentru ca Literatura unui Neam e un ce organic,
cum s-a vazut in Romania Regala.

De aceea, ce n-a continual Mircea, deprimat de grandoarea lui Eminescu, au
indraznit altii, e drept ca departe de criticii bucure§teni regateni ai Autoelitei, anume
in Europa Centrala, unde poetul epic Burebistan Orolea Scoriliu a abordat tema
Romlagului quasi-absenta in Orbitor, daruindu-ne, de§i nu meritam, aceste versuri
lungi: Paradisul aparthaidului ro§u. Din lagarele §i inchisorile comuniste, Editura
Plurismul, Oradea, 1994. §i asta dupa ce in 1993, chiar in trena ecourilor
demobilizantului ecou critic la mi§tocarul Levant cartarescian ne reamintise prin
aceea§i Editura Plurismul, de Eroii Intregirii §i ai Rena§terii.

Fortele obscure ale postromanismului, prin gigantescul lor complot al Tacerii
Oarbe, 1-au facut insa tovara§ de neintampinare critica de mana cu basarabeanul
Camelian Propinatiu, care avea §i are insomnii cu premonitia ca sufletul lui
Burebistan Orolea Scoriliu se va mantui, pe cand al lui Mircea Cartarescu §i al
adeptilor sai eretici, ba, Styxul umflandu-se pentru ei cum Prutul cand e pe cod ro§u.

* Pitoresc §i apocalipsa. Fara de lirism, literatura occidentalizata azi, ca §i
productia de scutere, are ceva industrios in ea, te infiora angrenajele de paralizezi §i
te-ntrebi daca pana §i stilatul Orbitor nu e cumva opera colectiva, de echipa, in sensul
inalt ca poti imagina un fel de vila de lux conspirativa, unde s-ar intruni ca intr-un
co§mar editori, personaje, psihologi, sociologi, filozofi, oameni de §tiinta, cantautori,
autori (care raporteaza din toate cele 7 chakre daca sunt in grafic cu scrisul la Castel
sau citesc fragmente §i raspund la intrebari), samsari literari, §tiutori, traducatori,
securi§ti, dieci, securiste §i mai ales tot neamul de publicitari, care convorbesc
informal asupra potentarii efectului produsului literar finit asupra diferitelor segmente
de public deocamdata neomogenizabil - cultivat, fesenist §i manelar.

Se prea poate ca din astfel de §edinte mai mult de team building, caci procesul
de creatie e doar solitudine, nostalgic §i chici, sa transpire cateva ceva §i pentru
profani, mai ales cand ai de a face cu vreun ambitios pus pe a se da mare profet, cum
facea §i profesorul Manzatu la Revolutie, anticipand ce promitea la ceceu Iliescu.

Partea buna a ipotezei este insa ca astfel de practici n-au nimic comun cu
delatiunea §i doar deschid porti hermeneutice fertile.

De exemplu, cititorul cu minime lecturi teologale, adica sa fi avut in mana
macar Ingerii lui Ple§u, daca nu lamuritoarea interpretare Sorin Dumitrescu a
frescelor noastre celor de pret universal Chivotele lui Petru Rare§ §i modelul lor
ceresc, se intreaba deziluzionat ce-are Targovi§tea cu Apocalipsul, nomenclatura cu
sculptura sau Mantuirea Neamului cu circul ori emisiunea Surprize-Surprize cu
lansarea de carte din finalul 03 !

* Tdlcuirea apocalipsei cartaresciene. Ba uite ca are! Fluturele
postmodernismului romanesc din specia Ancilla domini, habar n-are, ca instrument
divin, de semnificatia profunda a ceea ce a scris sub dicteul transei mistice pervazive.

Dar este arhisuficient sa examinam coperta celui de al noualea numar din
Dilematica, datat februarie 2007, exact cand Candidatul Nobel eel mai bine plasat
ajunsese cu scrisul la 03, in solitudinea de la Castel, tocmai la Apocalipsul de
Bucure§ti, care consta in atragerea prin semnale luminoase la lansare a tuturor
bucure§tenilor, la Casa Poporului, de la care emana lumina ca de OZN a ceea ce
Mircea nume§te „Slava lui Dumnezeu". Desigur, dogma nu permite o repetare-n
megaceceul de pe Uranus a scenelor megascabroase de la Revolutia Fututa, din care
demult n-a mai ramas decat o baba complet surda §i uscata, cum ar fi iluzia relativista

145

a autorului progresist ca „inainteaza §i el o data cu
multimea, ca spemiatozoizii dintr-o ejaculare impetuoasa
lunecand intre peretii musculo§i ai vaginului, catre ovulul
inca nevazut care - doar noi §tim asta - le vine maiestuos
in intampinare pe o colosala trompa a lui Eustachio."
Acum, aici, cum prea bine cu ochii no§tri vedem alaturat,
partea femeiasca este politicos dar ferm indrumata, ca §i-
n Sfantul Laca§, spre stdnga, iar partea barbateasca spre
dreapta, cum ne obliga §i insemnele de circulatie rutiera
de pe pura coperta albastra cu ilustrarea, din
PoruncaDomnului, a Apocalipsului de Bucure§ti.

Recunoa§tem totodata culoarea albastra a visului
cartarescian §i avem surpriza ca revista
antiEminescianului Chivu ne deconspira, poate nu
intamplator, ca ceea ce profanul i$i reprezinta in 03 pe Casa Poporului drept ozeneu
oval, pesemne luandu-se dupa elucubratiile alcoolicului hermeneut Herman, e de fapt,
cum gi vedem, celebrul portret astral al lui Eminescu , singurul nostru geniu
natural, asupra intoarcerii caruia la Ziua de Apoi au facut profetii memorabile, intre
altii, regretatii cantautori Ion §i Doina Aldea-Teodorovici, lansand pentru cine avea
urechi sa auda memorabila sentinta „Eminescu sa ne judece!", tocmita pre versuri de
Grigore Vieru, Candidatul Nobel eel mai bine plasat al romanilor de peste Prut,
inegalabil in poezia universului matern, cartile pentru copii §i mai cu seama in poezia
patriotica antibol§evica, de un lirism inconcevabil doar unde-s dogmele critice idioate
prin Morbul lui Procust.

* Orbitorul vine de la Rasarit. Da, domnilor, exista stranii asemanari intre
poemul lui Grigore Vieru Eminescu §i Orbitorul cartarescian, a carui geneza
interioara pare a pleca de la frumosul distih inaugural, ginga§ ca o hora de baieti: La
zidirea soarelui, se §tie / Cerul a muncit o ve^nicie, rasarind din start o tonalitate
intemeiata pe cosmogonic §i pe lexicul §tiintelor naturale, din care Mircea a rafinat ca
un Bombix mori orbitorul lui chici intr-o cheie alarmist-rasculativa ca de Memento
mori.

Desigur, Trilogia Orbitor nu va accepta nici un megaintelectual ca descinde din
poemul fratelui Grigore Vieru, dar conditia umana e aceea^i pentru toti , in sensul
metafizic al lui Blaga ca nici Mircea Cartarescu, eel mai bine vandut scriitor roman,
nu mu§ca din alta lava soteriologica decat maidanezul din Pompei.

Ceea ce insa Mircea n-a putut suporta niciodata a fost geniul natural §i nobil al
lui Eminescu, evocat de Grigore Vieru in solemna imagine Domnul eel de pasare
maiastra / Domnul eel de nemurirea noastrd. Reactia a fost emotionala. Mai intai, a
fost §irul de parodii corosive, Poema chiuvetei tintind Luceafarul, iar maculatorul
Levantul tinzand a demonstra ca evolutia poeziei romane spre optzecism putea sari
peste obstacolul Eminescu, de la Bolintineanu direct la Macedonski eel de la Vama
Veche, eel vizionar din Thalassa. Cum Visul chimeric (subteranele poeziei
Eminesciene), adeca vanitatea zavistiei de a demonta cu scule pariziene geniul natural,
n-au facut decat sa descurajeze orice competitie, Lepidoptera postromanismului, de§i
vituperata din ce in ce mai mult §i de mai multi, a trecut la atac cu §i mai nestapanita
inver§unare, fie in periodice accentuand banalitatea omului paros Eminescu, fie in
chiar TO, lansand de la Castel tot felul de Impunsaturi la adresa Poetului National,
fara nici o mila pentru romanii expu§i deznationalizarii sub vremi §i imperii, pe care
basarabenii nu vor s-o uite nici s-o ierte, deplangand-o impresionant: Ni-l furard,

146

Doamne, adineauri / Pe inaltul domn cu tot cu lauri. Sau, fara a-i cruta pe mankurtii
din dreapta Prutului, de la Bucure§ti: Nu §tiam ca doina ne-o furara / Plus stravechea
§i frumoasa fara. §i nici pe opresori, carora Grigore Vieru §i regretatii cantautori le
spun in fata, Romane§te:

Suntem in cuvdnt §i-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice.
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu sa nejudece.
Eminescu, Eminescu.

* Da, o sa ne judece! Pogorarea lui Eminescu la Casa Poporului, in calitate de
arhanghel emisar al Tatalui Ceresc (iar Cerul este Tatal meu), aga cum se vede in
coperta dilematica de mai sus , in scop escatologic de sa-i judece apocaliptic, ca la un
sfar§it de lume, cu impaturirea maramei Timpului, pe scriitorii bucure§teni care se
cred nemuritori, de fapt pe toti Intelectualii romani, interogandu-i daca §i-au indeplinit
au ba sarcinile elementare privind Luminarea Poporului §i Occidentalizarea
Infrastructure Intelectuale, in scopul suprem al exaltarii Misiei Culturale §i al
Ratrapagiului, este a§teptata cu frica §i cutremurare, de§i tac chitic in public, de marea
majoritate a Autoelitei con§tiente, compuse majoritar din cre§tini ortodoc§i
practicanti, care ignora de regula evolutiile de peste Prut, dar verifica in fiecare
dimineata daca intr-adevar lumina mai vine de la Rasarit, tot astfel cum marele
matematician Gauss masura zilnic pe Raraul lui daca suma unghiurilor unui triunghi
chiar este de 180 de grade sexagesimale.

147

9. Cine nu respecta kitschul §1 maneaua este un elitist §i un caine

* Panza parea, din departare, o scoica dulce la pipait, o unghiuta cu sideful roz
inaintand prin cople§itorul gol al serii. O umfla unul dintre sanii amurgului, pe cand
celalalt, neru§inat scapat din orice chinga, i§i vadea, foarte jos, peste ape, areola
vi§inie: soarele ce se-ntingea in sclipirea efemera de dedesubt. Parea ca navigheaza pe
sub o mare femeie goala, infa§urata intr-un val de plete ro§ii, hiperabundente,
sprijinita pe cear§aful botit al Alpilor §i pe oglinda lacului Como, ce-o rasfrangea-
ntunecat. (03, 296)

k

ik fin ['i |ii li

^

^' Cum era §i de extrapolat
asimptotic maltand antena telescopica

'',^^Z^^^:'^^ ^ 11^ cautarea muzicii sferice a Mantuirii,

iL II

•k ^^•x'kftim4i'k

pat r"*^^' r*^™ "^i h

,"¥'

'^'^^:^^. I w tiff COLT BE roTm«\ zona de turism sexual kitsch astfel

descrisa nu putea fi intesata decat de

femei matasoase „printre cele mai

Sl^JI^IS^ i f ^I^M H dornice de impreunare din lume",

^ L.^j»f: Vli^l amintind va sa zica de maidanezele de

pe la noi. „Despre ele, despre toate §i
despre fiecare-n parte avea sa scrie
Witold in cartea pe care deja o visa,
cartea In forma de Y amintind de Y-ul
feminin din paranteza §oldurilor aurii, musculoase, §i de Y-ul lacului, unde Bellagio,
catarat pe micul promontoriu, era lindicul dulce, ascuns in gluga sa trandafirie, al unei
femeialpestre". (03, 310).

Folosirea dulcelui cuvant de origine nobila, integratoare, evident cumana, daca
metoda patriarhala de sondare Djuvara e corecta, cuvant pe care mi-e jena sa-1 indie,
sta in text ca nuca-n perete dar presupui vreo replica voioasa adresata unui bun prieten
§i tovara§ de voiaj francez, de§i catavencar, ce ar detine prioritatea absoluta a
introducerii dupa Revolutia Fututa a unui cuvant chipurile urat, in fond fascinant, fara
termen de admiratie in Literatura Romana, de origine paleoslava bulgara, pizda, in
chiar saptamanalul Romania literara, organul Uniunii Scriitorilor care a publicat §i
manifestul doric, ionic §i corintic lichidatorist Imposibila lustratie.

De mentionat ca in oligoromanul lui Camelian Propinatiu, Oligopedagogia,
invatatoarea tot de origine cumana, Centica, ce va reu§i sa se privatizeze-n localul
propriei §coli din Cagiurzia, i§i cicale§te perpetuu reiterat sotul de biologie, pe
Bonobo, care preda evolutionism de§i e amic cu Popa Panda, in cuvinte ce zboara
cum ar fi ca Drumul nostru spre inalta societate, Bonobele, e doar unul §i cred ca nu
mai e cazul sa reiterezpentru ca sa ti-l indie!

* Originea moldoveneasca a cuvdntului cu originea in origine. A§ remarca
inspirandu-ma de la varietatea somnoroasa de Kitsch subtilitatea unui titlu atribuit lui
§tefan Agopian: Oglinzi, pizda §i azotat de argint, o punere in abisul dintre oglinzi
paralele (oglinda §i azotat de argint fiind relativ sinonime) a infinitului de varietati ale
binelui, ratate de umanitate la 1968, subtilitate decantata din metodologia critica
americana propusa §i de banateanul Mircea Mihaie§ in studiul Scutul lui Perseu.
Nicolae Manolescu intre oglinzi paralele, ceea ce imi aminte§te despre originea

148

moldoveneasca a cuvantului cu originea in origine, un calator german cu alura liberala
ca a lui Dan Amedeo Lazarescu, dar cu tate deloc erecte ca ale coregrafilor
antiEminescieni, vizitand pe vremuri bune Suceava, in scopul de a face lobby pentru
ca§tigarea unei licitatii la Probota de catre o haita de lupi de stepa, ar fi auzit-o pe
domnita Chiajna, care il iscodea staruitor prin darmonul maramei, exprimandu-se fata
de doica ei ca frumosu-i, de chicil

Vorba chici a placut europenilor ratacitori §i a intrat in limba, facand cariera
pana azi cu semnificatii indefinibile §i uneori, cand devine chirpici orbitor, inavuabile.

* Intre sex si aforism. Ceea ce nu inseamna ca decorul cu „lindicul dulce,
ascuns in gluga sa trandafirie, al unei femei alpestre", asezonat cu aventurile
galantului secol XVIII §i cu un ingredient spiritual cat incape intr-un mercenar al
luminii lui Coelho, nu ar putea genera, intre metafizica §i clitoris, intre sex si aforism,
un roman revolutionar istoric chici de interes orbitor pentru piata literara
euroatlantica, obscena §i nu numai.

* Inteleg prin chici o marfa care iti ia ochii §i apoi te cam dezamage§te pana-n
icre §i in glomerulele sudoripare, mustind de subiectivitate ca un burete de apa plata.
Dar nu cine §tie ce. E ca atunci cand te consideri eel mai iubit dintre pamanteni §i ceea
ce ti se pare ca este, brusc nu mai este §i totul se transforms intr-o balta lavabila chiar
§i cu mopul.

Mai totdeauna la lectura paginilor de kitsch §tiintifico-teologic, cu finalitate
spirituals sextazul, in care ghice§ti ca intr-un nor gustul Mantuirii, inghiti §i inghiti §i
inghiti, dar nu poti digera, vin prea curand tulburarile viscerale, par de pisica-n
faringe, iti ver§i matele ca tunse chilug, fa§ie cu fa§ie, in care ghice§ti.

* Patapievici la Institutul Revolutiei Romdne. Chici este §i istoria de chirpici de
dupa elicopterizarea Ceau§e§tilor §i volatilizarea E§alonului 1 de mari activi§ti.
Rezumand, putem observa ca E§alonul 2 a folosit energia maselor pentru a transforma
nomenclatura in cleptocratie, pe cand E§alonul 3, megaintelectual, a exploatat
conduita atitudinar-civica in scop autopublicitar, de la 11 decembrie 2000, prin votul
dat de Autoelita lui Ion Iliescu, deschizandu-se larg u§a pana atunci interzisa, spre
succesul financiar la standarde cvasi-cleptocrate, §i Intelectualilor cooperanti:
filologul Cartarescu va ajunge sa vanda in tiraje de 150 000 exemplare, iar fizicianul
Patapievici, provenit de la CNSAS, sa aiba la ICR salariu aproape cat chiria§ul de la
Cotroceni, numai morala minima de tip postmodern ingaduind a accepta o asemenea
functie de exportator de Spirit dupa ce in genialele epistole Politice a demonstrat lui
Kierkegarrrd ca la o istorie de kkd nu putem avea decat un prezent de fecala, inclusiv
in cele spirituale , nul, deci n-ai ce exporta, singura solutie minimalista corecta etic
fiind atunci a merge pe conjectura de dinapoi a argumentului ca Occidentul e
omnipotent §i omnivor.

O Zei, jur pe caine, pe maidanez: Patapievici de la Jilava era predestinat sa
conduca Institutul Revolutiei Romane din Decembrie dupa timi§oreanul Claudiu
lordache, nu sa exporte o cultura pe care o estimase ca indigerabila fie §i-n stocurile
refuzate la export!

Caci ce pretentii sa ai, fa, drapandu-ti nula, a patrunde jocul mintii lui
Dumnezeu cand tu, Autoelita, nu poti descalci nici macar enigmele unei Revolutii
Impu§cate?

149

* Molecule de calciu. Kitsch §tiintific nu este a intrebuinta in Literatura enormul
stoc de produse ale investitiilor uria§e in Research and Development ale umanitatii,
nici macar a te da mare fata de publicul fesenist sau manelar ca stapane§ti la perfectie
armatura conceptuala §i spatiile de inchiriat ale §tiintei, ci in a le lua in serios !

A vorbi de „firul de praf in mi§care browniana, inteleasa ca zigzag in
singuratatile vidului interstelar", nu ca Intelectualul ciocnindu-se neuniform cu
felinarul de gloata §i strecurandu-se §erpuit spre biblioteca, spre butoiul de la British
Museum, e induio§ator precum la o mare poeta gasit-am sintagma molecule de calciu !

Curios, principiul ba§caliei erga omnes adica nimica sfant! sau nici un
Dumnezeu! este in ale relativitatii organicului $i congtiintei singurul incalcat de
Mircea Cartarescu, altminteri intelectual roman de o rigoare de mecanic auto german
fata de fiecare piesa a ma§inariei producatoare de text (maptex) postmoderniste, vorba
ceea, de pared i-ar fi curs prin vene monopolii unui magnet taiat in doua §i aratdnd
catre o singurd directie (03,539).

Omenirea, deocamdata, ca o scroafa cu ratul in resursele globale ale viitorimii,
e foarte departe de a fi investit in Cunoa§tere mai mult decat, nesuparata de Autoelita
cu nimic, cleptocratia de la noi - in Luminarea Poporului sau in Emanciparea
Cadrelor Didactice.

* Ciocul mai mid Eu nu pot respecta nici chiciul, nici maneaua, nici curcanul
de Thanksgiving Day, se plange lui Kotofei Ivanovici Coca Dospinoiu, avand a
comenta la elevi un citat arghezian, in sensul ca sa nu tragem in patrupede:

- Suntem animale nostalgice, abjectie organizata geometric, de parca genitorul
nostru ar fi scuipat in cupa unui crin §i noi ne-am fi alcatuit acolo, din flegma §i
parfum.

- Nu prea e bine la voi, miorlaie Kotofei Ivanovici, sa tot atraga filologii atentia
opiniei publice asupra privilegiilor lor, invidiate de alti universitari, insultand statui ca
ni§te mi§ei, din toate pozitiile. Pentru ca universitarii filologi au §i manuale
alternative, §i prezente la bac, §i deplasari ca invitati judeteni in jurii de concursuri
literare, unde mai mult valideaza aranjamentele locale, dar beau §i mananca mult,
petrec cu debutante, §i contribute publicistice, §i prezente tv, §i angajamente politice,
mai toti fiind buni de gura-n Epoca Mooye.

* Publicului cultivat, care tace male, ii par a fi concesii kitsch facute cu
generozitate calculata publicului global §i, mai degraba, publicului fesenisto-manelar
urmatoarele optiuni retorice §i narative, lista nefiind completa:

- a prefera retoric mitul bulgar al Badislavilor, mitologiei clasice Romane§ti,
care inca nu §i-a gasit Wagnerul ei deoarece am pierdut Razboiul Sfant in contra
Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945);

- relntregirea familiei, a Desantistului cu Lunedistul, cele doua jumatati de
fotografie, ca in lacrimogena emisiune contemporana Surprize Surprize;

- in economia textului §i a timpului meu, firul narativ al §tiutorilor intrupari
textualiste virtuale, era mai bine sa fie dedicat influentei informatorilor §i securi§tilor
in viata omului din Rasarit sau, cum a§ fi facut eu, ln§iruirii experientelor estetice, nu
pedofile, fundamentale, care 1-au facut pe Mirci§or scriitor de mare succes, Incepand
cu contemplarea tatalui gazetar, ceea ce probabil n-ar fi permis agentii literari, fiind pe
lista §i unii autori interzi§i, ca Eminescu, Co§buc, Goga, Mircea Eliade, Cioran,
Steinhardt, Noica, dar §i Cervantes, Shakespeare §i Voltaire...

- de remarcat ca DAMELE, numeroasele promoterite din critica de Intampinare,
se arata jenate §i dau de ru§ine intreg feminismul, necomentand deloc, in adancime.

150

zonele balos de erogene ale textului, gesturile inaugurale, multe de coloratura excitant
pedofila, dealtfel tipice Epocii Mooye, cand publicul cultivat trece dincolo de
travestiri, atingand un rafinament senzual de nedescris, mai aproape de trufandaua
oprita;

- insa§i reteta de roman cocktail, scoasa ca din manualele de alimentatie publica
§i de turism de pe la SAM-uri sau din recomandarile de la tembeliziuni: real §i
imaginar, cult §i incult, civic dar cu securi§ti de omenie, propagandi§ti care chiar au
crezut in ateism §i activiste fute§e, Romanesc §i exotic, mantuitor, hm, dar prin sextaz
nu prin pocaire, cu lexic imbogatit artificial cum bagi vitamine in margarina;

- TO are de regula un mare grad de ambiguitate, cum §i cere publicul cultivat,
amator de enigme abstracte, de forumuri, criptografie, taclale §i polemici. Numai
denigrarea istoriei Neamului Romanesc §i a sufletului Romanesc e lipsita de orice
ambiguitate!

- dar poate ca atacarea voievozilor, in scopul diminuarii pibului alocat salvarii
patrimoniului, vine a§a, la nervi, pentru a scuza cu autoritate de scriitor bine vandut
nemernicia pre§edintilor slujiti de Intelectualitate dupa al 13-lea Ceau§escu;

- romanele textualiste ar trebui obligate prin ordonanta de urgenta sa i§i
mentioneze pe coperta ca pe o dioxina antifictionalitatea care iti taie placerea lecturii,
cum §i cele porno sa mentioneze ca sextazul orbitor iti poate afecta grav Mantuirea
sufletului .

* Poezii sau Kitsch dezgustator? Ca prin iubire Epoca Mooye nu intelege
Amor, ca recitatorii dlui Ple§u, ci acceptul pentru desfranare, sa i-o tragi, rezulta
orbitor din aceasta pozitie de pe webul lansarilor, a Celui mai bine vandut scriitor
roman: „Eu n-am recitat nici propriei mele sotii din poeziile mele. Nu-mi sta in fire,
nu mi le recit nici mie insumi. Nu §tiu nici un vers de-al meu pe de rost. Acest kitsch
dezgustator de a-mi cuceri femeile cu poezii, cu aforisme, cu povestiri, cu romane sau
cu altceva, nu m-a atins niciodata, spre lini§tea mea". E dezgustator ca nici macar la o
varsta venerabila, la care presa catavencara te ia de expirat , sa nu pricepi tu cauza
insucceselor de dupa Petruta §i Irina, care contrabalanseaza pe gloria literara:
despartirea de Eminescu!

* E la moda tatuajul? Se face! Cu lecturi cabalistice in semnele de pe teasta,
numai ca e de prost gust tunderea unei femei: fie ca are paduchi, fie ca schema aceasta
este deja perceputa incongtient ca tinand de universul concentrationar! De unde §i un
fel de greata.

Sarmana Anca, tunsa, rasa, tatuata de Herman cu portretul scriitorului: „tatuase
Totul, §i totul avea chipul meu. Privind chiar in miezul fontanelei, mi-am vazut fata ca
reflectata de o oglinda convexa." Iti face greata gustul de trupe Totenkopf al autorului
de a tunde §i a rade-n cap o adolescenta, pentru a citi mai bine un tatuaj (chiar daca
am intelegere deplina pentru dreptul oricui de a se tatua §i a se strapunge, dand un loc
de munca atator semeni ai sai!).

Dar gusturile nu se discuta! (De pilda, dramoleta Puiul de loan Alexandra
Bratescu-Voine§ti, ctitorul §colii literare postmoderniste de la Targovi§te, a inlacrimat
pre multi, dar nu §i pe istoricul literar antiEminescian Zigu Ornea!)

* Fara vreun drept de preemineta. Tocmai pentru ca vine de la un evadat din
Arhipelagul §colar, cartea cartaresciana este una a urii fata de §coala. Invatatoarea
pretinde marti§oare scumpe §i taie craci cu foarfeca-n par, obligandu-te sa te tunzi
chiar daca nu e§ti paduchios. §i nici macar nu-ti face tatuaj cu formulele de calcul

151

prescurtat! Ea favorizeaza copiii de Intelectuali perver§i, ca Oreste §i Pilade,
nedreptatind pe ai muncitorilor cinstiti, fara nici un simt de conservare la odraslele de
gazetari, care pot s-o dea in gat. Directorul de tabara nu-i lasa pe liceeni sa se futa
nicidecum in tabara la Budila privandu-i expre de implinirea spirituals, de gustul
paradisului, interzicandu-le ca un demon caraghios the oneness with the Divinity.

Din monografia despre postmodernism, aflam cu bucurie ca maneaua §i sonetul
Eminescian sunt ontologic §i axiologic acela§i kkt in forma de balta plata: ,,Arta inalta
nu mai define§te azi intreaga cultura, ci ramane doar unul dintre aspectele acesteia,
Sra vreun drept de preeminenta, in cadrul unui pluralism cultural la care au deja acces
prin mass-media toate comunitatile umane ce i§i impart azi satul planetar".

Satul planetar din care lipse§te tocmai Hie Moromete!

* De vina pentru diminuarea muzicii simfonice sunt preotii BOR, care ar fi
trebuit sa nu cunune la nunti decat solicitand na§ilor, sub prestare de juramant §i sub
amenintare de greu blestem, promisiunea ca nu vor instrumentaliza manele, exceptand
secventa de dedicatii a ceremoniei de dupa folosirea monstruoaselor lumanari.

* Tot despre vis, haraciu §i kitsch. Halucinatie. Da, lui §tefan eel Mare i se
luase hlamida, sabia, crucea. Se efeminase complet. Plangea peste o sabie in batjocura
conturata din slanina, sa nu poata pali cu ea detractorii.

Antiarta, contestatia de scandal, falsul experimentalism fac mult rau artei,
trucurile ieftine trezind neincrederea publicului in Intelectuali, in toti, ca tagma de
oameni serio§i. Contribuabilul tinde sa fie mai retractil cu pibul.

Dar pentru raul eel mai mare, Romanul are un cuvant dispretuitor: chirpicil

Vai de grecii care §i-ar fi facut Atena din chirpici!

Achtung Schweinehund! Pentru publicul Kitsch, arta de consum gi arta eterna nu
pot fi receptate decat ca Kitsch , a§a ca avem mai mult Kitsch pe lume decat ne
putem inchipui fie $i ca minimali^ti excrementiali!

Traim insa in postistorie, prin Kitsch nu mai intelegem subcultura de masa,
fiindca nu e voie de la postmoderni§tii profesioni§ti cu putere. Prin Kitsch intelegem
azi chiar cultura de masa §i a da o nota peiorativa acestui gen de arta inseamna a avea
o atitudine elitista fata de gloata!

Gloata, fiind facuta din odLvacm-kitsch, nu poate intelege decat arta kitsch. De
aceea, fatalitate! Intelectualii nu au nici o obligatie privind Luminarea Poporului, incat
pluralismul sa devina democratie, pentru ca el necitind tot handicapat ramane, facut la
betie, cum zice Coca Dospinoiu de mai toti elevii, chiar §i de olimpici. Nu in
Infrastructura Intelectuala trebuie sa investim, in biblioteci, muzee, televiziuni
didactice, internet cultural, ci pe proiect pe baza de concurs, adica in vipurile, coteriile
§i mafiile literar-sapientiale cele mai puternice.

Intelectual inteligent nu este eel care ar zapaci gloata cu scandalul cartilor bune,
ca Nicolae lorga. E de§tept carturarul kitsch care li ia Gloatei nu numai voturile, ci §i
banii! Pe ce? Pe chirpicil Fiindca ea, troretic-teoretic, n-ar suporta marmora ca la
Atena.

* Kitsch publicistic. Exista §i a§a ceva. Corectitudinea politica, mila de
minoritar, duio§ia, generozitatea fatarnica, foarte kitsch. Sa tot bati campii, sa vorbe§ti
in pustiu, ocrotind minoritati pentru care factorul politic, ba chiar propria lor

152

nomenclatura obeza §tie mai bine ce e de facut §i nu se face. Doar folosul propriu e
cert: imaginea exportabila de erou civilizator, eventual martir.

* Gandirea postmoderna nu mai admite nici geniu, nici nobili, nici morometi in
satul mondial. De aceea, enuntul «Kitsch orbitor §i geniu inaripat de postromanism la
Nobelul Mircea Cartarescu» este bine „citit" ca referindu-se la nobilul Mircea
Cartarescu, a carui noblete, mai ales dupa De ce iubim femeile nu mai poate fi
contestata nici de nobilii polonezi validati genealogic.

* Spre deosebire de grecii de la Histria, geto-dacii din stanga Dunavului vad pe
chirpici fluturele ca pe un simbol mai mult al kitschului decat al sufletului uman,
deoarece nu toti am fost informatori, nu toate femeile e curve §i atunci metamorfoza
nu e totdeauna completa, ca §i-n natura, vasazica stadiul larvar, labarii nu-1 pot atribui
la toti.

* Cum spunea §i Nichifor Crainic, care ne trimite salutari din Paradis, Mistica
moderna fiind nostalgia iar kitschul fiind singurul limbaj pe care omul modern mai e
capabil sa-1 inteleaga atunci e firesc sa lamurim ca timpul fiind infernul, exista o
nostalgic care edulcoreaza, cum ar fi la noi ca idealizeaza unii tineri scriitori de chici
bol§evismul copilariei lor, dar exista §i o nostalgic in legatura cu spatiul, care este
paradisul, cum ar fi ce numea Milan Kundera kitschul exilului ca indulcire a cacatului,
dorul de ce ai lasat in urma creand o fictiune in locul realitatii parasite din motive cat
se poate de serioase §i de urat mirositoare.

* Biruinta optzeci§tilor, rod al talentului, al solidaritatii §i al muncii necurmate
se vede din cat au progresat, sunand ca de pe alta planeta sau din Jurassic Park
perceptia negativa initiala a placerilor estetice ale Gloatei.

De exemplu, o carte din prestigioasa colectie Curente §i sinteze a Editurii
Meridiane, cum ar fi Psihologia Kitschului de celebrul sociolog Abraham Moles, avea
la 1980 pe coperta IV inscriptionat drept pret doar 12 lei, cat 3 paini, fata de toata
painea unci familii pe o luna cat ar costa astazi, cover indraznet pe care se cita din
Dictionarul de estetica generala, 1972, pesemne al lui V. E. Ma§ek, ca: „Kitsch,
cuvant german intraductibil, intrat ca atare in fondul de termeni internationali ai
esteticii §i utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta, ca §i prostul gust in
general. Kitschul semnifica arta-surogat, precum §i toate acele produse artistice
concepute in spiritul exploatarii doar a unuia sau unora dintre grupurile de stimuli ce
intra in compunerea artei: stimuli de ordin biologic (indeosebi cei erotici), de ordin
etic (sentimentalismul), de ordin magic, ori ludic. Kitschul se refera, prin urmare, la
un univers lipsit de profunzime §i de semnificatii social umane superioare. Datorita
alterarii gustului estetic in conditiile industrializarii serializarii §i comercializarii
productiei de arta sau a celei artizanale, apare §i un public Kitsch cu gusturi estetice
Kitsch, predispus a fi receptiv la vulgaritate, la gregar sau melodramatic"

* Ex nihilo nihil. Cu alte cuvinte, Epoca Mooye §i alegerile de la 20 mai 1990
n-ar fi fost posibile fara cancerarea valorilor Romane§ti clasice de catre chiciul
occidental. A§a ca are toata dreptatea eminentul critic Paul Cernat sa deplanga
impotmolirea Orbitorului intr-un realism dur §i apter, pe care noi il percepem ca pe un
strigoi cu ochii alba§tri de pe cand Nicolae Labi§, Paul Cornea, Ovid Crohmalniceanu,
Zigu Ornea §i Marin Preda erau tineri cincizeci§ti:

153

- Rezultatul? O valorificare kitsch a kitsch-ului istoriei recente, in pofida
transparentelor trucuri „postmodeme": istoria comunismului autohton este rezumata
naiv-caricatural, cu picanterii „mizerabiliste", pe intelesul cititorilor de tabloid.

* Un scriitor e raspunzator de toate semnificatiile textului sau odata lansat,
dupa cum §i conducatorul auto de ce face basculanta lui in trafic §i cu traficul, oricat
ar declara el ca i se rape-n pai§pe. De aceea, nu poti decat sa te miri de cum se duce la
vale neinfranat textul 03 in grandiosul final, acea coda apocaliptica parodiind pe-aia
de celebrare a Genezei din Creatiunea divinului Haydn.

Oricat de fan i-ai fi dlui Cartarescu, nu se vede in adunarea statuilor la Casa
Poporului decat Kitsch cu pisici, exhibitioniste. §i, cum doi pitici, anume
SECURISTUL §i ACTIVISTA sunt singurii observatori la momentul cand na§te sau
fata Herman, slobozind un pisoi in pseudomorfoza ca fiinta umana din craniu, sub
privirile inchipuind un cere ale gigantilor apocaliptici, e clar ca ai aici gandire
sapientiala: celui ce are i se va mai da, iar amaratului i se va lua §i cenu§a din
scrumiera, dupa ce i s-au tiparit tumori pe pachet, care libertate de a-ti alege modul de
a muri consoneaza cu principiile liberalismului natural al omului din Neanderthal, ca
cine are trei case va avea zece, iar cine are doar o grota sau un bordei se va teme §i
pentru acelea.

* Permisul pentru Kitsch. Domnilor, chiciul e permis doar in dialogul cu
gloatele, evident in eel politic , nu in eel menit imbogatirii fabricand bestselleruri §i
convenind cu promoterii ca sa le laude pe la radiouri §i televiziuni culturale, pe banii
poporului ne§tiutor, sub pretext conversational. Geografic, Kitschul e ingaduit doar in
Basarabia cea instrainata §i infa§ata-n sarma ghimpata §i pe unde mai sunt romani
impra§tieti de la patria muma. CNA-ul §i alte institutii de cenzura ar trebui sa-1
izgoneasca din RO, sau sa-1 permita doar pe baza de permis, ca pe portul de arme
periculoase, precizandu-se taxe enervante §i numeroase reglementari birocratice.

* Cea mai inalta pupincurire a kitschului, mai grava decat proslavirea lui
Ceau§escu al Xlll-lea, este a demitiza letal simbolurile unioniste ale Romanilor de
peste Prut , cand tu Autoelita, superficiala postmodern ca o fluturita, nu ai pregatit nici
macar dincoace, in fief, precum in pluralismul carturaresc Regal tineretul idealist
samanatorist, o Recuperare a Basarabiei prin sensibilizarea electoratului sa apeleze la
burghezia de merit.

Dimpotriva, ai demonstrat autoritar ca avem o istorie cu radiografie de fecala,
deteriorand ireparabil imaginarul patriotic al Generatiei Pupici, a§ezandu-te langa
marii profanatori, atat de numero§i de la Nistru pan' la Tisa, cum nota Nicolae lorga in
Inscriptii din bisericile Romdniei (1905): „Cine a vrut, a fost lasat sa preschimbe, sa
prefaca §i sa schilodeasca" (apud Gheorghe Postica, Nicolae Constantinescu -
Cdpriana, Ed. §tiinta, Chi§inau, 1996)

* Oftalmologia kitschului . Dupa ce il cite§ti pe Mircea Cartarescu, nu te mai
consideri critic ci promoter sau glosator al kitschului sau §tiintifico-teologic, u§or de
contrafacut cand ai internet sau macar soft-enciclopedii. Pentru ca actul ru§inos al
lecturii purcede cu vazul §i accede la viziune cu vazul, cu acela§i simt pe care trebuie
sa il ai bun. Iar la impactul cu ceea ce fiinteaza ca orbitor, e§ti naucit complet,
emetropia, starea perfecta a ochiului falimenteaza, ti-e mai bine aproape orb sau mai
bine zis, ametit pur §i simplu ca de aurolac, pus in situatia pervaziva de a intreba §i pe
altii, ca dinaintea unui miraj, daca §i ei vdd acela§i lucru ca tine. De pilda, pureci cat

154

oile, molii cat codul zburator al lui da Vinci, cafarzi cat pitbullii sau, de foame pe la
Canalul filobulgarului Petru Dumitriu, fluturi uria§i congelati in Dunare ca salata sau
ca tritonii Kolimei lui §alamov, cum incepe Soljenitin Arhipelagul Gulag.

lata de ce aceasta carte imprescriptibila, Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-
ul romdnului Cartarescu, nedorita de nimeni, ca un copil dintr-un viol, nu este o
abordare critica introlocata a unor aspecte ale operei cartaresciene, ci mai degraba un
mod de a lamuri cum vedem universul cartarescian.

De aceea, sintagma analiza oftalmologica este aici cu mult mai indrituita decat
aceea, perimata, de analiza literara, care i§i are sensul scufundat odata cu naufragiul
titanic al modernitatii obsoloscente, somnoroase ca fluturele originar eel de frumusete
maxima.

* Ca marxist disident euroatlantic, cum au fost Panait Istrati §i mai ales Nicolae
Labi§, deci ca postmodernist, nu poti sa nu meditezi la nenumaratele teze continute in
cartea Kitschul - fenomen al pseudoartei, a esteticianului marxist Hermann Istvan,
scoasa in 1973 la Editura Politica, adica la editura publicului cultivat de dinainte de
Revolutie.

De§i aceste teze iti sar in ochi inca de la primele pagini, totu§i, ca nechezol de
speta I format pe apucate mai mult pe unde scurte in RO sau de speta II instruit in UE
sa-§i dispretuiasca originea tribala, fredonand ditirambi pentru Occident, cea mai
importanta teza din punct de vedere al Prioritatii Nationale, care e Luminarea
Poporului, o descoperi abia la p. 104, unde afli ca „de fapt, Kitschul este un mecanism
de stavilire a fluxului culturii autentice catre mase"

§i intr-adevar, traseul de lectura prin TO, inflorit, roz, dulceag, lejer, dragala§,
gale§, idilic, insorit, mi§to, ieftin, zgonhen, superficial, sexualist, surprinzator-
surprinzator, tuns chilug, tatuat §i cu fata comerciala, nu te indeamna la lecturi
suplimentare de fitze cum ar fi Proust, Joyce, Musil, Mann, Kafka, Broch, Orwell,
Soljenitin, §alamov, Eminescu, Eliade, Goma, Marin Preda, Bulgakov, Woolf,
Camus, Borges, deoarece Mircea asta, in 3 tomuri nu citegte mai nimic , nu se
documenteaza deloc despre Revolutia de la Timi§oara fututa la Bucure§ti, care i§i are
de mult cronicarii ei de demult (Milin, Suciu, Balint, lancu, neobositul Mioc §i
numero§i altii, nu mai putin importanti decat Ureche, Costin sau Neculce) nu face
decat sa-§i scrie cartea, productia, productia sa nu stea, incurajat de ni§te §tiutori,
indeosebi de un om simplu, Herman, suspect a fi gef de promotie acoperit , un securist
ca toti ceilalti din blocul dinamovist Banalitatea Raului de pe aleea circului din §tefan
eel Mare, fiind greu de crezut ca un alcoolic se poate intretine doar din pensia lu' ma-
sa, bucure§tean erudit, care il calauze§te pe mai micul colocatar, in lungi plimbari pe
patriarhala strada Kepler, nu numai prin gandirea sapientiala a Bibliei ca kitsch
§tiintific sacru ozenist, ci §i spre Cenaclul de Luni, incat daca el are ceva din marele
personaj formator de scriitori filolo Crohu, atunci hm! pruncul cu p mare eclozat la
Casa Poporului din craniul cat un ou de strut al Omului Durerii, ar putea fi insu§i
autorul Orbitorului in autoapoteoza inaltandu-se la Domnul preevanghelic §i
binecuvantand exterminarea literara intru Judecata de Apoi a populatiei creatine a
Capitalei, avandu-se in vedere, desigur, §i perspectivele conurbatiei Giurgiu-Russe de
a prinde din urma §i depa§i Belgradul, Budapesta, Bratislava §i Viena, daca nechezolii
de ambe spete vor avea luciditatea minima necesara sa idealizeze Misia Culturala
inainte de tranzitia de la Mooye Age la Epoca Wash a spalarii memoriei, bagand in
Constitutie ca RO este un Stat National Unitar §i Cultural, ceea ce ar permite
finantarea de la buget a Luminarii Poporului in hale pentru citit nu numai intretinerea
Autoelitei expirate!

155

* Din putul gdndirii lui Gaga. Prin urmare, traim pe-o bucatica de calcar din
scleroza in placi a cosmosului. Spatiul e paradisul, timpul este infernul. Ceea ce
sexualice§te este absolut exact. Era gandire care se gandea pe ea insa§i a§a cum o
sabie ar fi atat de ascutita meat s-ar taia pe ea insa§i. (Sau un penis, care s-ar fute pe
sine insu§i in urechi.) Memoria, timpul regatului fara timp dupa ce Antonescu in loc
sa treaca Prutul, a trecut pe nea§teptate Dunarea, calugarindu-se la Rila. Dragostea,
spatiul domeniului fara spatiu de indata ce au aparut cu vacarmul lor produsele ei
fire§ti biologic. Semintele opuse §i totu§i atat de asemanatoare ale existentei noastre,
unite peste marea simetrie, §i anuland-o, intr-un singur mare sentiment al Paradisului,
descoperit de sublimul martir Nichifor Crainic: nostalgia de la Sfanta Vinere, cand au
bombardat americanii mormintele. Atunci §i chinuitoarea noastra nostalgic va fi
intreaga, ca la Tarkovsky, timpul nu va mai exista, memoria §i dragostea vor fi una,
creierul §i sexul vor fi una (pentru unii §i mai ales unele treaba e de mult aranjata), §i
noi vom fi asemenea ingerilor readu§i in actualitate de Andrei Ple§u scotocind in
Arhivele Securitatii CNSAS-ului. Ca suntem larve ale unci fiinte astrale ne-o arata
trunchiul nostru cerebro-spinal. lar in afara acestei simetrii, in afara spatiului-timp, al
creierului-sex, totu§i in partea dinspre spatiu §i creier, diadema §i ochi sferic in cre§tet,
Alef al Alefurilor, straluce Sahasrara, diamant al unci lumi de diamant despre care nu
vedem prin termopanul omenesc decat vaga mi§care a cifrelor contorului coital. Ar
trebui sa ne amintim cu testiculele §i sa iubim cu creierul, dar nu e a§a. Nu ne amintim
decat cu ovarele, iar de iubit, lipsind lectia Eminesciana, au ajuns mai sentimentali
cainii plopilor fara sot. Memoria este o boieroaica in miezul mintii, iar dragostea se
afla intre coapse, de parca sufletul pervers s-ar fi a§ezat invers in co§ciugul sau de
substanta organica, a§a cum a §i anticipat laureatul Nobel Ivan Turbinka.

Caci toti suntem femei, suntem utere ce se vor sfa§ia §i vor putrezi.

Iar noutatea e stabilitatea ca totul nu e decat extrapolare la ce-ar fi comis altul in
spatiul consternantei filozofii de care muste§te TO ca un burete de spermii metafizice
scoase din putul gandirii lui Gaga, pentru Saptamdna lucratorilor Akasiei.

* Fenomenologia compromisului. Totu§i, Mircea eel Batran adica Expirat este
luat in serios. De ce? Pentru ca in al doilea deceniu Mooye noi avem cu totul alt
public decat eel din anii '90, care s-ar fi prapadit de ras la asemenea filozofie lactee de
laptarie! Pe cei ce parcursesera in bezna ceau§ista fara tembelizor cele 1001 lecturi
obligatorii sa fii cat de cat cult, iar dupa Revolutia Impu§cata se hraneau cu Eliade,
Cioran, Noica, Heidegger, Kierkegaard, Nietzsche, i-au fizic zburatacit minerii pana-n
Canada sau in Australia, iar noului public insa§i inregimentarea Autoelitei in
demolarea miturilor Neamului Romanesc, cum a platit-o sau nu Stapanul eel Nou, ii e
indiferenta, a§a ca ce rost are sa-i strici placerea de a avea un text pe care nu-1 citegte ?

Acestui nou public, cumparator de carte scumpa in scopul tezaurizarii ei ca pe
imobiliare, provenit din cleptocratia nomenclaturista sau interlopa §i din primele
elemente ale burgheziei de merit, dupa ce au ajuns in cimitire atat gloatele feseniste
pensionare cat §i urma§ii victimelor Romlagului, i se adreseaza proiectul Orbitor §i
bestsellerul De ce iubim femeile, cu ni§te noutati ideologice de neconceput in anii '90:
elogiul securi^itilor ^lefi de promotie din 8 ianuarie 2003 §i umanizarea micului
nomenclaturist la 1 1 iulie 2007 - demisii morale absolut previzibile la nechezoli inca
din 5 martie 1998, de la asasinarea Mitului Eminescian, conceputa ca joe la
intimidare pentru cine ar fi repro§at megaintelectualilor coltul de cotitura care a fost
Tratatul cu Ucraina din 2 iunie 1997 de la Neptun, adica despartirea ireparabila §i fara

156

vreo lacrima sau mu§catura resentimentara de Romania Mare Regala, cu depunere de
coroane la cenotaful Ribbentrop-Molotov de la Miorcani.

* Fiindca nu recunoa^terea granitilor republicilor sovietice era problema -
indiscutabil tran§ata pentru comozii occidentali, melomani ai Turcului generos
Rameau-Mozart - ci mankurtizarea megaintelectualilor no§tri, educatia lor bol§evica
de sub glazura lui Heidegger §i a lui Guenon, necunoa§terea istoriei romane§ti decat la
nivelul anecdotic de show tv.

Chestiunea corectarii inventiei Hru§ciov-Stalin cu a lua teritorii din Moldova §i
a lipi la Ucraina sau invers nici nu a fost adusa in discutie, degi industrializata
Transnistrie de atunci putea fi tentanta , pentru un troc de la cleptocratie la
cleptocratie, mai presus decat Nordul Bucovinei §i smarcurile Bugeacului. Dar ce
conta inca §i mai mult era afirmarea internationala a drepturilor noastre prin aceasta
propunere §i nu s-a facut!

Mu§catura, coltul de cotitura, oligopedagogia aduse de acest blestemat reper 2
iunie 1997 ce i-a inspirat mazilului din Codrii Bacului, Camelian Propinatiu sihastrul,
Trilogia Oligointelectuala, despre arti§ti, cercetatori §i profe, se vede eel mai bine la
retrospectiva abia dupa zece ani, cand se lanseaza §i 03.

Ca §i cum am fi avut o anexa secreta la acest Tratat, s-a urmat parca punct cu
punct o politica nu numai de abandonare a Romanilor de peste Prut ci §i de inrautatire
a situatiei acestora, nu doar prin reducerea burselor, a facilitatilor culturale §i a altor
facilitati, cum ar fi Inaltarea unei clone a Bibliotecii Nationale §i la Chi§inau, ci chiar
prin subminarea, ca c-un jungher ideologic in spate (Dolchstoss), a simbolurilor luptei
lor pentru salvarea identitatii. Nu s-a plinit ani§orul de traur §i cele mai alese
personalitati din 3-4 generatii au dat Mitului Eminescu lovitura de baltag a Dilemei
265, literati §i plasticieni batandu-§i apoi capul cu macularea imaginii celuilalt simbol
identitar al Romanilor de la Rasarit, pitici, peltici §i degraba varsatori de sdnge
nevinovat, Voievodul §tefan eel Mare §i Sfant.

Tema pentru o acasa libera . Sa se compare politica megaintelectualilor romani
fata de Romanii de peste Prut in Epoca Mooye, cu politica omologilor lor de la
Budapesta fata de fratii lor din RO.

* Eficientul discurs autopromotional e parca mai tare in teorie. §mecher este
conferentiarul §i atunci cand face apologia kitschului, promovand decadentismul
popular bazat pe ni§te premise neaprobate de nimeni, cum ar fi ca mistica
postmodernd este nostalgia, cand de fapt nostalgia postmodernd este mistica prin
chiar secretiile ei, in sensul ca ne plac de nu mai putem formele poeziei vechi
incremenite la Legendele istorice ale lui Dimitrie Bolintineanu, adica la nivelul de
evolutie naiv preEminescian, unde sa servim excelente levantine la mana a doua la
Cofetaria Garofita, ca pe stridii proaspete de la Viena, aduse cu Orient-Expresul,
apetisante §i pentru Muladhara, §i pentru cotarla, fiindca „un Kitsch superior le
insuflete§te, iar Kitsch-\x\ este singurul limbaj pe care omul modern mai este capabil
sa-1 inteleaga!", ceea ce ar fi validarea biruintei complete a Stapanului asupra
Scribului.

* Papitoii Autoelitei. Nu orice manea, adica variatiunile manelare pe tema ca o
iei in mana daca nu e§ti §mecher in Bucure§ti, e de gust discutabil, ca de sperma de
ingeri, §i nu orice chici este dezonorant §i in nici un caz coborator spre Gloata. Exista
§i un kitsch superior, de calitate chiar muzeala, iar deputatul partidului domnului

157

Iliescu PSD, §tefan Cazimir, intr-o memorabila contributie din Romania literara a
dlui Manolescu, a relief at orbitor cat kitsch a putut genera in scurta sa existenta
istorica Monarhia Romaneasca.

Poti, deci, sa trimiti pe piata de carte oricat kitsch, cantitati industriale, cu o
singura conditie: s-o faci cu eleganta §i fara a recunoa§te nimic, iar ce bursuc estet ar
carti, apoi acel fraier sa §tie bine dinainte ca va fi atacat instantaneu, ca o hiena
ratacita, de haite mari de §acali cu canini mai incisivi §i decat ai pitbullilor de stepa.

Adunate, astfel de carti compun vitrina chici. Toata iluziile mi s-au naruit ca un
Pele§ din chirpici la o lansare de album, la Kretzulescu, Majestatea Sa Regele meu
Mihai fiind a§teptat cu diferite carti cu tematica Regala, intre care §i ca tac-su a fost
Rege Playboy, cand acest mare Roman, Regele Carol al Il-lea, ar merita monument in
ovalul din fata Casei Parlamentarilor, ca Voievod Al Culturii, ecvestru, cu mantle, §i
Nicolae lorga dintr-o decapotabila oferindu-i Istoria Romanilor, in zece volume, cea
necitita de papitoii Autoelitei §i ascunsa Generatiei Pupici.

* Terori§ti de speta a Ill-a, nationali§ti. Nici pana in prezent nu mi s-au uscat
lacrimile de empatie §i nici balele ce m-au inundat ca o duhoare de pucioasa cand
micul nomenclaturist Costel Goanga §i-a dat foe la carnetul de partid §i nici nu
incepusera terori§tii de speta I, ai lui Ceau§escu Nicolae, nu de speta II, atribuibili pe
baza de raspundere lui Iliescu Ion, canonada uciga§a, de care mic crematoriu aproape
ca nu m-a consolat vier-manoasa partida de sex polonezo-evreu din reteta
bestsellerului, servita cu atata intarziere la orizontala mortilor Revolutiei Futute!

Realitatea pietii de carte este ca tocmai textele mustind de geniu inaripat de
postromanism, ca TO, sau bogate in kitsch orbitor, ca De ce iubim femeile, zboara de
pe rafturi, iara nu Inchisoarea noastra cea de toate zHele a lui Ion loanid, pe care
multi il cred, auzind §i de Europa Libera, c-ar fi ala care atribuie lui Mihai Viteazul
primul pogrom de pe teritoriul Romaniei, asupra creditorilor carora li se da foe la
hanul din filmul senatorului fesenist Sergiu Nicolaescu.

§i poate ca e bine a§a, deoarece megaintelectualii pot inventa la rasfat §i
terori§ti de speta a Ill-a, cum ar fi, la istoriografa deconstructiva Ruxandra Cesereanu
„securi§ti, reprezentanti ai unor factiuni nationaliste, fideli lui Ceau§escu", ceea ce
este o mare sfidare, e drept placuta Stapanului celui Nou, care va fi fiind acela, sa te
iei de nationalism , cand tu, intelectualitate cu creier spalat in cenu§a ca o vrabiuta, ai
ratat recuperarea Basarabiei, aducand o pata de dezonoare in istoria Neamului
Romanesc, pentru care vei fi blestemata pe veci, cu Epoca Mooye cu tot!

Suntem satuli de universul concentrationar livresc, vrem sa traim, sa ne
bucuram de viata, de sex, sa ne cumparam cea mai inalta spiritualitate, nu ne
intereseaza Basarabia, nedesavar§irea momentului de dezvoltare monarhic, Romlagul,
nici macar Reeducarea de la Pite§ti in care romanii au fost atat de creativi! Vrem sa ne
distram, sa traim clipa, sa ne simtim §i noi bine!

* In Mooye Age, ce-i ala kitsch este mereu mai greu de definit §i decat ce este
arta, pentru ca ti se solicita de catre interlocutor cam acela§i efort, sa emiti o judecatd
de valoare, evident la un mod nitel mai mi§tocar, in sincronism cu neseriozitatea
posts tructuralista/postmoderna.

Din capul locului trebuie insa precizat poporului ca democratia valorilor in
postistorie nu mai permite a vedea in kitsch o vorba de ocara, nascuta din
insensibilitatea elitei la estetica populara.

158

Dimpotriva, googland Kitsch, gase§ti pe net o puzderie de shopuri §i galerii care
i§i fac o mandrie din a scoate profit tocmai din opere de arta §i de design ostentativ
afirmate ca kitsch.

§i cum artistul trebuie sa fie in primul rand omul epocii sale, nu clopotarul
lumii vechi sau tobo§arul veacurilor noi, uite ca a ajuns sa fie extrem de instructiv sa
urmare§ti la mae§trii postmodernismului cum, lucrand cu materialul clientului, ei
reu§esc pe deplin sa faca din kitsch bid, daca e sa parafrazam o zicala contemporana
folosita §i pentru Emanciparea Cadrelor Didactice in contextul managementului
strategiei pe educatie.

* Cuvinte grele pentru o realitate kitsch, in care nu poti citi lini§tit, folose§te §i
marele stilist Louis -Ferdinand Celine in celebrul Voyage au bout de la nuit, dar spre
deosebire de TO, cartea este perfect integrata in standardele de bun gust ale literaturii
franceze, traducatorul negasind momente de prost gust sau de bajbaiala, care in
epopeea Romana abunda, poate §i pentru ca se integreaza de fapt in realismul magic
de chirpici tropical al cubanezului Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez, care
a vazut foarte bine ce urmeaza:

Dupa realismul socialist nu poate urma decat realismul magic.

* Kitschul nu mai e un pacat, daca scriitorul se democratizeaza ca epoca sa,
Epoca Mooye, §i atunci recunoa§te din convingere ca el nu difera, ca pozitie in
Univers, de o batrana §i grasa palariera, croindu-§i §i cusandu-§i opera majora nu in
scopul de exprima ceva in istoria Omului §i a Societatii, ci ca sa vanda, sa ca§tige, sa
ia Nobelul, fiind nu numai el insu§i fericit, ci capabil sa molipseasca §i pe altii.

Daca googlezi Kitsch n-o sa fii directionat instantaneu la concept, ci la buticul
Kitsch, unde in mod declarat se vand obiecte Kitsch, fie ca-ti place roz-bombonul lor
Kitsch, fie ca vrei sa epatezi cu el vreo Intelectualita Kitsch, ca sa faci cu ea Kitsch.

* Tin de Kitsch:

• epigonismul sau imitatia, sub pretext parodic pana la realism magic

• castrarea katharsisului prin marcile neroade, militiene§ti sa nu dormi in
Ci§migiu, ca acolo unde te-ai ambalat cu simtirea §i reprezentarile e vorba de
un simplu text, nu de o realitate

• onirism, cosmopolitism, epatari, surogate, exotism gnomon §i pervers

• bestseller §i prostituarea culturii tocmai cand sfdr^itul lumii precede finalul ei

• solitudinea monopersonajului fara prieteni §i intr-un vaitat continuu despre cat
a suferit el §i ca e §i in prezent un saratonc, un nerealizat, un micrococalar

• sentimentalism, idilism, inutilitatea luptei de clasa, introlocarea foitelor
embrionare, unitatea primordiala a fiintei §i demnitatea ei cosmica

• innobilarea parintilor fara a cumpara titlul, cum ai pirata, sau justificarea
bol§evismului lor, interesat de putere §i de un trai bun, prin Credinta in
marxismul Stalinist

• prostul-gust, schimbarea de paradigma In gandirea §i in literatura europeana

• Kitschul §tiintific: reducerea §tiintei la temele de senzatie, abordate pe cai
regale, pe principiul democratic nivelator ca se poate intelege orice, de catre
oricine la orice varsta §i cu oricata substanta pineala P, intre oglinzi in somn

159

• doze de sex: un continut pornografic mergand de la orgii psihedelice cu mac
de la tigani pana la sexul intre statui, conceput insa restrictiv, hetero, barbati
de bronz pe nimfe de marmura, cand statistica personalitatilor noastre fiind
excesiv de masculina, ca in internate, cazarmi §i pu§carii, firescul cerea scene
de pederastie filozofica spre a gasi raspunsuri pertinente la marile intrebari ale
omului rece, lucid

• simbolul universal pentru Kitsch este astazi fluturele curcubeu din Africa
Centrala, inlocuind treptat inelul din par de mamut al femelei

• happy-end-ul obligatoriu, bazat pe serotonina, fluturi cu aripi asimptotice §i
futelnita cu pat furnicator, in care simti enorm, miro§i urat §i vezi monstruos,
adica ai revelatia ca eel mai fractal dintre fractali e tocmai Kitsch-\x\.

* EU, nu voi ba! „Sa ridice mana cine-a fost spitalizat vreodata pentru jalnica
lui stare, cine-a primit carucior cu rotile (dumneata, Eminescu? Cum, nici macar
dumneata, poetul national?)..." cuvanteaza Lenin in Plata Universitatii statuilor, ceea
ce abordat prin metodele de suprainterpretare aplicate de Matei Calinescu lui Mircea
Eliade in revista 22, se poate citi ca o tifla de bronz aratata de fesenistul Mircea
Cartarescu Intelectualilor Golani, batuti de mineri in 13-15 iunie 1990: ia priviti, eu cu
tot postmodernismul romanesc pe care-1 epitomizam, 1-am sprijinit prin tacere pe
Iliescu §i uite ca, EU, nu voi, am sa am bust la Filologie aici la Universitate in holul
alb §i statuie la Ateneu in locul celei cu tate erecte a lui Eminescu!

* Ura statomicd. Revolta kitsch a statuilor, fara semnificatie limpede alta decat
demascarea involuntara a elitismului incorigibil al Autoelitei, prilej insolit doar spre a
mai trimite cate o flegma de nuanta tipic bucure§teana dinamovist vreunuia de pe lista
neagra a Stapanului (amintitul carucior pe rotile pentru paraliticul Eminescu, Poetul
National - ceea ce nu poate isca decat ura statornica, deoarece nu faci nepedepsit
postmodernism infam, ca grecul Macedonski, sau ca vreun bulgaroi cu ceafa groasa,
caterinca de o persoana bolnava, aflata in imposibilitate de a se apara - sau titulatura
„arhitect al Independentei" in context iara§i batjocoritor pentru Kogalniceanu,
pedepsit cu multa competenta in alegerea tintei, nu pentru programul Daciei literare,
ci pentru inflacaratul Cuvdnt pentru deschiderea cursului de istorie nationaldl). In
final, statuile, transfigurate de Apocalips, explodeaza ca GIST-urile Lacrimiadei din
septembrie 1991, eliberand sange menstrual §i fluturi de prost gust, de nu-i mananca
nici pisicile de la groapa ecologica Glina, ceea ce poate nu dadea mai rau ca chici
daca se opera lasciv c-un fel de rebeliune anatomica numai a sexelor din Bucure§ti,
marite dimensional de o suta de ori, invadand strazile §i batjocorind balaurul cu o suta
de cozi al Revolutiei din 22 decembrie, cand s-au strans coloanele muncitore§ti la
ceceu, dupa 03 §i Imposibila lustratie, din meritul nepieritor al Securitatii.

* Intrucat Nobelul romanului Cartarescu ne prive§te pe toti, a§ mentiona ca cele
doua capitole incorecte Romane^te, anume Revolutia Romdna, o fata de zece metri
indltime care incepe la p 225 §i Soldatul cu ochi halucinati, pornit de la pagina 418
din 03, ar trebui omise de ICR la traducere, deoarece nici macar in alternativa
Laurentiu Ulici, inca nu s-a acordat acest premiu pentru denigrarea istoriei propriului
popor , ci dimpotriva, pentru sublinierea spiritualitatii unde nici nu te gande§ti, ca in
cazul Pamuk al rafinatilor miniaturi§ti, de la care ne-au ramas atatea portrete de-ale lui
Mihai Bravul.

Mai mult inca, apropiatii intru antiEminescianism, ca Bobe, Radulescu ori
Chivu, sau promoterii grupati pe alte criterii, e de dorit sa citeasca atent 30 din

160

perspectiva publicurilor tinta de pe piata de carte internationala. Pentru ca fiecare sa-§i
aiba nu numai la nivelul perceptiei personalizate a aceluia§i text receptii diferite, ci
chiar obiectiv texte u§or diferite, prin manipularile la nuanta ale traducerilor,
totdeauna tradatoare daca interesele nobile o cer.

De exemplu semnificativ, pentru piata franceza, nu e bine a se face migto de
mutilatii de razboi cum i§i permite Mircea in 03, la p. 193 cand relateaza, facand
orbitor cu ochiul, cam a§a: „revolutionarii nu-i mai aveau ca spectatori decat pe
scutieri, tanchetele §i vreo trei-patru colegi de-ai lui lonel, deghizati in curve,
cer§etori, mutilati de razboi §i te miri ce, filmand la greu...."

A-i pune pe mutilatii de razboi langa curve §i cer§etori este, extrapoland
asimptota carjelor perpendicular pe universul concentrationar, o demascare §i pentru
perspectiva §mechereasca din care vede in general Autoelita victimele Revolutiei
Impu§cate. Megaintelectualii, bazati pe experienta neasistarii Clasei Muncitoare §i
taranimii sub totalitarism, era §i normal sa nu se bage in incle§tarea tineretului idealist
cu celor doua spete de terori§ti intrupate de batalia dintre armata securitatii §i
securitatea armatei. De ziua Monarhiei, evaluand realist raportul de forte ei aveau
pregatita in contra lichelelor celebra declaratie boiereasca de teritorialitate.

* Nu numai Humanitasul trebuie sa cenzureze amintitele doua capitole, paginile
viermuind de o abjectie straina omeniei romane§ti, daca nu §i deontologiei vietii
megaintelectuale. Dac-a§ fi Patapievici, eu n-a§ mi§ca un deget pentru a traduce 03 in
cincizeci de limbi §i a detona un tsunami de reactii ditirambice de-ale promoterilor in
fiecare dintre acestea.

Mai ales este o infamie descrierea acelei decisive dimineti din 22 decembrie
1989, cand Clasa Muncitoare, neasistata de Intelectuali, parasita ca de obicei in bezna
ne-Luminarii, a bagat totu§i groaza in §obolanii ro§ii din CC, a§a reiese din matinala
stenograma, precum la Timi§oara in 20 decembrie COLOANELE DE MUNCITORI,
mar§aluind spre Biblioteca Fundatiilor Regale nu indrumate de §efii de promotie ai
dlui Nicolae Manolescu, ci din turbarea ca despre colegii lor de munca arestati, in
Nacht und Nebel-ul securist, nu exista decat ipoteza impuscarii la masacrele din 21
decembrie de la Inter .

Este o mare deziluzie sa constati ca megaintelectualii i§i scriu traditional cartile,
pentru a face rau cu scopul de a face bine, doar ca sa ni le bage noua pe gat, insa intre
ei nu se citesc. Alta explicatie nu-i pentru bizareria ca Mircea ignora aceasta teribila
apreciere din Politice a lui Horia-Roman asupra importantei cruciale a ocuparii
Centrului de catre diviziile Clasei Muncitoare:

- Am certitudinea ca, daca in ziua de 22 decembrie 1989, regimul comunist din
Romania nu ar fi cazut, majoritatea celor care au fost arestati cu o zi inainte ar fi fost
impu§cati. Evenimentele ar fi avut cursul deja exersat de criminali la Timi§oara:
bataie, arest, tortura, impu§care - distrugerea cadavrului. Din acest motiv,
pentru ca §tiu cui ii datorez viata, pentru mine, din 22 incepand, oamenii se impart in
doua categorii: cei care au ie§it in dimineata zilei de 22 sa demonstreze §tiind
ca risca sa fie impu§cati, - §i care mi-au salvat viata; §i sunt cei care au refuzat sa
protesteze, §i care, in conceptia mea, au consimtit la §tergerea mea dintre vii.

Rudele mele de sange, spre pilda, nu au demonstrat in ziua de 22: a§teptau, cu
pusilanima prudenta, sa vada ce se mai intampla. Ca mare parte din poporul caruia li
apartin prin na§tere, a§teptau §i ei ca lucrurile sa se hotarasca prin altii, iar ei doar sa
profite, intr-un sens sau in altul.

161

* Achtung! Eminescu in scaunul rulant! Ca Lenin eel nou la Gorki. Manipularea
gloatei impunandu-i o noua imagine. Revolta, dezgustul la asemenea manipulate n-are
nimic de a face cu infailibilitatea Poetului National, ci cu omul lovit.

Perceptia cnutului nu e nationalista, e o ura preventiva ca fata de un potential
fascist, un nazist dintre aceia care inainte de a gaza copii evrei pentru ca erau evrei, i-a
lichidat, sub pretexte umanitare de esenta recenta, postmodernists, pe infirmii
germani.

* Care intoleranta in anul Eliade 2007? Ce fundatie serioasa ar mai gasi
intoleranta aici la noi, in spatiul euro-carpato-danubiano-pontic-nelevantin? Cand
Romanii Romani, nu UDMR-ul, il trimit, sa-i reprezinte in Parlamentul European, pe
dl Laszlo Tokes, din respect revolutionar pentru Timi§oara, chiar daca e maghiar §i
nici nu se inchina la fel ca ortodoc§ii; cand sunt in toi repetitiile pentru
Telerevelioanele de o estetica bogat manelara, fara ingrijorari ca ratingul ar avea ceva
de repro§at etniei rrome pentru napasta concetatenilor nerromi bruscati la munca in
Italia, sustinandu-se-ntr-o anumita parte a presei ca s-a derulat §i un banner cu
Redeschideti Auschwitz-ul pentru Romani! in Plata Romana din Venezia §i cand
televedeta Mihaela Radulescu, de§i a renuntat, maritandu-se pe vecie, la cre§tinism,
adoptand iudaismul, a reu§it prin Despre lucrurile simple un indemn la normalitate, la
lectura mai orizontala a culmilor Paltini§ului mathesisului noichist, dovedind ca
publicul de carte Roman o simpatizeaza la fel ca eel de tv sau de advertising §i
aducand un bestseller cat De ce iubim femeile Poliromului, editura din municipiul
teiului lui Eminescu §i al statuii lui §tefan eel Mare, - cui ii convine sa mai fie atunci
intolerant aici?

lata de ce mi-e a§a de urat eel mai kitsch dintre kitschuri, Kitsch-\x\ civic al
temelor artificial avansate.

* Chakra narativa chici ca statuile Capitalei merg la Casa Poporului are o
semnificatie mai profunda, neexplicitata din motive de corectitudine: firesc era ca ele,
mon§tri dinozaurieni ai unei epoci apuse, sa se stranga la Biblioteca Nationala §i sa
citeasca in cele carti, inghetand in atitudini bronzate sau marmoreene. Atunci fluturii
nu ar mai fi ie§it fizic prin cupola in natura, ci li s-ar fi ridicat la cap cititorilor,
devenind gargauni spirituals Multi fani cartarecieni bogati §i-ar fi impartit averea la
saraci §i s-ar fi pustnicit, in jurul damboviteanului Lac al Morii, sau pe tarmul
amenajarii hidrotehnice in care se oglinde§te cu mahnire Capriana, caci a§a cum arata
Heidegger, fiintarea este numai un mod de a pierde timpul, singura intelepciune
posibila nefiind atunci, ca §i acum aici-§a, prea mult departata, in metrica 11-
dimensionala, de rezultatul profund al investigarii semnificatiilor metafizice ale crucii
guenonine, anume ghinionul paremiologic al francmasonilor de tranzitie ca nici
saracii, nici bogatii nu traiesc de doua ori.

* Kitsch orbitor. Marfa ce se vinde in peste 150 mil exemplare, este kitsch
orbitor , nu mai este Kitsch Kitsch §i nu e bine sa dispretuie§ti Intelectualist modul cum
se bucura poporul. Pentru ca ar insemna sa te comporti ca un caine elitist, care meriti
sa te omoare des Clasa Muncitoare cu cozile de lopeti staliniste.

* Kitschul e fulminant in 03. lata de ce nici nu mai necesita efort promotional :
coperta nu mai e o pata abstracts, ci pe acela§i fond negru de tricou de June filozof
sunt puse un inger §i o ingereasa, gen bibelou, gaini cum le numesc cu ironie

162

adevaratii barbati, ca activistul gazetar Costel, cand nevestele lor, femei de casa, le
stocheaza cu nemiluita prin vitrine, ca pe bestselleruri.

* Un slogan publicitar pentru la^itate. In 03, la Casa Poporului extinsa pe
verticala, se efectueaza recensamantul final al personajelor, Poporul Cartii, cumva ca-
n Caragiale - O scrisoare pierduta! §i Levantul, pe la 1991, face recapitularea in
Cantul XII, incheind muzical, apoteotic, truditul Kitsch. Revolutionarii-Golanii au
intalnire de gradul trei cu autoritatea locala, nascuta din cine §tie ce pestilentiale
emanatii. Chir Auctorele poet al Levantului declina, odios dar sanatos, invitatia
minima moral de a se baga in zavera - ceea ce pa§opti§tii n-au comis (§i tocmai de-aia
sunt batjocoriti simbolic inghesuiti in Romania Revolutionary girafa futacioasa!). De
ce? Cum argumenteaza el, intr-un context cdnd incd mai exista respect pentru
opozanti, ba chiar te cutremura teama ca a nufi fost ti-ar fi putut stanjeni cariera sub
Stapanul eel Nou!

DA, in 1990, exista nelini§tea ca Gloata are memorie §i ca neparticiparea la
Revo §i la MPU va avea consecinte in marketing. A§a ca Levantul pur §i simplu ataca,
precum dulaul inghesuit in teritoriul sau: Mircea lauda lagitatea Intelectuala! ! !

Pledeaza pentru rezistenta prin cultura: De e§ti un la§/ Poti in schimb a ta
gdndire omenirii sd o la§i, slogan de-a dreptul publicitar, care nu §i-a gasit inca
brandul, nici a intrat in repertoriul Sarmalelor Neterminate.

* Exhumarea lui Eminescu. De gust indoielnic sunt in general macularile
senzationale: „Papu§ile copilelor dintr-o casa de raport de pe malul fluviului ar fi
capatat, toate, pe sub rochiile de panza ordinara, vulve paroase, vii, de carne §i pielite,
anus §i buric."

Numai astfel de excitatie, prin prost gust ca de freza de sculer-matriter vopsita
mov, indemn la pedofilie §i dezvelire in somn, ne mai poate consola pentru Revolutia
Fututa de Ion Iliescu in timp ce Intelectualii se masturbau dinaintea micului ecran.

Chiar daca sintagma dezgustatoare pentru publicul cultivat epilat „vulve
paroase" are in incon§tientul pragmatic al Fluturelui Tricolor aceea§i radacina cu
mi§carea de stilet prin care a fost definitiv rasa din lirismul romanesc ca cu §biltul
imaginea cu portretul astral al poetului, despre care o alta profa §i ziarista filolo
nevasta de critic profesionist agita ca nici n-ar purta-o pe tricou tineretul roman, daca
ea ar fi lansata pe tarabele din piete, de catre ASPRO, pentru ajutorarea scriitorilor
neperformanti...

O va purta, vezi bine, atuncea cand burghezia de merit care se va degaja din
cleptocratie va avea nevoie de solidaritate contra imperialismului transnationalelor §i
va plati universitarii sa-i invete pe tineri cum sa invete. Sa-§i gaseasca un Lorenz, de
la rate, sa nu-§i rateze destinul.

Pana atunci, nimic sa nu ne mire!

Kitschul e mai putemic decat arta fiindca nu are scrupule, reguli, canoane.

Va veni ziua cand cei mai fini Intelectuali romani, pe un sol bucure§tean de
culoarea uterului in putrefactie, se vor grupa §i vor scoate un numar de senzatie din
vreunul din cele doua-trei hebdomadare culturale, solicitand cu intoarceri la argument
din diferite perspective, exhumarea lui Eminescu §i expunerea osemintelor sale, pe
vecie, intr-o canoe la Muzeul Antipa, care va fi astfel, cu stilul sau mai mult doric
decat ionic sau corintic, nu numai al zoologiei, ci §i al literaturii chici.

* Revolutia Kitsch. Ce descrie 03 nu e o revolutie postmoderna ci o revolutie
Kitsch, adica implacabil o Revolutie Fututa, fie §i de impotentii bolnavi §i batrani ai

163

lui Octavian Paler din romanul optzecist Un om norocos, incapabili sa violeze-n azil
pe asistenta aia... medicala care era cat p' aci sa salveze viata dlui Lazarescu!

Kitsch era mobilierul aristocratic pasti§at de burgheji in sec XIX. Parodicul
postmodernist, un fel de a viola printre randuri drepturile de autor, te invata sa faci
numai Kitsch. Kitsch este §i un orgasm mimat, cum observa Jurnalul National, unde
colabora odinioara Cartarescu, deci §i sextazul mistic care te rape§te de la BOR.
Pagode, manele, show-ri, meniuri, publicitate, lanturi de aur, site-uri nasoale, lansari,
promoteri ditirambici, caterinca, Aleea Circului.

„Kitschul e caracterizat prin sentimentalism ieftin, pretiozitate, prost-gust,
superficialitate, lipsa de substanta, dar e definit §i ca produs special conceput pentru a
fi popular, comercial." - toata toamna lui 2006, JN se ocupa de fenomenul Kitsch. §i
tot aici i§i publica romancierul postmodern Alex Mihai Stoenescu fanteziile istorice
despre Revo, cum ar fi §i aia de la Timi^oara, ca s-ar fi facut cu agenti straini , numai
a§a putandu-se explica depa§irea competentei §efilor no§tri de promotie securi§ti,
platiti de popor pentru a apara marxismul, in care credeau cinovnicii din presa
agricola chici.

* MegaKitsch adica prost gust. Precum scena in care un nenorocit, fara teama
de legionari sau de tineretul idealist, se masturbeaza intr-un laca§ BOR, excitandu-se
dinaintea Preacuratei Fecioare, pare conceputa a fi scrisa de vreun Intelectual angajat
sistematic in polemici neortodoxe cu cea mai importanta institutie din cele 4 ale
statului, ca eminentul fizician Gabriel Andreescu, tot a§a prostul gust, cutaridic, apare
intr-o fantasma cartaresciana onirica §i onanista imaginata parca de primii barbari care
trecand Nistrul, nu Dunavul, au dat in castrele §i cetatile noastre de primele femei
marmoreene, epilate artistic, expresiv: „Da, departe in noapte, cand troleibuzele se
retrageau, barbatii ilu§tri coborau de pe soclurile lor, le-apucau de par pe muze §i le
tranteau in boschetele din parculet. Patrundeau cu penisurile lor de metal lustruit intre
labiile de piatra umectate de roua noptii."

Daca e sa bagi aici sonda cu structurile antropologice ale imaginarului in visul
chimeric umectat de stele umezi sub bolta senina, dai peste cine §tie ce stramo§
migrator descalecat la Histria, la Tomis, la Callatis sau in anticul Balcic dionisiac.

* Hota ^alelor. Altminteri, e un kitsch cu chiloti scumpi, superfini, totdeauna
negri, perforati sa decoleze feromonii, sublim, sau prevazuti cu taietura circulara pe
§ale, sugerand prozaic o hota. Se prea poate ca anumite cititoare cartaresciene, mai
degraba cultivate decat feseniste, trecand cu firobuzul pe langa monumentalii
Kogalniceanu, Mihai Viteazul cu armasar cu tot sau deja a§ezatul in jilt CA. Rosetti
pentru a primi ca yoghinii femeia fluture, sa aiba perceptia esteticii urbane viciata
iremediabil chimeric de fantasme erotice tepene, de bronz, cand pe colegii de munca,
dimpotriva, ii trateaza de pe pozitii marmoreene, ca pe ni§te inculti, cu exceptia
patronului, a Stapanului, furnizor unic a doze mici din „placerea ametitoare a vederii
testiculelor" (03, 339), care te da pe spate mai ales retrospectiv, cand te benoclezi ca
bucure§teanca de la tara sus, sus, sus, la ale pilotului de bombardier american, celebrul
Charlie Klosowsky, neprihanita liftiera mignona care inca n-ai facut sex in lift!

* Cand nimic nu ai de spus. Viitorul Nobel Mircea Cartarescu e pacat de
Dumnezeul New Age ca-n ambitia lui de a avea succes facil a apucat calea
postromanismului, creand in TO o paradigma de scriitor monstruos care scrie, scrie §i
iar scrie la nesfar§it, evident onirizand din copilarie la a-§i imita §i depa§i prin geniu

164

simulant tatal personaj opresor, mic nomenclaturist periculos, gazetar agricol sa bage
lumea la kafkianul colhoz.

O asemenea dizgratioasa paradigma de scriitor generator de text pentru piata
nu putea fi conceput inainte de 5 martie 1998, adica de obsedantul numar Dilema 265,
care doborand Mitul Eminescian, a spulberat §i regula est-etica de a avea intai Ceva
de spus §i abia mai pe urma a cauta cuvantul/sintagma ce exprima Adevarul pe
intelesul contribuabilului, al poporului §i al criticilor mei. (In treacat fie vorba, nici nu
mai ramanea mare branza de spus dupa - fara nici o mu§catura de con§tiinta -
achiezarea mioritica a Autoelitei, in 2 iunie 1997, la Pactul Ribbentrop-Molotov, RO
exprimandu-§i atunci dezinteresul pentru Romanii dintre Prut §i Amur, cu exceptia
celor de pe Insula §erpilor.)

Productia, productia textuala sa nu stea! in sensul pictorului comunist Picasso,
care se lauda ca el nu cauta, el gase§te! §i e pernicios sa ia model de succes tanarul
scriitor de la comoditatea ca nu mai exista framantari stimulate de amintita obiectie,
ca din Cioran, a Poetului nostru National Mihai Eminescu daca ai ceva de spus.

§i aici se poate aprecia ca Editorul este principalul vinovat, deoarece a§a pute
feromonic a infinit §i a infinitate doar emanatia de la poietica ceea cand ai contract ca
ti se publica orice livrare de sine ca personaj de pe o supernova narativa mirifica.

* Tema pe vacanta de Sfintele Pa§ti.. Sa se extraga apoftegme, sentinte
maxime, adagii, precum §i un dicton despre unionismul inconcevabil, din ecourile de
dupa 17 decembrie timi§orean 2002, in periodicele de avangarda culturala §i
civilizatorie euroatlantica 22, Romania literara, Dilema, Observatorul Cultural,
Romania libera, Evenimentul zHei, Cotidianul, iar daca e la vreuna colectia
incomplete, substituind cu Sfera Politicii, ale Adresarii poetului Grigore Vieru catre
pre§edintele George W. Bush, din Los Angeles:

- Romanii au un proverb care suna astfel: «Lupul i§i schimba parul, iar
naravul ba».

lata ca, de§i vor sa para democrati, comuni§tii din R. Moldova nu-§i prea
schimba naravul. Teroarea politica §i suprimarea libertatii de exprimare continua dupa
un program bine pus la punct. A fost oprita (stinsa, ca sa zicem a§a) retransmiterea pe
teritoriul R. Moldova a emisiunilor postului national de televiziune din Romania.

Chiar in aceste zile, in preajma sosirii in SUA a pre§edintelui R. Moldova,
Vladimir Voronin, a fost inchis oficial postul de radio Vocea Basarabiei. Este
urmarita Mitropolia Basarabiei, unii preoti care o slujesc sunt batuti bestial. Este inca
urmarita §i atacata in presa guvernamentala Limba Romana §i studierea in §coala a
Istoriei Romanilor. A fost arestat §i bagat in pu§carie redactorul-§ef al saptamanalului
Accente, Sergiu Afanasiu. Numai solidaritatea activa a ziari§tilor democrati a reu§it
sa-1 scoata de-acolo. Impu§cat scriitorul Mihail Garaz. Omorat regizorul Ion Mija. Nu
se §tie in ce imprejurari au murit intr-un accident rutier marii arti§ti Ion §i Doina
Teodorovici §i stralucitul politician, fost detinut politic, Gheorghe Ghimpu. Strivit cu
autocamionul pe trotuar poetul Dumitru Matcovschi. Batut fara mila, noaptea, in fata
casei sale redactorul-§ef al saptamanalului national Literatura §i arta care e §i un mare
poet §i publicist, Nicolae Dabija. In emisiunile de la a§a zisul post national
moldovenesc de televiziune nu este voie sa se pronunte cuvantul «roman», necum sa
se admire Tara stramo§ilor. Acasa la el, in R. Moldova, nu este a§teptat (ca sa nu
zicem altfel) de catre oficialitati marele luptator Hie Ila§cu, eel care a facut 9 ani de
pu§carie politica, actualmente stabilit in Romania. Sunt urmariti sau izgoniti din post
prefectii, §efii consiliilor judetene, primarii, directorii de §coli care nu convin politicii
de deznationalizare a regimului comunist.

165

* Fatalitate! Pseudolupta cu securitatea partidului, pseudomizeria,
pseudopersecutia = Kitschul cartarescian. Toti am facut a§a! Toate femeile e curve!

lar kitschul cartarescian este parte din kitschul Autoelitei! In sensul ca dupa
Apelul catre lichele din abia 30 decembrie 1989 s-a implementat la noi un fel de
contract Intelectual tacit ca exista ni§te vipuri culturale care fac totul , se bat cu
cleptocratia bol§evica §i pregatesc Reintregirea Neamului, iar noi sa aplaudam
lansarile §i sa le cumparam cartile, sa incremenim in proiectul lor cer§ind autografe §i
eventual chiar sa iubim fara sa citim ilizibilele materiale , declarate a§a din start, in
sensul ca nu vor consona deloc cu ce calitati le atribuie promoterii §i, in schimb, vor
cuprinde fara vreun preaviz obscenitati dezgustatoare cu ghiotura sau pagini de
antiromanism abominabil, de un stralucit geniu inaripat, ca celebra pagina 420.

* Labele. O explorare cu acribie de mouse de biblioteca a webului conduce la
concluzia ca se difuzeaza repede nu numai interventii de Cartarescu ci §i interventii
despre Cartarescu!.

Pateticul apel Jos labele de pe Mircea Cartarescu! publicat in Cotidianul de
omul care vinde laudabil cartea contemporana de import ieftina, avand in spoturile tv
un facies convingator, loan T. Morar, la 28 Februarie 2006, 11 gasim reprodus tocmai
la adresa:

http://www.romania-israel.com/modules.php?name=News&file=article&sid=629
logica fiind probabil aceasta referinta la Poetul National, de care oricum se leapada tot
mai multi Intelectuali din RO in progresie geometrical

„Modelul Eminescu lansat de propaganda ceau§ista, potrivit caruia scriitorul
trebuie sa traiasca in mizerie pentru ca nu-1 intelege societatea burgheza, functioneaza
§i acum in mintea unora."

Nu intamplator, deoarece tineretul prea idealist judeca Autoelita ca pe o ceata
de briganzi antiEminescieni, care au tradat spiritul ebionit al simplitatii austere a lui
Noica de la Paltini§ - tradare §i a cre§tinismului originar, care e radical critic apropo
de cleptocratie, mergand la sigur in Rai cu logica austeritatii fara de criza reflectata la
Bursa: numai saracii sunt fara pacat §i numai ei merita mantuiti.

Altminteri, sunt intimidate cutaridar, postmodernizand parodic o lozinca
antiamericana, labele (textual: o serie de neispraviti, de frustrati, de anonimi, critici
fara opera, autobagati in seama, pdrliti de profesora^i pe la catedre prafuite) care
cartesc ca bestsellerul „De ce iubim femeile" e promovat ca cadou prezidential pentru
angajatele de la Cotroceni §i pentru ziaristele acreditate §i ca de ce §eful executivului
nostra 1-a decorat pe eel mai bine vandut autor roman cu Meritul Cultural in rang de
Mare Cavaler!

Oricum, a aparat o jena ca de porno-animal in a se mai lua cineva de
cartarescianism. Vorba lui Sartre batran, in balconul cu mate, motanus mutantus: un
anticartarescian este o laba de caine!

166

10. Doar cand nu e de prost gust devine kitschul arta

* Exercitiu . Pentru final sex-spiritualist din TO, bine este a se consulta site-urile
kitschului §tiintific. De pilda: http://www.aquariusage.com

Un site in engleza §i olandeza, matasos §i multicolor curcubeic, ca un fluture
amazonian. Citez la intamplare, dintr-un raport semnat Grazyna Fosar and Franz
Bludorf, autori ai unei splendide carti combinatorii, „Vemetzte Intelligenz"
(Networked Intelligence):

V

CmmtmmWwi^Mi

ii rfwiiriL Ufa -^ mMi^

^Vi-inl M^fv film k VI
Ul'N ^a^b. |W« h-iiLn Hi
■ dtaaniB I liHV,UiaU lata-d

!■■>' I F^v nw ■# h Mn

!il,icj<ifit;iM<J<:H:i.\

Jri I k jr n-iiri ill!

5

r/je human DNA is a
biological Internet and superior
in many aspects to the artificial
one. The latest Russian scientific
research directly or indirectly
explains phenomena such as
clairvoyance, intuition,

spontaneous and remote acts of
healing, self healing, affirmation
techniques, unusual light, auras
around people, namely spiritual
masters, the minds influence on
weather patterns and much more.
In addition, there is evidence for a whole new type of medicine in which DNA
can be influenced and reprogrammed by words and frequencies WITHOUT cutting
out and replacing single genes.

Only 10% of our DNA is being used for building proteins. It is this subset of
DNA that is of interest to western researchers and is being examined and categorized.
The other 90% are considered „junk DNA". The Russian researchers, however,
convinced that nature was not dumb, joined linguists and geneticists in a venture to
explore those 90% of „junk DNA ". Their results, findings and conclusions are simply
revolutionary!

Esoteric and spiritual teachers have known for ages that our body is
programmable by language, words and thought. This has now been scientifically
proven and explained

The Russian scientists also found out that our DNA can cause disturbing
patterns in the vacuum, thus producing magnetized wormholes! Wormholes are the
microscopic equivalents of the so-called Einstein-Rosen bridges in the vicinity of
black holes (left by burned-out stars).

These are tunnel connections between entirely different areas in the universe
through which information can be transmitted outside of space and time. The DNA
attracts these bits of information and passes them on to our consciousness. This
process of hypercommunication is most effective in a state of relaxation.
It could take another 300 years for conditions on Earth to be ready for supramental
beings to incarnate. However, it seems to be clear to many observers that a
transitional species is already here. Are these the ones that are being variously called
the Indigo children, the Crystal Children, or the Children of Oz? Are these the ones

167

who will launch humanity into a new era of consciousness, laying the groundwork for
the emergence of the new species?

Noi am mai auzit de minunata genetica a lui Lisenko, dar amsterdanezii se pare
ca nu. §i nu e treaba noastra sa-i trezim, mai ales ca, precum in 01+02+03, autorul
este in text autoritatea locala , adica asemeni primarilor de pe la noi, dispune pe vecie
de o putere nelimitata in spatiu-timp pana-n Universul indepartat:

Important este a sublinia doar ca, Mircea Cartarescu fiind un scriitor umblat §i
calatorit, inclusiv ca internaut, e de presupus ca nu ii este chiar comod sa comunice cu
noi, despre astfel de universuri ale biologiei virtuale, ale superfizicii §i ale noilor
abordari ale misterului biblic.

* Nu-mi iese din cap fatul pe care trebuia sa-1 fete Herman nu la Fundeni ci in
Casa Poporului, amenajata corespunzator. Googlez cu ochii in gol „children" §i-mi
iese cam a§a ceva, intre altele:

Crystalline Children

Channeling from the Ascended Masters June 4th, 2002

Anshallah, antui nahadre entu ansham. And so we come to you with great

illumination of Light.

It is that on this occasion we wish to speak to you of the children. It is that for
many years of your earth time, your children have been arriving with the gifts as it
was in the Beginning. These children inherently carry that which is the crystalline
energies. Not only are these energetics crystalline in nature, they are also carrying
the harmonics of the pyramids, those which are tetrahedronal in form. These
pyramids carrying an entirety of the spectrum of light. The Sacred Spiral. This
meaning a fullness of the spectrum of light and frequencies. A complete set of
energies. Perfection in existence.

This combination of light energies is perfection Universal. These children are
able to function as pure energy within their consciousness. These little Beings are
coming with the abilities to see past the illusions. The abilities to travel within their
consciousnesses throughout the dimensional realms. They are able to see past the
illusions that are created within your third dimensional realities.

It is that these children are able to communicate telepathic ally, and are
speaking to others in other dimensions as a normal event in the course of their play. It
is that these children understand that which you do not. That reality is not limited to
that which is what you see, hear, feel, taste and smell, but a much greater reality that
is beyond your physical manifestations.

Ma opresc aici. Am obosit. Ma dor ochii §i ii inchid. Declar Kitsch §tiintific
acest fir al discursului §i mai adaug marturisirea ca-mi place. §i ingrijorarea ca pentru
societatile informatizate nu e mare noutate ceea ce ma uime§te pe mine. Completeze
fiecine ce vrea!

* Internautul e internaut, revin googland „child +Bulgaria" §i. Kitsch Kitsch, dar
prejudecatile raman. lata peste ce am dat:

Over the last six years I have traveled to war torn countries and meditated with
reclusive Emissaries of Light. But nothing can quite compare to my recent
experiences with the psychic children I met in Bulgaria, or the sudden revelation I
received from one of them not more than ten minutes ago (...). Most of us have heard

168

about the Indigo and Psychic Children that are emerging to assist us in an
evolutionary leap in consciousness. It is a very real phenomenon, perhaps more real
than most of us realize. I realized that for myself in January, 2001 when I was giving
a talk in San Francisco and met a ten year old Bulgarian boy named Marco who
exhibited the most amazing psychic powers I have ever witnessed. (...)

Months later, after seeing Marco in a series of dreams, I traveled to Bulgaria to
learn more, only to discover a monastery in the mountains devoted to training these
amazing children before they can be perverted by a government program designed to
„ harvest " their powers for political purposes.

Aha! Deci violarea in somn a Revolutiei rosenthaliene are pe ce orizont de
a§teptare balcanica sa pice.

* Kitschul §tiintific cartarescian este enervant pentru speciali§ti, pentru ca ei §tiu
ca adevarul lor se exprima cu o fanatica rigoare in ecuatii §i tabele, cu lexic univoc,
fara ambiguitati §i fara transcendenta.

Trebuie sa scrii in versuri lirice nu filologice, ca sa poti gusta legenda
copilareasca, plina de fantezie, ca glanda pituitara a fost un al treilea ochi indie, din
frunte, dar a vazut „ceva nebunesc, un foe nea§teptat §i obseen, un vant orbitor, un
peisaj eelest intolerabil" §i s-a retras sub teasta, in mla§tinile eneefalului!

Ba ehiar raman siderati savantii la ere§terea eunoa§terii prin analogii
surprinzatoare, eum ar fi ea „intromisiunea eterna a penisului in vagin §i eliberarea de
samanta-n micul spatiu dintre gland §i uter nu era decat repetarea-n grotesc a copularii
dintre sinapse, cu ejaculare extatica de serotonina", cu adevarat transferul de sperma
nefiind decat transmitere de informatie ca jocul dischetei in floapa, adica tine mai
mult de tehnologia comunicatiilor, prelucrarea tehnologica de informatie, -
combinarea a doua ADN-uri §i condamnarea la viata realizandu-se intr-o alta instanta.

* Pruncul fatat de Herman pare a fi §i a§a ceva! Jocul ametitor cu notiunile
§tiintifice folose§te din plin retorica §i stilistica lui Mircea, doar momentul Analelor
Romano-sovietice cincizeciste lipse§te, cu minunile miciurinilor sovietici din cine §tie
ce §ara§ka.

In schimb, exista pericolul ca Fluturele postmodernismului romanesc sa ocupe
nu numai vidul aparut prin dinamitarea statuilor lui Eminescu, ci sa-§i intinda aripile
protectoare §i peste vaduvele lasate in RO de exilul acelui Herman care a fost
Gregorian Bivolaru pentru nostalgia integrarii in absolut.

* Nu se va putea dovedi nici macar fictional ca, sistematica, batjocorirea
moldovenilor din dreapta sau din stanga Prutului este o comanda pervaziva pe bani
nespalati de la spionul transnistrean Kotofei Ivanovici, dar daca exploram
subcon§tientul Autoelitei la nivelul pilonilor ei institutionali, gasim ca demonul din
adanc cam are boala veche pe moldoveni , fie ca o reminiscenta dureroasa a chinului
inconcevabil indurat pervaziv de gazda Dilemei 265, ministrul Andrei Ple§u, in exil la
Tescani, la conacul de mobila §i durere al Marucai Cantacuzino, unde George Enescu
se face vinovat de a nu-§i fi re-compus parodic in maniera postmodernului
Toparceanu Rapsodiile incorecte politic, - fie ca ura nesecata pe disidentul de la Ia§i
Dan Petrescu, adica incomodul cumnat al lui loan Petru Culianu, fiindca s-a luat in
raspar de mafiile literare, adica §i de Autoelita, care ca §i la Mafie nici nu i se poate
dovedi existenta.

Autoelita e doar un construct epistemologic care ne ajuta sa nu ne risipim
resursele ontodinamice pe piste false, un construct necesar dar nu §i suficient, util.

169

insa nu §i obligatoriu, cam la fel cum stau lucrurile intr-o garsoniera de artist
moldovean §i cu futelnita parafina.

* Tratatul despre Securitate. §i, vai, cum asistasem la §coala 42 la excluderea
cincizecista din invatamant, cu mare tam-tam, a unci transcendentale careia i se
promitea drept pedeapsa pentru ofrandele aduse unuia cu barba - nu vedeai, fa, ca era
strain? - un post de mulgatoare la un IAS, nu o data sufletul meu foarte u§or calator
in acei ani de delir optzecist 1-a vizitat pe Andrei Ple§u in exilul de la Tescani,
intrebandu-ma daca amestecul de exotic, pitoresc §i duioasa melancolie din uitatul
Poet National Vasile Alecsandri de peste §osea nu fu pricina reala a acestor
transmutatii neobi§nuite pentru ni§te bucure§teni.

Dupa cum §i cu Gabriel Liiceanu am petrecut ceasuri lungi de sfiala §i de
contemplatie reciproca, neputand nici azi sa-mi explic cum o personalitate de un
urbanism paradigmatic a putut trimite unei doamne o scrisoare deschisa, cum §i unui
prieten, Horia-Roman Patapievici, probozit in 22 ca nu pricepea importanta plasarii
dlor Ple§u §i Dinescu in Colegiul CNSAS, chiar fortand bariera legala a dlui
Constantin Ticu Dumitrescu cum ca sa nu fi avut carnete de partid ca al lui Costel
Goanga.

Ce a§teptam toti erau cele 1400-1500 de pagini din Tratatul despre Securitate,
semnat de cei trei megaintelectuali, un bestseller universal, sau daca n-a fost voie sa
fie, ca urmare a falimentului Mi§carii Atitudinare, macar o dare de seama despre ce-
am aflat noi mai interesant, reprezentand Poporul in aceste functii bine platite §i cu
mare potential autopromotional.

* Praxiolog al Mantuirii, Mircea nu putea sa nu se inspire din sexualismul care
a devenit labageala materie prima de baza a unei literaturi care a capitulat dinaintea
postmodernismului romanesc acceptandu-1 ca postromanism al Epocii Mooye §i
totu§i, a§a numitul „material de laba eficient", pare extrem de putin, deoarece din
familia sa muncitoreasca, de zona Butterfly, unde pica o singura data patul, Mircea
invatase bunul simt, bunul gust §i oroarea de indecenta. Pudicitatea, pruderia §i
pudrarea biologicului tin insa de o caracteristica definitorie a kitschului, care, departe
de a favoriza onania spirituals ca trend vizand the oneness with all things, mizeaza
intotdeauna pe seriozitate, pe familism, adesea pe bigoterie. In cazul Proiectului
Orbitor, credem insa ca se mai intampla ceva. Este vorba de lipsa de documentare, de
pacatul capital, tipic bucuregtean, al operei cartaresciene. Cat s-a documentat
predecesorul sau levantin §i bucure§tean Eugen Barbu pentru Principele nu suporta
comparatie. In De ce iubim, din lipsa unei informari sistematice, dar §i pentru ca nu
avem destule institute de sondarea segmentului feminin al opiniei publice, Mirci§or
ajunge sa creada §i sa scrie negru pe alba ca ele „nu se masturbeaza", ceea ce este o
enormitate in sensul ca trei sferturi dintre beneficiarii industriei de carte fiind cititoare
nu cititori, cele mai tari scene de sex din opera cartaresciana i§i pierd valentele de
rafinat supermaterial catoptromant, paradoxal, rezultand §i de aici o inrudire cu
kitschul in imensul spatiu intertextual akasian, ceea ce incon§tientul scriitorului
sesizeaza perfect propunand un feti§ism de transfer de genul ca 03, ca obiect
multifoliar, ar fi o carte facuta pentru a fi mangaiata, e o carte senzuala intr-un anumit
fel-

* Ori de cate ori textul cartarescian opereaza minimalist, ne confruntam ca in
filozofiile zen cu indrumarea spirituals. Sentinta care nu are nimic de a face cu
misoginismul lui Schopenhauer, cum ca „patrunzand in femeia pe care-o iube§ti.

170

ratezi de fapt Marea Patrandere", poate izbi pe unii in ceafa ca un pumn §i li poate
determina la abstinenta definitiva, adica sa patrunda pe cealalta cale care aduce the
oneness with the Divinity, luand in serios kitschul §tiintific al Orbitorului ca testiculele
la om i§i trag vigoarea din spiritul in care gandim, facand un joe de suma nula cu
emisferele cerebrale simetric fata de u§a interzisa a diafragmei.

* Pliul §i ciucurelul. In 03, plictisul de izvor secat la redundanta anamnezei
rafinat pedofile a fragedei copilarii Kitsch, aproape imposibila literar pentru un
bestseller din moment ce erotismul se reduce la deosebirea minima dintre un pliu §i un
ciucurel.

* Indiferent cefurori Kitsch va face la nemti la Paris 03 tradus adecvat de ICR,
teama imi este ca documentarea pentru acest spurcat cli§eu, al Romdnilor incapabili
rasial de o Revolutie, deja injectat in imaginarul publicului euroatlantic de minciuna
mare cat secolul a lui Castex, a fost singura documentare aleasa con^tient de geniul
inaripat al postromanismului, existand accesibile la Castel, pe web macar, destule
pagini sa-ti faci o idee despre eroismul Neamului Romanesc, al carui tineret idealist n-
a avut in Decembrie 1989 mamica sa-i spuna pe §tefan eel Mare, nu ca a lui §tefan
eel Mare ca du-te, pentru Tara mori, ci stai la un loc acasa §1 scrie, ca se vede §i la
televizor! Ba chiar daca s-a-ntamplat presimtire sa aiba, acel irepetabil tineret a pornit
transfigurat sa se jertfeasca pentru Libertate §i nimic nu 1-ar fi oprit, caci era ALES de
aceea§i Ursita care i-a manat la lupta §i pe ceilalti eroi pentru care voia Regele
Ferdinand sa inalte la cer Catedrala Mantuirii Neamului.

§i fiindca Neamul Romanesc inca este despartit de Prut, ba se mai §i risipe§te
fara masura pribegind prin lume, lata ratiunea pentru care Corect Romane^te
valoarea spiritualitatii romane^ti se judeca deocamdata in Romania, iara nu la cei
care ne-au dat prada totalitarismului bol§evic fara nici o remu§care, luandu-ne drept
Levant, drept ponto-balcanici, iara nu components a Galitiei Mari - insa§i Galia
Rasariteana a Gintei Latine.

Pentru ca se vede §i cu ochiul liber ca deocamdata tot ce e romanesc §i se
premiaza, tot ce are succes euroatlantic, nu prin calitatea artistica $i mai ales prin
valoarea de adevar se impune , ci prin potrivirea in calapodul inferioritatii rasiale a
rasariteanului fata de apusean.

§i Moartea domnului Lazarescu §i 4 luni, 3 saptamdni §i 2 zHe par documentare
de lung metraj despre barbaria medicului roman, artefacte, vorba lui Herman, ca
bataliile lui Alexandru Macedon de pe telecanalele istorice, care transmit doua
documentare cu stalinismul §i doua sute cu nazismul, iara nu filme artistice , adica
acea alta imparatie, pe-asta lume de noroi, ca in cele inchipuite de nostalgicul Andrei
Tarkovsky, nobilul Andrzej Wajda §i ciobanul mioritic din Poienile ro^ii, Emil
Loteanu, eel fara de §ansa in fata cripto-rasismului euroatlantic.

* Impresionant pana la superemotii chici chiar §i pentru §efii de promotie este
finalul TO de la Casa Poporului de chirpici, pandant romanesc literar la apoteotica
prabu§ire a Zidului Berlinului: oricum, nefiind teolog, e greu sa-ti explici de ce
trebuie nimicit Bucure§tiul, cu cetateni cu tot, doar pentru ca §i-a terminat un oarecare
Mircea Cartarescu 03 la Castel §i trebuie vestit un eveniment editorial de exceptie
printr-o lansare apoteotica!

Statuile sunt atrase mistic intai sa darame istoricul Balcon de la Geologic, ca
fiind incorect politic deoarece Golanii tineau icoana BOR, plus doua postere cu mutra
indezirabilului Eminescu, apoi merg la Casa Poporului, unde Herman fata prin craniu

171

un prune, sub OZN-ul biblic, de fapt, §tiutor teleologic gandind, pe insu§i candidatul
roman la Premiul Nobel eel mai bine plasat. Urmeaza ceva ce pare a fi Ziua de Apoi,
Capitala aratand in final cam ca decorul cu hartii maturate de vant, de unde incepe
superproductia Terminator Doi.

In realitate, este hiperbolizat semnificativ unul din beneficiile de la Revolutie,
comun Romanilor §i Germanilor, ca marii invin§i ai Cruciadei impotriva
Bol§evismului daramator de Biserici, intregirea ca intregire, redusa insa la noi doar
la reunificarea de gust fesenist §i chiar manelar a... familiei, Victora§ gasindu-1 pe
Mirci§or §i invers, in eel mai potrivit studio pentru emisiunea Surprize-Surprize pe
eare-1 putea imagina John Lennon sau alti beatniei, nu insa §i melomanul Nieolae
Labi§, intaiul nostra poet postmodern eu eon§tiinta eeologista, eare ar fi preferat lojii
Ateneului eodrul Romanese, neeunoseator pe atunei de drujba.

Se justifiea totodata prin motivul universal al dublului, al multipliearii
speculative in oglinda fractalica, deplasarea spatiului narativ dinspre Voluntari spre
polul opus al Municipiului, cam de unde a pornit Dan losif la Revolutie, de la
Domne§ti. E o contractare puternica a Capitalei, care se reduce treptat-treptat la
dimensiunea comunei Chiajna, comuna cu un respectabil procent de populatie
bulgara, comuna deosebit de mediatizata pentru nenumaratii ei gemeni, inclusiv cadre
didactice sau autoritati locale.

* Bunavestire a terminarii TO. §tiutorii care vegheaza asupra scrierii
Manuscrisului TO in folosul Unicului Cititor, adica Eu, se pot exprima pro-
cartarescian Kitsch prin chiar viata vizual artistica a municipiului Bucure§ti, mai ales
cand ninge cu fluturi, lerai ler. Astfel, in decembrie 2006, la 17 ani de la Revolutia
Fututa, fluturi, megafluturi §i flutura§i, roiuri de fluturi din Africa Centrala erau
expu§i intr-un cadru expozitional nu departe de Inter, in foaieral salii Amfiteatru de la
Teatral National din Bucure§ti, sub forma de tablouri infiripate din fascinantele lor
aripi colorate, tu insuti putandu-ti comanda pe internet la Laptaria lui Enache portretul
din a§a material Kitsch, pe baza de fotografie emailata.

La un an dupa, editia definitiva, pe care scrie Orbitor de-a curmezi§ul, fiind
foarte citet titlul in biblioteca parlamentaralui om de afaceri colectionar, ne miram ca
nu a inspirat consumatorilor rafinati editii de lux, in cromatica psihedelica de dupa
decernarea virtuala a Premiului Nobel pentra Literatura, a caror coperta ar merita sa
fie confectionata dupa aceea§i tehnologie cu fluturi, fixarea delicatului material
realizandu-se prin laminare, ca la tezele de doctorat §i la proiectele cu finantare din
fonduri europene.

* Tara lui Pe^te. Putine din tiradele cartaresciene au vreun problem la care sa
mai meditezi §i dupa ce pui ca Hamlet obiectul pe borcanul de muraturi, cum visa
Luceafarul sa ajunga cu timpul teatral Shakespearian al Daciei lui Odin §i al
Mu§atinilor.

Comparatia cu Petre Tutea e demolatoare.

Timi§oreanul Daniel Vighi, care n-a lovit in Eminescu ca Cartarescu sau T. O,
Bobe, de§i a trecut §i el pe la Schloss Solitude daca Arpentoral nu minte pe blog, e
infinit mai pervaziv. V-ati gandit vreodata ca Romania ar putea fi condusa dintr-o
casa conspirativa?

Nelini§tea asta a timi§oreanului era cat pe-aci sa ma faca sa nu mai lupt pentra
Luminarea Poporalui, dar e mai plauzibil ca dintr-o cabana de vanatoare de lux - unde
adevaratul proprietar al tarii, caruia Tara cu frica de Dumnezeu li zice Pe§te,

172

convoaca pe conti §i pe baroni - vine decizia ca sa se schimbe guvernul §i ce procente
sa votam noi cu ajutorul presei scrise §i electronice.

* Nescrise dar prescrise. Scena mult gustata a deflorarii voluptoasei evreice pe
frunze de dud de catre nobilul polonez Witold Csartarowski, stramo§ lui Costel
Goanga, I'ouvrier meritant, care §i-a ars carnetul ro§u de partid, dezamagit nu atat de
marxism cat de a§a-zisul national-comunism purpuriu, este halucinanta prin cat de
mult erotism poate sa practice din start mireasa, rivalizand cu amanta Indiana din
prima noapte eliadesca, Maitreyi . Ambelor le lipse§te insa insa§i esenta kitschului la
orice mireasa de profesie, anume instinctul oricarei femei de a-§i pazi cu ferocitate de
leoaica, ce puii mei, virginitatea, macar cat Mirci§or cand li propune Mendebilul acel
antiEminescian „Vrei sa ne futem in cur?" §i declara ca a fugit, dar pamfletarul
Tricolorului nu-1 crede, instinct care costa foarte mult pe bogatul Y implicat, mijloace
bane§ti, timp, nervi, energia tuturor chakrelor, adica pagini nemuritoare ale Misiei
Culturale care raman pe vecie nescrise §i nu mai are tineretul ne§tiutor coborand
ciutura-n kolodet, de departe cumpana aplecandu-se-n Y-ul ei de sprijin cu jale,
amintind de un cocostarc insetat dar §i de eminesciana exacta erotica notatie ca pe
rand §i-astupa gura cdnd cu gura se adapd.

Scris, prescris precis, a fost insa doar sa fie perceptie intertextuala
premodernista pentru Monsieur Monsu, eel cu sex erect, ihtifalic §i mai ales curb, cu
bataie lunga-n gravitatia lui Einstein in sensul Decameronic ca pe cand cele 20 de
lucratoare nubile cu limba scoasa adastau curbate cataleptic peste ghizdul marii
cristelnite in care se innobila ca o duda viitorul activist de la Steagul Ro§u, veterinarul
cu inseminator curb le fdcea rand pe rand pe la spate preotese pagane, ca pe iepele
cele mafiote, amintite de Boccaccio convorbind in jurul celebrei buti fiorentine de
racait.

* Autoreferentialitatea §i sprijinirea ei. Lucrurile se petrec ca §i cum, intr-
adevar, intreg textul cartarescian este o fantastica relatare, inspirata de realitate,
despre Mirci§or, Mirciulica, Mircea, Mircione, Nea Mircea, Herr Mircea... Asemenea
monopol se intampla de obicei in muzica: Bach vorbe§te despre Bach, Beethoven
aproape ca tine un jurnal in sonate, nocturnul Chopin a§ijderea.

Stranietatea acestei abordari ma dirijeaza insa la optimismul leninist ca
electronul este tot atat de inepuizabil precat atomul sau aproape cat fluturele cu aripile
lipite somnoros, cu scoci, de Krupskaia. O fi! Problema imi pare totu§i pusa cu
insolenta vanzatorului cooperatist bol§evic, iti place de mine Mircea, iei, hara§o; nu,
- niet! Valea! De aceea, cum unora le pute orice e Romanesc, inclusiv feromonii, nu
mai credem a fi chiar a§a de sigura puterea de autodifuzare a Orbitorului §i atunci ICR
Patapievici nu gre§e§te cu a promova prioritar modernismul, iard nu specificul
national - cum sustine ca fac toate natiunile, verticalizand ele jocul pe specificul
personal , pe cultul autoreflexiv Kitsch al personalitatii - sa stimuleze pana §i
traducerea bestsellerului nenobelizabil De ce iubim femeile in limba ebraica, sa apara
la editura Nymrod din Israel, chiar daca in aparenta acest tuturor accesibil opus are §i
insu§irea de a se traduce singur prin profitabilitatea sa universal probata.

* Testul Rorschach la pilozitate. A observa ca opera lui Cartarescu nu a fost
influentata de Revo, propune o teza interesanta §i prin reversibilitatea ei, va sa zica
genereaza automat ipoteza de lucru ca eel mai bine vandut autor roman scrie dupd, ca
inainte. §i intr-adevar, dupa, fara spaima de vreo cenzura, imaginea din Orbitor a
activistei Estera apare compatibila cu ironiile din Orgolii asupra unui paduche de

173

turnator sanitar, aprobate prin 1977 lui Augustin Buzura: Estera se scula lini§tita §i se
a^eza iar la birou, ca sd studieze articolele lui Engels, goala cum o fdcuse maicd-sa,
cu pieptul pistruiat pdnd la sfdrcuri §i cu pdrul de pe pubis ro§u asemeni copertelor
operelor lui Lenin.

Ce e rau in a studia la pielea goala? Dubioasa e doar metoda critica a
Cartarescului ca filolog original, care §i pe Eminescu, §i pe Estera incearcd sd-i
pdtrundd pornind de la cefel de pilozitate au.

Plus ca Lenin avea de regula coperte albastre!

Nivelul Goma, Marin Preda sau Ion loanid de critica in profunzime a
bol§evismului impus noua fiindca am pierdut Razboiul ala Sfant, pare de neatins
pentru prozatorul crescut in blocul securi§tilor dintre Dinamo §i Circ Banalitatea
Raului, intr-o familie mic-nomenclaturista, din e§alonul 3, eel mai periculos.

* Unu pe unu. Se §tie ca motivul principal pentru care internetul §i calculatorul
in general nu pot substitui muzeul este expresivitatea semnificativa a dimensiunilor
operei de arta.

Gioconda nu poate cuceri prin suras decat la dimensiunile pe care le are la
Luvru.

Intinsa pe calcane pana la mansarda lui Cioran, ea ar deveni un monstru
publicitar consumabil instantaneu §i uitat instantaneu.

Este de prost gust atunci sa labartezi la scara fluturii, sa ajunga cu trupuri mai
mari de un stat de om §i cu aripi de metri intregi, deoarece o asemenea hahalera este
tot atat de urata precat Archeopterixul §i ar speria cititoarea eel putin tot atat de rau
precat zmeul stomatolog din Enciclopedie.

lata de ce la noi municipiile centre de judet vor trebui sa se intreaca nu numai in
gigantismul filialelor Bibliotecii Nationale dotate cu acces la internet prin fibra optica,
ci §i in al replicilor la Marile Muzee ale Lumii, reproducand de pilda, la scara unu pe
unu, Capela Sixtina de la Vatican sau Geneza de la Orsay.

* Un film de Oscar. Copilaria cartaresciana proletara din Orbitor are tot atata
credibilitate precat capodopera sa in proza scurta, nuvela canonica pentru manualele
§colii primare, Petruta, unde cand in clasa a IV-a Tovara§a le tragea ca o bestie
cataloage-n cap la copii §i avand el pata ro§ie de la test ca tebecist batjocorit de colegii
romani ca de ni§te Hitlerjugenzi pe un handicapat destinat eutanasierii, nu a gasit
alinare decat la colega minoritara cu stramo§ii tinuti de Neamul Romanesc in robie,
care 1-a vindecat definitiv doar punand mana terapeutica pe IDR, fara a face insa ea
cariera ca vrajitoarele din RO, cele mai tari din uie, pentru care textul poate fi
aplaudat ca publicitar influentandu-se maximum femei, ci ajungand doar vanzatoare
la raionul de ceasuri al magazinului Cocor, ceea ce nu scute§te bestsellerul de
intrebari mai pretentioase din partea cititoarelor cu noptiere romantice, cum ca de ce
n-a cautat-o Chir Auctorele peste ani, dand un sfar§it cu pirostrii §i manele
multiculturale, perfect ecranizabil de catre antiEminescianul scenarist Razvan
Radulescu, rapitoarei pove§ti.

* Altminteri, nu se exista sub bol§evism sa fie persecutat de invatatoare tocmai
elevul cu tata mic nomenclaturist periculos, ziaristul Costel Goanga de la Steagul
ro^u, trecut prin Academia de activi§ti (doar pentru ca a fost respins medical la
securitate!), §i inregimentat in presa transformarii revolutionare a agriculturii, cand?
In anii 1956-1962, ani de fortare a colectivizarii, cand lupta de clasa atinge apogeul,
neexistand pentru uria§ul aparat de represiune §i propaganda al PMR decat un ultim

174

adversar de nimicit prin orice mijloace, inclusiv deportarea sau detentia politica,
taranul mijloca§ Moromete.

* Orbitor are ca tinta publicul cultivat euroalantic global, este o carte de export
§i cititoarea romana carcota§a, inspectoare, Coca Dospinoiu, s-ar cuveni sa zica §i
mersi ca nu o cite§te in alte limbi, sau macar tradusa cu inadecvari in singura pe care o
cunoa§te eel mai bine §i lectureaza in ea cu placere.

* Proiectul Orbitor a gasit o solutie stralucita riscului de a plictisi monocord,
anume a evitat exclusivismul erotic, sentimentalist, magic sau ludic al textului, prin
suprapunerea simultana §i polifonica a acestor patru discursuri in acela§i fuior, mult
mai apropiat de reflectarea corecta a „texistentei" decat orice alta formula narativa,
inclusiv cea olomorfa futelnitei.

Paradoxul cartarescian este in consecinta uimirea ca ceea ce era safie Kitsch nu
mai este Kitsch, tot astfel cum la tibetanii lamai§ti se aplica uneori politica orientala a
vindecarii otravii cu ajutorul otravii.

lar aceasta echilibristica unica in felul ei s-a implementat recunoscandu-se cu
amara luciditate artistica realitatea existentei masive, in RO §i in UE, a unui „public
Kitsch cu gusturi estetice Kitsch, predispus a fi receptiv la vulgaritate, la gregar sau
melodramatic", public tinta care i§i are atunci ratiunea sa de a fi in lume, §i rostul sau,
comunicarea cu el fiind posibila, evident, numai prin lectura monocorda de catre
acesta a tetra-orbitorului palimpsest cartarescian.

* Kitschul e in primul rand artificiu, exces de flori din polimeri sau de flori prea
asemanatoare celor de plastic, cum a observat Gabriel Jose de la Concordia Garcia
Marquez la buchetul adus domnitei Chiajna de insu§i galantul eseist aristocrat
Alexandru Odobescu, de§i n-a prea §tiut cum s-o termine. 03 este mai aproape de
Kitsch decat oricare din celelalte volume tocmai pentru ca aici autorul mai degraba se
inventeaza pe sine, ca opozant §i ca luptator contra bol§evismului precum Paul Goma
sau Gheorghe Ursu §i ca revolutionar langa Patapievici, laru §i Dan losif, pe cand in
celelalte credibilitatea arheologiei eului este relativ acceptabila pentru cititor, mai ales
pentru eel euroatlantic global, batrana Suelin aratandu-se totdeauna indiferenta la o
eventuala necomplementaritate cu rozul Kitsch a culorilor de pe coperta §i deloc
contrariata de contradictia dintre a fi gazetar agricol §i a nu avea ce pune pe masa din
portbagaj la o intoarcere dupa anchete!

* Ei, ce zici? Este sau nu este Kitsch romanul Orbitor, daca-ti pui ochelarii
oftalmologici? Adica vezi in el doar un lucru destinat placerii, prin urmare vanzarii?

In care mesajul/adevarul e atat cat e cuprins in reteta?

Probabil, DA! Cert este ca pentru esenta cartii, pentru evocarea Revolutiei,
documentarea a fost nula. Lectia lui Eminescu de a te pregati pentru polemica nu a
fost invatata. Trecutul este nu reconstituit ci reconstruit dupa plauzibilul momentului
comercial, c-a§a vor mu§chii fesieri ai postmoderni§tilor, indiferent de prejudicii.

Orice timi§orean se poate simti jignit de descrierea cartaresciana a Revolutiei,
care va fi diseminata in Occident cum NU vor fi criticele timi§oreanului Marius Mioc,
poate singurul ei istoric bun, §i aceasta imagine de ba§calie se va fixa pe vecie in
imaginarul criptorasist euroatlantic, care nu a§teapta de la triburile Galiei de Rasarit
decat cap§unarese postmoderne, avorturi-viol, neacordarea asistentei medicale
batranilor, la§itate §i mai ales minciuna...

175

* Axa energetica axiologica. Oligopedagogia de la noi face ca Liceanul
Neascultator, tragand cu urechea la ce se vorbe§te prin cancelarii, sa nu-§i poata
deocamdata intocmi lista celor 1001 carti obligatorii, trepte, trepte §i iar trepte spre
absolutul integrator, pe care sa le citeasca in mansarda call spirituale spre Dumnezeu.

Cu toate acestea, Providenta, ingerii lui Ple§u sau un fel de axa energetica il
orienteaza pe nesimtite pe tanarul idealist care ar mai citi, spre Christ, Michelangelo,
Beethoven §i Eminescu. Cel mai bine, intruparea ei pe pamant se vede in Capitala,
unde in gradinita Ateneului, hulitul Eminescu al sculptorului Gheorghe Anghel de la
Cernica tine in mana, nevazuta de bol§evici, Sfanta Cruce a Domnului Nostru lisus
Hristos, pe Ateneu colo sus „chie" Michelangelo, iar Beethoven de regula e performat
inauntru.

Dar §i mai bine e sa ai indrumator fie §i sporadic, cum in ceas greu §i de deruta
- sa public? sa nu public? - mi-a fost mie tanti Hulda, universitara mare pedagog ce
mi-a semnalat in 1975 abia tradusul Hermann Broch - Moartea lui Virgiliu,
impunandu-mi un etalon dur pentru ce inseamna Literatura, §i facandu-ma fara sa vrea
sa mai aman, pe cand unchiul Mircea, logicianul, mare haz facea de pletele mele total
nepotrivite unui June biofizician:

- la uita-te la el! Parca-i Gogol.

* Kitschul reductionist. Mai rau este ca necunoscand ca filologul Marian
Munteanu cum e cu rezistenta poeziei in circuitul inchisorilor lui Zahu Pana §i cu
perenitatea metafizicii exersate de filozofii conversationali, Mircea Cartarescu face
Kitsch §i acolo unde e inadmisibil sa nu fii serios . De pilda, folosind abuziv sintagma
reductionists „un poet national antisemit" fara o analiza personala cu pixeli ro§ii pe
text, sau chemandu-ne sa ne asumam vina istorica fata de evrei nu oricum, ci la
standardul Hannah Arendt , ca „cel mai antisemit popor din Europa", lipsa de
documentare nejustificand a impune o Autoritate ca pe noul Marx, fiindca se ajunge la
consecinta devastatoare ca Mircea ori ii face antisemiti pe toti ai no§tri, ori ii reduce
doar la atdt, incat cititoarea occidental^ Suelin, multiplicata exponential dupa
nobelizarea TO, i§i imagineaza ca o multime de personalitati §i de grupari Romane
erau doar atdt, ni§te entitati antisemite!

Or, nu e nevoie sa le strabati toate cartile §i toate site-urile ca sa-ti dai seama ca
legionarii nici nu s-ar fi putut afirma politic in Romania Regala a lui Carol al Il-lea §i
a Elenei Lupescu, daca ar fi fost numai ni§te antisemiti!

Tineretul tarii, pandite atunci, in primul rand §i fatig asumat prin amenintari cu
invazia , de Supraputerea Sovietica totalitara, i§i punea, inainte de a fi antisemit,
problema Rezistentei in paduri sau in munti in caz ca navale§te blindata Armata Ro§ie
a lui Stalin peste noi, sa spurce altarele Neamului. Sau, mai ales, era chinuit, ca §i
atitudinarii civici contemporani de la 22, Dilema §i Observatorul Cultural, de
problematica exasperanta a coruptiei, a relei functionari a statului de drept. Iar la
falimentul nostru moral datand de pe atunci, acest tineret credea ca gasise alinare intr-
o intensa viata bisericeasca de cre§tini postmoderni practicanti, solutie valabila §i
astazi, singurul raspuns spiritual realist fiind a-i inalta cu grabire Catedrala Mantuirii
Neamului, cu biblioteci asociate, fie §i in Parcul Carol, alternativele experimentaliste
sau sapientiale New Age, cu rugaciuni, fluturi §i molie in diferite case, inclusiv in a
Casa Poporului, aratand deocamdata doar a chici foarte reductionist.

* Efectul castrator al bd^cdliei postmoderniste. Oricat ar plimba statuile
bucure§tene ca pe oaia capiata prin spatiul mioritic chici dat la colhoz, de-atata ludic
§i parodic ceea ce-i lipse§te cu desavar§ire lui Mircea e tocmai tragicul european

176

greco-iudaic, e acel fior rece ca a intrat Diavolul in contrabas, cand oficiezi sacerdotal
ca Vasile Parvan de cele funebre ale unei istorii zbuciumate, sub vremi, cu eroi, §i ai
ca pa§opti§tii simtamantul ca te transformi in statuie §i ca in pieptul tau de arama bate-
n trafic o inima de erou §i ca prin pixul tau se exprima in fie§tecare pixel, vorovind
colorat, insa§i Vocea de coloratura a Poporului!

* Cata vreme Autoelita a tinut mai mult un discurs autopublicitar §i nu s-a
preocupat serios de Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului intre
RO §i DRO, Monarhia bipartida liberalo-taranista originara, Preeminenta TVR asupra
televiziunilor comerciale, Reprimarea Bol§evismului, Wikipedia Romaneasca,
Valorificarea Diasporei Romane, Emanciparea Cadrelor Didactice, Recuperarea
Basarabiei prin demascarea mistificarilor istorice §i lingvistice, Transformarea
Muzeelor din depozite in Centre educative §i de documentare, Occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale §i mai ales Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator
al Autoelitei, asumarea istoriei cum a fast e mai dificila, discursul istoricilor romani
nu poate fi decat unul slab argumentat cu arhivele noastre de dupa u§i interzise, iar
Mircea insu§i da un rau exemplu, pentru ca nici macar pe problema de un enorm
tragism, a Legislatiei antisemite, a Pogromurilor, a Transnistriei §i a Razboiului Sfant
in general, el da dovada de aceea§i lipsa de documentare ca §i la Revolutia Impu§cata,
nu scrie el insugi Cartea despre Vina Istorica , ci doar ne trimite la ultimele aparitii,
fara ca macar sa le enumere §i pe acelea.

* In momentul de Kitsch agresiv in care autorul ti-o prezinta pe activista Estera
Hirsch, in 01, dealtfel ein expressionistisches Weltgemdlde, ein balkanesischer Blues,
ein farioser Ritt durch Zeit und Raum, ti se cam face parul maciuca, apropo de ideea
incorecta politic, nesustinuta nici macar de Paul Goma, ca bolgevismul a fost adus la
noi de evrei . Dar megaediturile i§i pot permite a exploata prejudecatile unor segmente
ale publicului. Ulterior, Mircea ii construie§te apetisantului personaj o imagine
savuroasa - memorabila Emilia Stanila (nume nou datorat casatoriei cu securistul Ion
Stanila §i, chipurile, antisemitismului atribuit tocmai lui Ceau§escu, care a recunoscut
statul Israel, a intermediat pentru acesta, 1-a respectat pe rabinul Moses Rosen §i a
permis emigrari masive), §efa de BOB pe Universitate, fiind prin nimfomania ei
creativa, adica prin muzicalitatea erotica §i prin scenarii, una dintre cele mai
atragatoare femei dintr-o Literatura Romana misogina, in care nici Mara, nici Victoria
Lipan, nici majoritatea atitudinarelor nu au apetit sexual douamiist.

* „Teasta profetului se umplu atunci de-o stralucire de diamant. Trebuia sa
ucida timpul, sa scopeasca istoria, sa anuleze infernul, sa ramana doar cu polul spatial
§i paradisiac al busolei corpului sau. Sa permita doar erectia duhului §i ejacularea
fierbinte a rugaciunii. Avu revelatia vulvei materne §i iertatoare ce se deschidea, ca un
ochi triunghiular, in ceruri, §i in care trebuia sa patrunzi ca sa te poti na§te a doua
oara, din apa §i duh sfant."

Cam a§a ar fi scris postmodernul Engels, daca termina Dialectica naturii §i,
palit de revelatia Gulagului §i a Holocaustului, in timp ce regula o femeie-violoncel la
Capri, s-ar fi pocait, calugarindu-se la batranete nu intr-un ordin catolic ci in cine §tie
ce ingalat schit Kitsch administrat de §ahi§tii din BOR.

* Revolutia Romana, perfect intrupata de Mary Grant in nemuritorul portret,
adevarata Gioconda a Neamului Romanesc semnata Rosenthal, poate fi privita, poate,
dinspre publicul cultivat spre publicul fesenist ca o Revolutie Fututa in paguba

177

publicului manelar §i spre deliciul publicului euroatlantic criptorasist, Scuta po§ta
insa nu in somn, nici la ceceu, ci-n Zona Maha, le§inata departe spre Prerie, la Morga
Vitan-Barze§ti, in celeb rul decor al cadavrelor in curs de ridicare, langa stiva de
co§ciuge din placaj ea fiind o Revolutie Impu^cata, cum cu simtul exact al Limbii
Romane §i cu o cunoa§tere a PCR-ului superioara aristocratului Tismaneanu, pe vecie
a botezat-o a§a istoricul Victor Frunza.

Este poate cazul eel mai fericit in care kitschul, nefiind de prost gust, a devenit
printr-un viol nici voievodal §i nici bucure§tean arta, arta onest vandabila in Epoca
Mooye, ca o doza de sperma cu destinatie didactica.

* Eminescu insu§i trebuie ca a trecut pe la Bellagio in 1873, descinzand de la
Berlin, cu Veronica §i Schopenhauerul, pe banii junimi§tilor, poate presimtind ca ei il
vor asasina cu zile, a§a cum a acceptat Autoelita elucubratiile antimaiorescienilor
republicani de azi. Saloanele Villei Serbelloni, candelabrele, transperantele, marmura,
mascaroanele de sub acoperi§, ti§laifarele, tapiseriile, caviarul §i caracuda,
promontoriul (ca insula a lui Euthanasius), clarul apelor, lini§tea de spatiu departat de
orice divizie blindata T-34 cu desant postmodern de cominterni§ti, totul, dar absolut
totul are un profund caracter oniric Eminescian, pare scos din Cezara cu zale
gasteropodale cu tot, sau este insu§i salonul ideal pentru aur, marire, amor §i
intrunirile Junimii. Nu este exclus ca Eminescu in persoana sa fi dat pana §i unele
indicatii de salon privind decoratiunile interioare §i, aproape sigur, a lasat traditia
celor 40 de pogoane de gradini fara statui §i fara banci, spre a sili bursierul
Rockefeller la preumblare, neingaduindu-i peripatetic decat eel mult popasuri de tip
belvedere, gazebo sau fontana.

Oglinzile, pernitele cu §ervetele umede, azotatul de argint, baldachinele, sofaua,
salata de fructe matinala printre vipuri, dejunul englezesc, aur, marire, amor.

Inubliabil suvenir §erbetul de la Villa Serbelloni, specialitatea casei, o
delicatesa a gastronomiei moleculare, preparat din dude albe, negre §i liliachii,
cristalizate in azot lichid spre a-§i conserva intacte toate aromele simtului vomero-
nazal, ceea ce-ti declan§eaza hipotalamic un comportament zavaidoc de copil
libidinos, de parca s-ar bate vandalii cu gotii la gurita ta.

Vegetatia mediteraneana cu agrume, azalee, caprifoi, camelii, rozmarin, cefalee,
forsithya, verbina, clinceni §i cactu§i impresioneaza nu prin palmierii hotelieri de
hardau, tot atat de neverosimil strajuind piscina precum cei ai cazinourilor §i bancilor
de pe lacul Lucerna, ci prin funeralitatea chiparo§ilor, acompaniata de murmurul peste
masura de batran al maslinilor, ceea ce nu te poate impiedica sa te gande§ti ca
aspiratia sufletului cre§tin spre verticalitatea divina e mai bine ilustrata totu§i de plopii
drumurilor noastre de Tara, iar salcioara satelor noastre Regale are aceea§i frunza
albastru-argintie ca a maslinului, numai ca prin feminitatea pletelor §i a blondului
inmiresmat al ghirlandelor florale este infinit mai romantica in acest tarziu de
nanocivilizatie, cand daca n-ai avut la Bellagio, pe lungul de maluri al lacului care
cutremura o barca, revelatia geniului Eminescian, n-o vei avea niciodata!

* Un club Bellagio . II Lago di Como fiind glaciar, deci foarte adanc, vantul bate
aici ca la Petersburg, din toate partile odata.

Ninge peste Lucerna, peste Podul de Flori pictat public ca Suceava pe vremea
lui §tefan eel Mare, ninge peste Alpi §i peste polata neagra a imensului mall cultural,
ninge ecologic peste darjaua ciobanului cat catargele largelor vase de lemn, vezi totul
in alb-negru §i ai vise colorate cu congresi§ti recitand din Eminescu §i aplaudand pe
Alifantis eel bacovian §i intim din Decembre.

178

Deschizi u§ile, ca pe o carte cu zmei zmeindu-se-n alb-negru, impulsionat de
imboldul de a ghici. In stanga, cafeneaua debutantilor, in dreapta restaurantul
scriitorilor, criticilor, publicitarilor, editorilor §i finantatorilor, inchipuind proiecte
europene din cutite §i pahare. Clubul Belaggio - clubul High Life-ul nocturn
bucure§tean, in stil Art Nouveau alb-negru pe §tefan eel Mare colt cu Lizeanu, nu
prea departe de gradina fiorentina unde 1-au inmormantat pe profesorul cu ochi mult
alba§tri.

Canapele confortabile in jurul meselor cu alcooluri §i delicatese. Limbi de
pisici. Franele gipanelor scartaie trist, traverseaza nu Eminescu nebun cu toiag ci
Badea Cartan, dar nu intra, e trist, merge cu un buchetel de brandu§e alpine la cimitir,
la graficianul §tefan lacobescu, ostenitorul din strada Sperantei. Aplaudate prezentari
de design vestimentar, de la tricou, sarafan trist, jean§i, la superflua lenjerie intima, un
DJ ca un dervi§ intre iataganele laserelor, tu inconjurat de vedete §i vipuri, armonii §i
balsamuri, te tot inchini. Inteleptit. Uite cum textul cartarescian, cum §tiutorii lui, care
fojgaie peste tot ca ni§te harnici pitici Swift, genereaza iluzoria noastra realitate , un
club Bellagio, unde sa-ti savurezi cu partenera ta emo-emotiile de dupa vizitarea
apartamentului muzeu din lungul Bloc al Securi§tilor lipit de Militia Militiilor
dinamoviste, sub privegherea de ozeneu albastru al Circului romanesc!

§i te apuca batul cand te gande§ti ca pocalul spumegand din Ce-ti doresc eu tie
n-a revarsat pe rostogol macar Recuperarea Basarabiei sau Luminarea Poporului, sa
ne bucuram aproape toti!

* Luceafarul are §i azi dreptate. Cel mai bine se vede forta maestrului
Cartarescu daca te uiti contemplativ la Bellagio, peste Lago di Como, de la o masa din
Menaggio, cu partenera ta de-acum, careia mistralul ii adance§te tatuajele secrete.

Romanul a creat totul. Pescuie§ti in apele de un verde intens §i glaciar cam
cum se vede-n retrovizorul istoric doar verdele legionar, te mai uiti incolo §i incoace
§i constati deziluzionat ca nimic nu seamana cu feeria baroca din 03 . Incapacitatea lui
Mircea de a reda obiectiv oftalmologic, ca un Canon, fara sa te orbeasca de la obraz,
un obiectiv turistic canonic, este consternanta §i ca notist de drum nu numai ca
cronicar de evenimente. In primul rand, fata de Luzern §i de Lacul celor Patru
Cantoane Impadurite din Elvetia cea ca un Ardeal de-al domnitei Ruxandra, lipse§te
tocmai Podul de Flori §i, pe la vecernie, insa§i cre§tinatatea, adica impresionantul
dialog al clopotelor Lucernei, al caror kolokol staruitor iti aminte§te de Suceava, de
dulcea Bucovina, de Basarabia natala, de Matcovschi §i Esinencu, de iubirea de Tara,
de FUCK YOU. Eu.ro. pa! §i te face sa evaluezi cu ura cam ce se pierde atunci cand
ca§tigi, la Bingo Melodia, modernitatea, in locul frecventatului cinematograf al
Clasei Muncitoare de pe §tefan eel Mare colt cu Lizeanu, unde e imprimata pe ecran
umbra celor §apte magnifici: §i ne topeam in purpura asfintitului.

Plus vocatia hranitoare culturala de Alma Mater care da §i numele Lucernei,
anume Luminarea Poporului printr-un mall cultural cam ca Beaubourgul, doar ca are
adaugata de marele arhitect Jean Nuvel o imensa polata neagra, o „aplecatoare" cum
se zice pe meleaguri ilfovene, protejand simfoniile in aer liber, care la elvetieni se da
public pe gratis cum la noi maneaua obscena la nunti, ascultata de vecini cu tot cu
informatiile bursiere, doaaamne, ocrote§te-i pe romani!

Dar nu arta, nu arta! Pe lacul Como, parca plute§te in aer ca un gol egalizator
insu§i Capitalismul. Dincolo de initiatic baloasa, dar fina §i delicata postludic
Industrie a viermilor de matase §i a dudelor albe, negre §i purpurii culese de vreo lele
de-a lui Zavaidoc, totul in juru-va pare amenajat gigantic pentru turism, ca fantanile
arteziene de la Las Vegas, de pe esplanada norocosului hotel unde te poti uita dintr-un

179

turn Eiffel la sovietica lor maretie. Pare ca un geoarhitect peisagist american, ce va fi
lucrat §i Marile Lacuri §i Marele Canion, a fost acel Demiurgos care a potrivit Y-ul
feminist al apelor, eternele zapezi ale Alpilor origamici §i gluga trandafirie adapostind
insu§i kitschul postmodern, lindicul, in toata dulceata veninului sau scump, potentat
pana §i prin practicile de bun gust ale gastronomiei moleculare.

* Cu o asemenea curba descendent progresista am avut un bun comert
Intelectual ambiguu eu insumi, intr-un vis erotic cu Enrico Bellagio, un desavar§it
actor care ma inspira abundent de cand am descoperit delicioasa proza din Travesti.

Dar nu era el, ci Plinio il Giovane, pe urmele lui Mircea §i ale amicului
Volodea, ca Mendebilul pe o pasarela pentru fluturi survoland Lago di Como, spre a
gusta din Hrana Zeilor sub Zodia Fluturelui, dupa ce-am pus ritualic botul in fantanile
arteziene de la Bellagio din Piazza Mazzini langa romanca amirosind a japoneza calda
de paninoteca.

Facusem plinul la Milano, aveam din ce conditiona aerul, cand, jucandu-ma cu
zoomul de la Nikon, 1-am reperat pe Plinio il Giovane, care ma putea caza in doua
vile, una la Lenno, zisa Commedia, iar alta chiar in Bellagio, botezata simetric
Tragedia, deoarece in liceu nu visase sa devina nici metafizician, nici deontolog, ci i§i
descoperise acele calitati actorice§ti care il faceau sa joace cu u§urinta roluri de filozof
seducator, de primar de importanta comunala sau de teolog cercetator privat, pe micul
ecran ca §i in salonul Eminescian de la Villa Serbelloni, unde papillonul era
obligatoriu.

L-am a§teptat in parcare, langa bisericuta care-mi parea din chirpici, lipita cu lut
§i de lut, §i, prego, 1-am intrebat §i pe el unde trebuie sa-mi implant trepiedul ca sa
fotografiez Y-ul lacului, astfel incat Bellagio, epilat pe micul promontoriu, sa apara ca
fiind „lindicul dulce, ascuns in gluga sa trandafirie, al unei femei alpestre".

§i n-a descris cu mana §i cu umerii fara aripi decat o curba ambigua, unind
Bellagio cu Menaggio, lasandu-ma sa inteleg ca decat sa ma semnez Camelian
Propinatiu din SUA, unde nu ma cunoa§te nimeni, mai ghini si mi tree in cartea de
imobil Camelian Propinatiu din Romania, unde ma cunoa§te toti!

* A§adar, cercetatorul privat Plinio il Giovane mai fusese pe lacul Como in
scopuri hermeneutice de tot Kitschul §i nu percepuse nici un lindic geologic decat
poate acel Punto Spartivento, boltit ca un ghizd de larga fantana gospodareasca
bucovineana, de unde poti vedea, sub cerul totdeauna ro§u porno, ca oblice ale Y-ului
feminist, spre apus tot Lacul Como §i spre rasarit, ingust ca un canal, Lacul Lecco,
bicicleta nautica fiindu-ne ancorata in golf la Pescallo, precum §i cum tree un fel de
lostrite fitofage dintr-un areal in altul, innebunite de imbietorul miros de frigarui §i de
mici din carne de led la gratar, adus la Bellagio de mistralul dinspre Menaggio. A§a ca
am innoptat la Grand Hotel zis Villa Serbelloni , adica Taverna Sarbilor , poate tot
bulgari ca la noi, interesandu-ne pe la ghizi, care ne-au permis cu amabilitate de
bagatori de seama sa scanam mai vechiul Manifesto della Cucina Molecolare Italiana
§i ne-au sugerat sa traversam la Menaggio care se vedea ca o oglinda a lui Bellagio, §i
unde am constatat apoi uimiti ca ne-a escortat, peste apele limpezi ca azotatul de
argint, izul de pappardelle cu branzeturi locale §i ciuperci salbatice dinspre gluga
trandafirie adapostind piscina de azur a Villei Serbellone, cum ar trebui sapata una ca
la mama acasa §i in preajma clubului Caligula din Chi§inau.

* Menu degustazione di cucina molecolare (molecular gastronomy = alternative
cooking method and unusual combinations to create new flavours, in ambito

180

applicativo, i principi propugnati dalla gastronomia molecolare hanno portato
all'invenzione e sperimentazione di nuove modalita di preparazione, cottura,
abbinamento e presentazione dei cibi: il congelamento attraverso I'azoto liquido, I'uso
alimentare del tabacco, la frittura nello zucchero, I'uso del sloboso per la preparazione
di mousse e meringhe, ecc. Ghiftuiti, ebrietati, am contemplat din mirador soarele,
dincolo de chiparo§ii negri, de releele alb-negre §i de cear§aful alpin, apunand ro§u-
ro§u de nostalgie, parca pentru totdeauna, ceea ce ne-a facut profund responsabili,
gravi §i meditativi asupra starii de fapt din diferitele domenii ale spiritului, aplecandu-
ne asupra directiilor strategice de maxima fertilitate cu efect global, cum ar fi
cabinetul biblioterapeutic al maladiilor sufletului contemporan.

Parca ne temeam ca din taina nourilor vizitati de Atot§tiutoarea sa nu se
iveasca, precum cocorii sovietici, vreo formatie de bombardiere grele, care sa
maculeze in cateva minute grandoarea de nedescris a peisagiului, desfigurandu-1
complet, ca la Nagasaki.

Gigantismul de un pitoresc hoUywoodian, deci rational, ce guvema site-ul
turistic avea un pronuntat caracter pro-american, iar eu tocmai citeam ca un perdant -
era in 1997 - carti de-ale Diasporei, cum ar fi Yalta lui Nicolae Baciu, bro§uri
patima§e, etaland incon§tienta exilatului de a se lua in gura cu infailibilitatea politicii
Supraputerii invingatoare nu numai asupra Razboiului Rece, ci, ce mai, asupra Istoriei
inse§i, ramase cracanate cand i s-a spus ca totul s-a sfar§it, perpendicular pe univers,
intr-o balta de sperma.

Brusc, pipaind la fluturele somnoros romanca amirosind a japoneza calda de
paninoteca, m-am dumirit, pe la sfar§itul lazii de bere blonda ca sfar§itul istoriei, de ce
ne bombardasera Bucure§tiul americanii incepand din aprilie 1944.

Nu fusese un bombardament terorist, asupra populatiei civile, cum s-a
interpretat abuziv, ci se produsese ceva uluitor de simplu §i de natural: pe supraomul
american pilot 1-au excitat feromonii unor croitorese pripa§ite in Capitala, care 1-au
luat drept fluture abtibild de lipit in loc de tatuaj pe partile moi!

Ay, binecuvantate aerian cada dm mas, ca contrabanda cu embargoul de pe
Dunav, fie Taverna Sarbilor §i cucina ei moleculara de la Bellagio pentru aceasta
revelatie tatoasa §i fute§a, ca feromonii romane§ti totu§i au existat!

* La bachicoltura, sfdr^itul bahic. Eram cu totii beti, eram veseli §i impacati cu
toate concluziile, inclusiv cu aceea ca, ipocrita sau nu, este bine de aproximat ce va
subcomenta cititoarea Suelin ca in finalul TO se efectueaza, oarecum premonitoriu ca
la Betleemul Christosului, recensamantul populatiei trilogiei prin prezenta obligatorie ,
ceea ce altadata dovedea ca stapanirea romana in Palestina facea economie de
birocrati. Nu ca stapanirea ceau§ista la Recensamantul Animalelor, cand eu recenzor
de la §coala 42 am dat nas in nas cu Mircea, recenzor la §coala 41, in proaspat
promoroaca padurii Andronache, la ni§te stane ale caror oi necolectivizate bine
ingrijite de machidoni, pareau a prooroci ca nice in Colentina postmodernismului,
nice la Voluntarii flexibilizarii curriculare nu se pritoce§te viitorul nostru
kiekegaardian neingradit, ci la Pipera, acolo din randurile cleptocratiei desprinzandu-
se ca seul eel bun burghezia de merit, care-n filantropia ei ca a cre§tin-democratului
Gigi Becali, urma§ul omului durerii, Corneliu Coposu, va contribui decisiv la
occidentalizarea Infrastructure Intelectuale §i deci la Luminarea Popooorului.

§i cred ca tocmai gandindu-se la analiza noastra de nevoi de filantropi
americanca beata suradea incantator la atata slugarnicie contra-est-etica, sa pui pe
seama feromonilor actele teroriste comise in dauna populatiei civile de catre un
sinistru criminal de razboi:

181

„Venea, purtandu-§i inca echipamentul de zbor, pilotul Charlie Klosowsky, eel
care, excitat de feromonii ucenicelor de la croitorie, azvarlise peste atelierul din inima
Bucuregtiului (s.n.) o bomba care-1 prefacuse-n ruine." (03, p 558)

* Emanciparea Cadrelor Didactice nefacdndu-se pentru ca e in interesul
Cleptocratiei §i chiar al Autoelitei a nu-§i complica situatia existentiala cu un tineret
idealist, vedem ca la o istorie de kkt in viziune postmodernista avem §i un invatamant
istoric necorespunzator, deoarece eleva din clasa a X-a A, in Referatul ei dupe web, e
oripilata la re-descriere de carnagiul cartarescian, dar nu percepe nicidecum caracterul
banditesc pre-yaltez al bombardamentului terorist american din 4 aprilie 1944 asupra
unei populatii civile care nu putea replica decat prin feromonii din fluturii ei
somnoro§i:

- In acea noapte fusesera bombardamentele, iar cele doua surori, dupa ce
tremurara ore intregi, ie§ira din adapost. Totul era daramat, iar inaintand pe strada lor,
dezastrul parca era §i mai mare. Nici o casa nu mai era intreaga, iar peste tot in jurul
lor vedeau rama§ite ale corpurilor umane. Ramasese in picioare doar casa liftului a
cladirii Societatii petroliere romano-germane, iar in lift era prinsa liftiera, care se
resemnase §i se bucura ca scapase cu viata. (...) In spatele ruinelor croitoriei statea in
picioare, in costumul lui popular, tatal lor, Badislav Dumitru, care, cand auzise de
bombardament se repezise la Bucure§ti.

* La capodopere, ponderea experimentalismului §i a kitschului este minora §i
deci infutigabila. Ragaiam retrospectiv, el dupa un Fourree au caviar avec gelee
d'huitres et crevettes rouges sicilienne avec Crabes d'Alaska dans tartare de thon
postmodern de notre lac avec graines de sesame, soja, gelatine de Sake et tempura en
deux versions, iar eu, evitand excesul de sare, zahar §i grasimi, am gustat doar ni§te
Gnocchi d'amidon a la menthe fourree de fruits de hois avec puree de pommes de
terre dans sauce textualiste au thon de notre lac a la lecithine de soja aromatisee a la
moutarde et cerises au Porto rouge, asezonate cu Glace a la creme refroidie a l' azote
liquide avec fruits des bois chauds. In concluzie, i-am dat sughitand dreptate lui
George Calinescu, uitatul critic Roman care credea in paradigma Regala a epocii cu
Poet National §i observa percutant ca, la capodopere, ponderea experimentalismului
este minora, mult probatele reguli clasice fiind de baza.

Tot a§a fiind cu experimentalismul scandalos autopublicitar §i-n gastronomic,
§i-n erotica harda, dar gusturile nu se discuta totdeauna.

De unde §i rezultatul final ca, Intelectualice§te, eel mai bine, de cand mananc,
am mancat tot la Eastwill Manor, in Kent, simtindu-ma extraordinar de satisfacut pe
urmele Reginei Maria, nascute pe acel meleag, despre care se palavragea ca tot apare
pe terenul de golf in goana unui roib §i aveam a face fotografii, macar pentru reactiile
emo-amatorilor de chici texan, dintre care nici unul nu sustinea ca RAF-ul avea piloti
cu simt vomero-nazal profilat pe fluturele somnoros al croitoreselor bucure§tene.

* Ca Roman ce s-ar calugari grece§te dupa Mineriada, ca cre§tin ortodox prin
definitie, adica neincrezator in placerile extreme, poate ca a§ fi preferat ca §oseaua tot
atat de ingusta ca la Bellagio sa atace aici in Sud un relief mai arid §i mai josnic, mai
putin umilitor pentru scarita umana chice.

Cu alte cuvinte, aveam ca personajele biblice influentate de extratere§tri viziune
la distanta, spiritul meu se teleporta, ca al Sarmanului Dionis, acolo unde ca cre§tin
practicant a§ fi dobandit, de-atata daruire la aperceptia reliefului peisagistic american,
departe de Bucure§tiul lui Gelu Voican Voiculescu, ca centru metafizic al unei vieti

182

halucinate, adevarata senzatie de strabism fierbinte, nu alpestru, strajuind vasazica nu
apele glaciare montane de un verde respingator cvasi-legionar, ci ni§te ape turcoaz
mediteraneene, sarate §i dulci §i uleioase metafizic, cum nu puteau fi decat la Elounda
in Creta, unde poti dormi cre§tine§te in ieslea Minotaurului, la bungalowul King
Minos, peste adevarata senzatie de semnificatie metafizica a simbolului crucii absente
de la Apocalips in 03 din pricina acumularii de cartona§e galbene.

§i ce frumos facuse el in luna! Elounda Beach Hotel, vazut ca o oaza
prietenoasa, a concordiei depline dintre trapul somnoros §i sufletul visator, dintre
Apel §i Lichele, dupa scufundari in apele de cle§tar ale golfului Mirabello.

Daca la Belaggio am avut revelatia nanogastronomiei, aici ne-a uimit ortodoxia
profunda a filozofiei check-in-ului, clientul fiind primit cu §ampanie fumans §i cu
panere sau fructiere de intregul personal, aliniat in front la receptie, de la bucatar §i
somelier pana la animatori de team building, nutritioni§ti, maseuri, cosmeticiene,
fitnessi§ti, psihosomaticieni, peruchieri, plimbatori de caini, publicitari, lenjerese,
biblioterapeuti, baby-sitterite, astrologi §i informaticiene, dupa care urma uluiala
diversitatii de facilitati acvatice §i terestre, ba chiar aeriene comandand elicopterul,
prezenta celor mai alese branduri mondiale de edituri in spatiul de shopping, dominate
de celebrul H de la Hachette, in fine existenta unui amfiteatru in aer liber, menit
activitatilor culturale, tragediilor Daciei Eminesciene, publicul recrutandu-se dintre
clericii culti, deoarece ospatariile se cheama Artemis, Dionyssos, Metanoia, Argonaut
sau Kafenion, dar servind nu numai bucatarie greceasca ci §i orice, de oriunde, fie §i
sud-est asiatica, lacuste in aspic sau fluture glasat cu aripile lipite somnoros.

Era oarecum ca a face muzica danubiana in mijlocul marii - pe luna, Triourile
99 §i 100 de Schubert, §i sa nu-ti pese cum li intuneca tipsia de aur bombardierele
transmediteraneene cu destinatia RO, ca test al echivalentei dintre antiEminescianism
§i postromanism cand sfar§itul lumii precede finalul ei §i §tiutorii silabisesc:
KONIET.

183

11. Intelectualitatea nu se f... mai bine, ci mai profund decat Clasa Muncitoare

* Am intalnit nu numai la Mircea ci §i la alti
bucure§teni din preafericita Autoelita, mai ales c-ai zice
ca e alcatuita din familii pe functii, grandomania gandirii
ca numai Intelectualitatea §tie sa se futa, nu §i Clasa
Muncitoare, careia i se atribuie injuries, sub pretextul
descrierii Bucure§tiului ca municipiu de impotenti dupa
demolari, o ne§tiinta totala in obtinerea sextazului
sexualist, deci a Mantuirii soteriologice, nici macar
practica sado-maso de a da muie nu in ghetaria
dormitorului ceau§ist, ci-n bucatarie, ca era mai cald,
nefiind concesionata contribuabililor, claselor pozitive:
„barbatul abia sosit de la fabrica, cu parul de la subtiori
imputit de sudoare, mananca grabit §i se baga-n pat langa femeia lui, o ia dupa mijloc,
i§i infunda fata nerasa-n parul ei, aspira obi§nuita duhoare-a ranta§ului, li lipe§te
pupoaie solemne pe gura §i gat, i§i infunda palma in coama ei dintre picioare §i-i ga-
se§te buzele nepregatite, uscate §i rele. «Desfa picioarele, moa§-ta-n cur de muiere»,
iar ea, cu obi§nuinta silei §i-a milei, gandindu-se deja cum o sa doarma cand o s-o lase
in fine in pace, ii apuca viermele moale §i gros ca o tata de vaca §i-ncearca sa §i-l
indese acolo, sa scape mai repede. Se freaca burta pe burta, inceti§or, sa nu-i auda aia
mici, i§i ling gaturile cu gust acri§or, buzele sarate la colturi, dar sula sotului, altadata
brutala §i tare ca uneltele lui din atelier, atarna acum dezumflata-ntre pulpele paroase
ale nevestei, §i nu se-ntampla nimic, §i el se da jos de pe ea injurand-o etc. etc."
Ramanand a ne lamuri atunci cum? De unde va veni Pruncul? §tiutorii de pe Rarau
proorocind de-atata amar de vreme ca din femeile acestui Neam blagoslovit, se va
intrupa candva un Capitan ce va condamna crunt bol§evismul daramator de biserici §i
va redresa definitiv corabia Tarii, lerusalimul ceresc, aplecata-n viraj de impu§catul
Carmaci pe-o copastie ca pe-o femeie-n livrare de sine pe cant, ca personaj potential
multiplu cu cerul instelat deasupra sa.

* Dar uite ca vine teologul New Age in Mooye Age §i contesta viziunea
marxista ca Clasa Muncitoare merge in Paradis! Totul intr-un adorabil stil nou, tinator
de curajosul postarghezianism biblic labi§ian, de un idiom in sine: „Semanatorul a
ie§it sa-§i semene aria, dar samanta a cazut pe beton prefabricat, caci nimic altceva nu
era in preajma. Cum sa iasa din ea o floarea-soarelui sau o orhidee? Ce-aveau sa
recolteze ingerii la sfar§itul timpurilor, din milioanele de seminte azvarlite In camine
muncitore§ti §i-n garsoniere confort IV? Va veni Mantuirea In mijlocul gandacilor de
bucatarie? Va sta Ingerul pe hoi, langa gheena, manjindu-§i aripile In resturi de tocana
§i graind cu voce de trianglu §i carillon: tu da, tu nu, tu da, tu nu...?" (03, 233) La
care mantuitul Radu Gyr, raspunde ca, da, ca Vestitor, Vazator §i Martor, el confirma
din Akasia ca au venit Ingerii dlui Ple§u chiar In locuri groaznice, underground de
confort XIV, cum ar fi Fortul 13 sau Zarca Aiudului! La care Victor desantistul
adauga §i mai de sus ca da' bine, bai, Mircione, da' tu Poema chiuvetei n-ai scris-o
sfintind o bucatarie?

184

* De unde §i concluzia finala a acestui Raport, cu recomandarea catre §eful
executivului ca solutia pragmatica pentru diminuarea deficitului nostra de expertiza in
practicile sexuale §i, mai ales, in Infrastractura erotica, ale carei carente sar in ochii
oricui viziteaza un apartament ceau§ist reconditionat numai cu gresie §i termopan in
Epoca Mooye, lipsind mobilieral, documentatia, simbolistica §i ustensilele occidentale
sau asiatice, tine evident de initiativa particulars in realizarea de proiecte fezabile,
practic de infiintarea de fundatii care sa le implementeze corect, poate §i pe baza de
fonduri comunitare, un rol determinant avandu-1 monitorizarea predarii educatiei
sexuale postmoderne in invatamantul preuniversitar §i formarea de formatori prin
cursuri finantate de la bugetul central §i de autoritatea locala.

* „Fabuloasa scena de sex a «stramo§ului» Witold Csartarowski cu evreica
Miriam, poate cea mai impresionanta scena de sex din intreaga noastra literatura",
cum se exprima un promoter, ma pune ca §tiutor intr-o excitanta incurcatura. Putinul
ambitus tehnic aratat de nobilul polonez, §i de Mircea insu§i, dovedesc o
condamnabila neglijenta in documentare, cum a fost §i cu Revolutia Fututa. A se
compara macar cu marturia unei profesioniste pana §i despre un Intelectual foarte
ocupat, ca Hitler, pre§edintele Partidului National-Socialist al Muncitorilor din
Germania, uitandu-se ea cu nostalgic §i jind spre plan: „§tii, umbla numai pe clapele
negre..."

* Chiciul ca vid dialectic. Apropo de sexul bine facut, adica metafizico-isihast,
filozofii §i teologii no§tri, nepracticand Luminarea Poporului prin Biblioteca
Nationals, §i nici macar tratarisind Partidul Cadrelor Didactice ca pe o curea de
transmisie intre reflectia Autoelitei asupra Patericului §i tropismele Gloatei, se simt ca
ni§te para§ute-n vid dialectic la paradoxuri precum „poetul e precedat §i format de
forma fara vorbe a poemelor sale, Dumnezeu insu§i se na§te din miezul creatiei lui ca
s-o poata crea" (01, 328).

* Cetind cu respect Pourquoi nous aimons les femmes, sa invatam din grija lui
Mircea de a acoperi to ate segmentele de public feminin, cu deosebire dupa 11
septembrie 2001 atragerea in reteaua de librarii Humanitas nu numai a publicului
cultivat ci §i a celui fesenist, momit cu tehnici madrigaliste demne de Monsti
Desiderio, dar care ne amintesc §i de sustinatoarele lui Petre Roman, din guvernul
caraia facea parte, in plin progres al teoriei supercorzilor, §i Andrei Ple§u: „imi plac
mult de tot femeile mature, cele ce par mereu atat de grave, de intangibile, atat de
incrastate in tiparele propriei vieti §i care totu§i, cand se hotarasc sa se elibereze de
ele, devin cele mai dulci §i mai senzuale iubite cu putinta." Aici Mircea
impresionandu-ne tocmai prin coloratura afectiva narodnicista, ne indeamna la o mai
profunda aplecare spre durerile poporului, cum o descoperim exemplar la precursori
ai postmodernismului ca §alom Alehem, umorist galitian de o duio§ie inegalabila in
prozele realiste, aproape romane§ti, din Catastrofa care nu a mai avut loc.

* Daca, sa zicem, 70 000 consumatori au cumparat in 2007 bestselleral
Mihaelei Radulescu §i numai 25 000 pe-al lui Mircea, atunci sunt in Tara eel putin 45
000 de biblioteci particulare, §colare, parohiale sau de stat care nu cuprind ambele
carti. §i e pacat! Anul lor 2007 le va fi un an sarac, fiindca nu le au pe amandoua. §i
sa nu uitam ca picantul 03 contine §i o components Why do we love children?,
adresandu-se, pe larg §i cu cele mai perverse efecte de sinceritate, exigentelor

185

segmentului celui mai rafinat al publicului cultivat, publicul pedofil , care lectureaza
eel mai mult, nefiind vina lui ca are asemenea tendinte!

Te exciti instantaneu la optzeci de ani cand Dan Nebunul, la numai opt ani§ori,
il abordeaza abrupt pe Mirci§or cu un mai mult decat par§iv „Vrei sa ne futem in
cur?", cu nuanta ca iti ghice§te ca un batran §i experimentat psihanalist dorinta
nemarturisita nici tie, mai §i adaugand cu mi§catoare generozitate: „Uite, te las pe tine
intai".

§i parca iti vine sa-njuri, chinuit de o mare frustrare, cand eel din urma cuvant il
are la baietel instinctul Kitsch al apararii virginitatii, care le chinuie§te §i pe fete, a§a
ca micul hartuit o ia la goana, prin u§i dupa u§i de bloc, spre ma-sa fluture, salvandu-
§i mica rozeta neintinata , spre deosebire de tatal mic nomenclaturist cu idealurile
muncitorilor §i taranilor pentru care s-au jertfit atatia eroi ai bol§evismului.

* „Unghia aratatorului ei e rupta §i innegrita, unghie de muncitoare." (03, 496)
O fi fost! A§a le va fi avut §i Savanta, candva, in gara Titu. Ce importa este ca 30
genereaza o literatura care nu este nici muncitoare, nici Intelectualal

Nu simti intelegerea pentru muncitor §i pentru proletar, compasiunea din
Alexandra Sahia sau Geo Bogza sau Camus. Cat despre abordarea psihologiei
tarane§ti, temelia Neamului, dupa un Rebreanu sau un Preda, postmodernismul nu
gande§te mai mult decat o videocamera.

* Abia prin 03 se realizeaza pe deplin in Literatura Romana, de mult pusa cu
botul pe labe in Epoca Mooye de sexualismul dezvoltat in parteneriat cu
postromanismul steril, schimbarea de paradigma in materie de scene de sex: ca sa
savurezi o gagica in jeep pe Centura nu mai e cazul sa te-ndragoste§ti mai intai de ea.

Vedem adica, la impreunarea maiastra a nobilului polonez Witold Csartarowski
cu cetateana evreica Miriam, imperativul ca integrarea Romaniei postbol§evice in UE
trebuie sa recupereze neabatut Revolutia Sexuala, care a zguduit Occidentul dupa
inventarea pilulei §i dupa violentele adrenalinice ale tineretului din 1968, ajungandu-
se actualmente la viagra („substanta energetica P"), la sex-parazi de milioane, la
identitatea sexuala reversibila dupa cheful parteneralui-partenera §i la ingrijorarile
speciali§tilor in misse privind exportul nostra masiv de tineret frumos de prasila,
uratindu-se Romania de maine.

Sexul in UE, cand conceptul inalt de cultura adica lirismul s-a prabu§it, in
ziulica de azi postEminesciana, este prozaic ca cum ai consuma o pizza, cu pofta dar
fara sentimente, fara complicatii, fiecare barbat putand avea o de sine imagine de tip
Ma iube^te femeile §i e moarte dupe mine, implinindu-se cumva masochista pretentie
a lui Sade sa se bage in Drepturile Omului §i dreptul tau de a regula din toate pozitiile
orice alta fiinta umana:

„... toate femeile il iubeau, pe cand el le culegea cum ai lua neatent de pe o
fructiera o piersica sau o para. Ca sa savurezi o piersica nu era nevoie sa te-
ndragoste§ti mai intai de ea. La fel de ciudat i s-ar fi parat printului sa te tope§ti de dor
dupa ni§te fese rotunde sau dupa gustul proaspat al unei guri ce abia mestecase o
fmnza de menta." (03, 337)

* Comparand modul de se catelari orbitor al acestor personaje dominate mitic
de acel Bombix mori din care se trage eroul colectivizator Costel, Vater des Ich-
Erzdhlers, cu ru§inoasele simtiri §i candori ce ne uimesc in eel mai nebunesc §i mai de
bac text Eminescian, Intdia sarutare, trebuie sa recunoa§tem ca imbogatirea literaturii
noastre cu aceste nemuritoare pagini de sex din 03 nici n-ar fi fost cu putinta a fi

186

visate Sra oficializarea divortului de orice fel de idealisme consfintit prin Dilema 265
la 5 martie 1998, cand Eminescu, in cama§a de forta, a fost dus de la noi cu
elicopterul, in folosul mitului cartarescian, mit postmodern ce ar trebui facut grabnic
tema de simpozion la Colegiul Noua Europa, nu intamplator amplasat de §tiutori chiar
pe strada Plantelor, unde a patimit Eminescu nebunia §i moartea.

* „Dupa aia am dus-o §i noi mai bine. Pe tata 1-au luat la ziaristica, la «§tefan
Gheorghiu». Scria la gazeta de perete, aia din atelierul lui (...)• §i le-o fi placut la §efi
ce scria acolo, au zis ca e un baiat tanar, promitator, fiu de tarani saraci, cum scria pe-
atunci in dosare. §i-a facut tata doi ani la ziaristica §i-a intrat la «Steagu' Ro§u», pe
leafa buna, cu Volga pentru terenuri... I-au dat §i casa de la ziar..." (03,21)

Pana la coltul de cotitura din 2 iunie 1997, Humanitasul n-ar fi gustat asemenea
biografie de pui de bol§evic pentru scriitorii ce-i promova, decat daca romanul ar fi
continuat cu rasfoirea intr-o biblioteca judeteana a colectiei organului PMR al fostei
regiuni Bucure§ti, Steagul Ro§u, din perioada colectivizarii fortate a agriculturii prin
infometare, strangerea mainii in u§a, bataia legat de roata carutei, impungerea cu sula
iliesciana in coaste, fiul avand a compara, de pilda pe Siret, la Vadu Ro§ca puterea de
inventie a tatalui la acoperirea rascoalei tarane§ti §i a reprimarii ei in 2 decembrie
1957, Arcan Ion (14 ani), Craciun Dumitru (28 de ani), Craciun Toader (49 de ani,
tata a 8 copii), Craciun Stroe (31 de ani), Marin Dumitru (49 de ani), Radu Dana a lui
Chilichi (28 de ani, mama a 4 copii) §i Mihai Marin zis Ro§u (42 de ani) sustinand ca
eel ce conducea din jeep masacrul era insu§i Ceau§escu, personaj important in 03.

* Dar de suprema utilitate este a sublinia ireversibilitatea acestor mutatii.
Mirabilul text cartarescian zugrave§te realitati sociologice indubitabile: a iubi

nu mai insemneaza astazi la tineret Eminescianisme batrane§ti de romanta, adica stari
suflete^ti subtile, de co§mar, ci naturala dorinta barbateasca de a poseda toate
orificiile partenerei, satisfactia completa, adica pentru amandoi, parteneriatul, fiind
desigur a-i da muie, de unde §i sintagma Epoca Mooye dupe internet, ce urmeaza
dovedind doar ca Mirci§or nu cunoa§te realitatile din teren, scotand din burta pentru
un 69 din care masculul impune doar jumatate o dezvoltare in oglinda a fractalului:

„Caci sfant era sa lingi cu devotiune scrotul iubitului tau, sfant sa saruti buzele
sexuale ale femeii tale, cum ai saruta o floare sau o manuta de copii. Pe cand zaceau
invers, imbrati§ati, cu gurile afundate intre pulpele barbatului §i-ale femeii iubite, o
fericire fluida §i luminoasa ii inconjura ca un cocon de mosc §i hipnoza adanca.
Barbatul desfacea cu gura sa aspra singura poarta spre paradis care-i era data-n
aceasta viata (...). La randul ei, femeia primea-n gura calda, rujata, tumefiata de
dorinta, capul umed al penisului, pe care-1 sugea amintindu-§i sfarcul matern, din care
supsese odata certitudine §i ocrotire. Binecuvantate preludii, fericite gesturi ale
dragostei!"

Draci! Ce preludii? Ce gesturi ale dragostei? Aproape ca §i in randurile
publicului cultivat, extrem de rari au fost pana in prezent adevaratii barbati din
Romania cu adevarat con§tienti metanoic anti-gay §i isihastic de care anume este
„singura poarta spre paradis care-i era data-n aceasta viata".

Intervievati de tembeliziuni, multi ar indica u§a carciumii, ca Intelectuali
alcoolici, altii poarta stadionului, desigur ca poarta a adversarului cand ii dai muie ca
microbist, daca au ajuns din cronicari literari rafinati editoriali§ti sportivi, in fine
ultimii, masculii uzati, s-ar referi la u§a interzisa a intelepciunii!

Ce departe suntem in RO, in anul Eliade 2007, de Bethel-Bethleemul acelui 15
august 1969! Cand singura poarta spre paradis, Brandenburger Tor, se inchisese §i

187

aia, pe ro§u etem, dar Woodstockul a descoperit §i a propagat prin porturile Boston,
Norfolk §i New York, in intreaga lume, armonia de mandola, mandala §i mandorla
minulesciana a acelui perfect divin 69, imortalizand anul libertatii supreme §i al
egalitatii pozitionale depline ontic pentru counter-culture §i pentru subculture, intr-o
adevarata democratie, care a depa§it de mult stadiul exprimarii prin monovocea
opresoare de sus in jos a Autoelitei, §i chiar pluralismul, care nu inseamna initial,
oriunde in societatile liberale, decat mai multe Autoelite.

* Limbile lor nea§teptat de ro§ii scoase pdna la refuz. De aici pana la secvente
de angelic filmulet porno nu e decat un prag §i la pagina 315 eel mai bine vandut autor
roman il trece fara a se poticni, reu§ind inca o imagine paradisiaca pentru publicul
cultivat, in aplauze §i ovatii care scot limbile pana la refuz: „Ingenuncheata in fata lui,
femeia i§i glisa buzele pline in susul §i-n josul coloanei sale de carne, mangaindu-i
scrotul cu degete experte, pe cand cele douazeci de fecioare, adunate in jurul lor,
priveau cu aviditate, umflandu-§i narile ca sa simta mai bine mireasma de samanta
cruda ce se raspandea in jurul celor doi amanti. Cand simtise ca zeama fierbinte urea
irepresibil, Witold se smulse brusc din gura femeii. Lucratoarele a§teptau cu ochii larg
deschi§i, cu limbile lor nea§teptat de ro§ii scoase pana la refuz, roua ce urma sa
ta§neasca din tija verticala (...)"•

* Realismul selectiv. Pena Cornelia, premianta, fata profei de franceza Pena
Corcodu§a, §tiind de Oreste §i Pilade starne§te mania puiului de nomenclaturist
crescut in ura proletara a Clasei Muncitoare fata de Intelectual, dar §i, curios,
indignarea publicului cultivat infratit cu publicul fesenist. In schimb, bombardarea
Capitalei noastre levantine de catre supraomul american nu ne revolta deloc, atentia
cititorului fiind atrasa de maiestria scriitorului de a descrie ruine §i hecatombe, mai
ales carne de om pentru antropofagii cozilor, ca casnicele neveste ale lui care i§i
permitea sa le tina. Ba chiar se §i rade copios la ticaloasa legenda, disipata de
propaganda antiromaneasca a BBC-ului §i a Vocii Americii, precum §i de
cominterni§tii de la Radio Moscova, ca Miticii lui Caragiale se rugau la BOR sub
fortaretele zburatoare ce vanau civilii: „Du-i, Doamne, la Ploie§ti!"

* Pentru realitatea sociologies a inechitatii antropologice ca barbatul la noi, nu
atat muncitorul cat Intelectualul, e cam labagiu deontologic-gigologic §i de regula el
retine din procedura 69 doar partea defelatio §i trage chiulul ca mai §mecher la partea
de cunnilingus, declarand-o cu fatarnicie de polemica neortodoxa drept o practica
periculoasa, datorita florei mov a carei pululatie in singura poarta spre paradis e cauza
prefacatoriei, §i asigurandu-§i astfel dominanta in cadrul familiei, pe abjecta baza de a
da muie, trebuie ca principalul vinovat este numai BOR-ul, impotriva Catedralei
Mantuirii Neamului a caruia publicistul civic atitudinar Mircea Cartarescu a
manifestat atata indarjire, propunandu-i ca amplasament terasa acoperi§ a
Intercontinentalului, iar printr-un joe diavolesc al incon§tientului exact acolo §i-a
parcat Tatal eel Ceresc angelicul vehicul, descinzand la Bucure§ti cu ocazia
Apocalipsei eveniment editorial la Casa Poporului din 03, cum am mai spus.

Nimic serios neputand fi a§teptat de la BOR in domeniu, din moment ce, de-o
pilda la intamplare, Indreptarul pentru spovedanie al protosinghelului Nicodim
Mandruta, tiparit in 2001 de Editura Agapis (Strada Mentiunii nr. 7) cu
binecuvantarea Prea Sfintitului Calinic Episcop de Arge§ §i Muscel, care a avut
necazuri cu institutia arhivelor turnatorilor, mentioneaza la capitolul Pacate impotriva
celor zece porunci, rubrica Porunca a Vll-a, aliniatul 236 banalul pacat de pozitie

188

ontodinamica, descoperit intamplator dupa ce o blonda 1-a oripilat pe duhovnic
sondandu-1 daca o sa nasca ied, „Am pacatuit cu sotia mea (cu alte persoane) pe
dinapoi ca dobitoacele", neexistand a§adar, prin extrapolare, farama de nadejde sa se
predice vreodata in aceasta demodata institutie levantina democratizarea reala a cu
mult mai complicatului cuplaj 69, practical de nobilul polonez Witold Csartarowski §i
ginga§a evreica Miriam, implicita fiind mai degraba interdictia completa a acestei
practici decat sa renunte barbatii no§tri, cei atat de prozaici §i calculati, la avantajul lor
pozitional.

* Mare §mecher §i vulpoi este Mircea, ca teolog al sextazului daunator
tineretului nostru credincios, ortodox practicant ca dl Patapievici, cand ne da-nvataturi
euroatlantice ca frecventarea la curve §i desfranarea ar furniza orbitor lumina mistica,
Shahasrara biblica din Muladhara: „Niciodata Vasili n-avea sa mai simta, oricat de
pricepute muieri avea sa mai incalece - §i, slava Domnului, frantuzoaicele de prin
oteluri nu erau de colo - lumina aceea de foe, limbile de foe §i de pucioasa topita, de
argint viu §i de har, de smirna §i de tamaie, niciodata n-avea sa se mai simta
Arhanghelul despicandu-1 pe diavol cu palo§ul. Hie traznindu-1 unde-1 vedea,
Gheorghe impungandu-1 cu sulita in pieptul acoperit de solzi."

Draci! In realitate, ar avea dreptate Schopenhauer daca ar spune ca sexul este
doar o cale spre o autentica oboseala, un surmenaj, un mare consum de nervi §i de
pixeli, adesea, in cazul suprasolicitarilor venite din viclenia femeii de a i te face egal,
o adevarata pacoste pentru Intelectualii ce au de scris.

Insa §i daca spune, dimpotriva, ca priceputul Luceafar, „o fut dumnezeie§te!",
fara simt de conservare, el nu scapa de infierarea cu fierul ars in foe al unor invective
cartaresciene ce vor ramane clasice §i deci exemplare, cum ar fi „un mare poet
national intraductibil" sau „Eminescu - Goethe §i Schiller ai Romdniei intr-un singur
poet".

* Silogisme ale orgasmului violatorului . Exista in Fragmentarium, in caietele
Eminesciene, pasaje de speculatie care te pun pe ganduri in nebunia lor, non-meritul
Alergatorului de cursa lunga, medaliat atat pentru poezie de Nichi, cat §i pentru proza
de Crohu, fiind dimpotriva ca realizeaza, in sanatate §i pe luciditate, silogisme ale
orgasmului care iti excita violator mintea, ca actiunea virila a celui mai rautacios
demiurg: „Iar undeva, in succesiunea aceasta nesfar§ita, in stratificarile geologice de
spatiu §i timp, creier §i sex, emisfere cerebrale §i testicule, paradis §i infern, undeva in
apexul tot mai limpezit al lumilor suprapuse trebuie sa fie o minte ce nu mai poate fi
sex pentru nimeni, caci e-n acela§i timp gandire §i procreare, iar gandurile ei sunt
sperma de lumina in care inoata ingeri. §i undeva, in adancul adancului, va fi un sex
absolut, testicule cu cortex cerebral, hipotalamus §i amigdala, sperma sa groasa, de
plumb topit purtand demoni inaripati care gandesc §i, gandind, distrug carnea frageda
a fiintei. Suntem o succesiune de gandire §i procreare, gandirea noastra fiind zamislita
de cea de deasupra §i zamislind-o pe cea de dedesubt. Permanent, ca o suveica, mintea
noastra ne na§te sexul, avand in ea modelul sexului nostru, pe cand sexul, ce are-n
substanta lui o farama de creier, incearca mereu, disperat §i nostalgic, sa plamadeasca
o alta minte care sa-1 poata na§te, §i tot astfel la nesfar§it..."

De notat ca publicarea unor astfel de speculatii sexo-cerebrale de catre o
prestigioasa editura heideggeriana presupune, de asemenea, o succesiune de gandire §i
procreare, testicule cu cortex cerebral, hipotalamus, sos de sola §i amigdala, spre
deosebire de ce se intampla la mallurile de scule periferice frecventate de muncitori,
unde nu avem decat primire-distribuire.

189

* Cu cine sunteti voi, maestri ai culturii? Ca unul care a jucat §ah cu Lenin
cascand de plictiseala la vila de pe malul cu duzi al lacului Como, Maxim Gorki nu se
imbata cu apa rece §i chiar daca aprecia paginile proletariene din casa de raport in
forma de U de pe strada Silistra, anii de saracie pentru toti cauzata de Sovromuri cat
inca nu fusese recrutat pentru Securitate Costel Goanga, Vater des Ich-Erzdhlers,
facut din §ofer banatean pana la urma nu general de Securitate ca Ple§ita al lui Goma,
ci doar gazetar agricol la Academia Jdanov Gheorghiu - fatalitate, numai §i numai din
motive medicale! - mustaciosul agent al Cominternului sfar§ea prin a intreba din
dacea lui scriitorii lumii ca cu cine sunteti voi, maestri ai culturii?

Or, pozitia afectiva a nechezolilor publicului cultivat fata de poporul de rand,
caruia azi i se adreseaza ca discurs indragostit doar arta manelar-televizionara, se
confunda cu scarba resimtita de nevestele baronilor publicului fesenist, dar §i de
unele cadre didactice patima§ manelare, fata de a§a-zi§ii NesimtitH , care in
oligopedagogia noastra n-au putut beneficia de carte ieftina, de ghiduri sau de
televiziuni educative ca sa se mai spele la subsuori dupa colapsul Arhipelagului
gcolar , Autoelitei fiindu-i frica de aparitia unui nou tineret idealist ca al Revolutiei, ca
sa nu fie deconstruita.

O lectura aprobatoare dand §i profa navetista Coca Dospinoiu la a se exprima
chiar §i pentru vremuri ceau§iste, ca in ultima treime din 02 sila elitei de la noi din
mezelclas nadajduinde spre upercutclas ca din Zona Maha spre Zona Zoster, fata de
personajele din vidanjclas ratacite in tramvaiul 21 pe Galea Mo§ilor, unde „un
mitocan i§i face brutal loc cu coatele, altul iti pune-n brate papornita lui cu gaini vii,
pline de gainat, un al treilea-ti sufla-n fata damf de tuica §i de carnati cu usturoi. (...)
«Mamaie, da-o dracului, te cauta moartea pe-acasa §i tu incurci lumea-n tramvai?» se
raste§te o toapa cu par vopsit portocaliu la o babuta care-i tu§ise in fata..."

Invatatura praxiologica ce se trage din aceasta viziune prin monoclu fiind ca
proiectezi, scrii §i vinzi cartile nu pentru morometii-larve de jos, ci pentru boierii-
fluturi de sus, care le cumpara, le citesc §i le apreciaza, deci n-au cum sa mai fie
nesimtiti, deoarece te servesc.

* Ti se va intdmpla §i tie. Cum sexul e o loterie genetica, i se putea intampla
oricui sa aiba tatic securist sau macar activist §i care sa nu fi facut nimic de care sa
ro§e§ti, ci doar sa contemple cu ochi de fecioara propria contributie de ideologic §i
violenta la bol§evism, iar tie sa li iei apararea §i sa-1 innobilezi prin cea mai pura
literatura - bestsellerul!

* Dublu CD. Inca inainte de a-1 fila pe Fluturele Postmodernismului in 109
aveam obsesia eminesciana a dublului §i a dedublarii, de care muste§te ca un burete
didactic Sfanta Scriptura.. Dumnezeu nu apare in Biblie qua intelectual, ci ca worker.

lata de ce carturarii il inteleg eel mai putin, pentru ca nu toti i§i pun mu§chii la
contributie. Gandeam pironind expresia celor masticatori ai dlui Patapievici, la barul
nealcoolic de la Facultatea de Fizica, mu§cand dintr-un sandvi§ §i laudand orbitor
optica neliniara a momentului, pre cand cand eu, chiromant de succes, tocmai
ghiceam in palma domni§oarei D.I. ca va avea doua casatorii, dupa prima ramanand
vaduva cu trei copii, ceea ce a§a a §i fost, cum mi-a confirmat ea, de fata cu orfanii,
acuzandu-ma peste ani la capul lui 226, la Foi§or, tocmai ie§isem de la Junior
Achievment, se insera urat peste clarviziunea universale.

190

* Spiritul e tot ce ramdne dupd. Umorul cartarescian e neglijabil §i uneori sta in
a-§i bate joe de cititor, inclusiv de referatele Generatiei Pupici, sustinand din cand in
cand in comunicarea umana cu clientii enormitati provocatoare, de un tupeu
inimaginabil pana la el in literatura Levantului. A declara, de pilda, de pe pozitia de
postmodernist fanatic, drept cea mai frumoasa poveste de amor din RO tocmai
lacrimogena povestire didactica samanatorista de mahala Haia Sanis a lui Sadoveanu
e tot atat de plin de haz precat derutarea cititoarei occidentale Suelin, fata pilotului
criminal de razboi Charlie Klosowsky, cum ca el in persoana a locuit in blocul cu
securi§ti Banalitatea Raului, dintre Dinamo §i Aleea Circului, intr-o saracie lucie, de-
1 cainezi din toate pozitiile pe noul Gorki sau Hamsun, care plod la p. 143 observa ca
singurul lux pe care §i-l permitea taticul, gazetar §tefanghiorghist participant activ la
colectivizarea agriculturii §i aducerea taranimii la bloc, peste bucure§teni, fumator de
Carpati, era sa se destrabaleze din cand in cand cu cate un pachet de Snagov, pe furi§
de ma-sa, ca §i cum pentru ea Salem nu se gasea peste tot, la negru, sa o corupa!

* Filozofia §i chiar literatura, despre sterilizarea cdinilor liberi. Nu prea exista
protest civic la o optiune politica a carei filozofie stradala, gandita de primarii no§tri
ale§i §i reale§i, ca §i de intelectualitatea atitudinara, latratoare, mai lasa de dorit
axiologic: a steriliza sau a eutanasia , dumnealor ce-ar prefera?

Caci manifestam zgomotos, demascdndu-ne fata de sincerii no§tri maidanezi, o
mentalitate de eunuc, care este insa§i, la acest sfdr^it levantin al Istoooriei - POST-
TURCIREA noastra. Devirilizare metafizica, alegand in deplina luciditate, e-u-n-u-c-i!

Cdt caracter, atdta tara! dzice Grigore Vieru.

§i totu§i, chiar a§a? La un caz limita, insular, de talc-§ou cu Patapievici in
mobilierul Cabinetului Doi, ar prefera EI, Barbatii Neamului, ca terminare - sa zicem
dnii Manolescu, Ple§u, Cartarescu sau Liiceanu - scopirea, deci tihna, unei terminari
bru§te, ca postmodernii Labi§ sau Preda a Operei? Eu cred ca nu!

Cum e atunci posibila o a§a castrare a spiritului public, ca uitarea umanismului
rezervat dulailor? §i tot maidanezii, care sunt intelepti, mi-o spun. Astea sunt, in
ultima instanta metafizica, taine ale Duhului unei femei alpestre, paradoxuri ale Marii
Patrunderi, sau poate ale prejudecatii §i incarligarii in proiect cum ca Clasa
Muncitoare NU s-ar fute mai bine decat Intelectualitatea noastra sensibila sau macar
informata.

§i ma intorc la argument privind cu melancolie in jos, parca putin ru§inat de
atata contra-curent: eu, sa fiu dulau, a§ prefera de milioane de ori eutanasierea. §i sa-
mi las opera neterminata - ca o pedeapsa pentru cititoarea mea.

* Copilaria lui Mirci§or in Floreasca §i in blocul dinamovist Orbitor din
Ci§migiul Circului este o copilarie atipica, de pui de mic nomenclaturist , asumarea
saraciei fiind artefact, efect literar de lipsa de ocrotirea copilului adresat publicului
milos, social-democrat, fesenist, neexistand nici o asemanare cu amaratii adevarati,
marea majoritate, insu§i poporul, care tocmai spre a nu mai fi mintit de
megaintelectuali prefera azi sinceritatile manelare, uneori brutale dar de o logica
impecabila, cum ar fi ca miro§i urat fiindca ai calcat intr-un kkt.

* Privighetoarea lui Macedonski din gradinitd. Precat de adevarat este
scepticismul filologic ca burghiul interogatiei metafizice nu poate patrunde, individual
sau meditand in grup, pe problematica Mantuirii - din pricina cenzurii transcendente
inventate de Veturia Goga la Beirut - , niciodata mai prejos nu de kolodet, ci de panza
freatica a aforismului fiscal ca nici bogatii, nici saracii nu traiesc de doua ori , tot a§a

191

la fel stam §i cu bizareria ca in TO mai ca nu-i loc, ca-n Proust, de gelozie §i atunci e
o grandomanie patetica a explica pe luna plina de ce iubim femeile, cand n-ai trecut
prin ce zice poetul poporan de la Anonimul ca of, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta
dumitale: Foaie verde lamdita, Md dusei in grddinitd, Vdzui iarba pitulatd, §i
mdndruta rdstumatd!

* Laudd muncitorului Romdn. Incon§tienta dlui Mircea Cartarescu de a muta
zvonul diversionist cu zecile de mil de morti, din momentul Brucan-Brate§ de Craciun
al Revolutiei in momentul descoperirii mormantului Luminitei Botoc (eleva
timi§oreana ucisa in Galea Lipovei la 17 decembrie 1989 §i inhumata pe ascuns,
posibila patroana BOR a invatamantului Romanesc) sau a pozelor din Cimitirul
Saracilor ale Romdniei libere iara§i mai devreme de 21 decembrie, este
impardonabila.

Nu faptul ca armata a tras in timigoreni a declangat explozia demonstratiilor in
toata Tara, ci uluitoarea intoarcere in strada a marilor concentrari muncitore^ti
timigorene din 20 decembrie, dezastru care 1-a silit pe Ceaugescu SA VORBEASCA,
ceea ce a permis simultaneitatea exprimarii revoltei pe care o pregateam toti!

Timi§oara lui 20 decembrie 1989 - un document al evolutiei omului social,
capabil sa se jertfeasca pentru Libertate, trecerea trupelor cu tancuri cu tot de partea
populatiei, spre nelini§tea generalilor, moment ce se va observa doar de catre anali§tii
profesioni§ti din Akasia, in istorie nelucrand transnational decat promoterii cu
butaforia Caderii Zidului Berlinului fara a strivi pe nimeni.

* Revolutia Impu^catd este o uriaga schimbare de paradigma : daca Ceau§escu a
tras cum a tras, iar Iliescu de vreo treizeci de ori mai mult, scapand nu numai neretinut
pentru cercetari, ci fiind $i supralegitimat ca inocent $i european de insagi Autoelita
inregimentata electoral in decembrie 2000 de Noul Stapan, atunci modelul mdmdligii
care nu explodeazd probeaza nu la§itatea, ci intelepciunea muncitorilor §i taranilor,
care au dus sub alte forme lupta necurmata cu securistul de obiectiv §i cu puzderia de
paraziti activi§ti ai partidului, fiind vina Intelectualilor comoditatea sau rautatea de a
nu o fi evidentiat ca „plauzibila" in scrierile istorice postmoderne de dupa 1989.

* Fesenismul Cdpitanului §i al Autoelitei. In concluzie, teoretic Intelectualitatea
nu se fute mai bine decat Clasa Muncitoare, nici macar in peisajul Intelectual chici
fara chiloti binemirositor de la Bellagio, iar ceea ce i-a revoltat pe mineri in
profunzimea Intelectuala, socratica, a incon§tientului lor trudit, facandu-i vulnerabili
la manipularile mono-televiziunii de atunci, a fost practic urmatoarea evolutie: ca
FSN-ul s-a spart nu monocolor, neseparandu-se Brucan - pre§edinte RO, iar Iliescu -
lider partidului dominant FUS-FSN cum se va fi complotat, ci doar un FSN reformist
de un FSN retrograd . FSN-ul reformist §i evident mult mai mic 1-a luat Petru Roman,
dar a fost deposedat de el, cu Intelectuali barbo§i sau nu cu tot, de viitorul pre§edinte,
capitanul Basescu, inventatorul propagandei perpetue, suportate de beneficiar, ca aici
sunt ingropati banii dumneavoastra! Spre sfar§itul mileniului §i putin dupa, datorita
eforturilor depuse de FSN-ul retrograd in interesul integrarii euroatlantice a
cleptocratiei s-a ajuns la o coloratura social-democrata de ocupatie deplina a acestui
culoar spre Parlamentul European, pamfletul Baroane! - de neseriozitate argheziana -
neslujind decat la imaginea comerciala de atitudinar civic a foiletonistului, nu la
alterarea acestei evolutii social-democrate a baronilor spre normalitate europeana.

Anormal §i umorul minerului fiind paradoxul ca, nepreocupandu-se de
Luminarea Poporului - sarcina uria§a, ca de neom, ce ar fi insemnat aderare la

192

Academia de Geniu Obligat - , nici de a pune in valoare Partidul Cadrelor Didactice
ca curea de transmisie, nici de a occidentaliza Biblioteca Nationala „Neterminata" - s-
a ajuns ca Autoelita, azvarlita-n bejenii de invazia minerilor, nu numai ca n-a mai dat
la popor ce trebuia, monarhia bipartida liberalo-taranista, ci neavand de ales, s-a
fesenit §i ea, fie §i in jural personalitatii navale a Capitanului de la Cotroceni!

* Cea mai importanta iradiatie 03. Este ca Autoelita s-a fesenit, o duce la fel
de bine ca baronii in feuda ei, a ajuns ultima citadela a fesenismului, adica lectura 03,
pe langa reflectia la interogatia zinovieviana daca Intelectualitatea se fute sau nu mai
bine decat Clasa Muncitoare, in democratia care face egale dinaintea conceptului
postmodern de arta al Generatiei Pupici Variatiunile Goldberg patapieviciene cu
maneaua lindicului tricolor prostituat pe la Bellagio-Ibansk, genereaza tot felul de
iradiatii de care geniul simulant nu are nevoie, pentru ca el nu iese din proiectul avizat
de agenti, de agentii literari, dar pe care cine necesita transfuzie de geniu obligat §i le
noteaza sistematic pe foi volante, cum ar fi caracterizarea finala a Autoelitei dupa
spaima Mineriadei, din punct de vedere al geniului politic, ca fiind fesenist reformista
in sens Bracan-Roman basescian, adica langa Stolo §i Mona, nu langa Corneliu
Coposu §i Doina Cornea, cum au lasat geniile tutelare sa se inteleaga candva!

Aceasta clasica a§ezare Intelectuala pe temeiul posibilului §i al avantajelor
concrete extinde cercul adresantilor Apelului catre lichele de la national-comuni§ti la
toti nostalgicii , inclusiv regali§tii, reducand Nostalgia ca atare la literatura, la
macondianul dor de a sexui, generator de colaborationism castrist §i de bestselleruri,
in prealabilul consecintei eliminandu-se de tot problema fundamental^ a reinnodarii
firului istoric de unde ni 1-a forfecat la 26 iunie 1940 alianta totalitara fascist-
bol§evica, ceea ce ar fi permis continuarea indeplinirii Misiei Culturale, a§a ca se
cimenteaza crantul verdict ca Revolutia Fututa nu a adus Libertatea, unei
megaintelectualitati care se descurca voiajand §i fara, ci doar Schimbarea de Stapan
intern §i extern, cele mai mari avantaje avand cine s-a orientat mai repede, inauntra
sau in afara, iar pretul fiind a se compara bilantul in generarea de personalitati al celor
22 ani ai Epocii Reginei Maria cu ce-o da la popor, fie §i in 33 de ani, Generatia
Pupici a Epocii Mooye.

* Norocul lui. Mircea Cartarescu nu a facut filologie degeaba, este un scriitor
profesionist, un valoros profesor de literatura cu P mare, capabil a manui numeroase
procedee de constructie narativa §i detine o paleta bogata de tehnici ornamentale ale
discursului. Nu orice publicist roman poate jongla cu textul a§a.

In plus, spre exasperarea la toti, Mircea a citit mult mai mult decat a scris, iar
din bursa-n bursa §i prin alte facilitati, cum ar fi lectoratele sau conferintele, lansarile
§i lecturile publice, cunoa§te cum merge literatura §i la altii, e con§tient de ni§te
chestii §i tot ce uime§te regretabil ramane atunci doar paradoxul ca progresul ca§tigat
artistice§te de Literatura Romana prin contemporanul nostru Mircea Cartarescu este
uneori compensat negativ prin gravele sale optiuni politice, simpatii, dependente,
confuzii sau ambiguitati ideologice emotionale, de care sufera uneori pana §i orbitoral
sau text, unele fiind chiar scartaitoare asurzitor derapaje, cum ar fi nedocumentarea
privind intimitatile Clasei Muncitoare sau sinuciderea matricii stilistice a taranimii §i
contributia anti-eminesciana §i anti-mu§atina la ne-Recuperarea Basarabiei.

Norocul lui e ca, Literatura Romana nefiind functionala, multa vreme de-aci
incolo, pana la occidentalizarea Bibliotecii Nationale §i tarnosirea Catedralei
Mantuirii Neamului, nici un critic influent nu se va strica monografic cu Autoelita.

193

* Sd-l dublu injure . Coca Dospinoiu le dadea timizilor exemplu de cum sa te
descurci la bac fara lecturi, pe criticul cartarescian de la Contrafort, marele
basarabean Vitalie Ciobanu, care nu a luat atitudine contra Omului-cu-doua-mame,
sa-1 dublu injure ca in 03, p. 420 de marele §tefan eel Mare el zice smirnovi§tilor
moscoviti ca nu-i de mirare ca toti moldovenii de azi li seamana ca doua picdturi de
apd: pitici, peltici §i degrabd vdrsdtori de sdnge nevinovat, deoarece criticul, ca §i
candidatul la examenul de maturitatea comunicarii, a citit pe diagonala sau n-a citit,
dar el poate ghici oricand valoarea, ca intr-un nor de piatra peste o imensa livada de
meri sovhoznici, acordand nota dorita de nacialnici.

* Autoelita este expirata deoarece publicul cultivat se cam descompune sau
scade calitativ, naucit ca a§a de mult din stocul ce-a tezaurizat dupa Revolutia Fututa,
adica Eliade, Cioran, lonescu, Noica, Steinhardt, ba chiar topitul Goma, sau tot mai
uitatul cuplu Monica Lovinescu §i Virgil lerunca, e tot atat de ru§inos a etala in raftul
1 precat a te afi§a cu xeroxurile costisitoare ale manuscriselor Eminesciene, care au
ruinat Academia Romana in favoarea antievanghelistei Societati Academice a dnei
Mungiu-Pippidi, §i din care trudnice pagini pre-noichiste, protolegionare, nu e de
invatat nimic de catre Generatia Pupici, decat ca mai bine papitoi promoter-pamfletar,
bursier pe banii minerilor contribuabili, decat golan §i anticomunist!

* Omul durerii. Un mare scriitor postmodern de succes, dependent de disciplina
contractuala a meseriei, de termenele de predare, trebuie respectat in exces daca
ajunge vizibil celebru, invidiindu-i-se-n primul rand capacitatea de a-§i impune tuturor
aceastd disciplina, in epoca telefonului mobil §i a chatului, pana §i fanelor sale.

E de crezut ca, in acest sens perpetuu giratoriu, adica girat de ni§te §tiutori,
experienta inauguratoare cu securista §i calculata Irina, are §i caracter intemeietor al
unui mod de existenta riguros producator de text, tipic geniului inaripat, daca se
adauga §ocarea publicului prin excesul de maculari ale miturilor cons aerate sau ale
riturilor de initiere in trecerea dincolo de masura.

Starea de nemultumire §i chiar fiorul de ingratitudine ce inca mai razbate din
cea mai buna proza scurta a bestsellerului De ce iubim femeile/Miert szeretjiik a noket,
se datoreaza mai degraba vocatiei de cadru didactic a autorului, irepresibilei nevoi de
a invata pe altul care caracterizeaza inca din Antichitate Partidul Cadrelor Didactice,
nefiind frustrare mai castratoare decat a nu fi nevoie de competenta ta , mai ales ca
tipul de contact descris, nediscutandu-se-ntre tigara §i tocana nimic revolutionar de
metafizica ce inconjoara ca un zid protector simbolul simbolurilor, era ca un demers
depresurizant tipic proletarian sau chiar muncitoresc frunta§, stahanovist pe baza de
„substanta energetica P" administrate ei.

Oricum, e dureros §i pentru tine, sa ti se spuna la plecare ca Intelectualitatea nu
se fute mai bine, ci doar mai profund decat Clasa Muncitoare.

* Neputinta, jenantd ^i pentru Autoelita, a dlui Mircea Cartarescu de a cuprinde
in Trilogia Orbitor eroismul Clasei Muncitoare din decembrie 1989, neasistate de
Intelectuali, ne pune pe ganduri in directia contestarii coerentei §i soliditatii ideologiei
literare textualiste presupuse de insu§i trilobatul edificiu pe covora§. O fi acolo, ca in
papu§ile ruse§ti Matrio^ka - denumire prin care, in genere, prietenii mei din CNSAS
am observat ca inteleg secularele noastre servicii de la Rasarit, nu neaparat de stat
toate, controlabile, pot fi §i de racheti sau de recuperatori - introlocate mai multe carti
quasi-biblice, respectiv Mircea, Capitala, Romania, Herman, Antipa, Eminescu,
Universul, Moldovenii, Mendebilul §i mai ales Cartea qua Carte, or, aici e aici.

194

experimentum crucis ca nu a fost suficient de incapatoare Cartea asta pentru eroismul
Neamului Romanesc, vointa de jertfire imposibila fara persistenta valorilor creatine
altoite pe un viguros portaltoi inca dacic: Vom muri §i vom fi liberi! Nici tunatorul
Exista Dumnezeu! de la Timi§oara nu e amintit, nici cre§tinismul practicant de grota la
Crucea Timi§orenilor din Pasajul de la Universitate, chiar la intrarea dinspre
Geologie, altar nimicit la contrarevolutia explicita din 29 ianuarie 1990.

Caz de insuficienta Intelectuala tipica, retii din complexitatea unei rasturnari
istorice doar cat iti convine pentru SUCCES: aspectele de senzatie pe baza carora sa
faci un text banos, respectiv Libertatea pe care ti-a daruit-o tie tocmai Clasa
Muncitoare, pozitiva Eminescian, a banateanului lui Ion Marcu, fie §i coalizata cu
interlopii lui Dan losif, ca s-o iei la mi§to §i, sugandu-i pibul prin ICR, sa §i difuzezi
pe plan international viziuni profund subiective §i denigratoare asupra tribulatiilor la
care o supune refuzul Intelectualitatii relativ parazite de a-i acorda asistenta §i
consultants civica, in ampla complicitate cu cleptocratia §i nucleul ei dur, burghezia
de §paga, care se demasca tot aranjamentul in lipsa de preocupari privind Luminarea
Poporului, Emanciparea Cadrelor Didactice, occidentalizarea Infrastructure
Intelectuale de care sa se bucure toti care ar mai citi.

* Pacatul istoric al Epocii Mooye. Culmea este ca pana §i legionarii Delirului,
care erau 90% anticoruptie §i sub 10% antisemiti in programul lor de guvernare, au
§tiut sa evite uria§a spartura dintre megaintelectuali §i Clasa Muncitoare, numai pe
baza acestui uria§ potential evitand ei a face nationalism de caricatura, ca al partidelor
ex-centrice ale pluralismului de dupa 1989, care 1-au dat insa §i la popor, ca pe un
sifilis neserios, de s-a ajuns de sa se cante dadaist pe la nunti, in Epoca Mooye, sub o
puternica impresie estetica chici, cum ca Suie lancu pe statute §i le da la unguri muie,
la care ca glosator eminent nu poti adauga decat mesagiul ecvestru unionist echivalent
Pai daca voi vreti Ardealu, sa vd dea la muie calu, toate apele Dunarii neputand spala
insa pacatul acestor generatiuni, indiferent cum s-au futat ele-n intimitate,
intelectualice§te, tarane§te sau muncitore§te, de a nu fi recuperat Basarabia.

* Ce ne invatd Biruinta singuraticului, atomizatului Mircea Cdrtdrescu. Ca pe
acest transatlantic carpato-danubiano-pontic Wilhelm Gustloff, care este RO in
vidanja globalizarii, dupa masacrarea idealurilor tineretului idealist de la Baricada
Pietii Universitatii, nu exista salvare colectiva, ci numai supravietuire individuala .

Geniul inaripat al Candidatului nostru Nobel eel mai bine plasat i-a permis sa
adopte strategia corecta inca de pe cand noi mai zbieram Jos comunismul! sau cantam
frenetic Mai bine golan, decat activist, din punct de vedere al postmodernitatii recente
jignind prin incorectitudine, poate chiar prin ingratitudine, generatiile de alta parere,
cu deosebire pe activi§tii care AU CREZUT sau pe securi§tii de omenie, recuperatori
ai Manuscrisului sau care au impiedicat pe cate un disident adevarat a scrie carti
pentru a face rau cu scopul de a face bine.

195

12. Autoritatea lui Mircea Cartarescu, candidatul Nobel

* Autoritatea dlui Mircea Cartarescu a devenit orbitoare. §i, cum cariera sa
romaneasca este din ce in ce mai mult un palid ecou al celei euroatlantice, bazate pe
cateva tari cu literaturi functionale, a§a lansarile dumisale cu imbulzeala apocaliptica,
de la Libraria Kretzulescu, arata pitorescul uman, precum ar figura Toulouse-Lautrec
Schilodul populatia de la concertele eveniment din RO ale sopranei Angela
Gheorghiu, care de asemenea e celebra. Nu i se poate intampla lui Mircea sa treaca
publicul pe langa poza sa fara sa-1 recunoasca, a§a cum Generatia Pupici i-a facut-o
lui Labi§ in noiembrie 2006, nerecunoscandu-i portretul la standul Edago. Ba chiar
ni§te pensionari s-au uitat chiora§, prepuielnic, sa nu fie cumva Capitanul!

Epopeea metatextual-parodica Orbitor a rava§it canoanele, unitatea de masura,
termenii de comparatie sau admiratie. Acum, nume sonore de universitari, ca
Liiceanu, Andrei Ple§u, Oi§teanu, Mungiu-Pippidi, Djuvara, Boia, George Voicu sau
Manolescu pot desemna, pentru unii fani, doar personalitati stimabile, mari activi§ti §i
ambasadori culturali, uria§i fiecare in domeniul sau de activitate, mari profesori, dar
creatori cam fara opera, daca e sa compari obligatiile de catedra cu Creatia mereu
inovativa, de dimensiuni faraonice, a lui Mircea, singura validata occidental. Te apuca
§i ameteala sau mila de ace§ti carturari amabili, risipiti balcanic in nimicuri mondene,
sau administrative pe la treburile dinafara, cum odinioara alti levantini ilu§tri, Mateiu
Caragiale, conu Alecu Paleologu sau uitatul Petre Tutea!

Chiar eruditia directorului ICR, Horia-Roman Patapievici, este pusa de TO in
corzi, supercorzi §i blocaj standard, ducandu-1 spre o imagine de cinovnic §i de
aparatcik, ritmul traducerilor netinandu-i pasul cu al Alergatorului de cursa lunga,
de§i eseistica sa cu papion, inaccesibila poporului, ar trebui sa se propage
international ca holograma unui fluture de forma ontodinamica, nestanjenita de
barierele de limba §i de gradul de poluare.

* Influenta d-lui Cartarescu in RO este, s-a spus, una catalitica. Eminentul critic
Paul Cernat pare ca s-a lasat de scris proza dupa ce a cunoscut paradisul din
Nostalgia, dar multi glosatori cred ca i se datoreaza cumva lui Mircea cinci opere
sinecvanone ale Epocii Mooye: „U§a interzisa", „Despre ingeri", „Jiquidi", „Cruciada
Copiilor" §i „Omul recent". Contemporanii, indiferent de varsta sau de pozitia sociala
in spiritualitatea Romaneasca, la rasaritul geniului inaripat de postromanism
cartarescian, au simtit diferite nevoi introlocate in aceea§i pizma chici, sa se masoare
cu acest etalon de super-exceptie. Au intrat pe mo§ia lui memorialistica, onirica.

196

fantastica §i ateist-§tiintifica, rezultand astazi ca a dat fiecare ce §i cat a putut: o carte
sincera (dar nu pana la a descrie proteza §i partile moi ale mamicii), o carte despre
ingeri (dar nu §i despre demoni , fara de care nu poti explica dependenta Autoelitei de
cleptocratie), o certare a lui Caragiale fara insa a vedea in darul Provinciei, Eminescu,
pe supraomul Neamului Romanesc, o poveste despre necesitatea Partidului Cadrelor
Didactice care sa se preocupe nu cu oligopedagogia mizeriei ci cu educatia prin
activitati extra-§colare sa ne cunoa§tem Tara, adica UE, respectiv o critica absolut
nedreapta a omului recent, gandita Stalinist ca $i cum noi efectiv am putea modela
dupa planuri cincinale postmodernitatea , ignorand ca nu eruditia, §i in nici un caz
luciditatea minima necesara (care te incremene§te adesea in proiect), ci numai
dereglarea tuturor simturilor poate surprinde conceptele in mi§care, cum e §i acela de
homosap sinucis moral recent, in lupta cu inertia, aproape ca eel mai iubit dintre
pamanteni, autor totu§i a doua crime, care slabesc caracterul pur intelectual al gnozei
ticalo§ilor.

lata de ce, merita studiata universitar, printr-un val de licente masterate §i
doctorate, influenta lui Mircea in toate segmentele de public ale populatiei, ce anume
s-a produs in spirite la contactul intim cu opera sa, cum a revelat ea pacatele pe
jumatate marturisite de anumiti primari, cu avertisment catre cercetator ca se cere
seriozitate metodologica, deoarece pre-Eminescianismul s-a fumat §i „arta inalta nu
mai define§te azi intreaga cultura, ci ramane doar unul dintre aspectele acesteia, fara
vreun drept de preeminenta, in cadrul unui pluralism cultural la care au deja acces prin
mass-media toate comunitatile umane ce i§i impart azi satul planetar" al lui
Moromete, a carui Primarie i§i va muta pe motive de posteminenta cenu§ie contopi§tii
de la Davos in conurbatia Giurgiu-Russe.

* Ceva de spus, de scris §i de vdndut. Veleitarii au imbulinat-o. Mircea
Cartarescu face parte dintre principalii Mari Romani ai Tranzitiei, Epoca Mooye
sfar§ind abia cu occidentalizarea dotarilor Bibliotecii Nationale. La lansarile
Humanitas participa mil de oameni, incat se justifica mutarea lor de la Kretzulescu la
Casa Poporului, ca sa poata fi bine vazuti toti §tiutorii. lar entuziasmul pentru
ilizibilul Orbitor 3 s-a manifestat chiar inainte ca anuntata carte sa fie citita.

Pe chat-mi gase§ti formula „Sunt fan Cartarescu!", iar pensionarimea a invatat
sa descarce de pe net, piratat, ceea ce e prea scump in marile lanturi de librarii.

Paparazzii viseaza a fura fotografii cu fluturele de pe laterala mamei fictionale a
autorului, iar colectionarii - celebra ei proteza, s-o vanda cat mai scump Muzeului
Literaturii Romane, §i unii §i altii folosind codat pentru a denumi obiectivul sintagma
Madam Butterfly...

Tinerii cititori, sensibilizati de atacurile civice la adresa BOR, nu prea se mai
due la biserica, i§i ascund icoanele de musafiri, iar cei foarte atei se declara jigniti
pana §i cand bat clopotele-n Suceava ca in Lucerna vecerniilor lacustre, cand junii
corupti de acolo bat podul, dar sunt aici-§a tot mai interesati de New Age, de gandirea
sapientiala §i de creative writing, fiind cu totii de acord ca nu se merita pentru ca sa
mai scriem literatura cu L mare decat pentru a vinde, pentru succes, fiind na§pa sa
ajungi cadavru in debara sau in urna paradisiaca a Zarazei, adica sa produci doar pe
stoc, ca unele testicule fara creier, fara chei, fara cifru, fara supersimetrie, fara ratiune.

* Du§manii directorului Humanitas ii atribuie pe web numele conspirativ Lulu,
mizand pe a baga strambe apropo de sub ce titlu e tradus best-sellerul cartarescian
Travesti.

197

Pentru unii carcota§i stam insa chiar mai rau, mult premiatul eseu U.^a interzisa
fiind citit intr-o cheie deschizand orizont cum ar veni la o replica lirica sparta,
inspirata diaristului cu nostalgii de romancier, de un pasaj cartarescian despre o
camera interzisa: „Dupa ce-am coborat alte zeci de paliere, m-am pomenit pe-un
culoar ca toate celelalte, in fata unei u§i identice cu oricare alta, dar care a refuzat sa
cedeze chiar §i dupa smulgerea molu§tei baloase care-i servea drept lacat. (...) Am
§tiut deodata ca gasisem camera interzisa, ca eram la cativa centimetri de enigma, de
revelatie, de Mantuire, §i ca, totu§i, poate n-aveam sa ajung la ele niciodata."

De semnalat ca un alt celebru titlu, de-al directorului ICR, pare a dialoga cu un
alt celebru pasaj orbitor, tipic cartarescian: „cerul scdnteia ca vdzut printr-o lentild cu
un punct de aur in adancul ei - soarele cu neputinta de privit."

* §i, sexuali§ti, douamii§ti, serafimi, teribili§ti, arhangheli, nu mai intreb opera
cui o pun in umbra, orbindu-ne, ingerii, heruvimii, mezonii, stranietatile, ejacularile
de fluturi mantuitoare, pitorescul New Orleans §i melancolia din peisajele de brand
Monsti Desiderio, toleranta §i intolerabilul in Cartierul Ro§u din Amsterdam,
obscenitatea publica a scenei de monta textualista dintre nobilul polonez Witold §i
evreica Miriam, inconjurati de tarantule lucratoare §i asistati de tehnicianul zootehnist
intervievat de gazetarul agricol de la Steagul Ro§u, oroarea auctoriala de a continua
ilizibilul 03 cu oribilele chipuri §i ma§ti ale tranzitiei, §tiutorii preferand, in
concluzie, apocaliptica eutanasiere a celor doua milioane de bucure§teni de pe
maidanul Casei Poporului, aproape imediat dupa elicopterizarea intaiului nostru
pre§edinte judecat, neexistand speranta ca vor duce 03 pana la pagina 420.

* Vdndtoarea de recitatori. Dat fiind ca pe vecie Capitala este epuizata liric de
cand s-au copt la 5 martie 1998 premizele Intelectuale pentru topirea bronzului
Eminescului cu tate erecte din gradina Ateneului §i pentru expedierea la origine, la
Ipote§ti, a mormantului de la Bellu, argumentandu-se occidental ca se face pelerinaj
ca-n Ghencea la Ceau§e§ti, dar nu marxist ci legionar, se prea poate ca Autoritatea lui
Mircea sa fie totu§i mai mare la Breban in provincie, unde vanatoarea de recitatori
continua.

In cochetele cafenele create de fiziologia provintialului poti adese constata cat
de invidiata este totu§i Capitala pentru norocul literar de a fi luminata orbitor de un
megastar, de un scriitor postmodern, un anume profesionist Mircea carele, de§i pornit
spre mit dintre Mitici, prin munca, munca §i iar munca, fara a-§i asuma vini istorice
sau alte grave concesii ideologice, uite ca a ajuns la un asemenea succes aici §i in
afara cum doara oamenii de cultura fizica, sportivii mentorului liberal Manolescu au
mai beneficiat!

Mai ales gloria externa, perspectiva de a fi simultan un Dan Brown §i un Orhan
Pamuk, treze§te luciri de fascinatie in ochii stralucitori de tarie. Ti se spune de la
obraz, in caz ca te iei de 03: „Bucure§tiul nu a capatat niciodata demnitate literara.
Citind cartea aceasta, ne-am dumirit ca Bucure§tiul a capatat demnitate mondiala".

I se gasesc megastarului Mircea §i defecte, dar a-1 critica e un gest pus sub
teroare sau macar sub ghilotina suspiciunii, o poti face numai din invidie! §i din
incon§tienta, ca nici nu §tii cu cine te pui! Dai intr-unul, tipa toata Autoelita!

§i totul se discuta pe ghicite, a§a cum §i recomanda reteta: in nori, in pietre, in
carapace. Cu deosebire discursul §tiintifico-teologic din 30 este absolut inhibant
departe de Kretzulescu, pentru ca librariile sunt rare, iar bibliotecile se bazeaza pe
cartea ceau§ista, cele §colare chiar pe Cartea Rusa dejista, iar pasajele de
postromanism cartarescian sunt acceptate cu bonomie, pentru ca toti ne blestemam

198

Tara, toti suntem romani one§ti. Nici macar in Moldova §i in Basarabia nu se ajunge
la infama pagina 420! lar daca e§ti universitar, nu unul de Piatra Neamt ci chiar de
Ia§i, ti se zice ca ce te bagi tu? E treaba ta? Respecta prioritatea! Sa se pronunte
criticii de specialitate, cum ar fi antlEminescianul Chivu, Angelo Mitchievici,
megaistoricii literari postcalinescieni §tefanescu §i Manolescu, sau alti apropiati ai lui
Mircea, care cunoscandu-1 se pot exprima la obiect nu la imagine!

* Zeroul famelic . Cartarescu este: dragut, pletos, cu dintii cariati la Bellagio de
dulciurile gastronomiei moleculare, foarte inteligent, informal, calatorit, sensibil,
carismos, muncitor, indraznet, comunicativ, sarac, fre§, cremos, modest §i talentat.

El are in fata sa §i in ariergarda trupe comandate de generali straluciti: Liiceanu,
Manolescu, Crohii, Edgarii, plus amazoanele feseniste sau manelare.

Detractorul sau nu poate fi decat singuratic, urat, batran, demodat, incult,
ortodox, antioccidental, nesimtit, abraziv, legionaroid §i incremenit in proiect.

Certarea Celui mai bine vandut scriitor roman de catre zeroul famelic pentru
pagina rasista 420 este nu numai ridicola, din moment ce in arena, din punctul de
vedere al publicului, se bate tantarul cu armasarul; este §i o gre§eala in absolut!

Zeroul famelic deschide calea spre Academic §i ICR uzurpatorului Jean Laturi§,
mar§rutizat poate, prin Kotofei Ivanovici, de eterna Matrio§ka, §tiindu-l ros de invidie
meschina §i de ura.

* Dar a nu cenzura la Humanitas aceasta infama pagina 420 e ingratitudine in
contextul de pana-n Nistru al primaverii lui 2007, cand intelectualitatea basarabeana
apara cu atata curaj Romania, abia fofilata-n UE, de unele ma§inatiuni mankurte:

- Atacurile conducerii de varf a Republicii Moldova impotriva Romaniei, stat
membra al NATO §i al UE, dar mai ales termenii impardonabili pe care ii folose§te
pre§edintele R.M., Vladimir Voronin, in atacurile sale absolut nefondate contra
Romaniei au dat pe fata toate cartile politicianiste ale guvernantilor de la Chi§inau §i
ale sustinatorilor acestora din umbra. Tacerea sinistra a aliatilor lui Voronin,
diversiunile „comunisto-cre§tine" necontenite impotriva Mitropoliei Basarabiei,
anihilarea complexului mediatic radio §i TV, lichidarea cursului de istorie a romanilor
§i a institutiilor academice corespunzatoare, revendicarea Moldovei lui §tefan eel
Mare de catre un aventurier politic §i un necredincios care provoaca un razboi intern
in ortodoxie, dar mai ales atacurile nera§inate ale Rusiei impotriva Uniunii Europene
in problema cererilor de redobandire a cetateniei romane§ti ale basarabenilor
demonstreaza ca altele decat grijile pentra bunastarea sociala §i spirituals a cetatenilor
R. M. constituie fundamentul acestei diversiuni. Ura comuni§tilor fata de poporul
roman §i idealul european, dorinta patima§a a guvernantilor de a nimici tot ce este
romanesc §i proeuropean pe stravechiul pamant romanesc al Basarabiei, decimarea
prin mankurtizare a populatiei romane§ti de dincolo Nistru, rebol§evizarea societatii
prin reinstalarea monumentelor criminalului Lenin §i ale ocupantilor sovietici,
incapacitatea de a democratiza §i de a aduce prosperare cetatenilor R.M., fenomenul
periculos al depopularii R.M., unitatea criminala dintre economia subterana §i politica
guvernantilor actuali, toate astea la un loc arata ca atacurile conducerii de varf a R.M.
impotriva Romaniei reprezinta acela§i vector criminal procomunist, slujitor al
uraciunii antidemocratice §i anticre§tine a urma§ilor regimului totalitar de ocupatie,
dar §i al intereselor geopolitice ruse§ti. {Declaratia Forului Democrat al Romanilor
din Republica Moldova (FDRM) privind ostilitatile guvernantilor comuni§ti
declan§ate contra Romaniei §i Uniunii Europene, Chi§inau, 12 martie 2007)

199

* Cam de prin 2004, cu autoritate Mircea Cartarescu exprima pe deplin im Stil
des spdten Postmodernismus viziunea §i misiunea Autoelitei, care daca s-ar promova
Partidul Cadrelor Didactice curea de transmisie, ar fi o vedenie fesenizata recent §i a
Neamului, altminteri deficitiv imagologic fara canal tv Didactic. De aceea, in tara lui,
nu se merita a se citi §i alti autori, pentru ca orice intrebare i-ar fi dat sa §i-o puna cu
perechea lui vreun oxiur, vreun fluture sau vreun vrednic virgula om, ea i§i gase§te in
TO un raspuns la standarde euroatlantice de autoritate, care sa satisfaca toate
gusturile, cum rezulta §i din coral criticilor marturisiti glosatori (de§i nu se inhama la
o investigatie migaloasa separand ce e radiografic fecala nedocumentata, de ce e
sperma de aur), de unde §i lamentatia sfintilor parinti ca Literatura Romana este atat
de demolata dupa batalia canonica incat toate variantele de subiecte de bac scris sau
oral se pot intocmi, de catre filologii bucure§teni, care stapanesc discret educatia
provinciei, ca un puzzle metanoichist numai pe baza de texte din opera paranoichista a
lui Mircea Cartarescu, dar numai din politete evita.

* Sa ne scopeasca istoria. Pe la seminariile de filozofie §i istoria religiilor, se
intarzie ore intregi de catre Autoelita, cum zabovea Heidegger cate o saptamana pe o
pagina din Heraclit, explorandu-se simbolistica metafizica a unor pasaje ermetice
cartaresciene care li complexeaza §i li face simpli glosatori chiar pe cei mai ilu§tri
dintre putinii no§tri megaintelectualii creati pe o infrastractura Intelectuala inca
precara:

„Teasta profetului se umplu atunci de-o stralucire de diamant. Trebuia sa ucida
timpul, sa scopeasca istoria, sa anuleze infernul, sa ramana doar cu polul spatial §i
paradisiac al busolei corpului sau. Sa permita doar erectia duhului §i ejacularea
fierbinte a ragaciunii. Avu revelatia vulvei materne §i iertatoare ce se deschidea, ca un
ochi triunghiular, in ceruri, §i in care trebuia sa patrunzi ca sa te poti na§te a doua
oara, din apa §i duh sfant. Doar facandu-te femeie pentru oameni puteai sa ajungi
barbat pentru Dumnezeu, caci pentru El intelepciunea acestei lumi e nebunie §i §tiinta
ei de§ertaciune."

Pe mine, ce m-a abatut de la trebi, de la Marea Patrandere, nefiind Biblia Gay ci
enervarea ca revelatia vulvei materne §i iertatoare a unora, ce se deschide, ca un ochi
triunghiular, in cerari, §i in care trebuie sa patranzi ca sa te poti na§te a doua oara, li
determina aici pe pamant, sa ne scopeasca noua istoria, fara frica de Dumnezeu, nici
de tineretul idealist care vine, vine, vine, vine - Maran atha!

* Salvati Mausoleul Bol§evic! Fesenizarea s-a cronicizat cu sechele manelare
incepand cu echinoctiul de primavara al anului 2004, cand Solidaritatea pentru
libertatea de con^tiinta s-a ridicat in contra Catedralei Mantuirii Neamului, parandu-i
rau de Parcul Carol ^i de posibilitatea disparitiei Mausoleului Bol§evic cu celebrele
arcuri sovietice leningradene din granit ro§u de Trinidad, declarat brusc podoaba a
Capitalei, arcurile fiind ca ni§te turle de strigoi ale bisericilor demolate, monument de
arhitectura de valoare inestimabila, Mircea Cartarescu gi cregtinul ortodox practicant
Horia-Roman Patapievici aparand in Observatorul cultural pe lista de semnaturi langa
Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Andrei Oi§teanu, Razvan Radulescu §i
profesorul Emil Moise, un nume care se va afirma prin 2006 cerand izgonirea
icoanelor din §coli, pe lista semnaturilor figurandu-i nu numai flexibilizatorul de
curriculum §i autor de manuale alternative Alexandra Cri§an, mai alternative poate
decat ale celuilalt autor, postclasicul Marin lancu, de la aceea§i providentiala §coala
42, supersimetrica dincolo de corzi §coalei 41 a Cartarescului, ci §i, avizata de
Monica Lovinescu, o experta in pu§cariile bol§evice ca Doina Jela - inspirata

200

demitizare ca violator a lui §tefan Voda al Moldovei, A pus de mamaliga, aparand in
Jurnalul National , la 13 iulie 2004, acest an 2004 fiind o cotitura strategica a
megaintelectualilor, in sensul intelegerii realitatii sociologice obiective ca nu se poate
create publicul cumparator al cartilor lor decat adaugand europene§te la publicul
cultivat publicul fesenist §i chiar manelar.

* Este extrem de greu sa indrepti ceva in instaurarea postromanismului ca
avangarda a Epocii Wash, deoarece privit prin videocamera, Mircea, ca trandafir
fesenist portocaliu reformist, te inhiba cu aerul ala de a avea totdeauna dreptate cu
care te-a paralizat §i domnul Ion Iliescu, a§ezandu-se tot a§a deasupra oricarei critici,
epuizandu-§i mandatele fara a baga gaze la Oltenita §i favorizand tot conurbatia
Giurgiu-Russe ca viitoare Capitala culturala definitiva a UE.

* Bizareria ca Fluturele amiral al postromanismului, neprotestand, a asumat
integral manifestul Imposibila lustratie, care ingroapa Proclamatia de la Timi§oara
langa eterna eleva Luminita Botoc, o sfanta de canonizat §i de facut patroana
invatamantului Romanesc, cum nu a fost aleasa micuta bulgaroaica, Sfanta Filofteia
de la Manastirea Arge§ului, - pune sub semnul intrebarii daca fostul profesor de
Limba Romana Mircea Cartarescu mai este solidar cu Partidul Cadrelor Didactice §i
viziunea acestuia despre propria misiune privind a se privi Educatia drept Prioritatea
Nationals suprema, deci necesitand canal TV Didactic, pe baza de filme documentare
care costa mult, fiindca nu se fura cultura ca meseria, cum a reie§it §i de la cine i-a
supravegheat pe Intelectuali inainte, adica sa palavrage§ti cu invitatii promovandu-le
ultimul produs nu e tocmai Luminarea Poporului, al carei sens durabil e transformarea
pluralismului in democratic.

* Geniul inaripat inseamna a anticipa directia fertila. Prin rezerva sa
nouazecista ambigua intern §i extern vizavi de Revolutie, de Plata Universitatii §i de
Reprimarea Bol§evismului, adica de insa§i Fezabila Lustratie - din recunogtinta nici
securigtii interni ca Ion Stanila gi nici externii ca Herman nestricandu-i cariera, ba
poate dimpotriva! - , Fluturele Curcubeu al optezeci§tilor pare sa fi favorizat
feromonic metamorfozarea larvelor E^alonului 2 al Nomenclaturii in cleptocratie
penetrand membrana fiintei interlope vreme de doua cincinale decisive, ramanand ca
abia in Akasia Epocii Wash sa se afle de catre inspectorii fractali daca a anticipat sau
nu Cel mai bine vandut scriitor roman profilul viitorului sau cititor de dupa ce
consensul iliescian de la Snagov va duce-n 2007 in UE, ca fiind nu atat publicul
cultivat, cat publicul fesenist de ce iubim femeile, ba chiar manelar.

* Diviziunea muncii. Coca Dospinoiu avea initial, pe la lectiile „de§chise", cea
mai proasta parere despre dl Mircea Cartarescu, gasind ca acest Badislav „bulgaroi cu
ceafa groasa" incarneaza cea mai inalta forma de coruptiune a sufletului mioritic,
dupa ce dl Patapievici i-a radiografiat la IFA Magurele in celebrele Politice fecala
spatiului!

- Auzi draga, sa-i denigrezi tu pe Romani ca au false mituri §i sa voiajezi, drept
rasplata, pe tot mapamondul, jumatate din viata! Cu ce scop ascuns? Ca sa ne atribuie
aia, noua, contribuabililor cinstiti, vini istorice, care ne pot costa la o adica miliarde de
euro, cand s-o mai intrema tara!

De indata ce a inteles trendurile §i a auzit c-ar numi o profa incepatoare Orbitor,
ca-n Tricolorul de vara, in deradere Ciorditor, brusc s-a rotit complet, probozind-o:

201

- Cum de-ti permiti sa te iei, domni§oara, de eel mai mare scriitor roman
postbelic, care a devenit candidatul nostru Nobel prin eforturi proprii? Da' nu ti-e
ru§ine a§a un pic? De-o fi scriind Alergatorul nostru nepereche o capodopera compusa
numai din citate sau de-o fi el un increzut, sa se pronunte cronicarii literari consacrati,
Nicolae Manolescu, Alex. §tefanescu, Dan C. Mihailescu, antiEminescianul Chivu,
Angelo Mitchievici §i atatia alti universitari, conform diviziunii muncii rolul dumitale
fiind preuniversitar, adica sa extragi ideile principale §i citate semnificative pe care sa
le memoreze elevii. . .

* Autoritatea mediatica intr-adevar uria§a a lui Mircea Cartarescu explica
propagarea pe net a unui indemn la boicotarea CNSAS-ului atribuit Lepidopterei
postromanismului, de§i reproduce argumente de factura pur iliesciana, dragi puilor de
nomenclaturi§ti mari §i mici:

„Nu ma intereseaza, n-am de gand sa-mi cer dosarul, prefer sa dorm lini§tit §i sa
am incredere in prieteni. Realmente ma tem de ce a§ putea descoperi. Din partea mea,
«baietii cu ochi alba§tri» pot sa stea lini§titi".

Puiutului de persecutat politic, o asemenea atitudine i se pare insa a nu fi de fapt
decat anexa practica, instructiunile de aplicare desantand in viata cotidiana, ale
doctrinei Imposibilei Lustratiil

* Aceste atacuri antiromdne§ti. lar asasinarea Mitului Eminescian, barbierirea
voievozilor §i despodobirea sufletului Romanesc, ba chiar scoaterea icoanelor BOR
din §coli, cum in perspectiva §i a pozelor voievozilor, va invit sa retineti §i sa
transmiteti mai departe ca aceste atacuri antiromdne^ti nu se produc din vreo
conspiratie a transnationalelor, cu scopul, de pilda, cum se mai spune prin cancelarii
despre viata sanatoasa, de catre colegii marxi§ti, ca sa ne intre bine in cap ca socata
noastra din flori de soc naturale e cancerigena §i sa bem atunci gua§e §i euri de import
aduse cu sacaua, iar in loc de prune afumate mocdne^te sa ne hranim pruncii cu
pulberi de fructe exotice deshidratate! Sa nu uitam ca de la 1 ianuarie 2007 incoace,
noi avem doua patrii, poate chiar trei, iar a carti e conspirationism, scenarita §i
sinistroza!

A da cu hu! §i chiar cu heideggerul e un drept ca§tigat prin grele sacrificii, cu
jertfele chiar de sange ale poporului, la Revolutia din Decembrie, a§a cum a fost ea,
organizata de partid §i de securitate, intra un suras vertical in futelnita ceceului, iar a
lua partea Poetului National inseamna tocmai repudierea acestui drept!

* Folosul publicitar antecalculat. Daca inchizi ochii §i te gande§ti ca, oricate
tipuri de ambiguitate ar exista, acest text inginerit pana la ultima virgula §i ultima
semnificatie este destinat, in perspectiva decernarii Nobelului, unui public nu Roman
ci strain , iar traducatorii tradeaza, nu te poti decat inveseli de cum va cadea chiar pe
orizontul de a§teptare incarcat de presa cu prejudecati, aceasta descriere plina de
superioritate §i ura a istoriei Neamului Romanesc. Cat despre a protesta ca un naiv ca
nu e chiar a§a u§or sa te incumeti a te lasa rupt de camilele paganului pentra libertate
§i pentru credinta, ba chiar pentra ca intregi sate creatine oropsite de la sudul Dunarii
sa poata migra, hamesite §i hranindu-se cu fluturi congelati ca cu mamutul lui
Soljenitin din lentila de gheata siberiana, spre sloboziile, daca nu §i spre slobozul
carpato-danubiano-pontic, cu fibre nobile polono-evreo-banatene, apoi asta face parte
din procentul de scandal cu folos publicitar antecalculat, a§a ca nu e altceva de facut
decat sa te §tergi la ochi §i sa multume§ti cerului ca ti-a dat oftalmologia nu numai

202

pentru a vedea pacatele altuia, ci pentru a privi in tine sa-ti masori neputintele de
Roman.

* Gdndul ascuns. Mircea insu§i este con§tient de autoritatea sa, chiar daca nu
intelege totdeauna ca protectorii sau prietenii sai din Autoelita il pregatesc parca
pentru functia prezidentiala, pentru care il indreptatesc §i talentul managerial, §i
abilitatile de PR, §i experienta de analist politic in capacitatea de a se orienta. Mai
ales, el are carisma, numai Ion Iliescu bucurandu-se zambitor de o asemenea credinta
a publicului in tot ce exprima el. In plus, Mircione cunoa§te cu asupra de masura
trendurile euroatlantice chiar la fata cremoasa a locului §i ar §ti calauzi Romania spre
sincronizarea Infrastructure ei Intelectuale cu a prietenilor no§tri mai avansati in
Luminarea Poporului, cum ar fi parcuri didactice unde copilul are facilitati de a
experimenta a trai in cort sau in izba ca §i cum ar apartine la toate etniile
planiglobului, biblioteci parohiale sau §coli deschise spre societate sa li se vada pe
ferestre icoanele §i portretele voievozilor.

De aceea, instinctiv, in finalul 03, Fluturele postmodernismului roman ridica
manu§a provocarii ceau§iste daca ghice§te cineva dintre Intelectualii progresi§ti care a
fost gandul ascuns al Impu§catului Revolutiei Impu§cate despre cum avea sa termine
ca aspect Casa Poporului - secretomanie tipic michelangiolesca. Raspunsul fiind
ceva numit „bazilica de zece ori mai mare ca Sfanta Sofia" (03, 540)

Este evident ca privind dinspre Epoca Mooye spre Epoca Cea, Mircea nu poate
face abstractie de nolle tehnologii §i atunci tropismul sau creativ spatial spre pereti
transparenti §i glasvanduri cutremurate de roiurile de flutura§i publicitari cu prilejul
Apocalipsei fara cruce, nu se explica daca te intorci la argument decat prin
implementarea intre timp a termopanelor.

Oricum, a§a cum in finalul apoteotic al 03 - cdnd moare toti bucure^tenii! -
Casa Poporului se transfigureaza diamantin exact ca Briliantu, cam a§a ar fi §i daca
Mircea insu§i, in loc sa-1 ghideze editorial din umbra pe anticomunistul visceral
Traian Basescu, ar deveni el lnsu§i un carmaci al navei de la Cotroceni, pentru ca
atunci §i Romania §i-ar atinge piscurile de civilizatie ale Implinirii §i achitarii tuturor
arieratelor ei culturale ca fiinta istorica, nemaiaplecandu-se niciodata pe o copastie
cand partenerii euroatlantici ii vor cere sa se pozitioneze pe cant odihnindu-se ca-n
Fortul 13 jilav.

* Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromdnismului (ISMAR).
Mircea este un geniu inaripat voios, ferice, adesea §ugubat. Farsa cu Zaraza facuta
ness a provocat Romdniei literare posedate de bucure§teni indignati reactii penibile
chici de corectie istorica. Poate ca insuportabila abjectie a paginii antimoldovene§ti
420 este iara§i o practica deconstructiva curenta, supunerea cititorului la testul critic
privind compatimirea natanga cu patriotismul strabun §i desuet.

§i rezultatul pare catastrofal: e ca §i cum ar sustrage cineva moa§tele lui
Eminescu de la Bellu sa le expuna la Muzeul Antipa §i istorica §tirista Andreea Esca
n-ar reactiona!

Se justifica atunci o data mai mult infiintarea in procedura de urgenta a
Institutului pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), fondat
virtual de Camelian Propinatiu la Gaudeamus 2007 cand a auzit de un banner cu
Redeschideti Auschwitz-ul pentru Romdni! expus vremelnic, la o expozitie de cactu§i
cu vanzare, in Plata Romana din Venezia.

Acest ISMAR deplin functional real, condus - evident - chiar de Mircea
Cartarescu, Candidatul nostru Nobel eel mai bine plasat ca autoritate morala, poate

203

dubla cu finete complementara ICR-ul dlui Patapievici, corectand eventualele
derapaje, inevitabile dealtfel, §tiut fiind ca atragi intotdeauna multa ura prin
procesarea culturii, mai ales cand echipa iti este impusa.

In definitiv, maestrul Cartarescu prezinta deja acreala aceea de om de institutie,
care-ti ajuta sa dirijezi autoritar poate nu un echivalent al ICR, ci chiar Academia
academicienilor expirati, unde de pe pozitia noichistului Eugen Simion poate ca
desantistul Crohului ar mai recupera ceva din investitiile aberante ce s-au facut in
ultimii ani in manuscrisele Eminesciene, necajind pe dilematicul Chivu.

* Mitul Cartarescian. In massele de fani §i de fane adunate la marile
evenimente editoriale nu poti citi decat constatarea ca nu mai exista nici un dubiu, la
doua cincinale dupa Dilema 265, ca in golul creat prin Asasinarea Mitului Eminescian
s-a incuibat, cu premeditare sau natural, Mitul celui mai bine vdndut scriitor romdn,
Mitul Cartarescian , ca dovada celesta §i universale ca nu se poate fiinta ca public
cultivat fara asemenea luceferi calauzitori ai gratuitatii de a cumpara §i a frunzari
carti.

Mai mult inca: este vorba aici §i de o schimbare de paradigma privind
dependenta liniara a valorii geniului de cdta marfa vinde. Nenorocitul de Eminescu
apare §i din aceasta perspective ca o persoana incapabila sa-§i cultive relatiile §i ca un
cascaund, care nu trebuie imitat de nimeni, mai ales ca nu §tim, a§a cum s-a pus
problema la nivel universitar de seminar, daca inainte de a-§i folosi manuscrisele se
spala sau nu pe maini la closet la doamna Slavici cea compatimita de Horia Garbea.

Ne place nu ne place, Mitul Cartarescian poate conduce la innobelarea Limbii
noastre cea Romana, a§a ca aparatorii specificului national se pun in contradictie cu ei
in§i§i daca nu sprijina prin toate mijloacele obtinerea acestei performante moderniste,
care pentru imaginea RO ar conta ca §i cand unul din cluburile fotbalului particular
modern ar aduce in Bucure§ti o cupa continentala §i fiesta s-ar derula tot la Plata
Universitatii.

* Metodologia meditatiei transcendentale. Dar eu cred ca n-are nici un rost sa
delimitezi sociologic Autoelita, cum §i cat se suprapune ea peste grupul de prestigiu
suprem. Ca §i in cazul cuvantului mafie, toata lumea opereaza cu un concept ce s-ar
putea numi Autoelita, dar e §i greu, e §i superfluu a individualiza tintele, oricum in
perpetua difuzie §i recoalizare. Lasa-i ca se simt ei!

In definitiv, o carte perfect tehnica, in limbaj §i metoda sociologies, a scris
Sorin Adam Matei. Adresandu-se doar speciali§tilor §i ramanand fara rezistenta de
strada sau de blog, cu o singura mu§catura de pitbull, care nu se obose§te sa citeasca,
boierii mintii 1-au facut oier, sa pastoreasca oile din Pipera daca-i convine alt Stapan.

* Dinamica fara egal a Autoelitei. Este adevarat ca Fluturele
postmodernismului romanesc a beneficiat in eel mai frumos an al gloriei sale, 2004,
cand practic a redebutat cu De ce iubim femeile, de suprema consacrare pentru
scriitorul roman, sa fie intrebat insu§i candidatul la Pre§edintie eel mai bine plasat
(desigur nu eel pamfletat urat in Baroane!), la moment de maxima audienta TV, eel
mai ravnit de publicitari, ca ce parere are de ce scrie Cartarescu, 1-a citit? - dar o prea
mare dependenta de cariera altui muritor nu e buna, in contextul in care, daca ne
bazam pe studiul lui Valerian Stan, Lolek, Bolek §i „elitele", din New York Magazin,
constam cu uimire ca inca din mai 2006, cand Mircea se strofoca sa progreseze cu 03
In solitudinea de la Castel, s-au §i produs unele redirectionari Intelectuale dinspre a lui
Basescu spre alte flamuri:

204

- Mircea Dinescu este de mai mult timp partenerul de „afaceri" al lui Patriciu,
liberalul inculpat finantand substantial revistele „Dilema veche" §i „Romania
literara". Cele doua publicatii, alaturi de altele cateva, au fost achizitionate de curand
de catre Dinescu (Trastul „Satyricon"). Pe statul lor de plata - foarte generos §i el,
dupa toate informatiile - se afla nume sonore ale Intelectualitatii de la Bucure§ti:
Nicolae Manolescu, Alex §tefanescu, Gabriel Dimisianu, Cristian Teodorescu, Mircea
Mihaie§, Adrian Cioroianu, Robert Turcescu, Sever Voinescu, Lucian Mandruta,
Cristian Ghinea §i altii. Tot aici, pe statul de plata al lui Patriciu, il gasim §i pe Andrei
Ple§u - fost consilier prezidential (dar §i autor al „Minimei moralia"), despre care
avem tot mai multe semne ca 1-a parasit pe prezident din fix acelea§i „dezamagiri" ca
§i bunul sau prieten Dinescu.

* Anticoruptia ca discurs autopublicitar. Ti s-a parut tie de foame ca poti da
Celui mai bine vandut scriitor roman lectii de praxiologia coalizarii. la cite§te mai
adanc acest 03, scris tocmai in acest 2006 de inclinare pe-o copastie a portavionului
Capitanului de la Cotroceni, tot atat de pus in rolul decorativ precat predecesorul Emil
Constantinescu! Oare nu sunt atatea marci ale independentei de gandire presarate din
loc in loc, anume in perpetua ve§tejire a cruzimii anticoruptie a fascinantului conte
antibaron Dracula §i a invocatiei Eminesciene cu Tepe§ Doamne?

Ce sunt toate acestea decat, bine incopciat la dosar, firescul icnet de oroare al
unui megaintelectual european la auzul barbarei chemari basesciene: La tepe baieti, in
Plata Victoriei dupa 28 noiembrie!

* Cearta cu Autoritatea. Odata cu inaltarea peste discul solar a acestui colos,
Mitul cartarescian fundat solid pe Trilogia Orbitor, care ca blocul de pe §tefan eel
Mare stanjene§te perspectiva, o sama de autori, ba chiar de megaintelectuali de-ai
Autoelitei cu care ne-am obi§nuit, se simt de-amu cam fara opera, suspendati de
coarda elastica, balanganindu-se chinuiti de un gol in colon §i de o bula-n alcoolul din
ficat, cum simte doar pacatoasa acrobata-n trapeza, sub cupola Circului unde-§i avea
mai de mult Kepler antenele parabolice §i telescopice precum §i astrolabele, venind de
pe strada cu acela§i nume, retinand pudelul lui Faust in lesa de lux Calabi-Yau.

E §i normal! Nimic mai na§pa: in raport cu monumentalitatea de catedrala de
cristal inceto§ata de fluturi a TO, ce pot oferi pietii de carte contemporanii cei mai
bine plasati in topurile publicului cultivat?

Spre a nu fi surclasati de Alergatorul de cursa lunga, Nicolae Manolescu trebuie
sa-§i publice de urgenta, terminata-neterminata, Istoria critica in toata masivitatea ei
anticipat insipida fata de istorica Istorie de la 1941 a nationalistului patriot George
Calinescu, domnii Ple§u §i Liiceanu trebuie sa-§i adune operele de pana acum in
megacarti cu titlul de-a curmezi§ul cotorului, precum tine editia definitiva Orbitor, iar
dl Patapievici trebuie cu orice pret sa mai scrie cat de cat ceva pur eseistic, printre
picaturile obligatiilor manageriale de la ICR, abordand alt analizator al celebrei
Beatrice dupa eel vizual, poate pe eel mai feminin §i mai lung, Nasul.

* Contextul ca un condom placerii. Cel mai grav este ca nu pe buna dreptate
publicul cool, cultivat, vorbe§te ditirambic despre succesele interne §i externe ale
candidatului Nobel eel mai bine plasat, dl Mircea Cartarescu, ca $i cum am mai avea o
mare gi stralucita Literatura , tot astfel cum publicul fotbalistic cultivat comenteaza
despre succesele echipei lui Gigi Recall, filantropul care §i-a luat consilier politic un
romancier postmodernist, Alex Mihai Stoenescu, specializat ca istorie in loviturile de
stat, ca §i cum ar fi ale fotbalului romanesc ca atare, un fotbal totu§i relativ

205

incalificabil la marile competitii ale echipelor nationale de pe continent §i de pe
mapamond.

Or, contextul este esential in hermeneutica.

Punerea problemei evenimentului cultural al anului trebuie sa fie confectionata
cu totul altfel, reformulata cu alte ingrediente.

* Sublinierea in Orbitor §i in De ce iubim femeile a adevarului obiectiv ca §i
securi§tii sunt oameni este un gand bun catre „imposibila lustratie" a ambasadorului
N. Manolescu, iar centrarea acelora§i doua carti pe micul nomenclaturism care a
crezut, de§i torturat asimptotic spre apostatic de Ceau§e§ti, este o remarcabila
reconciliere a Autoelitei cu publicul fesenist ceruta de spiritul euroatlantic de la
Snagov §i prognozata de clasa politica dupa constatarea, in tragicul an democratic
2000, ca seniorul Coposu n-a prea lasat urma§i.

Se mai vede flexibilitatea diplomatica a lui Mircea §i din bizareria asta: coperta
Levantului gazduie§te aprecierea ditirambica nu de la liberalul pa§optist Nicolae
Manolescu, expert in ba§calia poeziei postmoderne, ci de la Ovid S. Crohmalniceanu,
al carui cenaclu desantist nu era de poezie metaparodica, ci de proza desantista!

Ceea ce nu inseamna ca Mircea nu poate fi §i rigid. Teza lui Zigu Ornea din
Dilema 265 ca „poetul eel mai important al Romanilor din acest veac este Tudor
Arghezi" - adica nici Eminescu, nici Nichita! - este o axa ideologica dura a
monografiei Postmodernismul, unde s-a pazit cu acribie §i rigoarea academica impusa
de profesorul coordonator, romanticul decan Paul Cornea, in ochii caruia uitandu-se
cu inteligenta egipteanului Scrib, „Alergatorul de cursa lunga" §i-a amintit nu de
Nichita, carele in ai lui Arghezi privind vedea pe ai lui Eminescu, ci va fi vazut pe ai
dramaturgului §i diaristului Mihail Sebastian, §i el cadru didactic candva, profesor la
liceul evreiesc de baieti Cultura din Romania Regala inclusiv eminentului critic Paul
Cornea.

* Prietenul meu Mircea Cartarescu, calatorind mai mult, ajungand la proportia
poietica ideala de a haladui eel putin jumatate din timp peste hotarele romane§ti, a
inteles eel mai bine dintre megaintelectuali sarcina ce le revine de la popor §i de la
Partidul Cadrelor Didactice: obligatia de a se genializa §i de a publica afara.

Or, geniu inseamna sa-i faci ceva inauntru la paradigma.

Iar Mircea a ales intra a ne contraria strategia bazata pe postromanism, pe
abjectul pariu istoric ca romanul e epuizat, e pe cale de disparitie din Univers, de
dizolvare in oceanul global inainte de a-§i indeplini Misia Culturala.

Fara frica, dezertoral din Arhipelagul §colar ne dascale§te §i combate zi de vara
pana-n seara voievozii §i mitul Eminescian, adica tocmai baza de pe care ne lansam
pretentiile la universalitate, la un loc in Istorie, intr-un spatiu cu 1 1 dimensiuni.

Colegii lui, fara sprijin euroatlantic, nu-§i permit deocamdata acela§i elan sau
curaj, de pilda sa maculezi memorabil Gdnditorul de la Hamangia, punand pe el
abtibildul ca se gandea sa umple cu samanta lui spatiul carpato-pontic-danubian sau
ca sa-ti infa§ori kitschul in pixeli tipator colorati, ceea ce - de§i iti da certitudinea
morala ca te prinde - contamineaza tocmai albul marmorean al Odei in metru antic.

In consecinta, ei nu pot tine ritmul cu alergatorul de cursa lunga decat fie
adunandu-se in haita §i agregand cate o carte mai multi, fie opteaza iconic §i publicitar
pentra ma§ti ale tranzitiei inghetate, cum ar fi sa te bazezi in vitrine §i la standuri pe
principiul lui Kierkegaard ca sexul e seducator §i ti se vinde, lipindu-ti atunci pe
coperte poze alese de cand erai mai tanar.

206

13. Pasti§ele dupa marii prozatori canonici ai secolului XX

* Daca vreunul din volumele Orbitor este prima ta
carte, nu e bine sa te pronunti decat asupra derapajelor
postromaniste.

Pentru ca sa-ti poti face insa o idee despre calitatea
scriiturii din TO, spre a fixa corect locul acestei
capodopere in Literatura Romana §i-n universal, inainte de
a te apuca de ea §i ca sa n-o abandonezi ca un epuizat, este
de dorit a parcurge minimum urmatoarele 50 de carti, care
o preced cat tine Gaudeamusul 2007 §i din care vei invata
cum s-o cite§ti incat sa te desfete.

In ce prive§te insa aparatul §tiintific, medical,
teologic §i metafizic din TO, este o sarcina a filologilor de
la universitate sa-1 realizeze pe internet cum are Pynchon.

1. Dante Alighieri: Divina Comedie

2. George Calinescu: Opera lui Mihai Eminescu

3. Marcel Proust: In cautarea timpului pierdut

4. Eugen lonescu: Rinocerii

5. Mihai Eminescu: Prozci literara

6. Lucian Blaga: Spatiul mioritic

I . Lev Nikolaevici Tolstoi: Anna Karenina

8. Feodor Mihailovici Dostoievski: Crima §i pedeapsa

9. Aleksandr Soljenitin: Stejarul §i vitelul

10. Sorin Dumitrescu: Chivotele lui Petru Rare§ §i modelul lor ceresc

II. Feodor Mihailovici Dostoievski: Eternal sot

12. Cervantes: Don Quijote de la Mancha

13. Shakespeare: Hamlet

14. Nicolae lorga: Istoria Romdnilor (10 vol)

15. Franz Kafka: Metamorfoza

16. Mihail Sebastian: Jurnal

17. George Orwell: Ferma animalelor

18. Ana Blandiana: Octombrie, noiembrie, decembrie

19. Hermann Broch: Moartea lui Vergiliu

20. Samuel Beckett: A§teptdndu-l pe Godot

21. Virginia Woolf: Orlando

22. A. E. Baconsky: Biserica Neagra

23. Albert Camus: Mitul lui Sisif

24. Louis -Ferdinand Celine: Calatorie la capatul noptii

25. Yasunari Kawabata: Sembazuru

26. Nicolae Labi§: Balada

27. Nichita Stanescu: Antimetafizica

28. loan Alexandra: Imnele bucuriei

29. Marin Sorescu: La lilieci

30. Aleksandr Soljenitin: Roata ro^ie

31. Marcel Proust: In cautarea timpului pierdut

207

32. Horia-Roman Patapievici: Politice

33. Max Blecher: Vizuina luminata

34. Marin Preda: Ana Ro:^culet

35. James Joyce: Ulysses

36. Norman Manea: Intoarcerea huliganului

37. Mircea Eliade: Memorii

38. Ernesto Sabato: Despre eroi §i morminte

39. Ernesto Sabato: Abaddon Exterminatorul

40. Andrei Ple§u: Despre ingeri

41. Gabriel Liiceanu: U§a interzisd

42. Dan Petrescu: In raspar

43. Gabriel Garcia Marquez: Un veac de singuratate

44. Gabriel Garcia Marquez: Toamna patriarhului

45. Jorge Luis Borges: Cartea de nisip

46. Thomas Mann: Muntele vrajit

47. Thomas Mann: Doctor Faustus

48. Erico Lopes Verissimo: Incident laAntares

49. Varlam §alamov: Povestiri din Kolima

50. Radu Mare§: Caii salbatici

* Tocmai cand, in plina Revolutie, e de jelit tineretul chemat de escroci la
Marea Jertfa, depinzand numai de noi sa decidem prin fapta noastra, prin implinirea
Misiei Culturale, daca au fost eroi sau n-au fost eroi impu§catii tineri ideali§ti, lui
Mircea li arde a-1 pasti§a pe Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez, eel din El
otono del patriarca: „Tata e la televizor, acoperit de alge §i madrepori, cu parul lui
odata albastru de negru, acum complet carunt, fluturandu-i in curentii din camera.
Pe§ti cenu§ii, translucizi, inoata lent in apa tulbure, tragand dupa ei o dara de
excremente. Mileuri §i ti§laifere plutesc rasucite deasupra mesei, scaunele se clatina,
incrustate cu cuiburi de scoici."

Desigur, publicul anilor '80, inca neoptzecist, ar fi pufnit in ras la atata
nepotrivire intre subiectul funerar §i clovneria autorului care i§i arata mu§chii ca la
circ cum ca uite ce-§i permite ca registru stilistic Fluturele postmodernismului
romanesc in Tara/Acvariul lui Pe§te!

Dar intre acel public §i ziulica de azi s-a interpus nimicirea etalonului Marin
Preda §i exilarea lui Nichita Stanescu in interbelic, fiindca nu scria tot atat de
americane§te ca tandemul postmodernist antiEminescian Razvan Radulescu - T. O.
Robe.

* Liceeni Neascultdtori. Discipolii Cocai Dospinoiu, cocalarii, limitandu-se la
literatura ei de bac, nu pot savura Orbitor-ul. Dar
Liceanul Neascultator, cetind in patru ani §colari
circa o mie una de carti validate universal, el poate
pricepe ce anume parodiaza Fluturele
Postmodernismului extinzand practicile din
Levantul, pleo§tit pana la nihilism de revelatia
infutigabilului geniu Eminescian §i de spaima ca o
ucenicie prea lunga, sau acribia unei documentari
asupra Revolutiei Impu§cate, ar impinge spre
senectute savurarea lirica a succesului absolut.

Acum aplaudam celebritatea, cer§im bisuri.

208

dar virtuozitatea asta nu miroase a bine, caci istoria artei ne invata ca al de are prea
multe stiluri sfar§e§te prin a nu avea nici unul! A§a cum personajul Mirci§or nu mai
create odata, sa-i vedem arpegiile suflete§ti cu adevarat proustiene ale adolescentei, ci
incremene§te in proiect ca nobilul galitian pitic Oskar Matzerath din al lui Gunter
Grass patriotic §i nobelizat roman Die Blechtrommel, a§a §i cu stilul din TO, care
tocmai in 03, unde te-ai a§tepta sa urce vertigines pe piscurile stapanirii Limbii
Romane ca cand moare Vergiliu al lui Broch, a§! pica taman aci in cea mai obscena
vulgaritate, gen Bellagio, catarat pe micul promontoriu, era lindicul dulce, ascuns in
gluga sa trandafirie, al uneifemei alpestre, rezultatul lamentabil fiind ca nu numai ca
nu se diferentiaza erectil aceasta scriitura, in istoria marii noastre literaturi
cartografiate de eminentul critic Alex §tefanescu, la nivelul de individualizare al
academicianului Fanu§ Neagu, ci ramane la standardul de onorabilitate plata al
Intelectualilor culti, abstracti, terni, ca la academicienii meditativi Breban §i Buzura.

* La Proust, eroul nu e Marcel, eroul e aristocratia!

* Scena protezei. Cum nu conteaza pentru turistul australian ca noi n-am avut
norocul Elvetiei §i, de aceea, nu detinem ora§e de vis ca Lucerna sau Berna, a§a §i cu
neimplinirea Misiei Culturale prin nepotrivirea ceasurilor dupa gara.

Dar aceasta baza §ubreda ne obliga la fundarea suplimentara a fiecarei carti. Ne
ridicam pagodele pe piloti. Logic inductiv era ca Mircea Cartarescu sa-§i duca la
inceputul 01, in scena protezei mamei, senzatiile §i anamneza pana la capat, pana la
orgasmul livresc. Spre deosebire de Proust, el se simte insa dator, ca roman al unei
literaturi mici, a supralicita recuperator §i atunci aluneca in grotesc cu proteza cu tot.

Regula filologica a parodicului, a re-scrierii postmoderniste a madlenei, este
formal respectata, cum face la balciul de la Titu §i Marin Sorescu in trilobatul roman
stomatologic Trei dinti din fata, dar rezultatul tratamentului fabulatoriu este in 01 ca
ti-e greata.

§i din start se infiripa, de la sine parca, mecanismul generator al TO: banalul
vietii bucure§tene - din care nu e nimic de scos, de invatat - pretinde condimente
livregti (literare sau de Kitsch gtiintific), fantastice sau onirice , ca sa mixeze un produs
competitiv, cat de cat digerabil, penru piata de destinatie, euroatlantica.

* Erectia unui nou canon. A gandi §i a rasgandi in sens filozofic inseamna a
detecta instantaneu ca cu antivirusul reminiscentele de bestialitate marxista din
domeniul ideologic, cum ar fi insolenta ca postmodernismul, care in sauna sa se pupa-
ntre ele toate valorile §i nonvalorile dezbracate, ar stimula erectia unui nou canon,
cand postistoria tocmai a tras fermoarul blugilor ei originali peste orice canon!

* La Musil, faptul ca un gazetar sportiv a declarat el genial un cal de curse, nu
inseamna reper pentru demararea modernitatii sau postmodernitatii, ci pre-fascism,
desconsiderarea prin banalizare a unei valori din patrimoniul umanitatii - Geniul. Pe
principiul dominoului, suprademocratizarea asta populista va duce la arderea de carti,
tablouri §i oameni.

Inca §i mai straniu e cand promoterii, adica emitatorii de text care in Era
Banuielii e suspectat ca e platit, ba chiar prin editura solicitat ca idei principale
scriitorului beneficiar, ajung de compara pe Fluturele postmodernismului cu Musil,
Kafka, Blecher, Joyce, Goma, oameni care n-au beneficiat de atata gloria unanima
suspecta, platind dur pretul independentei gandirii lor.

209

* Nu trebuie sa uiti ca ti se face o favoare ca cite§ti 03 in Romane§te, deoarece
aceasta este o carte de export §i e bine sa iti inchipui ca ghice§ti in ea ca §i cum ai fi la
munca in Germania sau in Italia §i ti-a cazut in mana o traducere. Atunci, diferitele
inadvertente nu mai conteaza, iar denigrarea istoriei nationale trebuie sa te lase
indiferent, ca venita de la un strain.

* Autodotarea prin pasti§are. Joyce intr-un fel de teni§i putrezi, Kafka singur,
Borges inchis in surzenie cum Proust in astm sau Blecher in permanenta durere, mai
ales Musil in exil §i bolnav, scriind ca la masa de brad Eminesciana din chilia unde-1
adapostea Pascali. Adica pretul refuzului unui Stapan, poezie = saracie! De aceea, e §i
dubios succesul TO, mai mult al efectului investitiei in publicitate decat o interjectie
de cititor satisfacut.

Inspirandu-se de la directiva tovara§ului Nicolae Ceau§escu indicandu-ne sa
piratam creativitatea capitali§tilor in scopul autodotarii socialiste, orientandu-ne atat
in cercetarea §tiintifica, in universitate, cat §i in industrii, au parazitat §i alti membri ai
USR cuceririle naratologice occidentale, pasti§ele dupa marii prozatori ai altora,
culmea fiind ca pentru cititorul avizat, mai ales pentru Cititorul Unic, scriitura lui
Mircea pare adesea fie traducere , fie re-scriere a acelor romancieri magici romani din
Epoca Cea a caror opera a fost laudata cu sportivitate de Nicolae Manolescu in cele
trei registre sau reprize din Area lui Noe.

* Autoelitei, dupa ce a nimicit nepedepsita cultul Eminescian §i a optat pentru
me§te§ugari care i§i fac treaba bine, precum Arghezi sau Caragiale, ca scriitori
exemplari, conceptul de geniu ii pute de s-a ajuns pe la talc§ouri sa influenteze negativ
populatia precum ca e vorba de un construct cultural fara suport, de un mit romantic
(adica idealism incompatibil cu Epoca Mooye a sexului extatic al Generatiei Pupici),
in fine de o monstruozitate care nici nu mai poate exista in ziulica de azi, ceea ce il
diminueaza, egalizandu-1 cu Gorzo de la Dilema, pe divinul Michelangelo,
inegalabilul contemporan al voievodului sfant §tefan eel Mare, care ii asigura lini§tea
dinspre pagani a fulminantului debut ca sculptor.

* Ochelari §i grile. Netagaduit, textul cartarescian iti acorda cele mai mi§to
delicii la o lectura de tip erotic. Dar nici lectura de tip hermeneutic nu e de lepadat,
fiindca te impinge la coada la Mantuire, sa simti iz de carturar de pe celalalt taram. Iar
cea de tip ideologic este obligatorie in conditiile in care nu detinem date de analiza-
sinteza care sa ne confirme ca intr-adevar chiar toate regiunile europene §i, global,
toate semintiile se deznationalizeaza din initiativa Intelectualitatii lor.

Oricum, universitarul de rand §i chiar preuniversitarul trebuie sa iasa din
paraliticul somn al fricii timidului de a nu parea prost §i sa spuna exact ce intelesuri da
unui text care, canonizat prin definitivare, a pierdut deja cateva pariuri importante.

In primul rand fata de Primele iubiri, Delirul §i Cel mai iubit dintre pamdnteni.

lata de ce, cred ca o pasti§a dupa Marin Preda ar fi fost de mai mare folos
Fluturelui postmodernismului romanesc, decat a ne orbi cu una dupa Borges, ce ne-ar
facilita mult mai putin Recuperarea Basarabiei, in zodia cararilor care se bifurca.

* Deodata dirijabilul trece peste Dunav. Be§ica ce s-au ivit deasupra raialei
Giurgiului intra in istoria Levantului, sa se constate e§ecul tentativelor unui geniu
simulant de a parodia sfanta simtire Eminesciana. Auctorele ingana inceti§or salutul
catre localul La Dolce Vita, comandand ciuperci fripte-n sue propriu la cuptorul lui

210

Gianni, peste valuri-valuri, solzi de aur ce ca roiuri de fluturi te orbesc in soarele
slobozeniei: „raia dulce, Giurgiu, Tu, ciupercarie care cre§ti pa balegar".

Totul este vazut in alb obscen cu ochi feciorelnici de eel ce a renuntat la poezie
§i, autosondandu-se prozaic americane§te, i§i gase§te inca in 1990 radacini, in
principal ca Badislav, revolta fondului nostru nelatin fiind privita nu apolinic tracic ci
pitoresc levantin, neruse§te, ca numai „turci, bulgari, tatari in mine vars vartute §i
narav".

* Tabula tranzitiei la Economia de piata. „Eu, Mircea Cartarescu, am scris
Levantul intr-un moment greu al vietii mele, la varsta de treizeci §i unu de ani, cand,
nemaicrezand in poezie (toata viata mea de pana atunci) §i in realitatea lumii §i in
destinul meu in aceasta lume, m-am hotarat sa imi ocup timpul clocind o iluzie."

Aceasta tabula badislava in forma de fluture e pusa-n raiaua amintita a
Giurgiului, pe Galea Bucure§ti, la intersectia cu Strada lerusalim, la timpul
primavaratic al vazduhului plin de cantece ciripitoare §i al oualor din cuiburi §i al
ciupercutelor, pe blocul iluziilor care adaposte§te Filiala Bibliotecii Judetene I. A.
Bassarabescu, din perspectiva viziunii conurbatiei capitalei Americii Dunarene
Giurgiu-Russe, ca cea mai iubitoare mama a tuturor poetilor euroatlantici cu adevarat
lirici la inima, iara nu la cap filolo.

* Cand s-au ba^itu Mihai Viteazul. Daca a gustat din paradisiacul dud de
Bellagio savoarea dispretului pentru istoria nationala, nu e Mircea Cartarescu ala care
sa moara-n exil la Palermo, ofticat de dorul de Patrie. Dimpotriva, pentru confortul
sau moral, dupa ce duce la futelnita Romania Revolutionara a pa§opti§tilor, are grija a
trimite o sageata §i spre idealismul ba§inos al lui Nicolae Balcescu, ale carui excesiv
de numeroase statui vor fi demolate de vreun Razvan Radulescu, T. O. Bobe sau
dilematicul Chivu imediat dupa ce se va sfar§i treaba cu ale lui Eminescu: „Despre
Mihai Viteazul §i statuia sa din centru, unde era aratat pe cal, cu barda ridicata, era un
fel de poveste pe care o spunea Jean. Cica statuile de-acolo, care erau patru, trei
oameni obi§nuiti §i Mihai Viteazul, spuneau a§a: prima zicea «Cine s-a ba§it?» A
doua: «Sa-l cautam!» A treia (care era Mihai Viteazul): «Sa-i taiem capul!» §i a patra:
«Nu m-am ba§it eu!»"

Este nenatural de subtil umorul acestui cartarescian Jean, un elev-problema, un
ne§colarizat, un maidanez, carele totu§i ar putea indruma tineretul unui cere de logica
cenaclu de prozatori de extractie postmoderna, demonstrandu-le pagina cu pagina ca
TO este ^i o crestomatie de astfel de tampenii, iar Jean mai spunea Mendebilului §i ca
„Anything goes, totul e bun pentru a pune stapanire pe versatila §i multicodificata
minte umana. Nici un gen de literatura, nici o scriitura nu este complet compromisa,
nici una nu este din principiu superioara alteia. Literatura, ca §i limbajul, nu pot fi
cuprinse intr-un singur joe, ci in nenumarate jocuri fictionale."

* La Coada Calului, mult inainte de a-1 vitriola Lepidoptera postmodernismului
pe Mihai Viteazul, spre a masca lipsa de preocupari unioniste a Autoelitei, se chemau
a§a la Bucure§ti pravaliile de oarecare comert exterior de lux bun pentru cadouri, fiind
instructiv a se compara bunul gust al femeilor, in familiarizarea calda cu Voievodul, §i
brutalitatea conferentiarului. Dar cei ce vor decide vor fi, ca intotdeauna, copiii, dupa
ce pasajul incriminat se va insera langa sadoveniana, deja ajunsa in manualele §colare,
lapa lui Voda, de la Universitatea de peste drum, substituind Scrisoarea III, sa ne
intre bine in cap rasismul ca radiografia de fecala a spatiului mioritic nu ne vine de la
istoria sub vremi, ci de la ADN.

211

* Filmari din unghiuri alese de Lena Riefenstahl. Fluturele, spemiia, sinapsele,
telomeraza... Derutanta trimiterea la lecturi in biologic. Dupa bol§evism, dupa uitarea
kok-sagazului tetraploid, ti se face parca dor, in strafundurile bestiale, de ceva
fascism, unul mistic, psihedelic spre bran, ca al lui Himmler in relaxare. Ca al
Reichului cu nomenclatura drogata evocat de Ion Gheorghe, generalul diplomat, nu
poetul noptilor cu luna pe Oceanul Atlantic peste epave de U-boot.

In esenta, excesul de referinte biologice ne duce cu gandul la un fel de
protocronism New Age, anume „ariozofia" sapientiala a lui Heinrich Himmler, la
cultul intunecat al arianului superior rasial, incercat de nazi§ti in grote, in vechi hale
de castel nibelung, precum §i in marile arhitecturi, inca virtuale, imaginate de Albert
Speer, un fel de geniu negra, arhitectul Fuhrerului, totul vazut din unghiuri ceau§iste
care sa-1 striveasca pe bietul homosap, mai cu seama pe barbaral adus special la
Berlin sa se sperie de maretia noului Reich §i sa nu mai carteasca nici in co§mar
impotriva Stapanirii.

La Mircea Cartarescu, deformarile aduse Casei Poporului pentru a o face decor
pentra evenimentul editorial ca §i-a terminat la Schloss Solitude Manuscrisul, prilej cu
care jertfe§te Puterii Supreme cosmice 2 milioane de capete de bucure§teni,
hecatomba nemaivazuta in literatura textualista §i argumentata doar sub pretextul slab
al Apocalipsei §i sub pretextul tare, dar ascuns, ca e vorba de un popor de hoti §i de
alti pacato^i, sunt deformari de prost gust. Pe de o parte, vedem cristalizarea peretilor,
fara insa a introduce catolice mesaje de vitraliu, deci avem ceva sec, de otel §i
termopan, ca un bloc de birouri pentru inchiriat. Pe de alta parte, se adauga o turla, o
cupola, ce Casa Poporalui nu avea, fiind probabil, incon§tient sau nu, batjocorita
alaturata virtual Catedrala a Mantuirii Neamului, bazata pe conceptia ortodoxa a
transcendentului care coboara, cupola sprijinita de atlanti cu obscene malformatii de
mare interes SS - circumci§i sau necircumci§i. In fine, se mai umple aceasta porcarie
sinistra arhitectonic cu Kitschul Kitschurilor, cu roiuri de fluturi emanati din statui §i,
dupa ce fata Herman, mai vine §i o molie, pesemne sufletul lui Bula, unul dintre
primii impu§cati ai Revolutiei, pe care Mircea Cartarescu, le fondateur du post-
modernisme roumain, in mod evident bine gandit il ignora, fiind o creatie anonima
nemuritoare a aceluia§i popor genial care a dat Akasiei Miorita §i Me§terul Manole.

Pentru toate aceste involuntare omagii intarziate cu vagonul po§ta al trenului
retardat al istoriei Romane§ti, Alergatoralui de cursa lunga, oprit din gafait in fata ei,
Lena sau Leana Riefenstahl i-ar fi scos din po§eta alburie cu care i§i acoperea ostinato
§tiinta suprema, adica «fluturele cu aripi lipite somnoros», cu adevarat eel mai frumos
lucru pe care l-a§ putea vedea §i atinge vreodata, niscaiva cercelu§i din cei mai ro§ii
polimeri, stocati „puntra mai ta'ziu!" baietelului infometat.

* Despre activista de omenie. Descrierea caricaturala a insatiabilei erotic
securiste sau macar activiste Estera-Emilia Hirsch este produsul suprem al realismului
magic optzecist §i vine probabil din trauma psihica rezultata din intaiul orgasm
nemasturbant realizat de autor cu un asemenea specimen, cu Irina, in De ce iubim
femeile.

Nu este insa de lepadat ca explicatie nici imaginarul violent al Romanilor, eel
antifeminist al scriitorilor in particular, manifestat inclusiv prin exclusivismul
„discriminarii femeii ca autor (mereu suportand prezumtia de minoritate)", ceea ce
este mult mai grav decat se vede la prima vedere oftalmologica, deoarece Jacques Le
Rider a demonstrat in Modernitatea vieneza ^i crizele identitatii ca „atitudinea
antifeminista §i cea antisemita sunt produse ale aceleia§i intolerante", ceea ce a §i

212

permis autorului Postmodernismului romdnesc sa se ia de Ion Barbu, care dispretuia
femeile deoarece nu §tiau matematica, de ce radical din minus unu este un simbol
pentru perpendicularitate pe acest univers buclat inflationar, acuzandu-1 ca 1-a declasat
pe adevaratul nostra poet national dupa Liviu Russu, Tudor Arghezi, drept „poet
modernist pentra uzul micilor reporteri israeliti"!

* la uitati-va §i aplaudati cum jonglez eu! Cartarescu este civilizat §i foarte
chirargical, nerezultand de la el morala. Sub influenta formativa a circului de Stat,
Discursul lui - observa cu invidie uzurpatoral Laturi§ - e centrat pe demonstratie in
focarul arenei: lATA CE MARE SCRIITOR SUNT EU!

Sunt pagini de text care nu spun nimic decat virtuozitate fara virtute, pagini de
acrobat pentru Reader, ia uitati-va §i aplaudati cum jonglez eu!

Ceea ce smeritul Deceneu nu-1 consilia pe Decebal sa se expuna romanilor cu
tot ce poate, ca nepedagogul catre cei mai nefericiti elevi, cand preda tot ce §tie.

* Riscul romanului nerealist (oniric, fantastic, fantasy sau jerk) este lipsa de
adevar liric a textului, chiar §i in ilustrarea practicilor muiste. Intelegi mai multe
despre epoca Dej din opera de tinerete presarata prin reviste §i edituri de Petru
Dumitriu, Dan De§liu, Nina Cassian, Ovid Crohmalniceanu, Paul Georgescu, §i sa nu
mai vorbim de acum intruvabilul Omagiu pro-Cea, decat in foarte particularele
suveniruri ale lui Mirci§or, care nu nareaza copilaria copilului universal, locuitor in
Zona Butterfly, aspirant spre Zona Zoster, tipica kitschului fiind individualizarea
netransferabila a problematicii, macar cat la Ion Creanga.

Nu ma satisface a o lovi pe Ester pentru erotica ei, cum nu m-ar satisface sa mi
se nareze in vreun tabloid literar ca un mare scriitor roman bogat n-ajungea la orgasm
decat pe palieral unei monumentale scari hoUywoodiene, sub ochii a zece+zece
pioniere, holbandu-se cum in lumina oranj a scoicii de la intrare se perinda in ploaia
deasa cortegiul istoriei Neamului Romanesc, in timp ce de la etaj, ca asupra unor
trupe in retragere, se varsa oale de noapte, tintind cu deosebire pe §tefan, eel mai
Mare Roman conform sondajelor de dupa asasinarea mitului Eminescian, vina fiindu-i
ca a inaltat cele mai multe laca§uri BOR!

* Chiar §i acest mod de a §lefui din stilul propriu un foietaj delicios introlocand
stilurile altora, atinge mai multe tinte. Prima se refera la cititor, care i§i aduce aminte
cu placere de scriitori mari: Proust (rememorarea, analiza, pana §i travestirea), Joyce
(redus doar la parodierea distractiva a poeziei levantine nimicite dej a de geniul
Eminescian), Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez (mitul chiejnean al
gemenilor, bulgarii incestuo§i mutati de samanta tiganului in Romania neturcita peste
Podul de Fluturi de la Giurgiu-Russe, apoi Bula pe molie la Casa Poporalui, in fine
arta de a se invarti castrist), Ernesto Sabato (subteranele spirituale ale dramurilor fara
pulbere, plus tonul apocaliptic exterminator, cu inovatia totu§i de a lichida
bucure§tenii). Discovery Channel (calatoria in corpul uman ca §i in Universul
ecranizabil, dezlegand misterele sexului). Animal Planet (despre fluturii din Africa §i
Amazonia §i mutatiile lor cromatice in sera globala), Jorge Luis Borges (livrescul
pana la mitul cartii totale in gradina Ghetsemani a fractalilor care se bifurca) §i mai
ales Paulo Coelho, al carui acces comod la extaze preluat de Orbitor ne face pe toti
ni§te osta§i ai luminii gata a-1 slavi orbitor pe Cel care vine de sus pe Intercontinental
in scopul de a ne inalta §i pe noi spre Marea Orbire.

A doua tinta atinsa prin aceasta stratagema este scoaterea Literaturii Romane
din jocul de temporizare de-a latul terenului, obligand-o a se masura cu universalitatea

213

pe la marile targuri de carte, pe baza de joe piramidal implieand varfurile din
nomenelatura Inteleetuala, adiea bueure§teana.

lar a treia este u§urarea muneii promoterului roman sau oeeidental, eare i§i vede
din eapul loeului rezolvata problema prineipala a oriearui eritie, adiea pe unde sa
elasifiee textul, cu ce seamana el, dupa eare sa adauge eli§eul promotional, eu miei
variatiuni, eum ea Literatura Romana, eare a dat pe Cioran, pe Eliade, pe loneseu §i pe
Eminescu, este cam de multi§or in a§teptarea unui Nobel, iar Mircea este eel mai bine
plasat §i eel mai indreptatit sa-1 apuce intrucat seamana cu marii prozatori canonici ai
secolului XX pe care li pasti§eaza.

* Totu§i, nu prea indrazne§te nimeni sa observe ca in 03, Ultimul Mare
Prozator Postmodern euroatlantic se inalta atat de sus pe plan spiritual incat i§i
permite sa exploreze nivelul icaric de unde s-a prabu§it Sarmanul Dionis, ajungand a
re-scrie §i a parodia insagi Biblia , spre marele necaz al tuturor cre§tinilor, Sfanta
Cruce fiind cea mai mare absenta din apocalipsul bucure§tean cand se termina cu o
lansare in sus Cartea Cartilor cartaresciene, pe esplanada de la Casa Poporului,
reamenajata infinit mai gigantic pe baza de metempsihoza, termopan §i cristal liberal,
de arhitectul FUhrerului, Herr Albert Speer.

* Asculti prelungul, necontenitul vaitat cartarescian centrat pe un manelar
pauper sum, insultator pentru rentabilitatea Humanitas, §i te lasa visator sintagma
hysterical realism prin care James Wood catalogheaza pe Thomas Pynchon §i pe
Salman Rushdie, sau macar pui printre „§tiutori" pe amaratul de Maxim Gorki,
doctrinarul amar al realismului bol§evic.

Copilaria, La stapdni, Universitatile mele, Mama... - un precursor cartarescian
de baza, precum Marin Preda din Ana Ro§culet, neamintit de micii no§tri exegeti, de§i
fluviu-romanul Viata lui Klim Samghin, scris nu in ceturile Rusiei ci la Sorrento, nu e
mai putin consistent decat viata Homosapului fara insu^iri vienez, fluviuroman
sovietic marxist rescris in 30 de Alergatorul de cursa lunga, medaliat atat pentru
poezie de Nichi, cat §i pentru proza de Crohu, mai degraba in Travesti, ca un
concentrat, motivul singuratatii, al instrainarii in a§a-zisa „colectivitate fericita" fiind
destul de frecvent, cum observa Plamen Totev, §i in literatura fratilor no§tri de peste
Dunav, posibili candidati Nobel din conurbatia Giurgiu-Russe, capitala in ordinea
Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, pe masura ce Bucure§tiul se va pustii de tot,
inca de pe vremea primarului cartarescian Basescu el devenind impropriu pentru
poezie, fara temple ale cartii, fara cafenele ale luziilor, fara boema §i mai ales fara
centra, poate §i pentru a zapaci drumul intoarcerii lui Mircea Eliade in anul
Centenarului 2007.

* Parodierea miraculosului latino -american. L-au mai incercat §i altii! Toata
proza Epocii Cea este scrisa cu ochii pe ce se intampla literar dincolo de Cortina, in
Occidentul de la sud de Cuba. De ce reu§e§te atat de bine Cartarescu in a scrie 03
aproape ca Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez Toamna Patriarhului §i pe
ici, pe colo cum Sabato, Borges, Llosa, Verissimo sau Coelho?

Deoarece el a invatat sa invete literatura de la un contemporan al lui Nietzsche,
cu destin asemanator, de la insu§i Mihai Eminescu, Poetul nostra National!

Intre mediocra scriitura din Visul-Nostalgia, fara nadejde la Nobel nici cat
provinciala Bunavestire a antibucure§teanului Nicolae Breban, §i orbitoml 01 stau doi
avortoni viguro§i care nu seamana cu nimic, nici in literatura noastra, nici in cea
austriaca: Levantul §i Visul chimeric, adiea maculatorul de exercitii de pasti§e dupa

214

netemperatul clavir al literelor Romane §i maculatorul explorarii laboratorului oniric
Eminescian!

De la a parodia poeme bolintinene, odata cu formarea economiei de piata §i mai
ales cu pulverizarea granitelor intru a publica afara , s-a trecut cam abrapt, prin acea
strunga a confrantarii cu geniul natural al Luceafarului, la a parodia proze nu dupa
Brebanii no§tri, ci direct de la sursele realismului magic sud-american, care din urma
marfa se da eel mai bine, caci Suelin, ca §i Coca, descopera u§or, aici-^a parc-arfi din
Mdrquez, aid din Sdbato, colo din Borges, acolo-§a din Verissimo, ceea ce - alarmant
- la un Orhan Pamuk nu prea ti se intampla, care e §i ramane turc peste tot, de la
prima la ultima pagina, netorturat de imboldul de a se turci.

laca dar de ce Mircea i§i amana serios Nobelul daca nu diferentiaza mai
limpede un brand Cartarescu care sa se preteze la randul lui la a fi contrafacut!

* Teoretic, postmodernismul ne permite sa-1 parodiem pe Mircea insu§i! De§i
practic nu ne va publica nimeni §i nici nu va plati editura promoteri pentru asemenea
produse periculoase.

^tiutoriil De ce nu Veghetorii, daca Mircea i§i declara public dezinteresul
pentru dosarul sau de la Securitate, motivand ca ar crede-n prietenie? (Cum sa crezi in
prietenie printre homosapi? §i de ce nu observi ca numai detinutii politici hartuiti, nu
gi carierigtii, aveau dreptul sa toarne ? Din moment ce societatea li uitase in coloniile
de munca §i in temnite!) De ce n-ar fi nu §tiutorii ci tocmai Veghetorii cei ce fac
posibila Cartea Totala? Caci, in perspectiva ultima a Mantuirii, Veghetorii ies din
umbra, scrie romancierul nostru eel mai postmodern, negativand complet Orbitorul,
semn antemergator ca nimeni nu-§i poate lungi, vorba ceea, „curva de viata ce ni s-a
dat", daca e sa lansam printre tineri o expresie cancerigena pentru un vers Eminescian
cert nemuritor, spre deosebire de lirismul filolo, cert de consum. Or, acest lirism nici
a§a, nici a§a ramane o tinta a nostalgiei atunci Cdnd mor uitarile din noi, cum se
exprima acela§i bine informat §ef de promotie despre necesitatea duplicarii copiei din
Akasia a ADN-lui nostru avariat de radiatia ultravioleta emisa de stele-n tot cerul!

De altfel, cum Providenta cu P mare a generat telomeraza nemuririi ca pe un
mediator octogonal al durerii Fratiei Creatorilor concomitent cu un alt titlu
supersimetric, Expeditia Cap Univers, care nu poate sa-§i propuna altceva decat
a§ezarea capului de citire in Akasia pe documente secrete, se prea poate atunci ca „cel
mai bine vandut autor roman" sa fie nu candidatul la Nobel eel mai bine plasat in
supersimetriile standului antropic, adica Mircea insu§i, ci tocmai eel mai prolific
dintre romancierii §i poetii momentului postmodernist actual, omul de informatii
generic, care tocmai prin contactul profesional cu Akasia, are pentru eficientizarea
postmoderna a bazelor de date nenumarate solutii creative similare arhitecturilor
narative cartaresciene.

* Iara§i despre dublu CD. Ci aproape Totul e redundant. De departe, numai
Nimicul e exact cat trebuie. OZN-ul cu heruvimi de pe Intercontinental §i de pe Lido?
Dar Extratere§trii coboara intre oameni, cartea despre Mantuire a contemporanului
nostru postmodern Pavel Corut, nu e cam tot aia? Leacuri de suflet pentru fete §ifemei
au oare nu au tinta ce-au pohtit §i carticica de pe vibratorul Cocai de pe noptiera, cu
titlu incitant De ce iubim femeilel

Ca sa nu mai amintim de alte sintagme mantuitoare New Age, cum ar fi de
domeniul fantasticului Secretul exploratorilor astrali, Arta creatiei, Viata oamenilor
creatori, care intaresc convingerea ca celebrul autor postmodern Pavel Corut nu
numai „rezista prin cultura" retrospectiv, ci §i submineaza national-comunismul

215

ceau§ist din prezentul etern, cu cifre semnificative de domeniul oniricului , ca Vise de
viata omeneasca (Octogon 68) + Noi vom rena^te dintr-un vis (Octogon 80).

§i nu este exclus, deoarece nu este improbabil, ca tocmai sintagma demna de un
Soljenitin Clanul invingatorilor sa fi Indus in 03 acel sfar^iit bahic, anticipat §i de alti
condeieri profeti, cand ale§ii Revolutiei acced la un paradis culinar portocaliu, dupa
care se purifica ritualic intre interminabilele picioare metafizice ale fantomei, ritual
care tine loc §i de ordalie, de proba a sinceritatii §i de juramant de saracie, castitate §i
supunere in sensul ca tu, cleptocratie, te obligi sa dai cultura la popor, pentru ca sa te
poata controla §i sa-ti spuna: aferim, acum ai ajuns burghezie de merit !

* laca dar, ca mai exista un tip de ambiguitate, din perspectiva de pe Rarau
nemaifiind limpede pentru bibliotecarele cele fute§e de pe culoarele Akasiei cu ce se
ocupa Mircea Cartarescu, daca rescrie el mai rau pe marii prozatori canonici ai
secolului XX sau rescrie mai bine pe prolificul prozator Pavel Corut, eel inca
necanonizat, dar va fi in Epoca de Aur de dupa Marele Cutremur Catastrofal.

* Ajunsa la o prosperitate de nu ai unde parca Siegfriedul, nevisata, e de mirare
ca Romania Epocii Mooye i§i indepline§te Misia Culturala lamentabil, n-ai ce
conspecta §i nici nu e§ti sigur de ierarhia valorilor sub Autoelita. Te duci cu gandul la
ironia ca Romania Regala era atat de productiva tocmai pentru ca in timpul interbelic
era hartuita, amenintata, acea masa critica teritoriala, minimala pentru a fi putere a
spiritului respectata, fiind tot timpul sub un cer apocaliptic.

* Anii de ucenicie in poezia Romaneasca au efecte praxiologice remarcabile.
Un avantaj este ca exaltand poezia de nivel Bolintineanu ca viabila, intare§ti

impresia ca Literatura Romana se putea bine mersi lipsi de Eminescu, justificand
participarea cartarescienilor Radulescu, Bobe, Cezar-Badescu, Lefter §i... Manolescu
la Asasinarea Mitului Eminescian oarecum in folosul altor popoare.

Un alt avantaj, hotarator pentru receptarea 30, este facilitatea ca, in alexia
mankurtilor varstnici §i in incultura Generatiei Pupici de la noi in Epoca Mooye,
pasti§ele §i referintele intertextuale la marii autori universali (Borges, Proust,
Marquez, Verissimo, Sabato, Pynchon...) sunt luate drept cuceriri stilistice de
originalitate §i proprietate Intelectuala inalienabile, absolute.

Invers: in mod paradoxal, aceste imitatii sau surogate maresc acceptabilitatea
externa a textului cartarescian, deoarece este astfel mai u§or catalogabil (cf. „un
heritier de Borges d'Europe centrale") pentru publicare §i vanzare.

* Ceva de spus parazitdnd intertextual. Teoretic, sentimentul ca viata este un
text care trebuie descifrat ca o piatra tombala, ar trebui sa domine existenta lui Mircea
din TO, dar lui doar i se intampla diverse chestii, reale, imaginate sau pseudovisate,
din care nu prea incearca a tnvata ca sa aiba ceva de spus §i altora, pentru a fi citat in
referate de anumiti elevi, iar uneori adesea, necugetand decat elucubratii inflationare
ale encefalului muiat in hormoni sexuali, el nici nu prea are ce zice mai profund decat
Hectora§ al Andromacai. De aici, din a nu avea, spre deosebire de Eminescu, ceva de
spus, vine §i nevoia irepresibila a acestui geniu inaripat de a genera text pe baza de
parazitism pe al altora, ajungandu-se pe nesimtite de la Bolintineanu la Borges §i, in
final, - blasfemia blasfemiilor! - la a da in folosinta textuala Casa Poporului cu
pretentia Lowry ebrietat de a scrie insa^i Biblia, ca Mozart la poalele vulcanului.

216

* Opiniile uzurpatorului Laturi§. A§a cum multi Intelectuali sunt, printre
scriitori, ingineri §i, printre ingineri, scriitori, a§a §i Mircea Cartarescu, ca poet n-are
lirism, e prozaic, n-a luat testul Eminescian, iar proza §i-o desparte de Adevar §i de
real tocmai printr-o hipertrofiere lirica a eului, nefiind convingator, in consecinta,
pentru cititorul avizat, nici ca poet, nici ca prozator, ci ca dramaturg cu un singur
personaj, ca un experimentalist de talent §i ca un ideolog provocator memorabil prin
postromanismul sau extins adesea pana la antiromanism.

La sfar§itul lecturii, nu ramai cu un adevar cartarescian antropologic, universal,
metamorfoza fluturelui fiind doar un Kitsch im Stil des spdten Rokoko-
Postmodernismus, fara lipici nici pentru filozofie, nici pentru teologie, dupa cum
destaratul asta este departe §i de adevarul Romanesc, din motive de exclusivism
citadin bucure§tean de cartier, neexistand receptivitate reala la el fata de suferintele
poporului fara medicamente, in care vede, ca unele din fostele colege de cancelarie
casatorite bogat, doar o adunatura de hoti, de inculti, de urati, de patibulari §i de
nesimtiti, care mai face §i elevi-problema la betie.

§i pentru ca demolarea acestui mit comercial sa fie completa, irevocabila,
merita anticipat ca nici recunoa§tere din partea publicului global nu poate spera la
infinit cine-1 sprijina artificial, dincolo §i dincoace, deoarece pasti§ele lui dupa
prozatorii canonici universali sunt facute inginere§te, cum cereau Ceau§e§tii, ca
autodotare romaneasca, adica ia sa vad cum a facut asta asta, ca sa fac §i eu un text
fabulos la fel, dezastrul final fiind drama romanului nenorocos ca marii scriitori
planetari Gabriel Garcia Marquez, Jorge Luis Borges, Erico Verissimo, Mario Vargas
Llosa raman fiecare Columbian, argentinian, brazilian sau peruvian, pe cand Mircea
Cartarescu nu a dat deocamdata pana in prezent un text Romanesc ca Baltagul, care
sa-1 satisfaca pe canonicul Grama, ci doar o marfa cosmopolita, insipida §i fara drapel,
ca cele contrafacute la mi§to pe vapor, brazdand oceanele lumii.

217

14. Levantul, Capitala de ieri §i conurbatia Giurgiu-Russe

* Acest Las' ca-i bine basarabean de acum vreo 40 de ani nu ma incanta ca pe
Ion Druta la umbra nucului ce strajuie§te prisaca, via, beciul. Suntem la Bucure§ti.

Bunica a trecut prin repetatul refugiu, al ultimatumului §i al ruperii frontului.
Prive§te inca peste Prut. Cei mai frumo§i ani mi-i povestea ca fiind cei de la Glasul
Basarabiei (1913-1915), unde i§i asumase corespondenta §i expedierea
abonamentelor.

Cartea preferata? GHEPARDUL!

* O urbe cu mai mult ieri decdt azi. Impracticabil pentru poezie, pentru un
lirism de simtiri unicat, ci ma§inarie de insailat un filolo infinit generabil, Bucure§tiul
se manifesta inca sub primarul cartarescian Basescu drept un ora§ al memoriei, un
ora§ cu mai mult ieri decat azi din Akasia, maine Capitala Levantului Romanesc
putand fi conurbatia Giurgiu-Russe, spre Podul de Fluturi al careia taraie greierele
Baraganului §i tinde a se orienta §i furnica din dulceata trandafirie, dupa ce la 1 1 iulie
2007 a avut revelatia ca ultima insula a fesenismului in RO-UE a ramas, incremenita
in proiect, tocmai preafericita Autoelita, ca un §oim in tunelul oranj, cu ciocul in
trandafirul populist!

* Noua trebuie sa ne fie mila de omul euroatlantic obez, deoarece el intampina
cele mai mari dificultati in a intelege, global Neamul Romanesc, abstract pe Roman §i
concret pe bucure§tean.

De§i declarat Capitala de avatarul tiz mustacios Mircea Ciobanul §i de culta sa
Doamna Chiajna, nemuritorii ctitori de la Curtea Veche, in scopul recuperarii
decalajului cultural care se casca intre Romani §i italieni, francezi, spanioli,
Bucure§tiul aiesta in ce consista culturalice§te? Apai in Libraria Kretzulescu §i 6
sectoare! Adica inchipuiti-va Timi§oara, Clujul, Sibiul, Craiova, Ia§ul, Constanta, §ase
mari municipii europene dispuse in jurul unei biserici caramizii, fara insa vreo
institutie culturala frecventabila in raza lor administrative !

218

Altminteri, locativ, se vorbe§te de Zona Zoster, Zona Butterfly inconjurata de
tramvaiul 26, §i Zona Maha, dincolo de care se trece direct in pamanturi nelucrate, in
Prerie.

Autoritatea locala a textului din Orbitor sta mai mult in zona civilizata
Butterfly, pe §tefan eel Mare, in jiltul acestuia, dar cu picioarele pe calorifer, §i,
asemeni psihiatrului din Banuiala sau regizorului din Casa de inchiriat de Dimitar
Korudjiev, el tanje§te dupa Zona Zoster a nomenclaturi§tilor de e§alon 2 sau chiar 1,
cand zare§te vreo arhitectura mai rasarita §i prive§te cu oroare mizeria cartierelor ex-
centrice Maha, preria Mediului Rural fiindu-i aproape parloaga necunoscuta cum suge
vitelul §i cum se decapiteaza coco§ul la drum.

* Faptul divers. Neindoielnic, altul poate ca se jeneaza sa-§i declare lecturile:
Borges, Blecher, Kafka, Joyce, Camus, Celine, Bacovia, Arghezi. Sunt, in fond,
lecturi obligatorii. Marea cultura incepand mult periferic fata de ace§ti: cu Preda,
Eliade, Eminescu, Cioran, Dostoievski, Bulgakov, Soljenitin, §alamov, loanid,
Ogoranu, Goma, la care se adauga Sabato cu apocalipsul eel orbitor §i subteranele
sale, Verissimo cu revolta mortilor, Marquez cu realismul magic al fluturilor.

Este halucinant sa gase§ti in discursul autopromotional al lui Mircea nu lecturile
dupa care nostalgeai ascultand Teze §i antiteze la Paris sau Povestea vorbei, ci ce se
traducea bine mersi §i de catre editurile ceau§iste!

Chiar ajungi sa iei in serios teza ca, pentru Autoelita, Revolutia Fututa a fost un
fapt divers !

* Minoritatea majoritara. Date fiind vremurile de bejenie, de§ertificarea
spatiului carpato-pontic-danubian, atomizarea societatii, viitoarele valuri de imigranti
economici din Afro-Asia, §i mai ales precedentul ru§inos cu nechezolizarea in doua
randuri a Intelectualitatii, in Epoca Cea §i in Epoca Mooye, nu prea mai poti pune
mare baza pe natiunea din RO, unde fiecare etnie i§i vede de drumul ei, iar a aduce in
comun obolul la acela§i spatiu cultural comun se poate vremelnic pe la Sibiu sau in
cosmopolita Suceava §i se va stabiliza doar in conurbatia Giurgiu-Russe, Insa nicicand
in Bucure§tiul eel mai impropriu pentru poezie cu putinta, de§i natalitatea
maidanezilor - ultimii lirici - nu va diminua.

Faptul ca nationalitatile conlocuitoare, avand la ie§irea din bol§evism elite mai
bune decat a Romanilor, mai §ovine in sensul bun al cuvantului, nu au luat ele insele
initiativa restabilirii monarhiei §i a unirii Romaniei cu Basarabia, cat est-moldovenii
aveau aceea§i Limba noastra cea Romana §i acela§i imn De§teapta-te, Romdne,
justifies a te gandi ca scrii, in primul rand dar nu exclusiv, pentru minoritatea cea mai
numeroasa §i mai dezorganizata §i singura purtatoare de toate raspunderile, Neamul
Romanesc eel fara de tara, risipit de la Nistru pan' la Tisa §i de la Toronto pan' la
Sydney, adica minoritatea majoritara.

* Daca te uiti cu ochiul pineal la lipsa locurilor de parcare, sau la
imposibilitatea de a traversa, nu incape Indoiala ca e relativ bine, dar noi avem §i alte
probleme la Bucure§ti decat prosperitatea.

Exista un paradox al Epocii Mooye, care poate fi considerat o consecinta
fireasca a excesului nostru de tranzitie. Astfel, este imposibil ca, datorita
bol§evismului, productivitatea Intelectuala a Neamului Romanesc sa fi scazut atat de
catastrofal fata de Epoca Reginei Maria, cand s-au afirmat, fara radio, fara tv §i fara
internet, un numar de personalitati care stau cu cat a putut livra Epoca Mooye intr-un
raport de 100 la 1 §i chiar de 1000 la 1, de nu cumva 10 000 la 1 !

219

De aceea, micile Intelectuale atitudinare nu §i-ar dori a locui in interbelic,
expuse concurentei cu marii gazetari de atunci, cu marii scriitori, cu atata aristocratic
§i burghczic dc merit!

§i tot de aceea, nu s-a facut nimic pentru Luminarea Poporului, nici macar nu s-
a resimtit patru cincinale dericitul de Biblioteca Nationala §i de Biblioteca pentru Toti
ca raspandita carte ieftina subventionata, asigurandu-se astfel Autoelitei privilegiul de
a nu suferi concurenta de la Partidul Cadrelor Didactice, din randul carora se putea
autoalege oricand un tribun incomod, nu ca iconoclastul rilozof Emil Moise, ci ca
modernistul din aria curriculara Limba §i Comunicare, Eugen Lovinescu.

Ipoteza cea mai specifica specificului nostra national este ca de fapt
bol§evismul n-a avut nici o importanta: productivitatea marelui creier Romanesc
conectat direct la Akasia a ramas aceea§i, ca telomeraza!

Numai ca, gustul public fiind indramat spre prostii de substanta P care
paradoxal nu doare, nu s-au publicat deocamdata toate cartile §i toate operele de arta
compuse de la 22 decembrie 1989, ora 12, pana in prezent, la ora 8 jumatate, pe motiv
ca ar fi fost o reactie „elitista" in fata unci fericiri „populare".

* Aceasta carte imprescriptibila, blestemata cu mult inainte de a fi scrisa. Kitsch
orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu, a fost conceputa la
indemnul Dumnezeului Neamului Romanesc al stramo§ilor no§tri de a ne aduce cu
totii obolul la cre§terea calitatii evenimentelor editoriale ale anului, fiind evident
oricarui cititor avizat din ora§ul dunarean al lui Tudor Vianu ca din epopeea
metatextual-parodica Orbitor parca lipse§te ceva §i, pentra umplerea vidului, in siajul
ei inclinat periculos pe-o copastie se mai poate scrie §i surfa mult §i bine.

Ca daco-roman, care ai avut un mileniu de spulberari la perindarea pe aici, cum
la cortegiul istoric demitizat in 02, a salbaticelor popoare mutatoare, tu §tii ca apa
trece, pietrele ramdn, ca pe insula cu statui de pe Rio Guadalquivir, la Cordoba, a§a
ca nu te mai sperie banalitatea barbara ca ni§te putoi scriu cu creta mascari pe
soclurile giganticilor no§tri voievozi §i literati sau pana §i pe splendidele replici in
bronz la Apollo §i Artemis din municipiul de pe Dunare inchinat Soarelui §i Lunii.

* La Mogo^oaia. Fara a te gandi la sfar§itul lui Marin Preda, nu poti sa nu
recuno§ti la sfar§itul lecturii boiere§ti ca TO este minimalizarea Bucure§tiului in
favoarea Giurgiului originar, cu ni§te mijloace minimaliste, precare, net inferioare
inventivitatii cu care academicianul Eugen Barbu i§i macula levantin adversarii,
adesea maaaaaximalizand vina la ordinul Securitatii Partidului.

Paradoxal insa, Levantul, maculatoral epopee, ca §i partile strict bucure§tene din
Orbitor sunt un regres fata de acela§i Eugen Barbu in ce prive§te reflectarea
spiritualitatii romane§ti §i a preocuparilor Intelectuale de pe meleag, mult mai bine
reliefate in Principele la Mogo§oaia decat in toata texistenta Lepidopterei
postromanismului, care ar trebui sa numere pe autoral Gropii ca maestru al sau la cum
se valorifica istoria haiduceasca §i fanariota, dupa cum ii e Fanu§ Neagu §i D. R.
Popescu la realism magic, Nicolae Breban la filozofie §i Dinu Sarara la istoria
recenta.

* Sdngele tineretului idealist de la Baricada. Mai mult, avem norocul unci
Romanii mandre §i prospere ale carei destine tin de la 1 1 decembrie 1999 de hotararea
civilizatiei euroatlantice de a ne ingloba, postmodernizandu-ne cu forta, dupa ce 1-a
citit §i asimilat pe Lucian Boia, istoricul promovat de Humanitas, §i a inteles ca nu
suntem normali din moment ce opunem ideilor blocajele de pe marile artere ale

220

Capitalei. Daca privim din aerostat, pentru prima oara de la divul Traian incoace
suntem pa§alac sau adunatura de raiale. De aceea, atitudinarii i§i permit, qua
nechezoli de speta a II- a, a fi iresponsabili fata de Neamul Romanesc - dinozaur
romantic in descompunere, simpli consumatori ai produselor altora, inclusiv ca
imitatori: „Gandirea postmoderna se straduie§te sa arate, de cateva decenii incoace, ce
nu este in regula cu arta inalta: aroganta, autarhia, elitismul ei, inchiderea in muzee,
indepartarea de viata nemijlocita. (...) Arta inalta a meritat «afronturile» de odinioara
ale lui Duchamp - urinoarul expus pe un soclu in muzeu §i mustatile Giocondei - §i
merita astazi agresiunile nenumaratelor feluri de arta contemporana, din ce in ce mai
«populara» §i mai randomizata. Dar spiritul european al stravechii traditii greco-
iudaice nu se altereaza prin aceste mezaliante, ci prime§te un sange proaspat absolut
necesar."

Adica sangele tineretului idealist de la Baricada, care chiar a crezut ca se bate
cu totalitarismul bolgevic , inainte §i dupa elicopterizarea lui Ceau§escu, inchegandu-ti
zambetul pe buze, daca e§ti un bun Roman: fiindca nu e nimic de ras in aceasta
Revolutie Impu§cata!

lar rezultatul afronturilor, cum ar fi intelegerea teoriei corzilor in sensul rotirii
surasului Giocondei intr-un macrosuras vertical al Romdniei Revolutionare a lui
Constantin Daniel Rosenthal, cat sa-ncapa Iliescu §i Brucan la dansa-ntr-insa, este
dezobi§nuirea tineretului de placuta zabava a cetitului cartilor, cata vreme nu vor fi
scrise in cheia tragica a unui slogan de la MPU: Pacat, pacat de sangele varsat!

* Cu alte cuvinte, viitorul nu este al artei inalte de la Roma, ci al kitschului din
Levantul lui Kusturita, deoarece se vinde mai bine. Ba mai mult inca, a§a cum se
poate demonstra pulimii, cu filmul §i cu documentarul occidental gratis, ca lisus §i
familia sa n-aveau nimic divin, deci trebuie rescrisa Biblia de pe pozitii orbitoare, ale
domni§oarelor de la Public Relations, tot cam a§a, la o meditatie filozofica mai
adanca, se constata ca Insa§i ideea de Mantuire, aplicata intre zidurile Casei Poporului
la o starpitura de homosap, este in profunzimea ei numai Kitsch de circumstanta §i
inca nici pe departe unul de calitate.

* §i in special de bucure^teni. Are 03 un happy-end? Intregirea familiei
Cartarescu, pupicii schimbati, in caruciorul de gemeni marca Shahasrara, de Mircea §i
Victor, nu prea conving de sfar§itul cartii publicul cultivat, fesenist §i manelar, adica
pe nimeni. Poate insa publicul euroatlantic sa slobozeasca un suras malitios, ca se
autopurifica etnic literar apocaliptic Europa de Romani, inclusiv de elitele acestora
reprezentate statuar ca goale pe dinauntru sau cu gargauni din care ies fluturi care
ejaculeaza alti fluturi, in cautarea timpului pierdut §i a spermei de aur!

§i in special de bucure§teni, cati n-au fugit din timp la shopping peste Podul de
fluturi Giurgiu-Russe, proorocit la un pahar de vorba §i rama§ag de insu§i mustaciosul
Eminescu.

* Ce mi^to suna, mdnca-ti-a§! - Mircea Cartarescu lebt in Bukarest!

* Dar ce nasol e in realitate a fi bucure§tean: „Provin dintr-un popor sarac §i
slab educat, victima de secole a coruptiei §i-a faradelegii. Intreaga viata am fost
chinuit de conationalii mei, cum sunt §i azi. In fiecare zi a vietii mele ma confrunt cu
proasta cre§tere, cu mitocania §i agresivitatea celor in mijlocul carora traiesc, aici, in
Bucure§ti, unul dintre cele mai poluate fizic §i moral locuri din Romania. (Articol
pentru revista Internazionale, 23 Noiembrie 2007 care continua remarcabil: Prima

221

lectie pe care-am invatat-o de la democratiile occidentale cand ne-am alaturat lor a
fost ca nu exista vinovatie colectiva. (...)Altfel ajungem la Auschwitz §i la
Guantanamo.)

* Spargerea monopolului metropolitan. Mircea Cartarescu este un produs
unicat al Bucure§tiului, al Filologiei, al Humanitasului, al Burselor §i al Muncii in
Strainatate, a§a ca e greu de reprodus in Tara, fara occidentalizarea Infrastructurii
Intelectuale, un maptex generator de bestselleruri ca al lui. Bine a facut Poliromul ca a
incercat o replica foarte eveniment editorial, prin Mihaela Radulescu, o scriitoare
conceputa pe cu totul alte principii totu§i, centrate mai mult pe mediatic decat pe
rubricuta saptamanala a vreunui ziar!

Altminteri, ca §i in fotbal, spargerea de catre provincie a monopolului
bucure§tean in materie de evenimente editoriale trebuie sa se bazeze la inceput tot pe
importul de personalitati §i tot Poliromul exceleaza §i aici, de§i nu a reu§it cu
fenomenalul pakistanez Salmon Rushdie, se pare, decat sa-1 traduca, inclusiv cu
celebrele sale Versete satanice, nu sa-1 §i convinga sa se stabileasca in dulcele targ al
Ie§ilor cu domiciliul.

* Acel bade palarie noua obligat sa se slavizeze. Uite de ce il percep eu pe
Mircea ca fiind foarte Roman. Pentru ca, intr-adevar, impropriu pentru poezie, ca
lipsit de centru §i de statui la standarde occidentale, Bucure§tiul este precedat de
conurbatia Giurgiu-Russe in efortul cosmopolit de a funda America Dunareana in
Galitia Mare simetrica Marii Galii.

Dar filologii Adevaratei Biblioteci Nationale, ridicata pe temelii nespurcate
bol§evic, la Dunare, cum a lui Tolbiac langa gara pe Sena, nu se vor abtine de a nu
observa ca miracolul istoric care e Neamul Romanesc rezida in ca el se poate
considera mo§tenitorul intregii romanitati latine dintre Venetia, Viltava (Moldau) §i
Valcovul Deltei Regale, rezistand in Carpatii paduro§i ca intr-o cetate, iar imprejur
a§ezandu-se popoarele mutatoare care insa n-au respectat cu sfintenie dialogul
intercultural, deznationalizand tot ce mi§ca, fiind semnificativ paleolingvistic
paradoxul cuman ca numitul nume de familie Badislav provine de fapt ca un fel de
contractie, ca o secusa dureroasa, din, hm, din Badea Slavul , Badea Sandu sau Badea
Alexandru , un bade palarie noua bulgara care a fost fortat sa se slavizeze, din punct de
vedere rasial cu ADN Romanesc get-beget, care insa, din motive economice §i de
rezistenta prin cultura, s-au fost slavizat de co§marul istoric pana la mankurtizare §i
deneintelesul imboldului incon§tient final meganostalgic de a migra instinctiv, dupa
revolutiile lui Korea §i a lui Tudor, spre fluturii mai mari §i mai gusto§i ai slobozeniei
§i de a sluji pana la urma prin geniul inaripat al unui stranepot postmodern
nemuritoarea metafizic Limba Romana.

* Apocalipsul qua Dies Irae va incepe nu la Bucure§ti, din cauza problemelor
de trafic §i de neterminare a Bibliotecii Nationale, ci la New York, unde este sediul
ONU, intrunindu-se in sesiune de urgenta Consiliul de Securitate, minune relatata
poate chiar de securi§tii no§tri §efi de promotie participants Descriind genocidul
complet la care sunt expu§i, din motive textualiste incorecte politico-teologic, odata
tranzitati in textul Orbitor la Casa Poporului, cu catel cu purcel, bucure§tenii,
Fluturele Curcubeu al RO-postmodernismului se refera de fapt, profetic, la posibila
exterminare iminenta a Neamului Romanesc (Redeschideti Auschwitz-ul pentru
Romdni! - Plata Venezia, Roma, 2007), dupa ce spatiul nostru carpato-danubiano-
pontic se va de§ertifica din pricina cleptocratiei incapabile a-1 ecologiza, tot mai

222

numero§i sarmani bejenindu-se an de an §i deranjand la ele acasa tot mai multe
popoare in chiar spatiul lor vital, identificandu-se progresiv Romanul imaginar cu
tapul ispa§itor pentru toate relele euroatlantice datorate de fapt inversiunii artificiale a
valorilor ca §i cum toate valutele ar fi egale cu RON-ul, pana §i maneli§tii fixand
bancnote de alte culori in pliurile acordeonului campion mondial.

* Faptul ca in aproximarea prin extrapolare asimptotica pe baza de ce vedem la
Gaudeamus 2007, putem anticipa la sfar§itul anului Centenarului Eliade-Sebastian
cam 66 666 exemplare vandute de Mihaela Radulescu din Despre lucrurile simple,
carte prefatata de eminentul critic Alex Leo §erban, provenita din acela§i incubator al
periodicului Elle, de unde a eclozat §i De ce iubim femeile, pe cand epopeea
metatextual parodica Orbitor. Aripa dreapta nici nu va sari de 22 222 exemplare,
acest raport strivitor de 3 la 1 este o mare invatatura nicasiana despre ceea ce este in
sine „evenimentul cultural al anului" §i ne invata pe toti ca pana §i Autoelita
bucure§teana mai are de invatat management, precum in fotbalul romanesc la sfar§itul
aceluia§i 2007 avem toti de la fenomenul clujean, Provincia lui Grobei punand serios
in discutie monopolul Capitalei, dar nu §i al Zonei Metropolitane, in ce prive§te
cultura de performanta §i prevestind a otel §i termopan inaltarea conurbatiei Giurgiu-
Russe ca viitoare capitala a Regiunii de Dezvoltare UE Valev, prevazuta §i cu
Infrastructura Intelectuala la standarde euroatlantice.

* Performanta suprema a teologului fesenist care a dat un sens Casei Poporului
§i a facut locuibil Bulevardul care s-ar putea sa-i poarte numele, Mircea Cartarescu,
este sa cutremure Credinta publicului cultivat, propunandu-i o Judecata de Apoi
insolita, in armonie poate cu democratia originala: sunt exclu§i din functiile clasice
ale infrico§atului examen atat Maica Domnului cat §i Christos insu§i, mai ales Sfanta
Cruce e de nezarit, oricat o cauta ochiul incercat al lui Lenin prin hardughia de cristal
bucure§tean.

Avem pe-acolo un Prune care binecuvanteaza, dar nu e lisusul, provenienta sa
fiind extrem de dubioasa: el este fatat de un boschetar care a fost insamantat in cap de
o paienjenita cosmica, Soilie, iar ca sa urce la ozeneul dumnezeiesc se sluje§te de o
molie mare, ca a lui Bula eel impu§cat la Timi§oara, unde se dusese dupa tigari
sarbe§ti §i pachetele de scorti§oara.

La o decriptare mai adanca, vine insa consolarea pentru Revolutia Impu§cata ca
indureratul barbat purtator de placenta §i de prune in craniu, Herman, indepline§te in
Orbitor functii de paza §i protectie, combinate cu functii de protocol, precum
calauzirea autorului catre cenaclul lui Nichi, unde se discuta de Infrastructura Vietii
Intelectuale, Luminarea Poporului §i Emanciparea Cadrelor Didactice, de asistenta
tehnica pentru sindicatele muncitore§ti, de recomandarile de la acestea pentru functia
de indrumator spiritual la cumul pentru exegeza biblica, artefacte, fluturi, gargauni,
taina telomerazei §i a scolopendrei con§tiintei lui Noica.

lata de ce este perfect logica lectura na§terii de la Casa Poporului ca fiind de
fapt adevarata inviere spirituals a autorului Cartii, care simte ca i se apropie sfar§itul,
§i i§i convoaca atunci §tiutorii cum Socrate ucenicii sa vegheze in gradina, Pruncul ce
ne binecuvanteaza de pe molie fiind, a§adar, cu probabilitate maxima, insu§i kir
auctorul Mircea Cartarescu ca maptex pentru o noua opera, sau ca primar general al
Capitalei, autor ce se desparte parelnic de cititorii demolati complet, cu legamantul
romanesc de a-i recompune la viitorul eveniment editorial, poate nu tot la Libraria
Kretzulescu, nici la Laptaria lui Enache, ci la Ciupercaria Levantina din conurbatia
Giurgiu-Russe.

223

* Descentralizarea spirituala la nivel de Zona Metropolitana. Ca orice carte
prin care Capitala tarii tale capata demnitate mondiala, §i lectura TO te constrange sa
prive§ti altfel in jurul tau, mai atent, pentru a distinge trendurile cu adevarat
euroatlantice printre vietile lucrurilor, maidanezilor §i fiintelor umane, care par a
curge in devalma§ie pe canalul postistoriei.

Clivajele §i Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei,
Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului din RO §i DRO in WO,
Monarhia bipartida liberalo-taranista, Reprimarea Bol§evismului, Valorificarea pe un
plan superior a Diasporei Romane, Emanciparea Cadrelor Didactice, Recuperarea
Basarabiei intra indeplinirea Misiei noastre Culturale, iara nu nu pentra a-i exporta
primari, finanti§ti, anali§ti, animatoare sau prefecti, §i Occidentalizarea Infrastructure
Intelectuale dupa terminarea Bibliotecii Nationale de pe malul Dambovitei sunt de
neconceput cata vreme se mai mentine monopolul bucure§tean asupra a ce e bine §i
ce-i rau, precum §i asupra nomenclatoarelor cu cine-i bun §i cine-i rau.

Dar ce sa te faci atunci cand din motive de confort majoritatea
megaintelectualilor no§tri sau a posibililor lor suplinitori sunt bucure^tenP.

lata de ce se cuvine ca cine e con§tient de problema fundamental^ a culturii
noastre in Epoca Mooye, de imperativul privind Clivajele §i Fisiunea Monopolului
Ideologic al Autoelitei, sa procedeze din proprie initiativa §i pe cheltuiala proprie la
implementarea unei strategii de descentralizare spirituala la nivel de Zona
Metropolitana, in sensul de a-§i programa sistematic §i consecvent diferitele actiuni
culturale in care se implica, daca se poate cat mai ex-centric dincolo de Centura, cum
ar fi la Snagov, la Buftea, la Voluntari, la Magurele, la Jilava, la Calugareni, la
Comana, la Giurgiu sau la Oltenita - in perspectiva integrarii regionale europene eel
mai bine plasat fiind desigur spatiul cultural dunarean Giurgiu-Russe, unde ar trebui
de urgenta deplasat in primul rand Targul de carte Bookfest, daca nu §i Gaudeamusul,
dandu-i o coloratura balcanica ce i-ar mari simtitor atractivitatea §i pe plan
international.

224

15. Teme §i exercitii pentru referat, licenta, masterat sau doctorat

* De verificat ca de regula publicul din WO, cu deosebire publicul euroatlantic,
are prioritate fata de amaratii din RO §i DRO. Concret, aceasta regula prooroce§te ca
daca o gaselnita umilitoare pentru Neamul Romanesc, regulandu-i miturile §i
idealurile, invesele§te totu§i pe eruroatlantici sau pe minoritatile conlocuitoare, atunci
ea intra instantaneu in Manuscrisul cartarescian, Chir Auctorele dovedind un curaj
viril de invidiat §i de tot respectul, ca de femeie geloasa, ploie§teanca sau bulgaroaica.

* Tema. Sa se determine daca in
buzunarele de navetist ale profului de
istorie de la §coala 42 din figura, cercetator
privat in psihosomatica abjectiei
Intelectuale, incape doar vol.1 din Ulisele
lui Mircea Ivanescu sau intra §i vol. 2,
identificandu-se totodata care dintre
sportivii adiacenti a facilitat procurarea lor,
negasindu-se u§or nici cafeaua, nici cartile
publicului cultivat in Epoca §antierului
Bibliotecii Nationale. Sa se comenteze daca
dificultatea de a-1 procura a impus
febrilitatea de a-1 citi, cum altii pe Rene Guenon.

* Exercitiu de contestare. Societatile occidentale avansate manifesta o toleranta
totala fata de blasfemie, dovedindu-ne astfel sanatatea democratiei, ceea ce agentii
literari au zis ca nu se verifica in inapoiata-ne RO abia admisa-n UE, expectandu-se
scandaloase reactii nationaliste talibane, care sa mareasca gratuit valul publicitar
pentru 30 macar in anul editorial 2007-2008, confirmandu-se insa numai discursul
autopromotional centrat pe calificativul „ilizibil", nimeni neajungand la p. 420 din 03
din cauza excesului de sare, zahar §i grasimi §i a sentimentului romanesc al
neispravirii.

Totu§i, sa se identifice atunci, numai in comercialul 03, minimum 200 de
atacuri la valorile „romane§ti", clasificandu-le totodata din punctul de vedere al
national-comuni§tilor nostalgici §i banuitori in: suportabile, greu suportabile §i
insuportabile, insumandu-se cat cred ei ca s-a platit de catre agenturi §i alocandu-se
copiilor institutionalizati, sub forma de vechi automobile Lada.

* Exercitiu de contestare. Scrieti un eseu despre 02, explicand de ce dintre
toate minunatiile de la Bucure§ti, nu frumoasa de pica Printesa Marie Alexandra
Victoria s-au gasit de interes literar, ci doar scopitii muscali, luati ca marfa exotica,
picanta, amara fiind jignirea ca §i cum ai relata pe CNN despre Roma in anul
Centenarului Eliade 2007 filmand doar §atrele Romanilor de pe Tibru, dar nu absurda
de-o fi vorba de vreo polemica subtila cu distihul presupus xenofob fara motiv De la
Nistru pan' la mare/ Vin muscalii de-a calare.

* Exercitiu antologic neorollerist. Sa se intocmeasca o cercetare antologica de
metodologie occidentals, exploatand intr-o biblioteca judeteana 7 colectii de

225

periodice, cum ar fi 22, Romania literara, Dilema §i Observatorul Cultural, plus
Romania libera, Evenimentul zHei §i Cotidianul, iar daca e vreuna incompleta,
substituind cu Sfera Politicii, tema florilegiului fiind sa se demonstreze prin citate ca
megaintelectualii romani §i ciracii lor au cunoa§terea Istoriei Nationale bazata pe
autorii occidentali recenti §i pe anecdotica memorialistica superficiala, ca a lui
Argetoianu sau Cocea sau Popescu-Puturi, nu pe frecventarea marilor istoriei Regali,
dincolo de atitudinile de dispret pentru Romania Regala de dinainte de cea fundata de
Vi§inski la 6 martie 1945 remarcandu-se din pacate §i completarea unor informatii
lacunare pe baza manualului Roller.

* Exercitiu nocturn pentru diari^ti. In somnul paradoxal, cand anumite popoare
sunt absorbite in vidanja globalizarii, penisul ne e intotdeauna erect, indiferent de
continutul visului, cum se spune in Orbitorl

* Alt exercitiu nocturn. Estimand ca viata noastra spirituals reprezinta doar o
ampula fragila de un volum abia cat o milionime din con§tiinta fotbalistica de balon
perfect rotund mediata televizionar a natiei, sa se mediteze statistic la ipoteza de lucru
metafizic in sine §i pentru sine, care strabate ca un fir ro§u rigorismul ascetic New
Age din epopeea metatextual-parodica Orbitor, cum ca „patrunzand in femeia pe
care-o iube§ti, ratezi de fapt Marea Patrundere".

* Visul chimeric (subteranele poeziei Eminesciene) („Chimerical Dream - The
undergrounds of Eminescu's poetry "), Litera, 1992. Sa se studieze conotatiile titlului,
in context ceau§isto-terorist cu celebrele canale, pe cand toti anali§tii dezlegau
scenarii §i dedesubturi, precum §i intertextual recitind Eroi §i morminte de acela§i
Ernesto Sabato, a carui parodiere perpetuu reiterata da cheia de apocalips
exterminator pentru 03. Sa se demonstreze originalitatea perceptiei telurice de cartita
sau bursuc sau guzgan a titanului §i geniului, adica Poetul National, abordat de regula
uranic sau neptunic de marii no§tri critici.

Pornind de la directia de cercetare indicata de George Calinescu, anume ca
magia poeziei lui Eminescu trebuie cautata „in adancurile subcon§tiintei lui", sa se
studieze daca nu cumva intentia lui Mircea a fost sa argumenteze rezultatul negativ al
demersului, cam tot a§a cum cosmonautii CCCP au cotrobait in cosmos dupa
Dumnezeu §i nu 1-au gabjit.

* Tema pentru vacanta ortodoxa de Pa§ti. Sa se caute un referat despre
simplitatea tehnologiei clonarii §i un altul despre banalitatea de a multiplica
spermatozoizi. Sa se determine care romantic, Leopardi, Novalis, Eminescu,
Feuerbach sau Engels §i-a notat aberatia hegeliana ca „emisferele cerebrale §i
testiculele sau ovarele sunt acelea§i organe, pe care polarizarea opusa le-a-mpins spre
o functionalitate opusa §i le-a silit sa se diversifice morfologic". In fine, sa se
investigheze daca nu cumva a compara creierul cu testiculele sau ovarele e ca §i cum
ai pune pe acela§i plan de complexitate §i cost microprocesorul §i floapa.

* Exercitiu de documentare. Sunt intr-adevar glandele mamare, la femeia de
casa mirosind a tocana, ca §i glandele lacrimale, modificari ale pielii datorate aceluia§i
hormon, care te impiedica sa percepi ca patrunzand in femeia pe care-o iube§ti, ratezi
de fapt Marea Patrundere intr-un univers cu 1 1 dimensiuni apostolice?

226

* De lamurit daca discursul autopromotional cam liric al lui Mircea Cartarescu
despre gameti §i actul de lectura in doi, seara pe ilizibil, ghicind cititorul in text ca-n
nori, cire§e, mame, omizi §i pietre - mentionand ca un idiot iti poate transforma un
text de geniu intr-un Shakespearian despre istoria orala monolog de idiot - nu se refera
cumva la lecturile pe furi§ ale consilierului Cristian Preda din ganditorul politic, tot
antiliberal ca Fluturele amiral al postromanismului, Mihai Eminescu, presupunandu-
se o rivalitate tipic Intelectuala intre cei doi celebri antiEminescieni simpatizanti ai
pre§edintelui Basescu, care totu§i 1-a desemnat pe amicul Volodea Tismaneanu, ca pe-
un Bellagio dulce sa coordoneze condamnarea bol§evismului, comparandu-se totodata
impresia acestui senator Evenimentul zilei ca 03 e chiar procesul comunismului cu
afirmatia din cartea Echipa de sacrificiu prin care guvernul Petre Roman - Andrei
Ple§u din 1991 zice ca obsedantul proces a fost deja optiunea academicianului
Tudorel Postolache pentru economia de piata.

* O teza de doctorat ar merita §i exegeza infantila a operei Celui mai bine
vandut scriitor roman, realizata de puzderia de referate de pe web. De regula, se cam
face acolo rezumatul unor mici intamplari recenzate cu greu din textul cartarescian eel
sarac in inventie epica. Dar n-am intalnit la previzibilii critici optzeci§ti expirati ironie
mai fina §i subtilitati teribile de genul:

Textul literar „ Florin scrie un roman" il are ca autorpe Mircea Cartarescu, un
valoros scriitor contemporan. Remarcdnd structura acestui text, bazata pe insertie,
secventele inlantuindu-se logic, in succesiunea lor putem considera fara teama de a
gre§i, ca este o opera de valoare, pe buna dreptate inclusa in manualul nostru.

Florin scrie un roman fiind o dracie didactica foarte sugestiva pentru a-1 invata
pe elev sa fie atent mai degraba la jongleriile naratologice ale autorului decat la lumea
generatd de carte §i la cantitatea de adevar uman continuta de aceasta, suparator mai
mare la Marin Preda decat la oricare dintre postmoderni§ti, inclusiv Patapievici, din
care nu a-i ce conspecta, spre deosebire de filozoful conversational Petre Tutea.

De notat totodata ca acest material didactic cartarescian, Florin scrie un roman,
folose§te numai proprietarului, in scop autopublicitar in context canonizant inca din
pubertatea clientului, deoarece demontarea cinic textualista, pana la proteza, a lecturii
la incepatori produce doar greata, e de-a dreptul o dezvatare de a citi $i rumega .

Faptul ca un referat reduce aprecierea operei la inventarul acestor trucuri ne
ingrijoreaza pentru ca explica de ce nu se mai cite§te nimic: Prin toate aceste tehnici
narative §i aspecte postmodemiste, nuvela „REM" constituie o adevdratd
capodoperd a Literaturii Romdne^ti, inscriindu-se in universalitate.

laca dar, ca dupa ce ni 1-a rapit pe Eminescu adica farmecul sfant, dandu-ne in
schimb vreun papuc de curtezana sau vreun dvd porno, Lepidoptera postromanismului
nu se potole§te, de§i vituperata din ce in ce mai mult §i de mai multi, ci e dispusa sa ne
lase §i bibliotecile orfane indiferent cate actiuni ar desfa§ura bibliotecarele, mai rau
platite §i decat profesoarele, in sanul tineretului.

* Tema . Ie§ind din sfera de atractie a grupului de la Paltini§, trebuie sa aspiri
din cand in cand spre Shahasrara §i sa speli multe scutece §i sfinctere de homosap ca
sa poti aprecia, chiar daca te apuca greata §i voma, asemenea versete mai degraba
aritmetice a regula de trei simpla decat lirice:

Pentru cd mintea mea limpezitd brusc §i perversd imi spune continuu cd asta §i
sunt, cd sunt cu adevdrat un oxiur §i cd lumea e cu adevdrat un anus scdrbos §i cd n-o
sd §tiu niciodatd cum e adevdratul univers, adevdrata con§tiintd, adevdrata lumind,
fatd de care ce e aid e o cloacd.

Ill

Dar nu faci decat sa zambe§ti cu anusul, vorba lui Cezar Ivanescu, cand te
gande§ti studente§te la u§a ca e interzis sa interzici. Cu alte cuvinte, depinde prin care
orificiu te uiti la priveli§tea coraptiei §i a ticalo§iei Intelectuale, numai initiatii ca
Herman sughitand, sugand §i sorbind samanta de inger prin ochiul pineal de sub
tatuajul testos, inaugurand Epoca Mooye in plina Epoca Cea.

* Tema de speech. Sa se explice colegilor imaginari, parlamentari sau
academicieni, de ce anume, ca s-ar fi chemat Despre tortionari, Securistul recent sau
Moartea-^i cite^te dosarul, ceea ce a§teptam noi Golanii de la dnii Ple§u, Patapievici
§i Mircea Dinescu, era sa ne dea un bestseller, un Tratat despre Securitate, cu detalii
privind metodele ei, crimele ei, plus o amara meditatie, in milionimea din con§tiinta
nationala care este cartea, privind partea de vina pe care o impart §efii de promotie cu
megaintelectualii pentru decalajul Roman fata de Occident in ce prive§te Luminarea
Poporului sau Emanciparea Cadrelor Didactice.

* Cat o fi contribuit asasinarea in 5 martie 1998 a Mitului Eminescian la
inscaunarea lui Mircea Cartarescu, nici zece ani mai tarziu, pe pozitia publicitara de
eel mai important, ba chiar singurul viabil scriitor roman, candidatul Nobel eel mai
bine plasat? Merita un doctorat in sociologie investigatia asta.

* Sa se spuria ce sunt articolele platite §i sa se dea 256 exemple de editoriale
care nu exprima in presa noastra pluralista nici publicul, nici autorul, nici natura
capitalului roman sau strain.

* Exercitiu de contestare. Dupa bajbaielile ratarii re-scrierii Apocalipsei, de
comparat pe YouTube inexpresivul §i controlatul Cartarescu, ve§nic tanarul care place,
cu adevaratii traitori de viata spirituals, cu Nichita, Tutea, Cioran, Eliade, lonescu,
Blaga §i chiar imaginarul Eminescu, scriindu-se un eseu despre superficialitatea
postmoderna §i tehnologiile textuale.

* Tema. Pomind de la sentinta unui amic al teologului Dan Ciachir, cum ca
„totul este cacat in afara de pi§at", sa se examineze dialogul intertextual al oxiurului
de mai sus cu lichidele contemplate de pe fecala de mai jos, subliniindu-se trei virtuti
ale retoricii excrementiale in mediatizarea internationala a postromanismului:

„Privit la raze X, trupul poporului Roman abia daca este o umbra: el nu are
cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca
un cur, fara §ira spinarii. Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cand i-au
lasat romanii pe daci in formula hibrida straromaneasca, ne-au luat la urina slavii: se
cheama ca ne-am plamadit din aceasta clisa, daco-romano-slavi; ma rog. Apoi ne-au
urinat la gard turcii: era sa ne inecam, a§a temeinic au facut-o. Demnitatea noastra
consta in a ridica mereu gura zvantata, iar ei reincepeau: ne zvantam gura la
Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, §i a§a mai departe, la nesfar§it. Apoi ne-au
luat la urina ru§ii, care timp de un secol si-au incruci§at jetul cu turcii, pe care, in cele
din urma, avand o ba§ica a udului mai mare (de, betiile...), i-au dovedit." (Horia-
Roman Patapievici - Politice, 1996, p. 63)

* Exercitiu de contestare. Prin chiar citatul de mai sus, sa se faca agitatie cu
privire la superioritatea patriotismului dlui Patapievici fata de al dlui Cartarescu ,
avand in vedere infamul capitol Revolutia romdna, o fata de zece metri inaltime din
03, p. 225, care probabil va fi cenzurat de catre Humanitas, de ICR sau de scriitorul

228

insu§i in nolle edltU, unde corteglul Istorlc al inapolerll noastre nu amlntegte nlmlc de
opresorll cu Inlma de pitbull $1 cap de calne , de Imperllle care ne-au supt atatea secole
plbul §1 ne-au tlnut dellberat in intunerlc, practlcand o deznatlonallzare atroce.

De aceea, sa se argumenteze necesltatea de a se sprljlnl dl Pataplevlcl in functla
de director ICR cata vreme nu cunoa§tem nlcl mutra, nlcl calltatlle uzurpatorulul
Laturl§ care-1 va inlocul, cu toate ca antlEmlnesclanul fllozof recent Instlga la unele
banulell prln prlvlleglerea opresorllor din Europa Centrala, neamlntlndu-se nlmlc de
aurlul pl§at habsburglc §1 mal ales de comportamentul bestial al horthy§tllor la
ocuparea Ardealulul cu sprljlnul lul Hitler §1 al lul Stalin - din necesltatea de a-1
proteja via Berlin pe fratU no§trl cazutl in cea mal neagra roble, batutl §1 tratatl ca
vltele, fUnd nevoltl nol a ne Intenslflca la Rasarlt polltlca de Cruclada Antlbol§evlca.

* Tema excrementiala. Sa se argumenteze intr-un dlscurs pe baza de lexlc urban
bucure§tean tlplc ca publlcul tlnta de baza al Autoelltel este eel occidental, cu lluzUle
lul de necunoscator al Gulagulul cl doar al Holocaustulul, exploatandu-se Informatlv
marea performanta a lul Mlrcea Cartarescu de a expllca, cam ca din perspectlva
vremllor lul Brucan de la Scdnteia, e§ecul marxlsmulul la nol nu prln intemelerea pe
ocupatla sovletlca marxlsta, cl prln devlatla romanulul Ceau§escu spre... leglonarlsm,
adlca spre acel nationalism sprljlnlt de poporul inca lubltor de Tara, capabll chlar de
sacrlflcU pentru unltatea sau Independenta el: „... o alta voce, pe care comunl§tll se
obl§nulsera sa o asocleze pan-atuncl mal curand leglonarllor §1 slugollor vechll
orandulrl: proslavlrea erollor neamulul, a volevozllor din trecut, a scrlltorllor claslcl,
pan-atuncl ultatl sau pu§l la Index. . . "

* Tema paradisiaca. Sa se scrle un eseu aprofundat despre Ester, sotla
colonelulul securlst Ion Stanlla, actlvlsta cea ro§cata de la Unlversltate, indragostlta de
Nlchl §1 plstrulata pana-n labll, fara nlcl un dublu cea mal slmpatlca femele cat de cat
futega din Llteratura Romana postbellca , analogandu-se destlnul el flctlonar cu al
§eherazadel, autoarea din o mle §1 una de noptl despre care adevarata crltlca,
postmoderna, nu a determlnat inca esentlalul, noptlle cand avea menstruatle, ca §1 in
Istorle plauzibilitatea nefUnd satlsfacuta decat de Ipoteza unul clclu neregulat. Sa se
comenteze partlcularltatea Esterel Hlrsch-Stanlla de a produce, de a enunta text, de a
genera scenarll erotlce exotlce mal bine documentate decat ale lul Mlrcea despre
Revolutle, jocurl de rol de o Inventlvltate adesea blasfematorle Inegalablla, inaltate la
zenltul creatlvltatU. Sa se subllnleze alcl genlul el simulant, adlca inarlpat orbltor prln
macularea a cate ceva sfant , lar la anallza din perspectlva slmbollca sa se examlneze
pe baza de supralnterpretare daca nu cumva Scrlltorul a descrls fara sa vrea tocmal
modul in care Securlstul, Cenzorul sau Stapanul eel Nou fute insa§l Llteratura
Romana, lar aceasta abla a§teapta, intr-un dellr foarte productlv, sa l-o traga din toate
pozltUle.

* Tema postunionista. Sa se comenteze intr-un eseu de eel mult 20 de randurl
propozltla de ma jos:

Refuzand net sa ia Basarabia cea oferita ca pe tava de inimo§ii unioni§ti din
stdnga Prutului, Romania Epocii Mooye merita pe deplin sa piarza §i Ardealul, sa se
descompuna ca uitata lugoslavie.

Sa se demonstreze apol, in spirit pozltlvlst, ca la Judecata de Apol de la Casa
Poporulul, nlcl nu poate fl adusa de mascatl, in carne obscena, creler §1 oase
„Romanla", care e un concept moale, cl doara numal nl§te concepte tarl, lesne

229

masurabile prin numaratoarea la urcarea in bou-vagon, cum ar fi expresiunea „clasa
politica in carda§ie cu clasa intelectuala a fomiatorilor de opinie".

* Tema distractiva. Avand in vedere ca mai exista CIA §i un fel de KGB §i
Mossadul §i serviciile vecinilor sau ale altera, precum §i incontrolabile nenumarate
structuri de informatii §i manipulare private, §i ca avem multi profesioni§ti pensionari,
sa se intocmeasca intr-o biblioteca municipala, Bibliografia generala a materialelor
care par pldtite, strecurate in paginile presei noastre culturale cotidiene sau
hebdomadare, de la materialul dubios §i culinar despre terori^ti cu virtuti extraterestre
al Romdniei literare de imediat dupa desfiintarea pedepsei cu moartea, pana la
Gaudeamusul 2007.

* Exercitiu de contestare. Sa se demonstreze ca in anul de jale 1998, lichidarea
cultului Poetului National Mihai Eminescu s-a compensat, ca erotism indragostit,
pentru Autoelita, cu placheta Floarei Tutuianu Libresse oblige, al carei efect
intertextual de crava§are lunga, este fulguranta iactanta a geniului inaripat gi aproape
obligat de a-§i innobila prin origini polono-evreie§ti princiare §i Mirci§or pe taticul
mic nomenclaturist, banateanul Costel Goanga.

* Desigur, Mircea simte ca e neconvingator, ca niciodata nu va putea combate
iubirea de Tara a Romanului, stima lui pentru voievozi §i scriitorii clasici, se
enerveaza §i atunci abandoneaza demonstratia, multumindu-se, ca un fotbalist dupa
ratare, sau ca la nunti dupa episodul pirotehnic, cu a asocia obscenitati cretine
Ceau§e§tilor, ca Ea i§i acoperea textual pizda - un cuvant foarte urat de origine ori
cumana, ori bulgara - cu po§eta sau la p. 276 ca „... in locul organului care-a dus
faima ciobanilor no§tri pe toate meridianele lumii («Este pula ciobaneasca tipul pulii
Romane§ti», recita Dumnezeu, cu patos, inceputul singurei noastre epopei nationale
terminate vreodata), Tovara§ul a indicat, drept organ central al doctrinei sale, limba."

Tema : Scrieti un eseu pe tema consimtamantului informat, bazandu-va pe
innoirea cartaresciana a lexicului lasciv intr-un univers inflationar guvernat de
principiul antropic.

* Exercitiu de contestare. Sa se consulte la Institutul Goethe ni§te carti cat cea
mai mare Enciclopedie a Romaniei, intocmite unde exista Infrastructure Intelectuala,
din ce-a facut stapanul lui Eckermann zi de zi, de la na§tere pana la nemurire.

Sa se intocmeasca incepand inca de pe acum, o cronologie similara pentru
Fluturele postmodernismului romanesc, utila §i strainilor dupa innobelarea lui.

Dar cei mai ca§tigati vor fi veleitarii, cand ar constata cam cat timp §i pe unde §i
cu ce finantare trebuie sa umbli departe de Tara, ca sa scrii trilogii cu securi§ti de
omenie §i cu activi§ti care au crezut in Marx.

* Exercitiu publicitar. Sa se demonstreze ca epopeea metatextual-parodica
Orbitor este eel mai bun roman din literatura romana a ultimelor cinci decenii,
reliefandu-se ca e construit din fractali, adica din superbe forme geometrice infinit
autosimilare, pe scheletul refacerii cuplului uterin Mircea - Victor in postistorie, din
perspectiva unei antropologii de natura cuantica.

* Cine nu observa ca tara nu e plina de moschei, nici de izbe, macar sa citeasca
§i sa constate la calatorul prin Bukarest und Stambul, germanul Richard Kunisch, eel
cu faimoasa legenda a Luceafarului, adica a Fetei din gradina cu fluturi levitand intr-o

230

sperma de aur, mirarea acestui zeiss obiectiv de cdte reguli au impus Romdnii
turcilor, tindndu-i pe pagdni cu moschei cu tot dincolo de Dunare chiar §i in
conurbatia Giurgiu-Russe, ceea ce §i explica de ce au migrat Badislavii ma-sii lui
Mirci§or din robia balcanica otomana din Muntii Rodopi spre slobozenia
subcarpaticd datorata eficientei cand cu sabia, cand cu teapa, cand cu §paga, a
voievozilor Neamului Romanesc, nobila Doamna Chiajna platind adesea bani grei
turcilor pentru eliberarea unor astfel de harnici cre§tini §i horticultori.

§i a se observa cu legitima mandrie patriotica performanta rezistentei
Romane§ti ca Partidul Muncitoresc Roman sub Dej a fast constrdns sa aplice
programul politic din 1956 al studentimii §i tineretului generatiei Nicolae Labi§,
intaiul poet postmodern Roman, efectuand reforma curriculara cu diminuarea ponderii
limbii §i istoriei ruse, ridicand cenzura asupra clasicilor Literaturii Romane, reducand
cotele in agricultura §i fortand pe Hru§ciov sa accepte retragerea Armatei Ro§ii de
ocupatie, nu putin contribuind §i respectul pe care eroii Razboiului Sfant i 1-au inspirat
lui Stalin insu§i pe teren propriu, cand s-a pomenit cu Armata Regala Romana
defiland la Odessa, la lalta, in Caucaz §i pe strazile Stalingradului, respect caruia
datoram mai ales restituirea Ardealului!

* Tenia de documentare la Biblioteca Nationala. Cauta carti document, cum ar
fi Miodrag Milin - Timi^oara 15-21 decembrie '89, Intreprinderea Poligrafica Banat
1990; Costel Balint - 1989. Timi^oara in decembrie, Editura Helicon 1992; Nicolae
Durac - Nelini^tea generalilor, Editura M.P.S. 1991; Marius Mioc - Revolutia din
Timi§oara a§a cum a fast, Editura Brumar 1997; Titus Suciu - Reportaj cu sufletul la
gura, Editura Facia 1990, precum §i cartea perena a Marianei Conovici, E un inceput
in tot sfar§itul, Editura Casa Radio, cuprinzand secvente din fluxul mediatic al acelor
zile uitate, evenimentul editorial al anului antiEminescian 1998.

Fie prin extragerea posibilelor cronologii ora cu ora, fie prin imaginea despre
Revolutia Impu§cata infiripata la sfar§itul lecturii, fie prin simpla contemplatie §i
intuitie sensibila, sa se evalueze dimensiunea inovatiei cartaresciene §i rolul ei in
abaterea reconstructiei postmoderniste imena Revolutia Fututa de la ceea ce ar fi
putut sa fie realul configurat de aceste marturii - SINGURA REVOLUTIE DIN EST!

Sa se demonstreze apoi ca realul artistic poate fi mai semnificativ pentru
agentul literar strain decat realul istoric §i sa se scrie o replica de blog daca ne mai
invata Literatura ceva!

* Tema pentru cartier. Apreciind superlativ 03 §i estimand ca viata noastra
literara reprezinta sub o milionime din viata intermediata televizionar sau nu a natiei ,
sa se verifice pe un e§antion de prieteni §i cunoscuti reprezentativ daca nu cumva 90%
din cititorii obi§nuiti, respectiv 95% din profesioni§ti, nu tree in 03 de pagina 42 in
lectura continua §i nu citesc pe sarite, adica randomizat, nici 24 pagini.

Sa se evalueze apoi expectanta paradoxului roman ca Trilogia obligatorie
Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu sa ajunga a fi mai
citita cu timpul decat TO, confirmandu-se ipoteza de lucru initiala a palavragelii,
acasa, la serviciu, la club §i la tembelizor, numai despre carti necitite efectiv, din
moment ce nimeni nu ajunge la infama pagina 420.

* Exercitiu de documentare. Sa se caute intr-o Biblioteca judeteana colectia
Adevarul pe 1990, unde poveste§te Cristian Tudor Popescu din familie de la el cum la
o cearta a stricat tata radioul §i apoi 1-a reparat, comparandu-se cu scenele tensionate
din familia celuilalt mare prozator postmodern, Mircea Cartarescu.

231

Sa se verifice totodata in ce masura scriitorii care mai publica in fosta Scdnteie
au inteles ca sarcina lor nu e sa faca politica, ba nici macar sa arbitreze civic ca cei din
revista 22 a GDS, misia lor fiind culturala , cum ar fi convenit §i tandemului Hiescu-
Brucan.

Dar tinerii optzeci§ti doimai§ti §i amatori de cinemateca din colectia simultana
Contrapunct pe 1990 sunt ei de acord? Ce are fiecare in cap? Care este pozitia lor?

Tema cu grad sporit de dificultate. Sa se investigheze folosind istrumentarul
sociologic clasic din tavite renale influenta benefica asupra moralul clasei noastre
politice pluraliste a editorialelor cartaresciene, primele cetite vinerea de baronii cu
apucaturi masochiste.

* Tema . Sa se obtina o sponsorizare de la Stapanul eel Nou intern sau extern §i
sa se realizeze o investigatie bibliografica de calibrul unui masterat, numarandu-se
cate pagini de carte, plus echivalentul lor prin ziare, s-au dedicat derapajului legionar
§i cate colaborationismului bol§evic, de la 22 decembrie 1989 pana la 1 1 iulie 2007, la
lansarea 03 la Kretzulescu. Sa se traga apoi unele concluzii privind oportunitatea §i
seriozitatea demersului, punandu-se in paranteza influenta factorului financiar asupra
fenomenologiei spiritului §i evitandu-se consideratii subiective de genul cate carti
inteligente. Sa se compare statistica finala cu estimarea inceputurilor, cate
antilegionare, cate antibol§evice.

* Tema . Conectati intr-un comentariu praxiologic atmosfera ca de
inmormantare din casa parintilor Naratorului, extrapoland acest realism-scepticism
din 22 decembrie 1989 televizat spre succesul garantat al carierei afara , bazate pe
salvarea nu colectiva ci individuala doar numai decat a megaintelectualilor no§tri.

Argumentati deontologic, daca va da cardul, initiativa scriitorului §i autorului
Mircea Cartarescu de a emite direct sau indirect judecati de valoare despre istoria
Neamului Romanesc, inclusiv despre Marea Revolutie din Decembrie 1989, pe ce
bazandu-se? Pe conceptia sa filozofica solipsista, reie§ita din placerea solitara de a
declara despre sfantul televizor ca „nu sunt obi§nuit sa privesc in acest acvariu, caci
lumea are ca granita pielea mea §i nimeni nu-mi poate spune ceva nou." (03, 252)!

* Indulciti urmatoarea imprecatie: Ci numai cine va ramdnea frate codrului
Romanesc, Idnga Beethoven, Michelangelo, Eminescu §i Christ sa mai poata fi
credincios sie§i, mai crezdnd in poezie, in sanctus, in lacrimi ale dragostei curate, in
a te jertfi democratic pentru Tara, in a avea mila de populatie, lumindnd-o, §i in a
gdndi §i ceva de spus nu numai de scris, de omagiat §i de vdndut.

* Exercitiu. Sa se abordeze fictional, folosindu-se pervaziv de §apte ori vorba
„inebranlabil", imprudenta unui Intelectual vazut de popor ca un la§ sub ceau§ism §i
sub iliescianismul pre-european de a scrie cu ironie de „nobilul nucleu de disidenti §i
opozanti ai regimului" (03, 424).

* Exercitiu. Cu ocazia Revolutiei, unui din crainicii TV §i-a facut mea culpa, fie
§i formal, inainte de a tranzita la promovarea fesenismului, dar gestul a fost supra-
mediatizat, nu 1-a uitat nimeni.

Nu cunoagtem ceva similar din partea Intelectualitatii, recunoagterea vinovatiei
de a nu sluji in Epocile Dej si Cea clasa muncitoare, poporul, ci puterea!

232

Sa se investigheze literar daca nu cumva tocmai aceasta felix culpa favorizeaza
ru§inea ca in Epoca Moo se practica nepedepsita la noi atat de zgomotos macularea
voievozilor, a Poetului National, a carturarilor exilului.

* Tema . Avand in vedere ca exista popoare pe cale de disparitie a caror clasa
politica in complicitate cu aia Intelectuala tale din pib bugete infinitezimale pentru
Luminarea Poporului §i nu excludem nici ca fundatii particulare sau diferite agenturi
sa bage preponderent mai mult, sa se proiecteze un experiment imaginar prin care sa
se poata decide in dilema daca un megaintelectual s-ar preta sa puna botul sa se
exprime intr-un anumit fel comandat de stapan, respectiv daca e posibil ca sa se
traseze de catre ni§te particulari straini, unei mari natiuni, insele directiile culturale pe
termen lung la ce sa se gandeasca toti care mai publica ce scriu.

* Exercitiu de recuno^tinta. Cititi pe roluri §i ascultati cum suna nepocit
postmodernist, un text normal, corect romane^te, extras din Marturiile asupra unui
veac zbuciumat, lasate noua, de§i nu le meritam, de profesorul psiholog cu ani buni in
prietenoasa America §i 16 in Romlag, Nicolae Margineanu:

- Sunt suflet din sufletul Neamului meu, a spus Co§buc. §i la fel, desigur, sunt §i
Rebreanu §i Blaga. Cu atat mai mult Eminescu. Cu totii insa, Eminescu §i Blaga in
special, exprima §i sufletul Europei §i al Epocii lor. Fara raportarea la Lume §i Timp,
viata §i opera lor nu pot fi intelese.

- Istoria Neamului nu au facut-o totu§i lichelele, ce au servit toate regimurile
politice impuse de puterile straine imperialiste, care-§i deschideau in acest mod calea
pentru a ocupa in cele din urma tara. Ci au creat-o Mircea eel Batran, §tefan eel Mare
§i Mihai Viteazul care i-au aparat cu indarjire - §i nu cu oportunism - hotarele. Au
scris-o apoi Korea, Tudor Vladimirescu, Avram lancu, Simion Barnutiu, Nicolae
Balcescu §i alti viteji §i demni ai Neamului care s-au sacrificat pentru el, ca §i
Me§terul Manole pentru ridicarea Manastirii de la Arge§. Pilda lor au urmat-o sutele
de mil de soldati care au luptat §i au cazut pe campul de onoare pentru intregirea §i
reintregirea hotarelor in primul §i al doilea razboi mondial. Fapta lor a fost urmata §i
de aproape un sfert de milion de alti fii ai Neamului, care au infruntat ocupatia
stalinista ajungand in lagare §i in inchisori §i murind o buna parte din ei din cauza
ororilor lor, fie in timpul detentiunii, fie la scurta vreme dupa terminarea iadului ei.
De aceea istoria va retine numai jertfa lor in slujba Neamului, nu §i oportunismul
celor care au dezertat de la aceasta datorie.

- Mai intai, in timpul detinerii trebuia sa fii atat de ocupat, incat sa nu mai ai
vreme ca sa te gande§ti ca e§ti la inchisoare, iar daca in cele din urma, vrand nevrand,
ajungeai §i la con§tiinta acestui gand, atunci trebuia sa crezi ca in doua saptamani eel
mult te a§teapta libertatea. Drept conditie prealabila, era insa con§tiinta curata, ca ti-ai
facut datoria §i nu ti-ai batut joe de Neam, de oameni §i de tine.

* Tema. Sa se studieze psihanalitic §i retoric pe text, la structurile de adancime,
unde spatiul §i timpul se confunda hermeneutic intr-o zarca interpretabila ca fiind
Purgatoriul, daca in cazurile megaintelectualilor Patapievici gi Cartarescu rolurile nu
sunt cumva inversate . Adica Patapievici, romancier nepublicat, lanseaza sintagme
inubliabile §i impardonabile, maiestrite argheziano-barbugist, cum ar fi „cadavrul din
debara" sau „radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei", pe cand Ultimul mare
prozator postmodern euroatlantic e imbatabil in tesatura de enunturi §tiintifice, care ne

233

face pe toti din ni§te critici simpli glosatori, cum ar fi „totul pe-un fir de praf in
mi§care browniana prin inconcevabilul univers".

Demersul e cu atat mai promitator cu cat s-a spus pe la tembeliziuni ca, inainte
de a-§i descoperi vocatiile filozofice, domnii Liiceanu §i Ple§u ar fi fost buni de dat la
Teatru, mai ales ultimul fiind supradotat ca recitator Eminescian, ceea ce ne face sa
visam ca nu e prea tarziu, ca in regia antiEminescianului scenarist Razvan Radulescu,
sa ne ramana pentru Posteritate §i pentru cand Neamul Romanesc nu va mai fi,
interpretarea canonica pentru Caldura mare pe Sapientei, cuplurile celebre de pana
acum nesatisfacandu-ne prea extraordinar, ca gandire sapientiala indeosebi despre
cum se pune cruce.

* Tema. Sa se demonstreze ca Literatura Romana este nefunctionala pornind de
la studiul de caz ca ce s-a intampla - nimic! - daca nici o editura n-ar mai publica
vreme de trei ani autori romani §i mini-librariile noastre s-ar umple cu carte importata,
eventual tradusa.

* Exercitiu pentru demagogul tdnar. Sa se scrie un referat in care sa se
demonstreze ca Autoelitei, apropo de kkt, fecala §i demitizari, nu de norodul caruia-i
suge pibul trebuie sa-i fie ru§ine ci de intunericul in care 1-a tinut aproape 4 cincinale,
cat profetise Brucan.

* Exercitiu de contestare. Imitand notatia morala a dlui Ple§u,
supradocumentarea de brand Patapievici §i discursul de boier serios al lui Mircea
Dinescu, sa se conceapa §i sa se expulzeze 30-35 de pagini dintr-o carte virtuala, de
preferinta audiobook, intitulata in spiritul nu neaparat optzecisto-sexualist al §colii de
la Targovi§te: Ce fateta a icosaedrului Securitdtii am contemplat noi din colegiul
CNSAS.

* Temd. Sa se citeasca pe roluri, cu intonatie textele de mai jos de pe forumul
Observatorului Cultural dm 13 septembrie 2007.

MIHAI: In presa culturala trebuie sa inceteze laudele de§antate §i pupincurismele.
Mircea Cartarescu e un autor care a ratat, a gafat, a vulgarizat, a folclorizat §i a uitat
sa scrie normal. „Aripa dreapta" e eel mai mare e§ec al lui Cartarescu. Autorul abia
mai poate sa scrie editoriale - altceva nu §tie - §i acelea foarte, foarte slabe, pe linia
pro-Basescu, hotarata de Liiceanu pentru toti autorii Humanitas.
ALESTA: Nu va fie frica! Cartarescu e genial, iar voi sunteti ni§te frustrati. E genial!
Sunteti contemporani cu eel mai mare prozator roman al tuturor timpurilor §i voi stati
ca blegii. Ru§ine! Cartarescu este un Mutu al literaturii romane! Mandriti-va cu el,
faceti multe interviuri, invitati-1 sa scrie permanent in „Observator cultural",
comentati-i toate cartile. Cine e Bianca Burta-Cernat pe langa Cartarescu?
NICIODATA fatuca asta n-ar mai trebui sa scrie in NICI o revista; e un monument de
rautate.

VASILE: E aberant ce scrii §i ar trebui sa te culci. Bai, Alina, ce ti-a placut in „Aripa
dreapta"? Du-te la filmul lui Mungiu §i ai sa vezi acolo ce inseamna viata §i moartea
In timpul lui Ceau§escu. Mungiu e formidabil, Cartarescu e plicticos §i urechist - el n-
a trait dramele de atunci, 1-a tinut Manolescu in brate pana in 1989, iar acum 11 tine pe
genunchi, ca pe un copil retardat, Liiceanu. Amandoi se plang de conspiratii, dar cine
sunt cei mai bogati intelectuali romani? Cartarescu §i Liiceanu! Pe prostia §i tacerea
noastra ei se imbogatesc.

234

* Sociologia familionului. Fara a se defini Autoelita, dar tinand cont de
realitatea structurala ca viata noastra Intelectuala a ramas mult in urma cuceririi celei
mai de pret occidental a celei politice - pluralismul - conservand ea, chiar daca
delimitandu-se de Codul eticii §i echitatii bol§evic, monodiscursul unei autoritati
morale centralizate solar orbitor, sa se investigheze intr-o cercetare sociologies de
masterat sau doctorat antropologia relatiilor de rudenie, culturale §i universitare,
subliniindu-le eventual §i pe cele de prietenie sau de ba§tina, la nivelul tuturor
megastructurilor noastre spirituale, mai ales cine a carui Heidegger, Guenon sau
Kierkegaard sotie este §i, din ce in ce mai relevant statistic, transmiterea ereditara a
unor privilegii institutionale prin care se suge pibul poporului.

* Tema. Despre Ester, sotia colonelului securist Stanila, activista cea ro§cata de
la Universitate indragostita de Nichi, fara nici un dubiu cea mai simpatica femeie cat
de cat fute§a din Literatura Romana postbelica, sa se investigheze daca nu cumva i§i
are o geneza interioara interesand biografia autorului ei. Cercetarea va avea in vedere
coincidenta ca in exceptionalul bestseller De ce iubim femeile, in povestirea „... A
lovely little Jewish princess...'' naratorul vine de la Auschwitz sa chefuiasca la
Cracovia §i una dintre femeile din localul evreiesc li aminte§te de o iubire de prin
1986, cand a murit Noica, cu o fata superfemela din Bucure§ti, pe care o chema tot
Ester , emigrata insa la Haifa §i doar auzita intamplator la BBC relatand in Razboiul
din Golf cand a trimis ni§te rachete spre ea Saddam ingrozind CNN-ul cu ma§tile
antigaz precum armele chimice ale generalului Chitac pe timi§oreni §i bucure§teni.

Instructiv fiind aici, ca postmoderni care concepem literatura nu ca Eminescu
drept vehicul pentru ceva de spus ci ca caserola pentru un text de vandut, ca Dan
Brown sau Paulo Coelho, cinismul cu care avatarul Lulu Caldarescu apasa pe clapele
memoriei evenimentelor mediatice din mana de crieri a gloatei, din aceea§i caserola
estetica putandu-se gusta §i marcarea sfar§itului postmodernismului la 1 1 septembrie
2001, ca o declaratie de iubire pentru SUA, pentru cine biruit-au in Razboiul Rece,
inaugurand postistoria musulmano-chineza.

* Tema. Sa se scrie o nota explicativa din care sa rezulte de ce in 03 §i in 30 in
general, predomina doar binomul gloata-Ceau§escu, pe cand viata de partid atat de
bine cunoscuta de megaintelectuali, nu prea apare deloc, ce sa mai ceri ceva despre
monstruozitatea ei!

* Tema. Sa se bage pe enginele de scotocire de la cele 7 periodice mai
intelectuale - 22, Romania literara, Dilema, Observatorul Cultural, Romania libera,
Evenimentul zHei §i Cotidianul -, wordul „Basarabia" §i, daca la unele nu se gase§te
aproape mai deloc sau nesemnificativ statistic, dupa caz sa se comenteze, evitandu-se
insa vorbele mankurt §i autocenzura. Mie, amu, la Dilema §i Observator imi da vid!

* Pentru faptul ca Epoca Mooye §i-a serbat de curand majoratul, deci poate fi
judecata §i uite ca, din start, e limpede ca ea nu poate justifica la capitolul Misia
Culturala a Neamului Romanesc de ce e o epoca de kkt insignifiant fata de cei 22 de
ani ai Romaniei Mari Regale, cine are a raspunde?

Cine are a taluza §i orna cu borduri peste borduri autostrada ce va lega
Tiraspolul de sediul NATO de la Bruxelles?
Mister!

235

Poate ca tocmai de aceea 03 se incheie cu caderea in sus, cu fuga elicopterista,
a produsului spiritual §i uman guruit de Omul Durerii, de Herman, pe cand lansarea
din 1 1 iulie 2007 se bazeaza pe astutia goebbelsiana ca va ofer pentru fiecare din dvs
cate o carte, prin care va veti descoperi propria personalitate tot a§a ca cand scanati cu
privirea afi§e electorale gandind ca medicul de familii n-are decat un singur pacient,
pe dvs; e aici o jumatate de carte, cealalta jumatate fiind in mintea dvs, eu ma spal pe
maini cu apa de Pont pentru consecintele cuvantului scris, daca ajungeti la pg. 420.

* Mu§catura la un colt de cotitura §i oligopedagogia. Sa se investigheze intr-o
monografie best-seller in trei tomuri, exploatand intr-o biblioteca judeteana 7 colectii
de periodice, cum ar fi 22, Romania literara, Dilema §i Observatorul Cultural, plus
Romania libera, Evenimentul zHei §i Cotidianul, iar daca e vreuna incomplete,
substituind cu Sfera Politicii, ipoteza postmoderna lichidatorista ca la coltul de
cotitura din 2 iunie 1997 cand s-au cutremurat Tricolorul, ca un trident, de Tratatul
de la Neptun de postaderare la Pactul Ribbentrop-Molotov, clasa politica §i
Intelectuala din RO exprimandu-§i, fara vreo lacrima pervaziva, dezinteresul
inconcevabil pentru Romanii §i teritoriile de peste Prut, s-a produs istorice§te o
discontinuitate, o biluta de gaura neagra pentru Autoelita.

Pentru ca aici s-au savar§it ca experimentum crucis Mu^jcatura din idealul de
Romanic dodoloata, desfigurandu-se pe vecie, reie§ind astfel in evidenta carentele
muncii noastre civice latratoare in materie de umanism, deoarece se simte dureros §i
paradoxul ca in Epoca Mooye am ajuns de-de-de-de maidanezul sau cainele qua
caine, e mai bine protejat dulaul in Romania decat omul, cu deosebire la Bucure§ti!

I pak, pe mute§te, pe nedeclarate, Autoelita, atingandu-§i obiectivele
institutionale, adica stabilindu-se pretutindeni in teritoriu Intelectualul dominant , in
loc sa inceapa dansa pe cinstite Procedurile de declarare a falimentului ei tehnic, s-a
folosit de pozitiile de prestigiu castigate mai degraba in scop autopublicitar pentru
nomenclaturi§tii ei decat in scop de presiune asupra derapajelor cleptocratiei, dupa ce
rezistenta de strada s-a dus dracului, prin Legarea Diavolului poate pe o mie de ani,
nefacandu-se, din egoism §i infatuare, nici Luminarea Poporului, nici Emanciparea
Cadrelor Didactice din oligopedagogia mizeriei.

§i a mai avut §i la§itatea de a nu anunta soldatilor ei armistitiul, capitularea!

236

16. Corul promoterilor acopera pe al exegetilor, zambi Serenus Zeitblom

* Tara noastra. lau in mana, sedus, o carte scoasa la ICR, in 2006. Pe coverul I,
Floarea Tutuianu, Libresse oblige, pare a din spate figura o doamna inca nedezbracata
penetrand ni§te tu§e in culori fundamental de drapel, iar pe coperta IV §i in Precizare
la p. 6 ni se explica la deruta titlul opusului ca fiind un joe de cuvinte intre Tzara §i
Tara!

Marturisesc ca Eu, exersat sub totalitarism la
lectura printre randuri, am chit initial cu totul altfel
enuntul T(z)ara noastra §i m-am distrat copios: Tara
noastra = Tara noastra („tara" = defect fizic sau
moral congenital, cusur, meteahna, deficienta care
atdrna greu) §i nu mi-a dat prin gand absolut nici o
asociatiune cum ca aceasta „transcriere hatra", hm, ar
avea de a face prin ceva cu bicicleta papala sau cu
dadaistul nostru de la Zurich! Ceea ce e de-a dreptul
suspect, pentru ca eram odihnit, beam apa §i abia ma
intorsesem din ora§ul lui Joyce §i al lui Soljenitin, ni gai
ni triste, iar problemele de baza ale Romaniei pot fi
abordate aleatoriu cum o fi dadaistic doar de
megaintelectuali incompetenti, care e o disonanta
semantica semnificativa.

In schimb, formula Ruxandrei Cesereanu „a fi chirurgi prin cuvant ai tarii
noastre", prezenta pe coperta §i in Precizare, este remarcabila, fecundanta, §i ma
intreb daca nu cumva Mircea insu§i, colaborator la volum alaturi de Angelo
Mitchievici, §tefan Borbely, loana Bot, Paul Cernat §i alti eminenti universitari
publici§ti, precum a intrupat gaselnitele textualismului scornind §tiutorii, tot astfel va
fi inventat §i chirurgul chirurg cu-doua-mame carele-n Orbitor. Aripa dreaptd
chirurgind Eroul Necunoscut deruleaza patapievician carnatul de excremente al
Istoriei noastre de la Hamangia pana-n prezent.

De notat ca dl Cartarescu participa la aceasta cercetare a stereotipiilor
prejudecatilor doar exprimand un fel de solidaritate ca intre chirurgi, republicand
Sentimentul romdnesc al isteriei (Cf. Baroane!, Humanitas 2005), de fapt al
mitocdniei in care supravietuim, savuroasa fiind aceasta re-scriere a lui Slavici
antiunionistul:

- Nu-mi pare nici bine, nici rau ca sunt roman. Uneori regret ca nu m-am nascut
elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca a§ fi putut sa ma nasc ugandez.

* Marea dilemd cu Elvetia, care-i numa' un pare de la o frontiera la alta, dupa
doua luni de §arm, de confort §i de sterilitate, fiind ca te vindeca pana $i de scris , ci
nefiind nimica de facut sau barim de reglat, ajungi de duci dorul satului nostru de pe
deal §i de pe vale, §i in general al matricii stilistice bazate pe determinantul umor
negru, precum §i pe sentimentul ugandez al neispravirii, sulemenit in fiecare
dimineata dupa obiceiul oriental.

* Carturar, Clarvazator in Quasari, Cititor Unic spre care converge seria
§tiutorilor, lector insatiabil, un fel de Serenus Zeitblom fiind, eu am vazut intotdeauna

237

Capitala lui Mircea Ciobanul §i a Doamnei Chiajna prin prisma unui colorat
municipiu borgesian cult, bazat pe biblioteci frecventate de un public cultivat §i
divers: Biblioteca Centrala de Stat, Biblioteca Centrala Pedagogica, Biblioteca
Parcului de Cultura §i Odihna Ci§migiu, Biblioteca Pedagogica din Zalomit a carei
desfiintare o cere acut oligopedagogia Epocii Mooye, bibliotecile in limbi straine in
frunte cu Biblioteca ARLUS a Intercontinentalului, bibliotecile de cartier, Biblioteca
Centrala Universitara care a ars fara ca 03 sa se constituie intr-o elegie pentru acest
Giordano Bruno Roman Regal, Biblioteca Facultatii de Fizica, Biblioteca de carte
veche profilata pe Cuno§tinte §tiintifice Energetice §i Nucleare din turnul CSEN eel
cu model atomic planetar de la Magurele, de la inaltimea paradisiaca a caruia
Bucure§tii se vad ca o fecala in forma de balta, turn de filde§ §i carte veche la
marginea Purgatoriului, unde-mi incruci§am, la fi§ierul cu scaun rotitor ergonomic al
bibliotecarului borgesian, pa§ii melancolici cu ai unuia dintre cei mai avizati interpreti
ai postmodernitatii blocajelor noastre, Biblioteca Academiei RSR de pe Galea
Victoriei, bibliotecile particulare ale amicilor §i ale prietenelor mele borgesiene §i
altele, nemaivorbind de cate librarii, care pe atunci erau ale noastre §i in demnitate
tinute la acela§i rang cu alimentarile, textilo-incaltamintile §i fero-metalele.

De fapt, primul meu contact cu postmodernismul intr-o biblioteca 1-am avut
inainte de intalnirea din Militari a lui Mircea cu securista Irina ca sa faca din motive
literare pentru prima oara sex, demonstrand fatalitatea colaborarii intime cu
Securitatea ca pe o derivata a integralitatii conditiei umane readymade.

Pe atunci, Biblioteca Municipala Metropolitana Mihail Sadoveanu din strada
Nikos Beloianis avea la raft oarece carte straina deja, cum a fost §i cu a lui Kurt
Vonnegut ro§-albastra cartonata Breakfast of Champions, With Drawings By The
Author, unde frunzarind randomizat am dat de o reprezentare sex-spirituala This was
where babies came from foarte abstracta, dar care era o mostra de libertate de dincolo
de Gortina.

Imprumutand-o acasa, m-am izbit intaia oara de efectul de sinceritate,
inchizand ochii dinaintea acestui text orbitor, antepostmodernist §i seducator, cand am
meditat pana la revelatie §i climax la urmatorul pasaj:

„The world average was five and seven-eighths inches long, and one and
one-half inches in diameter when engorged with blood. Dwayne's was seven inches
long and two and one-eighth inches in diameter when engorged with blood.
Dwayne's son Bunny had a penis that was exactly average. Kilgore Trout had a penis
seven inches long, but only one and onequarter inches in diameter.
This was an inch:

IIIIIIIIIII

Harry LeSabre, Dwayne's sales manager, had a penis five inches long and two and
one-eighth inches in diam eter.

Cyprian Ukwende, the black physician from Nigeria, had a penis six and seven-
eighths inches long and one and three-quarters inches in diameter.

Don Breedlove, the gas-conversion unit installer who raped Patty Keene, had a
penis five and seven-eighths inches long and one and seven-eighths inches in
diam eter."

238

Nu caracterizarea caracterelor prin aceste lungimi m-a impresionat profund cat
- in fond logica - plierea textului ca un man§on asupra autorului devenit unul din
actantii naratiunii, comportandu-se ca un membra activ:

„My penis was three inches long and five inches in diameter. Its diameter
was a world's record as far as I knew..."

Dintr-o data textul observam ca are un derapaj, de la real catre fabulos §i poate
spre oniric §i halucinatoriu, solipsismul cartarescian restrangandu-se §i el la cat se
intinde filozofic pielea.

§tiam cate ceva despre puritanismul american opresiv §i am inteles imediat ca
era prea devreme la 1973, cand abia aparea Arhipelagul Gulag, sa vorbe§ti sexualist
cititoarelor tale despre propriul tau penis, fie el §i deformat manierist, sa il descrii pe
larg §i in lung, cu toate stracturile sale, atat diacronic cat §i sincronic! Dar
potentialitatea acestei figuri retorice m-a siderat, §i atunci, §i in ziulica de azi, cand
dupa o nedreapta afundare a ei in subteranele incon§tientului pedofil, mi-a revenit in
con§tiinta, mo§ita de pataraniile lui Mirci§or, §i mi-am reamintit de ce literatura lipsita
de griji i§i permit altii, unde postmodernistul pica pe postindustrial nu pe preagricol ,
iar Intelectualitatea obeza nu are de acordat asistenta tehnica taranimii §i clasei
muncitoare contra burgheziei ro§ii nomenclaturiste, ceea ce mi-au confirmat §i
prietenii mei de peste Atlantic.

* Imaginea lui Eminescu la noi a picat in noroiul stradal din cauza calitatii
proaste a criticilor §i istoricilor literari, a filologiei §i filozofiei in general, a
invatamantului superior in oligopedagogia noastra lipsita de biblioteci occidentalizate
la zi, postromanismul fiind o intelegere fetigista a postmodernismului euroatlantic , o
autonimicire a valorilor istorice §i culturale, o mankurtizare excentrica §i gratuita din
proprie initiativa, neceruta de vreun Stapan, o criza identitara artificiala §i ridicola
cum numai primii no§tri activi§ti rurali scarbeau pe desantatii cincizeci§ti de pe
tancuri, atunci cand intelegeau ei, cetind Scdnteia lui Bracan, sa-§i demonstreze
tipator, deci cu instinct autopublicitar, fidelitatea fata de pahrtid, denuntandu-§i
morozovic parintii drept chiaburi care mai §i uneltesc atatand la un nou razboi.

Nu avem in prezent nici o personalitate care sa reprezinte macar o catime de
15% din clasicul Regal George Calinescu. In plus, promoterul e mai important in
Epoca Mooye decat exegetul, deoarece numai el §i pamfletarul pot spera a fi bine
platiti sau ospatati sau voiajati. De aceea, aparitia unui Maiorescu azi, cand se permite
tembeliziunilor orice, §i a unei critici de directie, orientand canonic literatura in
interesul Neamului Romanesc, n-ar conveni in primul rand scriitorilor in§i§i, ale caror
venituri ar fi mult mai mari daca viata noastra spirituals ar fi dirijata dintr-o casa
conspirativa care doar ce §i-a schimbat Stapanul §i satelitul prin care comunica cu
baza.

Proba preeminentei interesului autopublicitar dupa 2 iunie 1997 fata de functia
civica, §i chiar fata de functia de ecarisaj Intelectual in oligopedagogia noastra a
Autoelitei s-a vazut orbitor §i s-a consemnat de catre observatorii culturali, peste zece
ani, la sondajul final Zece Mari Romani, cand din incultura, ace§ti bine platiti
universitari ai no§tri n-au protestat nici unul cand, la teveu, la maxima audienta, a fost
inscenata mu§catura cu internarea abuziva la psihiatrie, din motive politice, a lui
Eminescu , §eful de promotie coordonator fiind expus oprobiului public ca calau al
ocupantului habsburg. Cine? Care §ef de catedra? Tocmai criticul Titu Maiorescu eel
invocat de amatorii criteriului estetic!

239

* Dovada pentru concluzia ca in 03 avem un text de supus abordarii ideologice
este ca cea mai buna interpretare este a bol§evictonului Vladimir Tismaneanu:

„Romanul surprinde exemplar iluziile celor care, precum tatal personajului
principal, au crezut candva in demagogia socialist-egalitarista a regimului, oameni
care au imbrati§at, cu pasiune romantica, miturile centrale ale sistemului: rolul
conducator al partidului, sacrificiile necesare constructiei utopiei unei societati fara
clase, §antierele tineretului, colectivismul §i solidaritatea ca valori inspiratoare ale
unor mereu renascute energii morale. (...)Nimeni nu a examinat cu mai multa
acuratete decat Mircea Cartarescu mecanismele degradarii Intelectualilor-lachei din
Romania lui Ceau§escu, capacitatea acestora de a se injosi pana la totala aneantizare a
coloanei vertebrale.'XEvenimentul zHei, 18 iulie 2007)

Este evident ca mai fiecare amator de beletristica postmoderna are un tatic care
a avut iluzii, care A CREZUT, dar al lui Mircea a crezut rau de tot, feciorelnic!

Limitele criticii cartaresciene a bolgevismului sunt $i limitele criticii lui din
Raportul Tismaneanu.

Despartirea capitalismului nostru de comunism seamana cu despartirea
ceau§ismului de obsedantul dejism.

* Automankurtizarea. Prietenia intoarsa de Volodea lui Mircea exclude la un
excelent cunoscator al istoriei demolarii bol§evismului obiectia: dar antilichelele unde
erau? Care nu se va mai striga niciodata, in obnubilarea acum nubila mankurt ca de
mu§catura din 1997 punandu-se-n protap alte interogatii minim morale cum ar fi ca ce
e mai grav pentru mantuirea ta, sa-i pupincure§ti pe Ceau§e§ti sau sa-i demitizezi pe
Eminescu §i pe §tefan eel Mare, asigurand astfel pe neprietenii Unirii de dezinteresul
Ribbentrop-Molotov al Intelectualilor no§tri automankurtizati pentru tribulatiile
basarabenilor cum ca sa revina la patria muma, ajunsa ma§tera prin violul bol§evic §i
prin mankurtizarea Sapientei.

* Magarii, §menuri §i mi§ma§uri. Postmodernismul poate fi de trei - trei trebuie
sa fie! - feluri: a) parodic sau doric b) textualist sau iconic gi c) ideologic sau beotian .

Ca umorist, Cartarescu a reu§it in Levantul ridiculizarea momentului
Bolintineanu de evolutie a lirismului Romanesc, dand insa chix cand a trecut la
Eminescu, un damnat, un ecor^eu, pe care, ca §i pe Blecher, nici macar nu-1 poti
mangaia, cum observa §i Nichita interzicandu-ne sa punem mana, fiindca „poetul ca §i
soldatul nu are viata personala".

A trecut atunci Cel mai bine vandut scriitor roman, nu de bunavoie, la a parodia
in proza traduceri din latino-americani §i nu fara uimire a constatat dupa 01 profitul
publicitar ca agentii literari il pot prezenta ca inrudit cu ace§ti consacrati, de nu §i cu
Proust, Pynchon, Salinger, Sfantul loan al Crucii sau Sfantul Nifon, Episcopul
Constantianei §i al Bibliotecii din Alexandria! N-avea de ce sa nu continue pe pista
asta. in ce prive§te textualismul, Mircea 1-a interpretat narativ ba ca totul e text, ba ca
tatal lui fictional care-1 maltrata rau, muncitore§te, e §i el parte din pagina, iar la
parodierea Apocalipsului din 03 a convocat tot neamul de §tiutori din toata trilogia,
numai pe mine ca Cititor Unic nu. Treaba lui! Mie mi se pare ca astfel de gaselnite cu
bold atentionand ca e§ti in text, bey, nu in realitate, ii taie lectorului cheful de reverie-
n zabava §i il dezgusta de la citit.

Ce ma deranjeaza ca un cui in pantof este doar postmodernismul ideologic,
virulenta acestuia, fara termen de comparatie §i eventual admiratie decat din categoria
Porunca Vremii sau Lupta de Clasa, mai ales ca transpare din ea incredibila.

240

ru§inoasa, paralizanta incultura a megaintelectualilor no§tri in domeniul esential al
Istoriei Romanilor - de altfel singura explicatie pentru coltul de cotitura din 2 iunie
1997, cand am cedat cui o vrea sa-i ia, fara vreo lacrima sau explicatie pentru popor,
fara referendum, Romanii de peste Prut, ca pe ni§te orfani sau maidanezi ai nimanui.

Pe sofismul ca americanii au ca§tigat Razboiul Rece deoarece erau perfecti,
postmodernismul ideologic bazeaza tot felul de magarii, §menuri §i mi§ma§uri. lata
numai cateva:

• desfiintarea canonica a tuturor scriitorilor neoptzeci§ti, incepand de la
Dosoftei §i sfar§ind cu Nichita Stanescu, in profitul Celui mai bine vandut
scriitor roman, nici macar in al tuturor optzeci§tilor;

• asasinarea Mitului Eminescian umpland vidul cu Mitul Candidatului Nobel
eel mai bine plasat, ascunzandu-se publicului larg ca primul poet
postmodernist a fost Nicolae Labi§, dupa cum intaiul prozator - Marin Preda;

• re-scrierea literara a teoriilor politice ale lui Patapievici privind inconsistenta
de fecala a Istoriei §i a Culturii Romanilor, n-ai ce exporta, ceea ce pica
perfect pe orizontul de a§teptare al agentilor literari occidentali ai
Lepidopterei postromanismului §i depreciaza ICR;

• batjocorirea in consecinta, de catre un pui de mic nomenclaturist din bloc de
securi§ti, a Revolutiei Romane, descriind de pilda mini-baricada privata de la
Athenee Palace din perspectiva narativa a filajului , nu din aceea, fireasca, a
tineretului idealist care voia sa se jertfeasca democratic pentru Tara;

• sfaramarea simbolurilor voievodale unioniste §tefan eel Mare §i Mihai
Viteazul spre a masca agresiv lipsa de preocupari patriotice a Autoelitei, altele
decat profitul autopublicitar §i institutional, ratand pana §i Luminarea
Poporului, daca nu prin Emanciparea Cadrelor Didactice macar prin
Occidentalizarea Infrastructure Intelectuale, incepand cu Biblioteca Nationala
„Mihai Eminescu" de langa bigul Unirea §i filialele ei judetene.

* Nostalgia autocenzurii. E o problema, aceasta nostalgic de a te autocenzura,
ca inainte, aceasta spaima ca vei fi stigmatizat in nu §tiu ce baze de date, pe
calculatoare din RO, DRO §i WO, deci ca vei fi atacat dintr-o vila conspirativa cand
ti-e lumea mai draga, de un sistem de dimensiuni inumane, intins in aval peste tot
viitorul epocii fara amor, Epoca Mooye, sistem racordat pana §i la Akasia! Cartea asta
de impresii de lectura voia sa se cheme: PAREREA MEA. Kitsch orbitor §1 geniu
inaripat: Nobel-ul romanului Cartarescu. Era o formula modesta §i pa§nica, des
auzita prin cluburi, pe la emisiuni §i adesea utilizata pe forumuri: parerea mea!

Vine insa prietenul eel bun, biofizician, §i-mi observa, §i ii sensibilizeaza §i pe
altii, ca suna ca dracu, ce ti-e Parerea mea ce ti-e Lupta mea, seamana a Mein Kampf,
domnilor, s-ar putea interpreta, sunt observatori din Tara §i strainatate... §i marele
carturar cu vizibilitate care trebuia sa-mi scrie cateva cuvinte corecte politic pe ultima
pagina - in sensul ca garanteaza el ca aceasta carte i§i merita banii! - dintr-o data se
eschiveaza, face stanga-mprejur, imi propune solutii „mai bune", imi indica alti
promoteri, te apuca §i rasul, zau a§a, ca pe T. O. Bobe vazand umbra lui Schiller §i
amintindu-§i, la Schloss Solitude, cum arata sinistra statuie de la Ateneu a lui
Eminescu, aia cu tatele ei erecte, ilustrand gandirea sapientiala New Age aplicata
Epocii Mooye cum ca erectia nu poate fi privita sub speciae aeternitatis intr-o
Romanic subnutrita.

241

* Cred ca in genere 03 este o carte cumparata de la Diverta sub teroarea
discursului promotional, frunzarita, neghicita §i uitata in raft pe principiul infantil
„past'am puntru mai ta'ziu!", cu marele avantaj ca o marfa proiectata postmodern
pentru lecturi de tip randomizat nici macar nu poate fi criticata, fiindca interlocutorul
e ca liceanul caruia ii vorbe§ti de nadir sau de Cotul Donului, nu §tie la ce te referi.

N-am gasit in nici o promotie sau recenzie, nu mai vorbesc de abordari cat de
cat exegetice, §i pe nici un forum, dupa cum n-am auzit vreun cunoscut sa exprime,
vreo reactie la §ocul ca in 03 de o parte e gloata, antibol§evica prin programul
revolutionar ca sa fie §i la noi bine, ca la toti galitienii perestroiki§ti, iar de cealalta
Costel Goanga, activistul de omenie pretin cu securistul de omenie , gazetar agricol cu
ochi de fecioara, chipurile compatimind cu poporul, indurand cu portbagajul agricol
plin, acelea^i lipsuri, disident care §i-a ars carnetul PCR la Revolutie presimtind ca va
primi unul nou de la FSN §i ca se vor implini profetiile banglavite ca va veni un
Capitan sa scoata tara din nevoi.

* De ce copilaria moldoveanului Ion Creanga, eel propus a fi izgonit din
manualele §colare pentru ca nu i se intelege, chipurile, lexicul sau universul rural, de
catre plozii supermarketului §i ai cleptocratiei, poate fi acceptata ca fiind a copilului
universal, iar cea din 02 a lui Mirci§or nu?

Pentru ca eruditia sateasca §i bunul-simt taranesc i-au permis humule§teanului
sa se opreasca la amanuntul semnificativ , ca §i clasicul Marin Freda, pe cand
hiperrealismul cartarescian retine toate banalitatile §ocante, dar puerile.

Dar ce este foarte rau este banuiala permanenta a cititorului ca e tras pe sfoara
din motive de self-advertising, de creare a unui portret de piata invariabil.

Datele copilariei sunt ale unui pui de nomenclaturist din cinul al treilea, care sta
in blocul Banalitatea Raului, printre vecini lini§titi, intesat de securi§ti §i de fotbali§ti
de la Dinamo, ba chiar §i de scriitori, putandu-se plimba meditativ pe paradisiaca §i
invidiata Alee a Circului cand vrea mu§chii lui sa se uite la carnivorele captive.

Mizeria imaginata o fi acceptand-o Suelin, fiica pilotului criminal erou Charlie
Klosowsky, sau cititorii nascuti odata cu Orbitorul, pentru ceilalti fiind de neconceput
ca un gazetar al revolutiei agrare, ca Costel Goanga, sa nu-$i fi putut el aranja pe la
lAS-uri gi CAP-uri portbagajul plin pentru frigiderul plin pentru matul familiei plin!

* Partile genezice §i exotice ale TO par traduse din autori straini , pagini intregi
de mae§tri ai realismului magic, uneori rumegate prin prozatorii de pe Area lui Noe, §i
are pofta cine le consuma, iar unele aspecte vor fi criticate abia cand vom fi europeni
deplin. Atunci vor aparea cititoare protectoare ale animalelor care vor spumega de
indignare nu doar antipedofila, ca ni§te Furii, informate ca la Tantava, macondianul
sat cu o comunitate care se drogheaza cu seminte de mac (scena care ne aminte§te
noua elevilor de paradisurile artificiale ale lui Ch. Baudelaire §i ale lui... Mircea
Eliade, daca e sa te iei dupa presa noastra megaintelectuala), paparudele erau date
tiganului ursar {bear trainer) sa le violeze, ba chiar gi ursului!

Or, e o neintelegere: nu de chinuirea sau macularea ursului e vorba, ci de
intentia bucure§teanului de a manji cu chinoroz un frumos obicei poporan.

* Tehnic, problema carierei literare este a investi in publicitate ca-n pamper§i, a
lua banii de la pro§ti, cu ajutorul promoterilor - care te alerteaza sa nu scapi aceasta
carte , ca §i cum, epuizandu-se, editura n-ar slobozi alt tiraj ! - §i sub bata filologilor
specializati in a le pune preventiv pumnul in gura carcota§ilor, nu analizand ideologic
daca este Cored Romdne^te mesagiul, ci aprofundand doar „unele" aspecte, pe baza

242

de ultimele carti de critica importate (publicitate mascata!), reie§ind absurditatea
oricarei contestari adresate gloriei Amaicalitului.

Nenorocirea romaneasca fiind ca nu se investe§te neam in Infrastructura
Intelectuala, in bibliotecile pentru speciali§ti §i pentru cititori, in Emanciparea
Cadrelor Didactice cu creierii scaldati in hormonii oligopedagogiei, ci doar in proiecte
de haita. Li se iau adica paralele fraierilor nu numai prin cumpararea benevola a cartii,
ci §i prin altceva: prin pupincurism sub diverse forme la adresa cleptocratiei, de la
care vin subventia, felia piberata, onorurile, exportul §i alte avantagii.

Intre 1989 §i 2007, mai ales dupa anul antiEminescian 1998, Apelul catre
lichele a devenit caduc, 1-au luat inapoi . A aparut o rasturnare copernicana de
paradigma, ca de dialectica de la Hegel la Marx, tinzand asimptotic in inconcevabilul
univers la ce nu gandeai, la slugarirea lichelelor daca au capital: a aparut intrebarea ca
ce e mai rau, sa-1 fi pupincurit din carierism §i lacomie pe Cea sau, benevoli ori foarte
interesati agenti de influenta ai Dezunirii, sa ne postmodernizam pe Eminescu §i
§tefan eel Mare - adica tocmai pe simbolurile adoptate de basarabeni pentru exaltarea
Misiei Culturale la Marea Neagra.

* Revolutia Romdna a inceput in august 1989 la Chi§inau. Interesant fiind
totu§i a ne lamuri cum s-a facut ca Autoelita nu a explicat la popor, intr-un studiu
limpede asumat, de ce anume trebuie sa-i abandonam noi Romanii, pe Romanii de
peste Prut bolgevicilor §i sa n-avem dreptul de a participa la diplomatiile de care
depinde viitorul Romanilor de pe Nistru. (Se pot antologa consistent luarile de pozitie
ale Intelectualilor no§tri impotriva recuperarii macar a Basarabiei!) In cinismul Epocii
Mooye, e limpede ca un prim motiv va fi fost saracia acestui public, lipsa de
atractivitate a Basarabiei ca piata de carte . Dar pentru al doilea motiv, ca doua trebuie
sa fie, e obligatoriu a-1 urmari pe eminentul §i influentul critic antiEminescian Chivu,
cum pune el problema in Romania literara, nr. 38, 29 septembrie 2004, intr-un mod
care exclude a se complica Institutele noastre Culturale cele luxoase sau politica
traducerilor, de asemenea piberata, cu propaganda pro Basarabia §i Bucovina:

„Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar daca poti intelege mecanismul
de generare, functionalitatea §i tipul de receptare nationalist-festivist-patriotic al
acestui lirism neopa§optist, intr-o societate care inca trece prin constrangeri istorico-
politice ce genereaza o criza identitara la nivel national."

* Este evident din aprecierea de mai sus ca avem nevoie nu numai de
Luminarea Poporului ci $i de Luminarea Autoelitei de jos in sus, in scop - de nu s-ar
fi fini^at istoria, ai zice - postmaoist reeducativ , deoarece tine de lipsa de eruditie, de
librarii romane§ti §i de intelepciune a nu observa ca versuri ca cele de mai jos, parca
din multimea manifestantilor culese, de liderul Generatiei basarabene unioniste
Grigore Vieru, nu sunt „idioate" ci doar poporane , precum adesea, cele mai profunde,
ale lui Eminescu:

U§oara, maica, u§oara,
C-ai putea sa mergi calcand
Pe semintele ce zboara
Intre ceruri §i pamant.

In priviri c-un fel de teama,

Fericita totu§i e§ti

larba §tie cum te cheama.

243

Steaua §tie ce gande§ti.

Sau, mai limpede, intr-o re-scriere maiaskovita a idolului postmoderni§tilor,
Tudor Arghezi:

In mine a lovit strainul

De Pa§ti sau Denii.

Dar incoltitu-m-au bezmetici

§i moldovenii.

Ca nu suntem romani strainul

Pe-a lui o tine.

§i-ai mei mai tare-1 cred pe dansul

Decat pe mine.

Basarabie cu jale,

Basarabie,

De pe deal §i de pe vale,

Basarabie!

„Incalcita-ti este viata",

Basarabie!

„Ca graul ce-1 bate gheata",

Basarabie!

* Ne-am dumirit! Nu exista decat o singura explicatie pentru paradoxul
rinoceresc ca mai toti megaintelectualii Autoelitei au abandonat, fara lacrima sau
explicatie, pe romanii de peste Prut disperarii §i bol§evismului: decalajul dintre
nivelul presupus perfect sincronizat cu America postindustriala §i postistorica, al
literaturii desantist-lunediste de la Bucure§ti, §i versurile „idioate", primitive, de brand
pa§optist, naive, epigonice in sens Eminescian, pe care le scriau §i le mai scriu poetii
basarabeni, cari in loc sa ajunga sa slugareasca lichelele cleptocratiei daca au cu ce
plati serviciul prestat, au reu§it sa atraga poporul de partea lor, sa-1 lumineze §i sa
impuna Imperiului Sovietic nu numai grafia latina, ci §i limba romana ca limba de
Stat, Revolutia Romana debutand in august 1989 la Chi§inau, iara nu cand a aflat
Mirci§or de la ma-sa fictionala din 03 despre Revolutia Timi§oarei, nici macar
personal de la radiourile occidentale - teama astazi de a marturisi ca le frecventa sau,
mai grav, nefrecventarea lor atunci fiind egal semnificative.

* Nimeni nu pretinde Autoelitei umilinta de a-i declara pe Vieru §i Lari
scriitori mai importanti decat antiEminescienii Bobe §i Radulescu, dar in istoria
literara §i in manuale trebuie sa existe informarea cititorului, cu deosebire a celui
tanar, ca poezia sau literatura nu sunt totdeauna futilitati, filologice jocuri de cuvinte
ca ale antiEminescianului Foarta, ci ele pot avea o influenta politica §i sociala
covar§itoare, pot aduce Basarabia pana in pragul Unirii cu Romania, cum era situatia
in 1989-1991, dupa cum prin dezinteresul megaintelectualilor pentru aceasta piata de
carte, subtiata §i prin plecarea a sute de mil de moldoveni tineri la munci, un intreg
continent romanesc cu oseminte pana-n Vorkuta lui Tepordei §i in Kolima lui
§alamov, poate fi lasat de izbeli§te, privatizeaza-se-n el ce bol§evic o catadicsi!

* Ei nu sunt eroi. Nu conteaza pentru megaintelectuali ca ace§ti bravi poeti
basarabeni poate ca au stat §i inca mai stau cu jungherul la gat §i cu Makarovul la

244

tampla, iar pe carosabil umbla cu inima cat un purice, vietuind sub perpetua
amenintare, scrisa pe ziduri, pe semeseuri sau §optita la telefon.

Ei nu sunt eroi in Romania Epocii Mooye in baza aceluia§i estetic criteriu,
ciocoiesc arivist nu boieresc, pentru care n-au fost §i nici nu vor fi luati in serios
vreodata un Dan losif sau un Dumitru Dinca: pentru ca... n-au citit in liceu pe
Heidegger, n-au comentat pe Rene Guenon, nici au ascultat zilnic Variatiunile
Goldberg, §i pentru ca nu puteau sustine la Baricada sau la Plata Universitatii, prin
portavoce, un discurs de autolegitimare opac 100% pentru popor, despre metanoia sau
dracu mai §tie ce.

Cat de serioasa e problema scriitorului roman dincolo de Prut, trebuie sa fii
rusofon, sa poti intra pe forumurile tineretului idealist rus, de care la prima vedere ti
se pare curios ca nu igi silegte parintii bolgevici sa-i asigure un viitor liberal in
Uniunea Europeana prin Unirea Republicii Moldova cu Romania sau macar pe calea
Republicilor Baltice, doar pe tipul acesta de discurs, de dialog, iti dai seama la ce
dezinformatie e supus acest tineret, impins pana la aberatia de a admite ca in Razboiul
Contra Secesiunii Transnistriei, mai sangeros §i decat Revolutia Romana, Mircea
Snegur i-ar fi declarat razboi lui Boris Eltin:

- At that time period, 1991-1994, the pro-Romanian nationalists had an
absolute majority in the Parliament. As 1992 begun, they switched some of their
program. Their leaders, like Valentin Rosea and Leonida Lari, begun talking of
joining the "Greater Romania", rather than being independent. I guess they realized
that the economy was going down the crapper, and that the people will blame them,
so they had to do something quick.

These leaders also launched more intense verbal attacks against
Russian/Unkrainian communities.

Leonida Lari' s favourite slogan: "Chemodan - Vokzal - Rossiya", which means
"luggage - train station - Russia". As you see they may have considered expulsion of
Russians at some point. They cooled off after defeat in Transnistria.

In June 1992, units of Moldavian army and police began attacking
Pridnestrovyan city of Bendery. Im not sure about the details, but the Pridnestrovyans
retaliated, and several border clashes occurred.

On July 12, 1992, furious Moldavian government declared war on Russia, after
they claimed that units of Russian 14th army helped Pridnestrovians.

* Paradoxul roman al Galaxiei Gates este ca tocmai prin tehnologia informatiei
§i a comunicatiilor avem o buna „cortina de fier" la Prut, in afara cotidianului Ziua,
§tiri de la Chi§inau, ca fata de oricare dintre vecini dealtfel, neintrand in presa §i mai
ales in telejurnale, decat asemeni celor din Bangladesh, daca sunt de mare senzatie.
Cat despre fluxul invers, nimic nu seamana cu ce gasesc eu intr-un Calendar National
2003, pe aprilie, despre aniversat la 90 de ani, Ziarul Glasul Basarabiei,
„saptamanalul politic §i literar cu un pronuntat caracter national" aparut la Chi§inau
intre 7 aprilie 1913 §i 16 august 1914, proprietar §i director fiind bunelul meu,
profesorul de limba romana preot Grigore Constantinescu:

„Departe de cultura nationala autentica, precum se afla populatia Basarabiei,
intelectualitatea face atunci un efort colosal de a scoate de sub tipar o publicatie. In
articolul de fond redactorul se refera la nepasarea moldovenilor §i dragostea care
trebuie s-o aiba pentru «limba noastra dulce». Publicatia apara limba romana, cere
introducerea ei in biserica §i §coala. In afara de articole politice §i economice se mai
publicau bucati din scriitori clasici §i moderni §i din istoria romanilor."

245

Este ceea ce lasa de dorit §i pentru tineretul ne§tiutor roman de azi, exact cum
arataram mai sus §i pentru fratii sai ru§i, fiind na§pa ca se degradeaza limba romana in
oligopedagogia de la noi, iar despre scriitorii accesibili Neamului Romdnesc fara
glosator, ca §i despre glorioasa noastra istorie de miracol §i de enigma, s-a creat o
atmosfera de caterinca cu budinca-ntr-un maxi-taxi matinal blocat in trafic.

* Inexistenta stilului cartarescian. Ce nu e pasti§a, precum in Orbitor cele mai
bune pagini tin de realismul magic exterminator, - in profunzime este descoperire
Eminesciana pre-existenta: constati cu stupoare ca Eminescu a trecut pe acolo . De
aceea, pe cat a dat pana acum, Cartarescu poate fi depa§it de orice alt scriitor Roman,
tanar idealist, care strabate cu eel putin tot atata ambitie acela§i drum, stand Insa nu
jumatate din an ci, de regula, 8-9 luni departe de tara, in biblioteci adevarate. In plus,
a§ezarea asta ambigua, intre poezie §i proza, literatura §i filozofie, PD §i PNL,
Jurnalul National §i Evenimentul zHei, RO §i DRO, UE §i USA, il face §i mai
vulnerabil, cum a patit Panait Istrati, care nu e canonic nici la noi, nici la credincio§ii
francezi.

* Nu ma incanta deloc sa citeasca un posibil patron euroatlantic, despre mine ca
Roman, despre nebunia ceau§ista, elucubratii, zvonuri §i legende greu de verificat,
posibila dezinformatie kaghebista:

„La cateva luni de la intrarea tancurilor Tratatului de la Var§ovia in
Cehoslovacia, Directia a V-a a Securitatii statului roman primise o serie de noi
misiuni, unele dintre ele contrariante §i inedite, situate pe treptele cele mai de sus ale
scalei secretului de stat. S-au efectuat in acea perioada rapiri de copii (atat baieti, cat
§i fetite) de la populatie, s-au facut transporturi de sange in anvelopele unor vehicule
militare, s-a lucrat la instalatii subpamantene (centrale nucleare? buncare? adaposturi
antiatomice?), au aparut tipografii ultramoderne protejate de ziduri duble in case
aparent parasite sau locuite de tigani. La Fundeni, o clinica asemanatoare unui
laborator spatial a efectuat complexe operatii plastice asupra unor cetateni depistati ca
avand o oarecare asemanare fizica, staturala §i vocala cu §eful statului. Ace§ti cetateni,
care dupa operatie devenisera identici cu eroul national, fusesera declarati morti In
urma unor accidente §i li se organizasera inmormantari."

Tinand seama cum a mierlit-o Ceau§escu, e regretabil ca nu s-a recitit inainte de
a scrie astfel de insanitati atribuite Gloatei, lamentabila critica a lui Camil Petrescu
adusa filozofice§te pregatirilor pentru Primul nostru Razboi Sfant pentru Intregirea
Neamului, eel declan§at in 1916, in urma caruia a fost eliberata Ungaria din ghearele
bol§evismului daramator de biserici §i s-au creat premisele teritoriale pentru
exprimarea Intelectualilor Romani in universal.

* Dupa showul lui George Calinescu trebuie redefinit conceptul de critic,
deoarece a devenit egal artistului eel ce fusese odinioara insarcinat de public doar cu a
stramba din nas, functie in care s-a specializat de la un timp pamfletarul, un rapitor
reptilion folosit totu§i cu parcimonie, cum de exemplu, confirmand Hronicul, facu
Revista 22, cand negasindu-se calau roman pitbull in GDS, 1-a imprumutat pe §tefan
Borbely ca sa-1 rada pe marele disident Dan Petrescu, de Sfintele Pa§ti, in 2001,
fiindca a descris ca un incon§tient cum unele elemente de elita prefera ca fonduri
culturale piberate sa mearga doar spre haite gata constituite, iara nu-n Luminarea
Poporului printr-o Infrastructure Intelectuala de care sa profite toti carturarii varstnici,
Partidul Cadrelor Didactice, precum §i Generatia Pupici.

246

Spre deosebire de pamfletar, care altceva nu prea §tie decat sa demoleze
(Alexandra Grama, 1891, despre negocierea unei imagini: Ci adevarul e ca Eminescu
n-a fast nice geniu, §i nice barem poet. Ci o ceata de oameni din alte motive a sedus
publicul nostru cu cultul lui Eminescu intr-un mod care nu se va putea nicicdnd
scuza.), promoterul re-constraie§te, convingandu-te de avantajele care iti revin de
cumperi cartea-marfa, demascandu-se doar atunci cand conciliaza ceea ce nu se poate
concilia nici macar de catre Lenin sau Iliescu, cum ar fi, proletariana, mama
supravietuitoare, care se zbate sa mai hraneasca familia o zi, cu odiosul mic
nomenclaturist, eel mai periculos, tata care s-afacut ziarist, ca§tiga bine §i are Volga
de serviciu.

* Mama fie tionala despre care, eel putin in 03, analizandu-i profilul psihologic
de fiinta terorizata §i fricoasa, ce anume sfaturi cuminti da ea fiului student mustacios
§i ce zvonuri tranchilizante raspande§te pe la cozi, interlocutorii no§tri securi§ti
pensionari de pe foramuri estimeaza ca e suspecta a fi primit de undeva instractia
corespunzatoare unor astfel de influentari pozitive , principalul banuit fiind desigur
maioral Ion Stanila, care sub pretextul ca o mai iube§te §i ca este prieten cu sotul
gazetar, nu este exclus sa o fi recrutat intr-un moment de slabiciune §i de §antaj,
desigur cu profesionalism §i cu tact, in scopul nobil de a-1 proteja, cu monstruosul
Manuscris cu tot, pe Mirci§or de propria-i impulsivitate necugetata, totul in eel mai
desavar§it secret, nepatruns nici de versatul Herman §i, evident, de nici unul dintre
superficialii §tiutori de hartie.

Cand i-am relatat inspectoarei Coca Dospinoiu ce scriu ace§ti experti, ea mi-a
explicat ca, fatalitate, §i ea are multi prieteni securi§ti, unul instituindu-se chiar in
primul ei sot, cucerind-o bagandu-i in cap§or ca numai langa dansa se simte mascul,
deoarece valseaza boiere§te, §i ca in lungile nopti de insomnie el urla de dor la luna, §i
fiind §ef de promotie tot filolog, candva la Directia VII Literatura, a facut observatia
pertinenta ca Mircea nu degeaba a prezentat aceasta actanta materna drept patata cu
un mare fluture, avand el insu§i genealogic, pana va deveni statuie, ceva din
Hyperionul Eminescian, care se tot prezinta Catalinei cu versuri precum „Iar ceral
este tatal meu / §i muma-mea e marea" sau „§i soarele e tatal meu, / lar noaptea-mi
este muma", tot astfel in 03, fata-n fata cu testul la sala care e Mdntuirea, precum
Leninul de bronz tine pe umeri Partidul §i Securitatea, cam a§a poate zice fictional §i
Mirci§or din Orbitor la u§a batanta a OZN-ului capitalist ca, fatalitate, „Partidul este
tatal meu §i muma-mea - Securitatea"!

* Vai, nechezolu-i mult mai mare! Pe scurt, cartarescianismul ia§te espresia
literara a simtirii publicului postmodern adica postrevolutionar cultivat de a nu avea
nostalgia de sa se complice (cu Recuperarea Basarabiei, Luminarea Poporului,
Emanciparea Cadrelor Didactice etc.), aspiratia sa fiind civica doar sa-§i exercite
drepturile de A CONSUMA tot ce se gase§te la supermarket sau in tembelizor pana va
ragai: m-am saturat de Romania!

* F.A.Q. about Steve the Great. Suplimentul Bucure§tiul Cultural al 22 din 25
februarie 2005, la adresa: http://www.revista22.ro/supliment-bucurestiul-cultural-nr-
3-1524.html, folose§te §i el un colaborator rar, Erwin Kessler, nu pentra a demola ca
aide §tefan Borbely cu mu§caturi de pitbull un mare disident, pe eroul ie§ean Dan
Petrescu, ci constructiv de cotet, pentru a ne descrie geniul simulant, de natura
„decoratiuni interioare" nu artistica, al unor tineri postromani§ti:

247

- Banc sau blasfemie, expozitia F.A.Q. about Steve the Great (galeria H'art, str.
Mihai Eminescu 105-107, decembrie 2004 - februarie 2005) a starnit previzibile
reactii de respingere, de la Vadim Tudor la lustin Marchi§, de la Adevarul la
Gardianul. Subiectul este §tefan eel Mare, ce sufera, pare-se, de mitologizare.

Dumitru Gorzo il trateaza in falsa Statute ecvestra din care a mai ramas doar
bustul din fibra de sticla al unui personaj multicultural, un negru cu mustata §i par
blond, cu unghii date cu oja §i sani proeminenti intr-un tricou de „marinel", purtand
coroana tiganeasca §i de§eland un cal verde pictat pe podea, a carui anatomic este
descrisa meticulos in limba engleza. Alaturi, Alina Buga plaseaza Sabia de rahat §i
zaharicale turce§ti, iar Suzana Dan un gheridon pe care se afla, in trei casete, aceea§i
prezumtiva moasca (sa fie acesta singularul de la moa§te?!), copiata ca un marti§or in
serie mica, respectiv Sfantul deget mic de la mana stanga a lui §tefan eel Mare (...).

* In ale spiritului, controlul poporului este exclus. Dupa care ni se releva
misterul de ce suntem blestemati noi Romanii sa investim nu in Infrastructura
Intelectuala, cum ar fi Biblioteca Nationala sau mall-uri culturale, de care sa se bucure
toti, intru Luminarea Poporului, ci e de preferat sa lucram clientelar politic, sa lasam
pe baza de proiect doar unci haite dreptul de a ne suge pibul. De-aia! Pentru ca in ale
spiritului, controlul poporului este exclus , deoarece lui nu-i convine, la o adica
blasfemia, dar uite ca argumentele Autoelitei, parodiind reflectia naist-noichista, sunt
irefutabile:

- Puerila, convingerea generala ca aceste lucrari ar putea sa dauneze spiritului
national oblitereaza rostul §i sensul cultural al blasfemiei intr-o civilizatie. In
blasfemie, atractia este data de tensiunea dintre comensurabilitate (prezenta, evidenta
reperului subminat) §i incomensurabilitate (abisul rastalmacirii, al asociatiilor
degradante). „Miracolul" blasfemiei sta in capacitatea ei de a se dovedi doar fals
imprevizibila, ca §i cum ar fi haladuit in mintea fiecaruia chiar inainte de a fi fost
articulata de operatorul blasfemie, eel exilat - psihanalizabil - in marginalitate. Ca
orice subversiune benigna ce se raporteaza exclusiv la un dat prealabil, blasfemia este
esentialmente conservatoare. Un joe secund necritic, ea proclama preeminenta
motivului subminat §i se supune autoritatii acestuia, de care depinde prin chiar natura
ei (...).

* Blasfemii chiar religioase-religioase. Este o cazuistica de lemn, u§or de
deprins la seminariile de creative writing din orice facultate de filozofie pe bani,
rezultand de aici o noua specie de propagandi§ti care pot dezvolta orice subiect vrei:
despre statui, despre sabie, despre clitoris, despre simbolistica metafizica §i digitala a
moa§telor. Ce conteaza nu este oportunitatea intoarcerii la argument, la cadavrul din
debara, ci faptul ca discursul abstract intimideaza gloata §i o impiedica sa controleze
ce se face cu banii ei §i asta intr-un mod mai batjocoritor chiar decat in administratia
publica pur politica. Mai consistent §i ucigator de iluzii e insa ca ni se impune sa nu
facem gat, pentru Cel Mare, pe motivul hilar ca §i cu Cel Sfant stam rau de tot! Ar fi
existat blasfemii chiar religioase-religioase, la Ion Grigorescu, la Marian Zidaru §i,
hm, punandu-te pe ganduri, cu un morcov de piatra, de lut sau de lemn in rect, daca nu
cumva insugi Muzeul Taranului Roman n-a fost proiectat la migto-n deriziune de
megaintelectualul Horia Bernea , din moment ce i se atribuie - fara vreo reactie - un
umed vulvar al Prapurilor, care cine mai tine minte Muzeul de Arta devenit
vremelnic catedrala mira-se-va sa-§i fi permis careva vreo erectie:

- Tentatia blasfemiei (§i, concomitent, revelatia religiosului) apare deja in
crucile fesiforme ale lui Horia Bernea, dar §i in falnicul falic al coloanelor de chilie de

248

mai tarziu, in nudul inserat in cadru monastic ori in umedul vulvar al Praporilor
consacrarii sale.

* in fine, de ce am eu un discurs indragostit mai degraba de filozoful Erwin
Kessler decat de §tefan Borbely: pentru ca i§i incheie analiza violandu-1 §i el pe
voievod la imagine (Steve, fa-te ca te bati!) §i mai ales ma dumire§te de ce m-am
in§elat cu 03, anticipand la Diverta la stand un discurs in care geneza apocalipsului sa
fie smulgerea de catre motanul Behemoth a capului lui Eminescu, ca in curtea casei
lui Aron Pumnul de la Cemauti, §i cand colo m-am pomenit cu infama pagina rasist
antimoldoveneasca 420, de§i analiza de nevoi a structurii formale sau informale a
Autoelitei era de o luciditate de bisturiu, dupa cum urmeaza:

- Deconstruirea in ultimul timp a staturii mitice a lui Eminescu, vizibila §i in
derizoriul sarbatoririi sale, e direct proportionala cu hipertrofierea figurii lui §tefan eel
Mare. Este o tendinta de a-1 inlocui pe Eminescu ca model central al „eroului
national" cu §tefan eel Mare, ceea ce presupune inlocuirea mitului (modern,
capitalist) al performantei culturale §i intelectuale, cu idealul (pre-modern, feudal) al
performantei militare §i religioase.

Maximalismul modelului Eminescian a devenit in fapt incomprehensibil intr-o
societate tot mai deculturata, in care succesul social nu mai trece obligatoriu prin
filtrul competentei intelectuale, in timp ce §tefan eel Mare - adesea nedrept, §iret,
violent - se impune ca un mit identitar mai potrivit, un erou de cartier de talie istorica
ale carui ambitii sunt u§or de inteles pentru un public magnetizat de tot felul de Recall
§i Sechelarii (care de altfel §i-au facut un idol explicit din domnitor).

(...) Impunerea lui §tefan eel Mare ca idol national reflecta necesitatea unui nou
pact al romanilor cu istoria, infuzarea unui dram de eroism pre-modern acum, in zorii
tulburi ai unui capitalism salbatic, feudal. Inainte de '89, Eminescu era idolul de
biblioteca al unor vremuri economice§te §i politice§te moarte. §tefan eel Mare este
idolul unor vremuri vii, sereliste §i talk-show-iste. El poate fi modelul tuturor
derbedeilor versati in abuzuri, dar §i al oricarui roman care vrea sa razbeasca, sa faca
istorie intr-un loc ingust §i stramtorat, chiar daca nu are geniul §i cultura unui
Eminescu.

* Opinia §efilor de promotie. Este un discurs de o logica impecabila, datat 25
februarie 2005, din care poti infera ca §tefan eel Mare §i Sfant n-avea nici o §ansa de
a nu fi infierat dur in bestsellerul lansat la 1 1 iulie 2007, pe baza unor astfel de analize
care fac din Eminescu un du§man deocamdata neutralizat, infama pagina 420 era
adica virtual scrisa cu cateva ore inainte ca familia Cartarescu sa-§i faca bagajele
pentru cele 13 luni de recluziune la Castel, la Schloss Solitude, dupa toate semnele de
nedocumentare din capodopera, neluand cu ea pe transport decat Biblia hazlie.

Pana una alta, Neamul Romanesc enervat cere insistent ca tot mai numero§ii
arti§ti de controversy, care se afirma pe seama lui §tefan eel Mare, sau in genere pe
postromanism , daca au la dosar in fi§ierul electronic astfel de ie§iri, atunci sa ne
reprezinte cu eleganta pe plan international pe banii fundatiilor §i ai colectionarilor
particulari, nu pe ai ICR sau ai Ministerelor, va sa zica ce i s-a supt contribuabilului
trebuind de acum inainte sa se intoarca in procedura de urgenta la Luminarea
Poporului §i la Infrastructura Intelectuala pentru toti.

Cel mai intristator de sa bei ca Istrate Dabija Voievod, fiind constatarea ca in
baza principiului ceau§ist al neamestecului in treburile interne, nu prea conteaza
pentru Autoelita ca basarabeanul nostru poliglot aude la Radio Pridnestrovie un
discurs care il bate pe al lui Mircea §i pe-al lui Gorzo in inventivitate onirica, chiar pe

249

terenul 420 al chestiunii mitice §tefan eel Mare, cautand a orbi de la obraz tineretul
ne§tiutor ca Eminescianul voievod ar fi fost, ca moldovean, eel mai mare dugman al
romdnilor , socotindu-i mai jigodii §i mai ticalo§i decat pe turcii cei pagani, de aceea
fiind §i eel mai credincios aliat al lui Ivan eel Groaznic, tarul Rusiei, dandu-§i chiar
fata de sotie, pe Elena, posibila tarina la Kremlin, din care macar s-a tras familia
pianistului Rahmaninov, la a carui Insula a Mortilor imi odihnesc eu acuma ochii, sa
zicem, osteniti

* Aceastd lehamite. Pentru Luminarea Poporului, nu avem nevoie nici de
promoted, nici de pamfletari, ci de opere care sa merite exegeza, consultata de Cei
§apte magnifici au ba. Ceea ce insa nu convine nici editurilor, nici scriitorilor. §i nici
arti§tilor. Te apuca jalea vazand vreun talent elegant, posibil urma§ lui Patapievici la
ICR precat postromanism a practicat, risipindu-se-n nimicuri, nu inventivitatea sa
§ocandu-ne-n §tirea de mai jos, ci excesul de toleranta la care ajuns-a Neamul
Romanesc parasit de megaintelectualii sai:

- Intre 1 §i 22 aprilie 2004, la galeria HT003 (Hanul cu Tei) va avea loc
expozitia Rural- Art a artistului Dumitru Gorzo. Tema centrala a experimentului vizual
propus de Gorzo o constituie proiectul contestatei Catedrale a Mantuirii Neamului.
Expozitia va avea doua puncte de forta: portretele unor babe din Maramure§
ornamentate cu detalii din costumatia vikingilor (coif cu coarne, sabii) §i imaginea
unui tractor alegoric care plimba Catedrala Mantuirii Neamului. Lucrarile vor fi
realizate in tehnica mixta: pictura, desen §i colaj cu bucatele de slanina. (Cf. Postul
Pa§telui §i biserica de sldnind, §tire din 3 aprilie 2004, a celor mai duri anti-BOR-i.)

* Poate acest pasaj justificand la Mircea, care e §i un om sfant, avand prin
mijlocirea ICR darul vorbirii in alte limbi, asemanarea cu Proust: „Imperial, Sincu ne
snoba cumparandu-§i, din cand in cand, cate un strop stralucitor de Queen Anne'\

Altminteri, §ocheaza acest Proust Roman, care in loc s-o ia spre rafinamentele
sentimentale din adolescenta, ca ale Eminescienei Intdia sdrutare, pica in vulgaritatea,
excrementiala §i nu numai, a scutecelor, excitand eel mult la export pedofilii din
rafinatul public cultivat global.

* Tot despre Proust. Cleptocratia aristocratizandu-se ca pisicile lui Chevalier,
avem un public cultivat la exces de calitate superioara, care savureaza pana §i
pasajele excrementiale. Cum eel de la 1990, nerafinat, ar fi scuipat pe ele. S-ar putea
ca, pentru scriitori normali, pretul succesului sa fie cam mare. Nici unul dintre
scriitorii Romaniei Regale nu §i-ar fi manjit istoria §i poporul cum o face Mircea
Cartarescu din necesitatea de a camufla vina istorica a Autoelitei privind
nerecuperarea Romanilor de peste Prut.

Dar mai este ceva, raportul cu mama . Ceea ce tine de o degenerare mai
profunda a simtului moral. Pe la 1930, un mare psiholog american facea sondaje de
genul pentru cati dolari ai manca hamburgheri din carne de om sau pentru cati parai ai
scuipa pe poza lu' ma-ta.

Mircea face pentru bani chestii care statistic multi altii le-ar refuza: sa divulgi
ce-are mamica fictionala pe buca sau sa-i descrii proteza (Proust ar vomita!).

Adresandu-se cumparatorului occidental, Mircea minte in 03 ca securitatea
ceau§ista ar fi reactionat la o simpla aruncare in closet a unei medalii! Pentru romani,
care §tiau ca sub Ceau§escu a ajuns la parnaie numai cine a vrut cu tot dinadinsul sd
facd efectiv disidentd, multi doar ca sd se care, mama aia a Autorului descrisa ca

250

terorizata de ideea ca medalia agrara va bloca tevile de canalizare urmand represalii
securistice pare de-a dreptul saraca cu duhul, ceea ce iara§i Proust n-ar fi riscat.

* Despre inutilitatea promoterilor. Bula, eel mai important personaj
postmodern impu§cat la Revolutie, cica viola §i el o feminista, care striga ajutor!.

Nedumerit, el a oftat §i i-a zis ca taci fa ca pot $i singur!

Aidoma e §i cu cei ce au vanitatea ca pot ajuta la cre§terea popularitatii unor
texte care o au in ele insele, popularitatea, in chiar ADN-ul generic, prin adresarea din
proiect catre cei ce se simt tineri, adica toti, §i catre tineret cu petrecerile lui implicand
culturile dintre pop §i manea, cu nelini§tile §i cu blogurile lui, cu ura bine intretinuta
fata de §coala §i de carte §i de profe; mai ales deserviti prompt in obsesiile noastre
sexuale, ca toti avem creierul scaldat in hormoni, cu gogorita extazului lubric
integrator in absolut prin penetrare, cu doza onanica administrate savant in derularea
textului, exact pe ritmul combaterii plictiselii cititorului leneg .

In publicistica, admiram dublarea demersului, de pilda inapetenta junimii pentru
zabava cu cetitul cartilor este constatata cu regret, dar ca fiind o fatalitate ! §i nu o
catastrofa. In fond, important pentru carti este ca ele sa se vanda, chiar daca nu sunt §i
citite! §i la urma urmei, mai nici un atitudinar nu §i-a periclitat averea, pozitia sociala,
nici macar relatiile politice sau de presa, pentru vreun ideal.

* Pagina 420, pagina 420! chicoti Serenus Zeitblom. Nu mai fi §i tu a§a naiv!
Cititorul nu ajunge vreodata la pagina 420, iar criticul citegte pe diagonals , mai ales
promoterul, pentru ca oricum e platit pentru a semna enunturi precise.

§i scriitorul §tie toate acestea, de aceea i§i califica textul drept ilizibil .

Restul sunt culise, unde totu§i pagina 420 devine extrem de importanta, §i e
periculos sa le scormone§ti pentru ca pe baza unor astfel de pagini se obtin, imi
inchipui eu, acele decizii ale investitorilor strategici in cariera internationala, de care
un Eminescu azi, geniu natural nu simulant, n-ar avea parte niciodata, fiind perceput
ca un obstacol impotriva uniformizarii globale.

* Discursurile promoterilor se aseamana, chiar cand cartea e tradusa in tari
diferite. E detonat acela§i tsunami de cli§ee, de epitete publicitare §i comparatii cu
autori de prestigiu, cum ar fi Pynchon, poate pentru ca le livreaza insu§i autorul, la
solicitarea agentului literar.

Criticul apare abia incepand de la pagina 420.

* Nesiguranta optiunilor, cu derapaje spre prostul gust, este mai frecventa la
Intelectualii de prima generatie, pentru ca unde vinzi chici nu exista regula ci
educatie, adica in singuratatea creatiei, pe drumuri neexplorate prin definitie, deoarece
tu le trasezi, unde nu te poate ajuta nimeni, ca in agonia insa§i, nici un algoritm nu te
poate lamuri daca e bine sau nu sa incastrezi la extaz, de pilda, cuvantul levantin, de
probabila origine bulgara sau cumana, „lindic", intr-un peisaj Italian sublim {Che cosa
e questo, amore?), pe romanticul lac Como - Dio, como ti amo/ Dio, come ti amo/
Non e possibile - O Dio, o Dio, o Dio,/ chi m'ha tolto a me stesso,/ Ch'a mefusse
piu presso/ O piu di me potessi cheposs' io? / O Dio, o Dio, o Dio.

* Categoricul imperativ al Mdntuirii. TO se compune exemplar, de la simplu la
complex §i simultan, dintr-un logico-filozofic roman doric, un dragala§ roman ionic §i
un superb roman corintic, 03, care contine cele mai mari doze de mit, simbol, livresc,
sex sapiential, vis, artificiu, ezoteric, omizi, cire§e, amurg, spermii, supercorzi §i

251

sange din tot fluturele textual §i, ca atare, este singurul care spune Totul §i merita sa-§i
faca analizele literare, urmand a intra in manualele alternative, nu numai la limba §i
comunicare ci §i la istorie, pentru studii de caz, ca al Eroului Necunoscut §i al
Intelectualului Ingrat, care n-a tinut seama de categoricul imperativ al Mantuirii ca
daca Neamul tau o bele§te, atunci §i sufletul tau de labagiu, de gigolo sau de ciochist
muist §i gaozar populist va fi §i el damnat laolalta cu de la toti ciumetii.

* Dar atata eruditie atomo-anatomo-fiziologica ma trimite, curios, nu la
academicianul Augustin Buzura, care nu a facut parada de pregatirea sa in §tiinte
medicale, ci la cum ar scrie dac-ar scrie directorul Municipalului, doctoral fesenist
Sorin Oprescu al Omului-cu-doua-mame, poate §i pentra ca 11 vad pe Mircea
Cartarescu pre§edinte ales al Romaniei mai liberal decat actualul Capitan de la
Cotroceni.

Ceva ingineresc - tesatura spatiului se face comod, nu prin eruditie (caci Biblia
§i filologia nu sunt eraditie), ci aspersand continutul unui lexicon de histologic.

Pervaziv, Cartarescu se face pandant lui Patapievici, in mandorla alegerii
ostentative pana la blocaj a cuvintelor rare, pimpante §i bambijite bloguitar.

* Optiunea 30 de a spune totul printr-o singura familie de mic nomenclaturist
cu mama neEminesciana §i tata gazetar la Steagul Ro§u al colectivizarii fortate, cu
prieten de familie securist de omenie providentiala, semnificativa lipsa de dialog,
subiectivismul autist de izolat in zarca-n celula cea mai trista onirizand exact ce visau
altii la §erparie, deficitul de inventie epica specifica locurilor caloriferelor unde nu s-a
intamplat nimic, lata produsul deplin al kimirosenilismului ceau§ist, omul deplin
atomizat al societatii care a facut totu§i miracolul, Revolutia din Decembrie, care nu e
mai putin revolutie numai pentra nenorocul ca semeseul Apelul catre lichele a ramas o
declaratie de teritorialitate , neurmata fiind de jertfirea democratica pentru Tara, de
Luminarea Poporului §i de elaborarea strategiei privind Reintregirea Neamului,
evitandu-se astfel cotitura antiEminesciana de dupa mu§catura din 1997, prigonindu-
se pe urma ei Amoral §i configurandu-ni-se Mooye Age, deoarece oralitatea stilului e
ceruta de diferenta exagerata de varsta dintre ginerele cleptocrat §i mireasa recoltata
din popor abia parguita.

* Sanctuar de pelerinaj. Ca declaratie de teritorialitate, Apelul catre lichele
lansat in 30 decembrie 1989, cand ar fi trebuit sa fie un Apel pentru monarhie, nu
mentioneaza explicit ca lichelele ar fi activi§ti ca aide Costel Goanga, care a crezut,
sau ca securistul Ion Stanila, care macar spala statui §i intretinea, ca national-comunist
§i ca paranormal, patrimoniul de monumente istorice §i culturale, spre deosebire de
Autoelita, care nici casa Noica de la Campulung Muscel, Vila Luca, mai semnificativa
pentru Rezistenta decat cabana de la Paltini§, n-a facut-o sanctuar de pelerinaj. De
aceea, nu numai impotriva concurentei basarabenilor, unii cu §coala ruseasca solida §i
mai ales cu enorm sprijin popular, a jucat aceasta declaratie de teritorialitate a
megaintelectualilor dominanti, ci §i impotriva tineretului idealist din Diaspora, de
indata ce aproape fara intentie, profesoral de sociologia comunicatiilor Sorin Adam
Matei, de la Purdue University, Indiana, USA, a lansat sintagma Boierii mintii,
starnind pe pamfletarul Mircea Mihaie§, de la ICR §i Romania literara, sa se repeada
ca un pitbull - cum s-a exprimat Coca Dospinoiu, la oierii transhumantei globale ai
spiritualitatii noastre, tinerii ideali§ti care se formeaza azi exploatand la greu
Infrastractura Intelectuala a tarilor mai civilizate decat noi, pentru a ne aduce maine

252

pluriversul interferentelor spirituale de care ne-a privat pana acum monodia
monocorda §i monogama a Autoelitei.

* Astfel de pasaje de lirism pur ca mai jos abunda in TO §i numai naivii pot
crede ca un poet adevarat poate vreodata muri sau se poate autosugruma, fie §i
lansand antiEminescianisme gretoase precum luna rotunda, de culoarea urinei statute
(03,263):

Ca suntem larve ale unei fiinte astrale ne-o arata trunchiul nostru cerebro-
spinal. Cu maduva spinarii ca radacina §i cu cele doua emisfere cerebrale din teasta
ca doua cotiledoane carnoase, el seamana perfect cu o plantuta in primele stadii de
dupa-ncoltire. Carnea e pamdntul in care a fast sadita §i pe care-l va epuiza de
resurse, creierul va fi §i el consumat §i se va zbdrci ca miezul de nuca intr-un fruct
sec, iar din mijlocul lui vor izbucni, fragede §i luminoase, cele doua frunzulite, aripi
ale sufletului, aripi ale duhului, care vor parasi rasadnita acestei lumi pentru ca,
imbracate in slava unui corp ceresc, sa fie plantate pe unpamdnt nou, sub un cer nou.

* Copaceii sintaxei. Reminiscenta a timpului risipit dand meditatii despre
gramaticile generative fractalic? Oricum, memorabil poem al unui adevarat
contemporan cu NASA §i cu oaia clonata Dolly:

Candva, acest ochi vazuse lumina. Se deschidea atunci, albastru, deasupra
imbinarii sprdncenelor §i privea rotirea soarelui, a lunii §i-a stelelor prin teasta ce
devenise-n acel loc stravezie, ca §i pielea care-o acoperea. Schimbarile de lumina ale
cerului maniac -depresiv modelau pe atunci forma sdnilor, a boabelor de sudoare,
ritmul de cre^tere-a oaselor §i mareele creierului. Rotunjeau miturile §i credintele,
generau copaceii sintaxei. Candva, insa, ochiul nostru din frunte trebuie sa fi vazut
ceva nebunesc, un foe nea^teptat §i obscen, un vdnt orbitor, un peisaj celest
intolerabil. De-atunci s-a retras tot mai mult sub pleoapa groasa a encefalului, iar azi
fosta floare a soarelui din fruntea noastra de fii ai luminii mai e doar un bob de
mazare atdrndnd in scrotul ei de os, inconjurat §i ocrotit de marele fluture sfenoid.

* Nimic din ceea ce §tia Poetul nu a fost uitat de pseudoprozatorul din TO,
opera exceptionala, care prin solida textura lirica pe care sunt in§irate speculatiile de
Kitsch §tiintific, filozofic sau teologic §i incurcatele ite narative, este adevarata
epopee reu§ita de Mircea Cartarescu, nu maculatorul Levantul, cum sustin unii
mythmakers grabiti.

* Dar pentru sextaz, inclusiv despre ejaculari cerebrale, sanatos este a se reciti
lucidul Montaigne §i a ne reaminti ca pe eel mai inalt umar de gigant Lenin tot pe
curul nostru stam.

Educatia atee din familie sau Antichristul bagandu-§i codoiul, il face pe
§ugubatul postmodernist sa descrie Mantuirea Intelectuala ca pe o selectie a
spermatozoidului pentru fecundare, dar multi cititori se vor excita ca la o partida de
sex intre oameni ai muncii cuprin§i de samadhi, intre cainii haitelor de la Fundeni sau
intre emanati §i Revolutia Romana:

Imi imaginam uneori mantuirea ca pe o ejaculare de fluturi levitdnd cu
miliardele intr-o sperma de aur. Din miliarde de teste umane, ca din ni^te icre
stravezii, ie§ea cdte-un fluture minunat, incondeiat cu stricnina, chinoroz §i §ofran.

253

Stolurile lor uria^e innegreau zarea. Toti lopatau, intr-un aer de aur topit, spre
labirintele §i labiile tardmului celuilalt, toti se in^urubau in viforul gelatinos al unor
trompe gigantice. Fiecare dorea mdntuirea, era doar sete de mdntuire, dar infiecare
clipa piereau cu miile, epuizati sau devorati de mon^tri diformi. Un noroi gros de
fluturi avea sa se scurga apoi, fara glorie, din acea Vulva etc.

* Nu trebuie sa fii mare talcuitor ca sa te prinzi de jocul metaforic §i sa
identifici in Vulva pe insa§i tranzitia asta pacatoasa §i urat mirositoare feromonic pe
bani piberati, a Epocii Mooye, eel ce dobande§te in picioare stand a§a-zisa mantuire
fiind de fapt Intelectualitatea care se procopsegte , dupa cum a anticipat §i unul dintre
cei mai marl poeti-profeti:

- Toate se reduc la un principiu fundamental de viata, la ideea nationala,
misterul de procreatie a acestui neam §i singura lui formula pentru ziua de maine.
Astazi, cand totul este inca in prefacere, cand societatea noastra neinchegata e ca
mustul care fierbe, numai acest crez ne poate tine in picioare.

* Tocmai aceasta trudita in cea mai epuizanta poietica a transei structura
ascunsa, acest meninge liric de aur orbitor, pe care s-a osificat craniul de copil cu un
luciu epidermic unde-n tatuaj citim microfotografiat pagina cu pagina TO, explica de
ce epopeea cartaresciana inceteaza a mai fi de valoarea doar a unui §ir de parodii, e
drept ca nu la Pann §i Bolintineanu, ci la Proust, Sabato, Marquez §i, prin celebrii
§tiutori la celebrul brazilian Paulo Coelho, parintele osta§ilor luminii care protejeaza
de orbire cu scuturile pe Unicul Cititor dintre oglinzile paralele.

De data asta parodicul apare doar ca o mana prieteneasca intinsa promoterului,
fara a-i strange degetele ingalate, ci ajutandu-1 aratandu-i unde sa clasifice, cu ce
seamana local arta Candidatului nostru Nobel eel mai bine plasat.

* Critica oftalmologica . Ce inseamna analiza oftalmologica, de ce este necesara
ea?

Pentru ca produsele prozastice, adica parodic-textualist lirice, ale
postmodemismului de massa, deci ale literaturii liberale, visate §i concepute pentru a
satisface economia de piata, au proprietatea remarcabila ca sunt ca ni§te, cum se mai
intampla pe §oselele noastre mai ales noaptea, situatia de neuitat cand iti pune cate un
nesimtit prizonier istoriei §i instinctului de a incaleca faza mare in ochi §i nu o comite
de pe vreo amarata de ma§ina rasariteana, ci de la bordul sofisticat §i inalt al vreunui
jeep, din ala cu care vana prietenul meu Enkidu gazele §i lei, de-ti ia ochiul de tot, ca
pe portofel.

Orbit, profund orbit, caci ai de a face cu un lucru foarte bine facut, strangi
atunci indignat pleoapele §i vezi numai rotocoale, de parca un calau premodern ti-ar fi
scos ochii, §i-ti palpaie-n gavanele goale, descoperind cine §tie ce fluturi exotici
multicolori, din aripile carora artizani iscusiti din Africa Centrala iti pot face portretul,
pe baza unei simple fotografii.

Critica oftalmologica i§i propune, in asemenea context de aur, scoaterea din
orbire a perceptiei obiectului artistic.

In spatiul mioritic deal-vale, rejectie-acceptare al lecturii, critica oftalmologica
nu te invata decat atat: sa inchizi ochii cand te simti orbit §i sa verifici daca torentul
verbal are sau nu semnificatie.

lar cand o are, sa meditezi la intrebarea straveche: cu a cui putere au facut
aceasta?

254

* Postmodernismul are doua cusururi.

Primul e ca e insurgent, atribuindu-§i o denumire aberanta, cobind a sfar§it de
lume, a selfsinucidere americana cu bomba V.

Al doilea e ca el, prin re-scriere, genereaza ca un virus abject mai multi
scriitori decdt ar trebui sa fie intr-o epocd, scribi neobositi recrutati de regula dintre
filologi §i ingineri, fie ei §i constructori sau metalurgi§ti, pentru ca tehnica de
productie este u§oara, tupeista §i orbitoare de la obraz: iei teme, structuri §i cli§ee
lingvistice ale altuia, consacrat, §i le pui la produs in context nou, operatic care ca §i in
microbiologic inseamna nimicirea gazdei.

Rezultatul este ca ai literatura, dar nu ai stiluri, nu ai scriitori, nu are cine sa-ti
scrie necrologul la pomana de viu.

* Postmodernismul este o revenire a§teptand americanii, culta §i democrats, la
estetica cincizecista: poezia care umbla in salopeta pe strada, narativitate, vehicule
plasmidiale, tanchete §i garzi patriotice, degradarea metaforei neintelese de muncitori
§i tarani din pozitia dominanta, actiunea de tip critico-teoretic din interiorul operei
(metatextualitate laudand metoda realismului socialist), ba§calia, satira §i umorul
brucanian, intertextualitate (aluzie culturala, citat, colaj, pasti§a, parodie chiar, totul
raportat la realizarile URSS). Poemul lung, agresiv, maiakovskian, mi§tocar,
„dovedind o dexteritate prozodica §i lexicala ie§ita din comun", aluzii culturale
leninist-jdanoviste §i mai ales autoreferentialitate (acea labageala propagandistica a
gazetarilor agricoli care se referea la fericirea colhoznica existenta numai in text).

* Arahnologic vorbind, in centra preamarim Scorpionul, la panda prin unghere
ne monitorizeaza Paianjenii, iar la podea mi§una abia vizibili Acarienii, sa ucida
timpul, sa scopeasca istoria, dar ceea ce este inegalabil la maestral Cartarescu este
scriitura sa clasica sau, mai bine incadrat, post-stracturalista, concretizata in precizia
cinematografica forensica a descrierilor , parca ar filma operatoral colonel lonel
Stanila distragerile de la Timi§oara. Lexicul Limbii Romane li este de regula
suficient, rareori inventandu-se in TO cuvinte neviabile. De aici §i libertatea de a
construi spatiul narativ din decorari credibile, realiste, fantastice sau onirice, in mod
curios supradimensionate fara a reie§i prin contrast micimea homosapului, §i aceasta
datorita conditiei de Creator atotputernic §i indurator, atribuita Autorului.

* Dar atributul care pentru proza este o calitate, devine un cusur in poezie: ea
nu e facuta din cuvinte, ci din complemente, din realitatile visului, din realitatea
bucure§teana sau de mahala, unde se zice complimente lu md-ta; ea pacatuie§te atunci
impardonabil fata de conceptul Eminescian definitiv privind sarcinile care li revin
Poeziei de a zugravi o altd lume peste mizeriile acesteia de noroi, unde patime§te pana
§i statuia lui Mihai Bravul, perpetuu interogata fara epitete de Jean de la §ase ca cine
s-a bd§it? sub luna postmoderna, cartaresciana, de culoarea urinei statute §i a
mla§tinii disperarii.

* Pixeli. Editorialele lui Mircea Cartarescu, spre deosebire de eternitatea
actualitatii celor Eminesciene, sunt greu de cuprins fara cunoa§terea contextului
politic, pe care il iau in serios, sau ti se par deziluzionant patima§ previzibile, totu§i,
ele definesc un nou gen publicistic, le-a§ zice pixeli cum Vasile Baran inventa
termenul „microsioane", pentra ca pot straluci incendiar, prin incarcarea unora dintre
ele cu un mare focos de postromanism, cum ar fi:

255

• A pus de mamaliga, Jurnalul National , 13 iulie 2004

• Etatizarea lui Eminescu, Jurnalul National , 1 8 ianuarie 2005

• O vina istorica, Jurnalul National , 5 iulie 2005

• Falimentul nostru moral, Evenimentul zilei , 2 noiembrie 2007

• Tiganii, o problema romaneasca, Evenimentul zilei , 9 noiembrie 2007

* E admisibil sa scrii marrrfa! cum ar fi Pixelii, Enciclopedia zmeilor, Travesti
sau Perche amiamo le donne, dar cu precautia sa avertizezi cititorul onest luandu-ti un
heteronim transparent pentru astfel de opere minore, cum ar fi Lulu Caldarescu.

* Eminentul critic cu nume dureros de Eminescian, Angelo Mitchievici, format
de Mircea la Cenaclul Litere, da pe fundalul unui §lagar al Margaretei Paslaru, la
adresa
http://www.revista22.ro/html/index.php?art=3948&nr=2007-08-17

aprecieri incarcate de melancolie la conditia de Michelangelo batran dominandu-§i
Epoca Mooye, in care s-a instalat in ultimii ani Fluturele postmodernismului
romanesc, sub titulatura Singuratatea alergatorului de cursa lunga, rezultand ca
alearga singur pe pista, din lipsa de concurenta iara nu ca talibanii tarani§ti care n-au
luat cuno§tinta din Manifestul Imposibila lustratie ca lupta antibol§evica a incetat
cand cu mu§catura din 2 iunie 2007 !

Ideea de baza fiind ca:

„Incercarile lui Cartarescu de a se disocia de generatia '80 au dat rezultate,
astazi Cartarescu nu apare ca un produs al unei generatii, nici macar ca un varf de
lance al ei, ci ca un univers autonom rasarit in mijlocul ei, in continua expansiune,
sfar§ind prin a se separa §i a o ingloba ca pe o ramificatie a propriului univers, unde,
pururi tanar, infa§urat in pixeli, sta Scriitorul-Marele Arhitect."

E mai grav decat atat. Trebuie teoretizata, cum a §i intrevazut Mircea insu§i,
incetarea existentei postmodernismului in State la 11 septembrie 2001 , deci, automat
§i in RO {the age of postmodernism ended with the attacks of September 11), in
aceasta viziune, Candidatul Nobel eel mai bine plasat putand fi livrat acum §i ca
singurul autentic postmodernist roman, sexuali§tii degenerati din postromanism
trebuind sa-§i ia alt nume, fracturismul nefiind chiar a§a de rau, de§i parca mai
generativ ar suna fractalism.

* Dealtfel, literatura Epocii Gates impinge oricum criticul incremenit in
proiectul clasic pe o panta sinuciga§a: cand scriitorul ti se plimba prin mai multe
literaturi §i discursuri §tiintifice sau para-§tiintifice, nu neaparat ca bursier, ci pur §i
simplu navigand wireless pe internet intr-un dormitor batranesc de la Sangiorz-Bai.

S-a cam terminat atunci cu formula ceea sintetizatoare prin care clasificai
vietatea-text supusa examinarii-condamnarii §i te spalai pe manute!

Deja despre epopeea metatextual-parodica Orbitor teama imi este ca atata
vreme cat, fie prin voluntariat studentesc, fie prin infiintarea unui institut (cum e
Institutul Hegel, de exemplu) nu avem pagina cu pagina ghidul de lectura, precum
exista pentru Divina Comedie explicatii de subsol, sau cum are Pynchon pe web
glosar tran§ant cu asta e adevarat , asta nu e , mai nimic serios nu se poate afirma
despre final sex-spiritual de tip Fragmentarium al capodoperei cartaresciene.

Caci pana §i referirea la New Age este irelevanta!

Care New Age, Mircea?

Precum Cominternul §i-a pierdut unitatea de monolit spargandu-se in
comunismele nationale fire§ti, mai bine adaptate conditiilor concrete in care se lafaia

256

nomenclatura fiecarui partid, a§a §i religia Erei Noi dupa 1990 (§i sa nu uitam ca
scrisul la 01 incepe la 7 decembrie 1992) s-a faramitat in nenumarate ocultisme, intr-
o combinatorica de o diversitate de neinchipuit, aproape biologica, ceea ce §i este un
atu privind disputa asupra mo§tenirii mileniului trei.

* Deja 03 este o carte adresata lectorului occidental, din RO preluandu-se in
exclusivitate rigida doar cligeele conforme imaginarului acestui faraon : foametea
ceau§ista, revolutia ca minciuna a secolului emanata de un popor de hoti, Casa
Poporului ca obiect turistic fara acoperi§ de pe traseul Dracula.

Extrapoland fractalic holograma scriitorului, pe asimptota, in lumina transfinita,
pana la catastrofa, unii s-ar a§tepta ca Mircea Cartarescu sa schimbe de limba.

Exclus! In acest caz, Alergatorul de cursa lunga, medaliat atat pentru poezie de
Nichi, cat §i pentru proza de Crohu, risca un viitor ca al ofticosului Panait Istrati, care
merita statuie langa a lui Soljenitin pentru Spovedania unui invins. Nu va fi cuprins in
manualele franceze, iar cand oamenii lui Nichi vor pierde Uniunea Scriitorilor §i
Filologia, iar dl Liiceanu Humanitasul Educational, nici macar in cele Romane§ti,
fiindu-i preferat disidentul ceceist Nicolae Breban, cu romanul anti New Age Animate
bolnave sau poate aproape sigur uzurpatorul sexualist Laturi§, eel mai virulent dintre
pamfletarii frustrati, necititi §i neiubiti de nimeni.

* Lipsa ei de poezie! Mediatizatul din motive electorale anti-Nastase pamflet
cartarescian Baroane!, fara a parazita ca un fluture obez pe al lui Arghezi, care a ajuns
in lagar pentru al sau in 1943, ar fi trecut neobservat. Aceasta fiind §i slabiciunea
prozei politice cartaresciene, lipsa ei de poezie. Geniul natural Eminescian se
documenta cat se documenta, dar scria pana la urma patima§, deci liric, memorabil,
inaplicabil, de unde impresia micilor tacticieni cu piele de iepure in spinare ca politic
e nul, n-ai obiect, cum n-a fost obiect pentru microscopenia lor nici Basarabia,
Monarhia, Reprimarea Bol§evismului, Luminarea Poporului §i atatea altele de care
Generatia Pupici s-a temut, cum de orice Menelaos barbatul care-i de casa:

- Kremlinul imperial, radea de ei Grigore Vieru, imi aminte§te de sotul gelos,
care, divortat de nevasta, continua s-o urmareasca. El §tie cu cine se intalne§te ea, ce
vorbe§te §i ce proiecte are. La fel este urmarita §i Basarabia.

Fluturele postmodernismului romanesc vrea sa fie un analist ca toti anali§tii §i
reu§e§te sa fie incolor, dupa cum §i Nicolae Manolescu i§i pierde timpul cu cronici
sportive insipide, cand ne-ar putea bombarda cu memorii tot atat de rascolitoare precat
secventa Imposibila lustratie.

Numai un ochi critic foarte versat poate deosebi in editorialistica lui Mircea
infiriparea protoplastica a doua genuri gazetare§ti: bombonelele §i basescenitatile,
dupa cum publicarea s-a facut la cotidianul cu capital presupus Roman, respectiv
elvetian.

* Poate ca unul din subiectele de roman de dimensiuni Aimez-vous Brahms? ar
putea fi consternarea talibanului antibol§evic Roman ca pauza din lupta ideologica
aparuta la 5 martie 1998 ca doliu dupa Eminescu a degenerat intr-o dubla capitulare,
la 8 ianuarie 2003, prin manifestul lichidatorist Imposibila lustratie, un naughty
document care cedeaza securi§tilor meritul de a fi facut ei Revolutia Fututa §i de a
calauzi Neamul Romanesc spre economia de piata, spre democratic §i o Infrastructure
Intelectuala la standarde euroatlantice, exaltand Misia Culturala, respectiv 11 iulie
2007, cand Orbitor. Aripa dreapta a lamurit definitiv cumparatorului de la Libraria
Kretzulescu - daca a citit - deziluzia ca avem de a face cu o cronica de familie de mic

257

nomenclaturist din Egalonul 3 mantuita , e§alon inocentizat a carui emanatie fesenist-
progresista este mai toata Autoelita, opusa fesenismului retrograd de emanatie
retrograda, care a futat eel mai mult Revolutia!

Framantarile suflete§ti ale talibanului incremenit in proiectul antibol§evic din
Razboiul Sfant, care nu respecta mai nici un §ef de promotie in viata noastra publica
de la tembelizor, exceptand poate pe cei de provenienta filolo, §i deduce de aici ca,
intr-adevar, Lustratia, fiind teoretic imposibila, ea practic nu s-a facut nici un pic,
mda, toate deziluziile acestui caraghios ar putea sa aduca literaturii noastre pe cale de
extinctie acel roman virtual de farmec matein, dar plin de haz mic nomenclaturist
cehovian, pe care n-a apucat sa ni-1 scrie la Berlin marele inlocuitor de Eminescu,
familistul Caragiale, eroul fiind un fel de Akaki Akakievici infa§urat in pixelii
mantalei, care imagineaza inofensive scrisori de protest doar ca sa-§i mediatizeze ca
semnatar nediavolescul nume.

* Textul cartarescian se face a§a cum se fac §i covoarele, din fire cum ar fi de
exemplu final megalomanic al arheologiei eului lui Mirci§or, firul diarist-cronicaresc
al epocilor Dej §i Cea, respectiv al Epocii Moo, firul oniric -halucinatoriu sarman
post-Dionis §i firul sex- spiritualist post-Fragmentarium in Era Noua, introlocate §i
infa§urate in zale gasteropodale cu numarul de pixeli invariant, deci orbitor.

Firul memorialistic nu e proustian, n-are finete, nu se limiteaza la ceea ce e
literar, adica de bun gust aristocrat. Autorul se lacome§te ca Gabriela Adame§teanu la
a se inspira ca o pompa kama din primul strat freatic, al actualitatii imediate,
detestand interbelicul, este un postmodernist, respecta un plan, o poetica, o
tehnologie, lucreaza, de exemplu, in priza directa §i adesea imbecilitatea altora, a
tovara§ilor de vrajitroaca sau de epoca, se transmite §i textului propriu, facand
publicul cultivat sa oscileze intre acceptare totala §i resentiment daca nu cumva n-a
achizitionat chiar a§ de bine, hipnotizat de cata investitie in Shahasrara promotionala.

Firul istoric este un adevarat §vaiter, deoarece autorul, ageamiu in domeniu, se
bazeaza programatic, incremenit in proiect, pe cele traite §i eventual auzite, pe o biata
memorie organica, §i inca de om al supravietuirii in familie, rareori recurgand la
documentare, macar cat Marin Preda, pe o agenda, pentru Delirul. Din aceasta pricina,
bol§evismul apare lectorului strain ca o aventura amuzanta, ca perfect suportabil de
catre ni§te vite valahe, cu exceptia anilor de austeritate compensati spiritual §i aceia
prin sincronismul Literaturii Romane cu cea americana la nivel de curent Po Mo.

Firul oniric -halucinatoriu sarman post-Dionis este vazut de unii ca descendent
din postmodernistul nobelizabil Thomas Pynchon, ceea ce e o prostie, textul acestui
matelot fiind unul normal, cu dialog §i umor, dar fara faconda-n morga, o pasla mai
degraba inginereasca decat o vesela masca de hartie, ca a neseriosului de Salinger. In
realitate, firul oniric-halucinatoriu se traganeaza din cercetarea visului chimeric
Eminescian cu mijloacele criticii literare frantoze§ti de sondare grandomana de catre
cate un psihanalist mediocru a incon§tientului vreunui geniu. Rezultatul va fi fost o
infirmare brutala a tuturor ipotezelor de lucru, anume concluzia paralizanta ca geniile
sunt inimitabile de catre sistemele expert , iar concluzia practica a fost ca §tacheta
valorica a Literaturii Romane a fost inaltata inca din epoca Regelui Carol I la un
standard foarte inalt, cat Caraimanul, care iti impune lecturi zdravene din §tiintele
contemporane, ca Eminescu in Opere XV Fragmentarium, ceea ce iti va ajuta atat
imaginatia cat §i visul sa genereze un efect de mister §i spiritualitate pe masura
orizontului de a§teptare al publicului cultivat. Paradoxul neplacut fiind ca Eminescu
era mai bine informat, in §tiinta, filozofia, politica §i spiritualitatea epocii lui, decat
nobilul probabil fara par pe piept Cartarescu, ale carui panseuri, emanatii ca de creier

258

care ejaculeaza §i testicule gdnditoare, tipice dealtfel intelectualului nejuganit de
regim, fac sa ro§easca pe savantul serios, chit ca-i intimideaza pe estetii §i filozofii
no§tri cei inca nesupu§i criticii devastatoare cu care va poposi peste memoria lor
tineretul idealist, a carui venire se apropie vertigines §i implacabil ca Marele
Cutremur Catastrofal anticipat statistic.

In fine, final sex-spiritualist este tors de prudenta ca chiar dupa lecturi in §tiinte
§i filozofie geniul Eminescian natural tot nu poate fi depa§it, ca la cursele de cai
masurabile Musil, de un geniu simulant, a§a ca singura solutie de succes de public
este demitizarea, spurcarea, violarea-n debara, ca pe Revolutie-n ceceu, a tot ce e mai
sfant in placheta Lumina de luna. Versuri lirice - anume, Amorul, viol ce vizeaza la
nivel de ingeri §i demoni doar a amagi tineretul idealist orientat spre BOR ca
Mantuirea se dobande§te lesne, destrabalandu-te cat mai mult, cautand sextazul , al
carui gust de fluturi muieti in aur coloidal ar fi insu§i gustul ca de sange menstrual al
Nemuririi pentru vampiri, pe cand descrierile de organe familiare, eventual familiale,
in exercitiul functiunii §i colectarea de expresii murdare nu vizeaza decat efectul de
sinceritate, care face credibila §i batjocorirea Eroilor Neamului, paginile erotismului
infantil, de§i excitante pentru segmentul ultrarafinat pedofil al publicului cultivat,
avand mai mult rol de dezinhibare a receptivitatii noastre luciferice pentru parcarea in
ni§ele de adancime a discursului autopromotional.

* Sunt multe confuzii la noi §i abia pe masura ce create interesul occidental
pentru Limba Romana, creandu-se premisele exaltarii Misiei Culturale §i aparitiei
unei critici de directie veritabile, mda, pe masura ce ne vor vizita tot mai multi
universitari autentici, se vor clarifica negre§it §i neclaritatile postmodernismului in
acceptia sa de postromanism, care nu bucura deloc Europa diversitatii. Astfel, eel mai
bun dintre teoreticienii mi§carii, dl Al. Mu§ina zice ca „poetii generatiei '80 pot fi
subsumati postmodernismului doar prin fortarea termenului §i prin obnubilarea esentei
demersului lor poetic, de a redescoperi realul (la toate nivelurile sale, desigur, inclusiv
eel cultural, dar nu punand accentul pe dimensiunea culturala a lumii) §i prin
incercarea de a da un sens absurdului lumii inconjuratoare, de a lupta impotriva
entropiei. Totul prin (re)aducerea in centra a individualitati, a persoanei, care devine
sistem de referinta; de aceea avem de-a face mai degraba cu ceea ce eu a§ numi un
nou antropocentrism.''

Paradoxal, tocmai Mircea Cartarescu §i nu parintele Budilei Expres ilustreaza
eel mai bine acest antropocentrism antientropic, intins ca la sfere cat ne e pielea,
preconizat dealtfel de euclidianul ptolemaic Nichita, de marele Nicolae Labi§, eel
dintai postmodern (dealtfel §i eel mai apropiat de paradigma critica occidental^,
deoarece luase marxismul in serios) §i, in fond, de insa§i marea opera Eminesciana
Fragmentarium, de la care toate incep §i cura spre Shahasrara.

* Enciclopedia Zmeilor, adevarat laborator literar, n-are nici o mila pentra
eventuala varsta frageda a cititorului, nici in lexic, nici in evenimente, nici in
urgentele stomatologice §i nici in referintele livre§ti de la Villon la Kafka. De ce ar
avea atunci vreo mila tocmai 03, un roman evident de interzis adultilor sub 18 ani,
prin concesiile comerciale legate de excesul de trivialitati §i voluptati, precum §i prin
obscenitatea de a fi ostil simbolurilor recuperarii Basarabiei, Sfintii Eminescu §i
§tefan!

* Miriapodul pe plaja. Indubitabil un spatiu literar propriu, de un albastra
fascinant, akasian, in dialogul vantului cu marea la Balcic, un decor de populat cu

259

animale ciudate, ca la Sabin Bala§a: „§i daca con§tiinta devenita astfel pre-§tiinta s-ar
mai rasfrange o data in sine ar fi in stare ajunsa atot§tiinta sa se ridice deasupra acestei
telescopari de memorii pentru a vedea miezul trandafirului cu un infinit de petale,
paianjenul fermecator care tese iluzia, modeland-o rapid in forme de cosmosuri, spatii
§i timpuri, corpuri §i fete cu infinitele sale picioare articulate."

* Zodia Fluturelui. Acest text chici roz romantic nu e roman, nici antiroman,
nici poem vizionar, este inainte de toate o trilogie scrisa sub zodia fluturelui, in
proportie de trei pe patru pentru cititoare euforice, combatandu-se astfel pornirea
barbatilor de a avea o reactie „elitista" in fata unei fericiri „populare".

* Vindecarea de iluzia existentei Cititorului. Este o contradictie jenanta
Amaicalitului intre ipotetica pauper sum viata de amarati din apartamentul de pe
§tefan eel Mare §i credinta fanatica in bol§evism a tatalui, care ca gazetar agricol
dejist la Steagul Ro§u cunoscuse toate formele de rezistenta incercate de Moromete ca
sa duca intotdeauna o viata independents.

Nu se armonizeaza nici Volga activistului cu aspra conditie de zek in
Arhipelagul §colar, zece ani, adica timp suficient sa ajungi, cu pile, cuno§tinte §i
relatii, inspector, poate chiar aparatcik in minister, sau sa te duci in cercetare, in presa,
in invatamantul superior sau pe la misiuni, in strainatate.

Dar poate ca alta este explicatia cu aceasta nobila profesie de dascal , prin care
tree toti marii arti§ti cinstiti, atat de dispretuita de gloata §i atat de indelungata vreme
expusa unui crunt sabotaj din partea clasei politice, interesate sa aiba un popor cat
mai neinstruit §i mai fraier. ea este singura ocupatie care-ti permite, tie, scriitor, a
cunoa§te experimental, definitiv, investigand Generatia Pupici, astazi cand a disparut
pana §i elevul, ce se poate §i ce nu se poate cu omul, daca-i dai sa citeasca,
vindecandu-te de in final, absolvindu-te pe vecie de iluzia existentei Cititorului.

* Absurditatea de a invata pe altul. In plus, prin vacantele lungi §i prin sarcinile
de acoperire cu hartii atat de cretine, §i inainte, §i dupa, incat n-are nici rost sa le iei in
serios, ca§tigi inexorabil suficient timp de citit, plus naveta pentru a medita-n
caleidoscopul uman real pe diferite subiecte, inclusiv absurditatea de a invata pe altul,
sau a face observatie romanesca asupra toparlaniei la orice etate, iar daca noaptea ai
uneltit, ai visat §i ai scris de ti se continua transa §i cazi cu fruntea pe catalog, atunci le
dai extemporal la copii.

In fine, cancelariile §colilor sunt un univers incitant pentru tinerii poeti,
inflationar prin densitatea inalta de feromoni, iar prin ce s-a discutat, s-a barfit §i s-a
dezbatut in acest corp de elita, §i inainte, §i dupa, despre noutatile mediatice, cartile la
moda sau topul bestsellerelor, aceste adevarate temple ale culturii au functionat ca
ni§te autentice §i atractive cenacluri literare, cu inalta misiune formativa §i
informativa, a carei valoare educativa ramane a se evalua in folosul urma§ilor
Generatiei Pupici de catre istoricii invatamantului Romanesc, care este §i va ramane
multa vreme, in viziune sistemica, o prioritate nationala.

* Una din marile pagube ce le sufera Mircea insu§i terminand ca un Terminator
3 Orbitorul §i fiind gata a Candida la functia de pre§edinte, adica de guvernator al
Romaniei , e ca instaureaza prin forta vizionarismului sau asemenea standarde inalte
de neatins nu numai de catre altii, incat praful se alege nu numai de toata lirica sa de
pe CD-uri §i din plachete, ci §i de Nostalgia, sparta sau nu in partile components Dar
Levantull... Da, §i Levantelul, adica e§ecul de a dovedi ca se putea scrie epopeea

260

nationala inainte de Eminescu, adica fara Eminescu, da-da, §i el ramane un vis
chimeric!

Nimic nou sub soare: a mai patit-o pana §i Dante, ala relativizat la Berna de Gli
occhi di Beatrice, pironiti pe masivul volum de Opere minore, orbiti gravitational
pana la halucinatii vagi, voalate, clare, accesuale sau permanente, statice sau
caleidoscopice, liliputane sau guliveriene, de tembelizorul fojgaind de megastrutture,
buchi neri, il sole e 1' altre stelle.

* Teza ca Mircea Cartarescu ar semana cu Thomas Pynchon §i cu alti
modemi§ti post-americani este insultatoare pentru Generatia Pupici. Toti a§tia au
dialog §i actiune in text, iar mi§tocaria aia anglo-saxona gen Salinger, insipida dincolo
de Mark Twain §i Bernard Shaw, este dupa 1 1 septembrie 2001 neliterara.

Cat despre kitschul lor §tiintiric, n-are pic de lirism, deci nici fior religios.

Luati §i cititi!

Mircea Cartarescu al nostru seamana doar cu Mircea Cartarescu. E unic.

* Marele farmec al prozei lirice cartaresciene este minimalismul ca se poate
dispensa de substanta epica, de actiune, intriga, dialog, §i mai ales de personaje vii, ca
Matilda Petrini a activistului Mircea, bazandu-se pe abstractii ca neuitatul fatator
maieutic §i guru Herman, un fel de manual teologic vorbitor de la o catedra
universitara.

Totu§i, este de neinteles de ce TO nu a renuntat §i la decor, faptul ca
Bucure§tiul n-a fost inca abandonat cu traric cu tot in favoarea conurbatiei Giurgiu-
Russe ce s-ar succeda firesc pe Dunare dupa Bratislava, Viena, Budapesta §i Belgrad,
tinand poate de extraordinara sa viata academica, cum ne aminte§te aceasta
marturisire azvarlita in alt colt al texistentei: „Eu cred ca iti arati iubirea §i
recuno§tinta fata de oamenii care te-au ajutat in tinerete, scriind pozitiv despre ei. §i
am avut ocazia sa scriu despre Crohmalniceanu cele mai calde pagini de evocare. §tiu
foarte bine ce-a facut el in anii '50, dar mi-e absolut indiferent. Cred ca, fata de noi, el
§i-a spalat, daca se poate spune a§a, o parte din vina pe care va fi avut-o. Noua nu ne-a
impus o privire asupra vietii §i a literaturii specifica anilor '50. Pe noi, cei care
mergeam la Cenaclul «Junimea», pe care il conducea, ne-a invatat foarte multe
lucruri, ne-a ajutat §i ne-a fost un prieten sincer, a§a cum nu au facut-o multi alti
critici. Crohmalniceanu a facut fata de mine gesturi mult mai multe §i mai implicate
decat §tiu majoritatea oamenilor. Cat a trait, a fost primul cititor al manuscriselor
mele. Probabil ca nu a§ fi debutat in strainatate fara el. Nu este nici un secret, el mi-a
deschis calea debutului in Franta, dupa care au venit §i celelalte."

* Este scandalos cum de i-au trebuit unui filolog profesionist ca Mircea
Cartarescu 15 ani ca sa scrie Cartea, se mira Coca Dospinoiu de Valentine's Day, in
brate cu Kotofei Ivanovici, cand nu se poate concepe mod mai u§or de a scrie proza
decat fara fir epic, fara dialog, fara glosar gi fara caractere , jongland cu trei claviaturi
facile, iresponsabile, care ^oi produce nonstop: amintirile, fantasticul §i oniricul.

* Inainte de a fi cititite. Cum noi Romanii nu avem atat investitii in
Infrastructura Intelectuala, de care sa exulte toti, cat felieri particularizate pe haitele
adunate la feromonii de sponsorita, unde e rost de supt pibul poporului, noi inca n-am
occidentalizat deplin nici Biblioteca Nationala, nici filialele judetene, §i poate ca nici
nu se cunoa§te notiunea de librarie de catre Generatia Pupici, confundand-o cu
papetaria plina de vederi, pixuri, blancuri, saco§e §i valentine cu inimioara ro§ie. lata

261

de ce nici nu poti avea pretentia ca tu, cititor sau critic din RO, sa ai aprehensiune in
intregime la trilogia Orbitorl Jumatate ramane aisberg, jumatatea de timp de expulzie
petrecuta departe de Bucure§ti §i Bulgaria, in Oceanul Euroatlantic. Singurii care pot
lamuri cu ce seamana minunea asta sunt oierii din DRO, dar citesc §i ace§tia
randomizat nenimerind pagina 420.

Pe scurt, preeminenta promoterului asupra criticului permite premierea cartilor
§i chiar a megacartilor de dimensiuni monstruoase inainte de a fi cititite, ba chiar
prescurtand lectura.

* Cand textul cartarescian nu mai are nimic Romanesc §i pare traducere, el este
rodul aplicarii neroade a retetelor postmoderniste, inclusiv in finalul 03, cand
Alergatorul de cursa lunga, lasand cu un tur in urma pe Proust, Joyce, Musil, Kafka,
Pynchon §i Breban i§i face damblaua de a parodia insa§i Biblia.

Odata eliberat de constrangeri, Mircea redevine un bun Roman, talentat,
muncitor, dezvaluind pana §i aplecare spre umorul taranesc, total acceptat de brandul
Marin Preda, cand descrie indirect naivitatea unei eleve nubile: „Parul mi-a crescut ca
ni§te lujeri, ca o iarba castanie, §i in anul acela mi-au rasarit tufe de par §i la subtiori,
§i in josul burtii, incat ma-nspaimantam ca flocii creti §i scanteietori ma vor acoperi
toata, lasandu-mi goale doar sfarcurile §i ochii, ca la catele."

* Pentru cititoarea euroatlantica globala Suelin §i pentru eleva Coca Dospinoiu,
exista impresia ca poti afla totul despre Literatura Romana citind doar cartile lui
Mircea Cartarescu, ceea ce nu dovede§te decat ca avem o literatura nefunctionala,
nereu§indu-se Luminarea Poporului nici prin Biblioteca Nationala, nici prin Partidul
Cadrelor Didactice. Din cauza acestei macropsii generate ochiului Cititorului de corul
asurzitor al promoterilor, s-a ajuns la paradoxul ca Cel mai bine vandut scriitor roman
este §i eel mai important poet §i prozator §i critic intemeietor al postmodernismului, §i
in consecinta un disident mai viu in memoria gloatei decat insu§i Paul Goma, dupa
cum §i un revolutionar mai luptator decat Dan losif, deoarece tot ce se cite§te acum
este doar discursul autopromotional din Orbitorl

* Instructiva praxiologic, apropo de celeb ra pagina 420 din 03, este §i
transformarea lui Mircea Cartarescu, odata cu preafericita Autoelita, dar intr-un mod
acutizat printr-un pesimism de coloratura rasista, in autoritate morala mai presus de
BOR:

„Problema imaginii noastre in lume nu sunt nici tiganii, nici cativa scelerati care
fura, ucid §i violeaza, nici §ovinismul italienilor sau al englezilor. E falimentul nostra
moral, e lipsa cinstei §i a corectitudinii din obi§nuintele noastre de fiecare zi.
Decaderea noastra ca popor, vizibila in sfera politica in interior §i-n imaginea noastra
mai rea ca oricand in afara, este produsul absentei franelor morale la un numar
cople§itor de romani, victime ale unei lipse cronice de educatie." (Falimentul nostru
moral, 2 noiembrie 2007)

Dar cine este vinovat de lipsa cronica de educatie In familie §i In §coala?
Popoml? Cleptocratia? Iara§i, nu poate fi judecata decat elita Intelectuala, cu pivotul
ei organizat elitist rinocere§te, Autoelita! Care n-a dezvoltat nici Biblioteca Nationala,
nici Partid al Cadrelor Didactice, cum am mai spus, lasand Neamul Romanesc sa
orbecaie In semilntunericul televiziunilor, prada u§oara pentra politicienii cleptocratiei
atata vreme cat pana §i literatura e mai putin functionala decat economia de piata,
repartitoarele, compostoarele §i apa calda, iar viata Intelectuala este Inapoiata
boiere§te fata de cea politica, neatingand Inca pluralismul.

262

* Pe scurtatura, Mircea Cartarescu n-a reu^it in poezie deoarece era prea
cartezian, prea bun la alte materii materiale, prea dotat pentru marketing, pentru circ
(dupa aprecierea guruului virtual trimis de paranormalul Mircea Eliade sa-i dea
porce§te la Circul de Stat lectii de yoga in arena in fata parintilor) §i, din prea mult
talent mintind uneori spontan , desigur pentru a Candida Romane§te la pre§edintie dupa
epuizarea Capitanului, ca peruvianul alt scriitor Mario Vargas Llosa.

lar fata de Eminescu, el mai este §i un nepredestinat, nascut adica sub alte zodii,
de noroc porcesc, luminate de luna postmoderna, cartaresciana, de culoarea urinei
statute - antilirism de piata care permite a difuza §i fantasma onirica satanista, forma
noua de leninism antiliturgic eficient cu Badislavul ala carele se masturbeaza-n
biserica ortodoxa dinaintea Sfintei Fecioare, pagina savurata cu o singura mana de
atatia megaintelectuali cre§tinissimi practicanti de li-i viata lipsita de compromisuri ca
cristalul.

* Colonelul maior Ion Stanila. Da, Mircea Cartarescu, viitorul guvernator al
RO, un pre§edinte postbasescian tare, cum a fost §tefan eel Mare, dar numai dincoace
de Prut, poate chiar §i de Milcov, un psihopedagog de mare clasa, §tiind cu precizie
cand sa i§i inalte in grad sau sa-i coboare pe cei mai utili dintre supu§i, desigur §efii
de promotie, ca expert in reflexologia pavloviana §i poate §i in conditionarea operanta
skinneriana, de care se plang mai toti amicii mei din SUA.

De exemplu, vedem lamurit uleioasa arta a dozarii zaharelului atunci cand
prietenul de familie, salvator al Manuscrisului §i al lui Mircea insu§i de la azilul
psihiatric „Vasile Paraschiv", onorabilul domn Ion Stanila, se arata securist de
omenie la baricada, „dand filmu-napoi cu un cadru" ca sa nu apara probe cu
halucinatul Mirci§or, sa-1 inhate colegii, parca n-aveau ei date de la Cenaclul de Luni
asupra dezinteresului mi§tocar fata de Clasa Muncitoare, el este la pagina 183 din 03
inaintat de virtualul pre§edinte la exceptional colonel in rezerva. Dar cand numai trei-
patru zile literare mai incolo, de insangeratul Craciun, e doar un particular care o fute-
n Vila lui, dupa un scenariu facut chiar de ea, pe cea mai futega, mai inventiva $i mai
atractiva doamna din Literatura Romana , simbolizand involuntar insa§i Literatura
Romana a Epocii Nicolae Manolescu, ro§cata activista Estera Hirsch, fiind stimulati la
efect Uhtomski de umblatorul Vasile Lascar analog holografic cum §i §tiutorul
Herman scoate - simultan - ni§te caini de la Fundeni din olomorful sextaz, constatam
la pagina 473 §i in continuare ca tortionarul n-a ramas decat, ca D-1 Goe, un oarecare
maior !!!

* Z. Greu de inteles fara cultura grabei, specifica postistoriei, este §i enigma
colonelului grec Oedip ca de ce numele stramo§ului nobil Csartarowski din
Csartarowsk (03, 302) devine in Casa Poporului, unde printul vine cu Miriam cea in
starea de dupa, la megalansarea TO, Czartarowski (03. 559), esentiala filozofic
pentru mantuirea soteriologiei ramanand totu§i celebra nunta mistica a spermiei cu
ovulul mandalei, cum sublinia §i Coca Dospinoiu, calauzindu-se dupa principiul
an tropic.

* in general insu§i postmodernismul romanesc nu a reu§it in poezie, nu a lasat
poeme la care sa te intorci etern, ci doar monoloage de-ale divertisului vag, curiozitati
orbitoare, bune de Muzeul Antipa, exceptand cazul uitatului precursor Nicolae Labi§,
contemporanul beatnicilor de aceea§i generoasa orientare marxista.

263

Conditia hotaratoare pentru orice lirism serios este sa te simti cu suflet mare, sa
ai un suflet in care vorbesc mai multi , eventual un neam intreg, cum au avut Eminescu
§i chiar Goga sau Vieru, de nu §i Paunescu.

Cine nu incepe cu Ce-ti doresc eu tie, dulce Romdnie, nu ne va da niciodata
vreun madrigal imnic nemuritor caAtdt de fragedd, ci doar avortoni ro§iatici de-ai lui
Mungiu, valoro§i pentru masurariul filolo, greto§i pentru foamea noastra de lirism, ca
Poema chiuvetei.

* Garda merge inainte. La urma urmei, ce este odios in postmodernismul
romanesc nu este neaparat degenerarea sa in postromanismul Epocii Mooye, caci
ideologiile reflecta firesc trendurile biologiei sociale planetare, semintii sau
comunitati care apar sau dispar, ci acea agresivitate asupra specificului national care,
paradoxal, conserva dupa ilegalizarea Mi§carii Legionare tocmai ce a fost mai rau in
ea, nu patriotismul ardent cand hotarele erau amenintate §i desantul bol§evic opera
deja in interior, nu nostalgia paradisului cu Shahasrara lui care coboara, ci ideea
funesta de a fi un IMGB al Autoelitei care face ordine.

* Temd. Sa se ia in serios mirarea chi§inauienilor printre bucure§teni ca frica de
ru§i e colosal mai mare pe Dambovita decat pe Bac, sa se incadreze uitarea Razboiului
Sfant la mankurtizare de bunavoie §i sa se verifice daca nu cumva revenirea in
Basarabia la putere a bol§evismului deznationalizant nu e rodul mai degraba al
dezinteresului Patriei-mame pentru fiica ei instrainata, generator de vid de putere,
decat efortul Kremlinului de a investi intr-o prietena infidela in loc de a miza pe
cercetare-dezvoltare §i pe cucerirea cosmosului.

* A§a cum au observat criticii Mihai lovanel §i Horia Garbea, Paul Cernat §i
Bianca Burta-Cernat, prin evenimentul editorial al anului 2007 Mircea a regresat
putin, relativ la propriile etaloane de seriozitate deontologica privind produsul finit
livrat pietii.

Logic §i filologic, Orbitor 3 este o carte exceptionala, dar prea multa ei realitate
fara precedent din compozitia de ingrediente, cum ar fi trecatoarele dificultati de
aprovizionare ceau§iste (pe care Neamul Romanesc le prive§te inapoi cu veselie, cum
Ion Ghica ciuma lui Caragea) sau evenimentele de la fute§a noastra Revo, il
degradeaza pe 03 din postmodernism (curent de gemeni fractalici care s-a cam
prabu§it la 11 septembrie 2001) la conditia de roman antimetafizic corintic compozit,
mai degraba modernist decat postmodernist , tinator adica de epoca cuprinsa intre
Gorila lui Rebreanu, roman comercial cu grave derapaje, §i Descult, romanul deosebit
de politic al lui Zaharia Stancu despre obsedantul deceniu al teoriei relativitatii, care
din primavara pana-n toamna 1-a preocupat prin 1907 §i pe neseriosul de Caragiale,
§tergandu-i meteoric zambetul de pe mustata zbarlita de groaza.

* Joyce, Proust, Kafka, Musil nu sunt postmoderni, sunt geniali.

Dovada: postmodernii dlui Cartarescu nu-i egaleaza niciodata, par stupizi, mai
ales neserio§i, par a scrie pe laptop prin redactiile tembeliziunilor §i ale presei de
capital dubios, sunt oameni ca mine §i ca tine, chiar daca-§i atarna papion molatic ca
fluturele somnoros.

Ei nu au scris pentru succes, pentru tiraj, pentru premieri promotional, pentru
un client care nu cite§te, nici pentru Vechiul sau Noul Stapan.

264

* Pe urmele filologului Angelo Mitchievici, care teoretizeaza pentru Generatia
Pupici ca Mircea face sistem, intreaga opera fiind semnificativa, de la bro§uri la
epopei §i la politica fesenist-reformista, basesciana, rezumand insa doar cele afirmate
de exegeti §i promoteri despre cele trei carti ale Proiectului Orbitor se poate spune tot
de filologi, intr-o formula sintetica, aproape ca: „subiectele atinse de autor in aceste
carti sunt diverse. Fictiunea speculative, istoria, metodele de autoeducare, psihologia
aplicata, versurile, cultul stramo§ilor, misterele lumii in care traim, serviciile secrete
sunt doar cateva din cuvintele cheie in jurul carora graviteaza intreaga opera a
scriitorului".

Enigma succesului comercial justificandu-se prin sentimentalism §i chiar mai
mult decat atat: „caracteristica principals a personajelor create de scriitor este
caracterul puternic al acestora §i increderea in fortele proprii pentru a-§i putea depa§i
propriile conditii. Cercetarea destinului §i oglindirea acestuia prin ochii personajelor
este o Constanta care poate fi regasita in fiecare din romanele de dragoste, iar drumul
pe care trebuie sa il parcurga fiecare din personajele intalnite in aceste romane este
unul sinuos plin de neprevazut §i suferinta".

Instructiva fiind, pornind de la motivul romantic Eminescian al dublului §i al
gemenilor, fara termen de admiratie in Literatura Romana §i exprimand aspiratia spre
simetrie, cercetarea investigarii texistentei, adica ghicitul in pietre, in futelnite sau in
amoniti, cum apare §i la celalalt de succes prozator postmodernist contemporan, tot
atat de Cel mai bine vandut scriitor roman, la adresa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Coru%C5%A3

* Exercitiu . A se reciti Proust, ca tot se vorbe§te promotional de el, de codul
rafinamentelor aristocratice pre-feseniste In cautarea timpului pierdut, da, e timp
pentru numeroasele ei volume in §ezlong intr-o vila galbena cu tigla ro§ie, cu pisicina,
dar deocamdata far-un pom pentru pitbuUul Zdreanta. Din cate se pot intampla in
copilarie, sa invatam ca este evocat astmatic sau inventat doar ceea ce este
semnificativ literar , nu §i ceea ce tine de lumanarele nazale §i de imbecilitatile
infantile. Scotocirea-n Akasia copilariei nu ajunge niciodata-n kkt, pana-n pamper§i,
de fapt pana-n olita §i §tergerea cu ziar agricol. De ce Proust n-a mers pana-n scutece?
Ca nu putea? Nu, domnilor! Proust a §tiut de la aristocratic unde sa se opreasca,
alegand intre doua proiecte multicriterial, pe baza de bun gust §i nu de Kitschl

* Semn de senectute la maestrul Cartarescu, In Orbitor: preeminenta memoriei
vechi (amintirile de copchil §i de plod, pana la olita §i chiar pana-n scutece) asupra
memoriei recente (marile omisiuni in discursul despre Revolutie). Dar ce e §i mai grav
e ca extrem de bine realizata artistic scena a Mendebilului, care voia sa se futa in cur,
§i a eresurilor privind erotica gay straluce§te intre zone cenu§ii ale textului, cum ar fi
contrapunctatul discurs al lui Herman cu lecturi sapientiale proaspete din Victor
Kernbach despre vizitele wagneriene pe Terra ale unor BMW-uri biblice din
Universul indepartat.

* Meritul lui Cartarescu, care distorsioneaza monologul grupului central, este
pionieratul in abordarea celei mai generoase teme a literaturii mai noi a Neamului
Romanesc: totalitarismul bol^evic dobordt prin cea mai mare explozie de eroism din
Rasarit, Revolutia Romano, din Decembrie. Iar geniul sau comercial sta in a evalua ca
Generatia Pupici nu vrea sa se complice suflete§te ori fiziologic, a§a ca credibilitatea
cartii nu a suferit pamfletari pentru omisiunea didactica de a nu fi fost vizitata la
domiciliu de catre autorul omniscient nici o familie ai caror membri au fost mai fraieri

265

§i au murit din diferite motive, fiind adus de la morga vreunul §i expus pe mas a din
sufragerie, de§i complicitatea fesenismului de dreapta, brucanian, al Autoelitei, cu
fesenismul de stanga, iliescian, in uitarea crimelor Revolutiei este singurul pacat
strigator la cer Romanesc, care ar fi meritat paginile apocaliptice din 03, degenerate
pana la urma-ntr-o lansare de carte, de catre un om-statuie printre statui, Casa
Poporului devenind Casa Cartii, Casa Kitschului, unde gargaunii unei posibile viitoare
statui ce-o va inlocui pe-aia cu tate erecte a lui Anghel de la Ateneu devin roiuri de
fluturi.

* In ce prive§te apocalipsul arderii de tot pe care 1-ar merita in loc de Mantuire
Romanii pentru nationalismul lor, §i in special bucure§tenii de pe Lia Manoliu,
nationalism ridicol atata vreme cat Intelectualitatea basarabeana nu s-a putut ridica din
rusificarea sovietica la nivelul publicului cultivat, ratandu-se astfel Unirea dupa model
german, oricat de rau pentru nu secati voi lacrimi ale dragostei curate ar fi-n Epoca
Mooye ce zicea Mitei Baston aide gazetara Popeasca de Generatia Pupici, ca junele
romdn in blugi fara morga §ifaconda n-ar purta un tricou cu portretul lui Eminescu ,
noi nu putem sari peste umbra noastra §i nici peste dublul nostru §i nici peste
observatia capitala, tipic bucure§teana, a promoterului Viki ca „chiar daca la o prima
vedere scriitura celui mai bine vandut scriitor roman §i, in consecinta, candidat Nobel,
pare a fi pesimista, iar personajelor create de acesta nu le ramane altceva decat
resemnarea, mesajul care rezida din ansamblul romanelor scriitorului este unul
putemic pozitiv fiind presarat cu idei optimiste §i indreptate inspre speranta. O dovada
in acest sens sunt chiar cuvintele autorului adresate mai mult femeilor: Cdnd pierzi
dragostea, pierzi totul . Pierzi visele, sperantele, increderea, demnitatea, respectul de
sine, dorinta de viata ... Altarele din suflet se prabu§esc cu zgomot, iar icoanele la
care te-ai inchinat cu credinta §i veneratie se scufunda in mocirld. Lumea moare sub
ochii tai ^i nimic nu pare s-o mai poata salva. Totu^i, in addncul sufletului, ramane o
minuscula samdnta de lumina, din care poate izbucni oricdnd, din nou, focul
dragostei .''

Mirabila samanta de lumina, pe altarul slujit orbitor de marele preot Koorutz i§i
acupleaza reiterat, a§adar, ventuzele radacinilor cu dendritele axonilor Akasiei la
arhive §i, in acest sens, Apocalipsul devine o specie de impoposibilitate logica, pentru
ca nimic din ceea ce a fast sa fie nu mai poate fi „distrus" contrainformativ prin foe
bachelardian masturbator al asimptotei de catre akingiii cotropitorului Neant.

* lata de ce sfar§itul din 03 nu este un sfar§it apocaliptic, ci doar un final
apopoteotic, de simfofonie cu o mie de suflatori in trambitele lerihonului, performata
ejaculator in Casa Poporului pe futelnita ca un tambal a strunelor de viori Stradivarius
§i Guarneri, autentice sau identice cu cele naturale. Ceea ce pare ca se sfdr§e§te este
partial lectura §i deloc cartea, o carte acum evident neispravita , un palimpsest de
culoarea acrilica a §vaiterului, ros de omizi ontodinamice relevand carente grave ale
documentarii, un text lacunar prin care, dat fiind pacatul capital, tipic bucure§tean al
hemianopsiei, al pierderii vederii intr-o jumatate a campului vizual, selectandu-se prin
insu§i ambitiosul proiect excesiv de multa substanta Romaneasca, moale ca mamaliga,
in detrimentul universalitatii, nu s-a putut exprima nici pe departe „totul", a§a ca
demersul trebuie reluat sisific pe baze noi, transcendentale, intr-un 04, dupa o mai
judicioasa reflectie, bazata meditativ pe activarea tuturor chakrelor, in Romania
posibila orbitor doar la hotelul de pelerini de la Durau, pe Ceahlau, sau intr-un cort de
culoare ecologica de pe Rarau sau in fine, luand in serios fidbecul competent §i
predestinat al Cititorului Unic, de la amicul de naveta §i oligopedagogie, Camelian

266

Propinatiu de la §coala 42, consolat de pierderea tramvaiului 21 §i a ma§iniil09, doar
prin noua colegialitate de catalog cu fostul detinut politic Mihai Stere Derdena, martor
al evenimentelor labi§iene din 1956.

* Receptarea critica, roz sub Zodia Fluturelui, a aventurilor familiei Cartarescu,
este evident facilitata de efortul canalelor TV de a se adresa Familiei - celula
fractalica de baza a Neamului Romanesc - cu subiecte despre familie, concret despre
anumite familii, mai deosebite, mai bogate, meritand o mediatizare, atat telenuvelar
cat §i, in ultimul timp, de-a dreptul in direct, vazandu-se de popor ce-§i permite unii,
dar nu §i cum au facut in Romania-fara-de-Eminescu averile respective, orice altceva
decat a intra intr-o librarie sau intr-un muzeu, contractul social implicit fiind ca §i noi
vrem s-ajungem in cleptocratie, sau macar copila§ii no§tri!

Fidelitatea de videocamera a descrierilor cartaresciene mare§te efectul
televizionar al receptiei TO, iar firele narative feseniste au virtuti cinematografice,
cum e §i cu disparitia lunedistului Victora§, rapit de Coca in seara unei zile de luni , ca
sa se faca legioner, §i reaparitia sa ca desantist in finalul apocaliptic inspirat de Casa
Poporului, sigur de neinceperea urmaririi penale (NUP) cu ocazia Mantuirii, ca orice
interlop roman.

Suspansul fiind amplificat prin lectura tragica, adresata mamelor, a bancului
fractalic Mark Twain cu gemenii inter§anjabili, ne§tiindu-se daca nu cumva Mircea e
Victora§ §i invers, desantistul o fi lunedistul.

* Cele mai bune versete din Orbitor sunt cele care par recitate Eminescian de
ingerii dlui Ple§u, gazda Dilemei 265, un fel de note muzicale spreiate zglobiu pe
portativele curcubeului §i descriind lumi mai potrivite mall-milor sufletului nostru
decat aceasta, lumi nici onirice, nici fantastice, lumi de cuvinte agregand ceva solid §i
infinit mai dur decat granitul realitatii - Lumea Cealalta!

* Eminentul critic Paul Cernat gre§e§te cand evalueaza foarte jos 03,
considerandu-1 o concesie pietii:

- Oricum, nu succesul fulminant - §i nea§teptat - cu De ce iubim femeile, o
carte fara pretentii, dar cinstita, emotionanta §i umana, a marcat compromisul sau cu
„cererea pietii" (ce sens ar fi avut?), ci Orbitor. Aripa dreapta.

§i una, §i alta.

03 s-a dovedit, conform perfectei anticipari a autorului, o carte ilizibila, de fapt
insuportabila. De ce? Pentru ca intr-adevar a fost cumparata mai mult de publicul
fesenist, atras de publicitatea ca pentru pamper§i, cu a§teptari insa ca pentru proze
u§urele, ca Petruta sau A lovely little Jewish princess.

Imi inchipui ca fericita cumparatoare a frunzarit-o §i a pus-o in raft: „past'am
puntru mai ta'ziu!", cum zic copiii.

Altfel este inexplicabil de ce n-am avut reactii de sa se desfiinteze Humanitasul
la continutul de un postromanism in procente mult peste limitele admise, §i nici
dezmintiri de la Omul-cu-doua-mame sau de la Omul-fara-gat, cum ca nu e adevarat,
n-au futut ei Revolutia Romana in ordinea de pe lista §i nici macar democrat-
stalinistul cu chip de ciolovek, Brucan, care da fripturi la grevi§tii foamei.

N-a avut cine sa-i informeze!

* Nu prea este loc in Proiectul Orbitor pentru evocarea Infrastructurii
Intelectuale (universitati, biblioteci, cabinete §i hale de lectura, muzee, sali
polivalente, mall-mi culturale) pe care antepostmodernistul Dinicu Golescu bursier le

267

intalne§te la tot pasul calului in spatiul euroatlantic, unde prin Constitutie, statele erau
national unitare si culturale , burghezia de merit cedand pentru propa§irea
soteriologica o zecime din profiturile ei, bazate pe exploatarea omului de catre om.

A iubi poporul inseamna a-i da de pe unde ai voiajat . Ca A. E. Baconsky in
Remember, ca Mircea Malita in Zidul §i iedera, ca Octavian Paler in Caminante §i
atatia altii luminatori ai gloatei, intaiul dintre ei ramanand multa vreme, prin atat de
educativul serial Spectacolul lumii, loan Grigorescu, care ne-a tinut de vorba in
noaptea cat au futut intelectualii aia Revolutia Romana-n ceceu.

Dar nu-i pui pe masa unui popor copil chiar ori§ice! A§a cum ni se da in 30
voodoo cu papu§i violabile la New Orleans, vitrine cu femei la Amsterdam sau
improvizatii pe tema atribuita lui Zavaidoc, vine lelea de la dude, in obscenul a§a
descris cu viermi de matase Bellagio.

§i chiar in RO, nu este nicaieri evocata, de pilda, vechea sala a profesorilor de
la ECU, podoaba Bucure§tilor, unde eu am citit in Quasari langa Patapievici, arsa la
Revolutia Impu§cata, ci putinul spatiu literar disponibil se dedica aiurea descoperirii
eroticii infantile mendebile, rezultand pagini savuroase pentru pedofilii din Tarile de
Jos, compatibila Regal cu Librophiliac Love Letter: A Compendium of Beautiful
Libraries (http://curiousexpeditions.org/?p=78).

* Pe cand, ca Intelectual mascul viril normal, te intimidezi §i te blochezi de tot,
dand mereu peste simetria sus-jos fata de diafragma, §i pe tampenia cat taie popa
limba cum ca iti create productia de sperma a celor doua testicule in dauna celei din
care se traganeaza, anume secretia spermei spirituale de catre emisferele cerebrale,
intr-un dramatic joe de suma nula impus de ni§te legi de conservare satanice.

§i e pacat §i oarecum in contra vantului solar al curentului: din practica
haremurilor, caci se exact §tie cu totul invers in poemele de amor, anume ca excesul
sexual mentine acuitatea vizuala, pe cand tocmai abstinenta poate conduce la orbire,
la hemeralopie in orice caz, adica pierderea vederii in intuneric, pentru ca natura
judeca a§a, adica la ce-ti mai folose§te vazul daca tot nu te intereseaza, ca pe Ingres,
minunile acestei lumi, care nu pot fi decat spirituale-n carnea lor melodioasa?

* Orbitor este o carte totala, este Cartea ca atare, este Biblia epocii noastre de
internet pe mobil, epurata de balastul evanghelic, suparator pentru ca aparea, ca geniu
obligat, Christ, propunandu-§i sarcini care ii depa§eau posibilitatile de homosap.

Pruncul inchiderii Cartii va fi fatat de un barbat de§tept, nu de o fecioara, care
nici nu mai exista dupa Woodstock, printre oameni normali fara morga §i faconda, iar
semnul crucii nu domina Apocalipsul din respect corect politic pentru cei de alta
parere §i de alta simbologie, din punct de vedere potential, posibili oameni §i
cumparatori.

* Nefiind o viziune New Age scoaterea Pruncului din capatana lui Herman, ci
mai degraba una de credincios penticostal , care prin pocaire simte ca se innoiegte ,
ceea ce inseamna ca de fapt alcoolicul Herman, care parazita pe pensia lu ma-sa, se
fata pe sine prin cre§tet. De altfel, acest §tiutor e tipic om al Reformei, al unei unice
carti in Blocul Securi§tilor de pe §tefan eel Mare dintre Dinamo §i Circ, respectand cu
sfintenie restrictia Sola Scriptura (Scriptura §i numai Scriptura).

* Este dezolant pentru dezordonatul Intelectual Roman cat de coerent este TO,
de§i expulzia a durat 14 ani, de regula cat i§i paze§te, in oligopedagogia noastra, o
eleva virtutea! Nu exista contradictii, nici cotitura spre altceva, ca de pilda la Musil,

268

dupa pierderea sub nazism a conditiilor poietice vieneze ajungand pribeag in Elvetia,
care dintr-un promitator Orbitor in 3D e constrans a dezvolta din memorie un fel de
Travesti in 2D.

De§i, structural, chiar §i la Musil al nostru recunoa§tem totu§i o tendinta spre
abstractizare, anume prin reintregirea familiei, sursa motivului fiind insa neao§a, un
remake pa§nic pentru Gemenii lui Eminescu, impacand a happy-end pe Sarmis cu
Brigbel, adeca gemenii Victor §i Mircea, care au ceva din Isis §i Osiris la demolatorul
Kakaniei, mai ales ca austriacul ignora §i el suferintele Goga concrete ale Romanilor,
tocmai prin acea simplificare a megaromanului pana la cuplul incestuos primordial.

Numai ca in 30 Reintregirea vine la sfar§it, nu la Prut ci la Casa Poporului.

Ci un 04 abstract, mitic, n-a mai fost scris §i nici nu trebuia scris, iaca acum de
ce: pentru ca ar fi rezultat apoteotic paradoxul Romanilor victorio§i, rezistenti prin
cultura sau prin iubire unei istorii dovedite mega-intelectualice§te de kkt!

* Democratia comunicarii fiind dupa Richard Rorty ceva de la sine inteles sau
nimic, replicile noastre tinand de arta conversatiei §i de codul manierelor elegante
postmoderne {keep the conversation going), atunci sa spunem ca pentru ca marele
nostru conducator, tovara§ul Cea, tot ce a facut bun a facut pentru ca era nationalist,
iar tot ce a facut rau a facut pentru ca a fost bol^evic, marxist-leninist, cu ambalaj
stalinisto-kimirsenist din care a lipsit insa laogaiul, sistemul concentrationar, deoarece
pur §i simplu el nu a avut nevoie neam de represiune pentru a amuti rezistenta prin
cultura!

Iar Mircea Cartarescu se abate de la acest principiu metodologic cand i§i scrie
cartile §i editorialele, atacand cu sadism partile nationaliste, adesea pozitive, ale
ceau§ismului, ca §i cum ar fi fost bol§evice sadea, §i aproape neglijandu-le de tot pe
cele autentic marxiste, dezastroase moral, cum ar fi demolarea bisericilor, pentru care
dansul ia in penita pixului doar pe preotii BOR, de pilda scornind c-au condus
tramvaiele-biserici ca vatmani, pe cand veselii optzeci§ti calareau locomotive!

* Epopeea cartarescianismului romanesc Orbitor este profund neomogena,
dependents de poietica, de conditiile in care a fost scrisa fiecare components a
fluturelui.

Diferenta de continut dintre 03 §i 01+02 nu rezulta insa din facilitatea ca s-a
lucrat 13 luni langa Stuttgart, la Schloss Solitude, unde au scris in fond §i timi§oreanul
Daniel Vighi, §i premiul national Eminescu 2000 pentru debut, tocmai detractorul T.
O. Bobe, fara a da apoi Humanitasului nici unul ni§te propuneri de editare orbitoare!:

Poate mai semnificativa este §tirea data la ziar de eminentul critic Ion Buduca,
dupa care, sa ne bucuram, „editura germana Suhrkamp, una dintre cele mai
prestigioase din lume, a cumparat de la Humanitas dreptul de a reprezenta in lumea
intreaga interesele editoriale ale lui Mircea Cartarescu", cu rezultatul ca, hm!
„contractul cu Suhrkamp 1-a mobilizat pe Cartarescu sa se apuce de scris la cea mai
ambitioasa carte pe care a gandit-o vreodata: 03."

Ciudatenia fiind ca acest 03 abandoneaza complet firul epopeic bulgar al
Badislavilor - exceptand o scena de monta polono-evreiasca de o mare obscenitate
publica, ocupandu-se febril de picante problemele romane§ti, Suhrkamp Verlag
intrand in istoria noastra prin publicarea in 1971 a cartii lui Paul Goma Ostinato, unde
unii dintre Intelectualii no§tri s-au opus exploziei cultului personalitatii Ceau§e§tilor.

§i daca §tirea e adevarata, atunci optimismul nostru create, deoarece vedem cum
zborul cartarescian spre o cariera mondiala, ca a lui Cioran sau a lui Eliade, se

269

continua netulburat, chiar daca i s-ar lua de sub aripi „aerul", crezut de unii a fi nu
Humanitasul ci intensa, devotata §i inteligenta actiune a ICR Patapievici.

* Din punct de vedere al intereselor de imagine ale Neamului Romanesc acest
03 e de-a dreptul obligatoriu a fi examinat cu atentie, daca plecam de la ipoteza
Suhrkamp, §i nu numai, ca a fost proiectat §i scris avand in minte ca adresant publicul
euroatlantic global , adica Suelin, nu neaparat publicul cultivat fesenist manelar , adica
profa Coca Dospinoiu, in conditiile unei cariere mondiale, ca a sopranelor Angela
Gheorghiu §i Maria Cibotaru, baza romaneasca de promoteri nemaifiind importanta
decat din perspectiva Nobel §i nici macar atat.

Daca vrei sa te vinzi bine, nu violezi cli§eele cititorului - nu se exista bestseller
experimentalist! - §i atunci, concret, daca Revolutia Impu§cata este descrisa de
Mircea cu precautia de a nu contrazice cli§eul minciunii secolului raspandit in
Occident ca noi am tras in noi, apoi a§a ramane, argumentarea Imposibilei Lustratii
cum ca ne-au scapat de Ceaugescu gefii gefi de promotie ai securistului de omenie
colonel maior Ion Stanila !

Dupa cum, daca doar Mircea, familia lui de mic nomenclaturist periculos §i
cenaclul mentorului liberal Nichi au facut rezistenta, atunci eroii razboiului
antibol§evic de dincolo de Transnistria, partizanii legionari sau nu din munti, studentii
generatiei Labi§, minerii, taranii care s-au opus colectivizarii impuse de gazetarul
Costel Goanga, sindicatele libere, Paul Goma, Doina Cornea, Dan Petrescu, Radu
Filipescu, Aktiongruppe Banat, Laszlo Tokes §i toti ceilalti buni Romani n-au existat!

* Generatia Pupici a Epocii Mooye nu va §ti ce e amorul. Este interesanta
modalitatea in care e conceput cultul personalitatii pentru Cel mai bine vandut scriitor
roman, Candidatul Nobel eel mai bine plasat. Ideea este a „ingropa" contemporanii, in
frunte cu Goma + Manea, §i formula aleasa 11 desemneaza pe Fluturele Kitschului
drept eel mai important seriitor postbelic. De ce nu al tuturor timpurilor? Pentru
credibilitate §i pentru ca cei vechi sunt ca ni§te urne din alte ni§e sau poate ca nu e
bine a fi Roman mai mare decat anumiti interbelici, nu neaparat Rebreanu!

Oricum, schimbarea de paradigma literara a facut-o, in plina ocupatie sovietica,
intaiul nostru poet postmodern, Nicolae Labi§, reinventand pe baza unor lecturi
necenzurate, lirismul. Pe cand lichidarea Eminescianismului la 5 martie 1998 prin
Dilema 265 se vede dupa doua cincinale ca a demarat un fel de genocid pentru poezia
Romana ca atare, azi spectacolul de poezie fiind ridicol, citindu-se eel mult Kitsch
prozaic, adica ce se vinde, iar a te declara poet cu p mare e ca §i cum le-ai marturisi
parintilor alesei tale ca e§ti cadru didactic.

* Acesta e defetism, nu mai e pesimism! Este o apucatura dintre cele mai urate
ale Autoelitei cramponarea atee de acest prezent iluzoriu, a cataloga ca inconsistenta,
ba chiar inexistenta, Romania Regala §i Voievodala de dinainte de tacit slavitul
Descalecat de pe tanc 6 martie 1945 al lui Vi§inski, la care se adauga aprecierea
gre§ita §i putin criminala ca Epoca Mooye duce cu necesitate rapida §i expresa
trendurile-n Epoca Wash, cand va veni vidanja delabrata §i pervaziva a globalizarii,
odata cu aceasta Autoelita expirata sau in curs de lichidare de stoc avand a o mierli §i
Neamul Romanesc insu§i, opere precum De ce iubim femeile sau Area lui Noe sau
Despre ingeri nemaiavand cine le re-scrie sau macar ceti.

Acesta e defetism, domnilor, nu mai e pesimism!

Mai cu seama n-avea voie a emana pesimism §i anti-idealism domnita Ruxandra
Cesereanu, fie cautandu-§i radacinile istorice ale numelui, fie ca experta in miracolul

270

rezistentei romane§ti - vorba de la Cluj a Doamnei Doina Cornea - sub un totalitarism
gata sa traga cu mitralierele de pe taburi in protestatari §i competent prin §efii de
promotie sa-§i ucida in Occident intelectualii chiar aflati sub protectie CIA.

Liceanul Neascultator, Profesorul §tiecarte §i Filantropul Mizericordios,
luminati de o fierbinte credinta in Dumnezeul stramo§ilor lor, ei nu despereaza de la
popor, ei ia in serios motto-ul Maran atha! §i a§teapta in straie albe un nou Marian
care vine, vine, vine ca un prim varf Hokusai al tineretului idealist, de la care
a§teptam nu un sfar§it de istorie local ci un nou inceput global, indeplinindu-se toate
sarcinile de care Autoelita nu s-a achitat nici un micron, dar a profitat in folos propriu
prin asigurarea monopolului lipsei de concurenta, cum ar fi Luminarea Poporului,
Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR) din Parcul
Carol, Agentia Pentru Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA) de pe Calea
Victoriei, Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR) -
capodopera de arhitectura in luxoasa Baneasa, Instituirea Congresului Intelectualilor
pe banii cleptocratiei, Reintregirea fie §i pe net a Neamului din RO §i DRO in WO,
Ingrijirea mormintelor Intelectualilor no§tri din Montparnasse §i alte cimitire,
Monarhia bipartida liberalo-taranista, Reprimarea Bol§evismului, Transformarea
Muzeelor din depozite in Centre educative §i de documentare, Valorificarea pe un
plan superior a Diasporei Romane, Wikipedia Romaneasca, Genializarea Obligata a
Supradotatilor, Emanciparea Cadrelor Didactice, Recuperarea Basarabiei,
Occidentalizarea Infrastructure Intelectuale dupa terminarea Bibliotecii Nationale de
pe malul Dambovitei §i evident sinecvanona Fisiune a Monopolului Ideologic §i
lerarhizator al Autoelitei.

* Scena protezei. Aici se vede §i fara macropsie inapoierea literaturii galitiene,
de la Gdansk la Balcic, fata de cea a Galiei adevarate. Ne confruntam cu o parodiere
disperata, jalnica, a madlenei lui Proust. Mirci§or o reconstituie pe ma-sa literara
antiEminesciana, posibila informatoare daca suprainterpretezi ca Matei Calinescu ce
sfaturi tranchilizante da ea la copil §i ce musafiri are, Marioara, pornind de la un
obiect atat de intim, o proteza dentara. Pentru romanii infatuati, rezulta din insa§i
posibilitatea ba§caliei superioritatea lor literara asupra francezilor! In realitate,
optiunea estetica este de natura a produce greata. Greata fiziologica, nu existentialista.
Criteriul bunului gust ar fi exclus din capul locului aceasta scarbo§enie, pe care nu
numai rafinatul Proust o evita, dar nici romanul taranesc al lui Marin Preda nu cade in
astfel de capcane ale obscenitatii publice, de§i avea ca target bibliotecile sate§ti de la
sediile cu difuzor ale colhozurilor romane.

Culmea este ca la aceea§i madlena o zbarce§te la Paris, in aceea§i goana
ridicola dupa notorietate, bulgaroaica Julia Kristeva, supralicitand §i ea excremential,
cu declaratia abjecta ca vede in acel aromat simbol cheie feromonica nu-§' ce pi§cot pe
care §i-l pun in pi§at anumiti rafinati gay, care vor fi gustat ambiguitatile narate de
sursa Lulu, dar literatura e §i foarte altceva.

* Plumbii Macularii se automultiplica in avalan§a. La alti antiEminescieni din
grupul Dilema 265, rezultatele pot fi §i mai putin convingatoare decat la talentata §i
harnica Lepidoptera a postromanismului, de exemplu ru§inos la norocosul la vize
Radu Pavel Gheo, in borgesiana sa nuvela didactica Dirigintele, unde nu prea reu§e§te
chiar a§a de bine ambitioasa depa§ire a sfar§itului continuu bacovian: „Dormea adanc
pulocul meu de plumb/ Sub floci de plumb §i funerar ve§mant,/ Stam singur in sacou
§i era vant/ §i-mi flutura testiculul de plumb."

271

* Fata de etaloanele grele din Orbitor, cum ar fi scena de 69 cu Bombix mori,
u§urica erotica citadina cartaresciana, recitita in 2007, pare o gluma de seara sau o
insomnie sau un nimic, a§a cum suna sfe§nicul lovit de garafa pantecoasa a
Sarmanului Dionis. Doar Georgicele par a mai rezista, ca tipat despre globalizarea
taranului, numai ca, despre Hie Moromete, trebuie totdeauna sa mentionezi ca acest
erou poate sa piara cu inima impacata, el gi-a facut datoria , insensibilitatea
Lepidopterei postromanismului la adancul lirism sapiential al lui loan Alexandra
fiind, jur pe Heidegger, tot atat de nedreapta precat a face in general abstractie de
creatorul poporan, care nu poate concepe fiintarea in universul inflationar despartita
de opera de arta, cum citeaza §i candidatul roman eel mai indreptatit la Nobelul pentru
e§ec, basarabeanul Grigore Vieru: „La not omul cat li viu/ Canto. §i pentru pustiu, /
Numai cdnd ii mort nu cdntd./ Dar §i-atunci std §i ascultd.''

* Adecvarea perfecta a discursului la segmentul de public. Dupa ce ai rezolvat
de mic tanar ambitios dilema daca vrei sa te exprimi total sau daca vrei sa te vinzi la
cat cere piata, e§ti liber sa modelezi pe indelete profilul fluturelui cerebral al
adrisantului cunoscut §i nu-i mai oferi decat atatica cat pricepe el cand pupa-n calici
Floarea Albastra, cu eficienta transferalui „ideilor principale" de aproape 100%. De
unde se vede ca anii de practica didactica de la §coala 41 geamana cu §coala 42 din
conurbatia Colentina-Voluntari-Europa au fost ani de formare fundamentali, un rol
motivational pozitiv pentru ratiunea de a scrie avand §i observarea Unicului Cititor,
care scotea Borgesul §i-l folosea.

De la elevi, parinti, colegi §i de la NAVETA adevarata aventura, cu autobuzul
cu burduf 109 (pana 1-au suprimatara) §i cu tramvaiul 21, din frecu§ul cu omul
concret, Mircea a invatat in anii optzeci§ti retorica §i stilistica §i marketing-advertising
cat cuprinde, ca de la un fel de masterat-doctorat in Litere, §i aceasta cura de exercitii
aplicative a venit dupa pregatirea teoretica lirica §i prozastica cenacliera liberala, cu
Nichi §i mai ales cu Crohu. Daca ar fi continuat pe aceasta linie corecta §i nu evada ca
un la§ §i ca un incon§tient din Arhipelagul §colar, poate ca prietenul meu Mircea
Cartarescu avea pan-acuma la buzunar te§chereaua cu Nobelul, §i nu mai trebuia sa
ma abat Eu de la trebi ca sa scriu acest studiu critic de fezabilitate imprescriptibila
privind urgentarea acestui demers de eel mai mare interes national §i chiar nationalist.

* Iluzia exclusivitdtii. Tristetea lui Paul Cernat, deziluzia calma a lui Horia
Garbea, bucuria rautacioasa a du§manilor cetind 03 poate ca s-ar diminua serios daca
s-ar face portretul robot al cititorului anteproiectat. In principiu, el ar fi trebuit sa fie o
dihanie relativ batrana, ca sa-§i mai aminteasca de cozi, cu sex dezonorant de
rabdator, pe trei patrimi feminin, cu buletin de Bucure§ti, care a crezut sincer in
comunism §i in ocupatia sovietica, adica a locuit in Zona Butterfly cu aspiratii spre
Zona Zoster, dar care calatorind in cosmopolitul Occident, pe banii poporului, s-a
deznationalizat suficient ca sa poata schimba modelul unei revolutii impu§cate, de un
eroism incomparabil fata de catifelele din jur, cu modelul unei rosenthaliene naltute
facute po§ta in ceceu, chiar in noaptea in care un alt antiEminescian, eel mai indarjit,
Razvan Radulescu, a vazut ca hartia revolutiei era albastra, sprijinind teza inferioritatii
rasiale ce rezulta din dramoleta noi am tras in noi de fraieri ce suntem de la ADN, n-a
chemat nimeni pe strazi tineretul idealist sa se bata cu luneti§tii.

Fundamental gre§it! Din punct e vedere al lucralui temeinic facut, in momentul
semnalat webar de Ion Buduca, despre preluarea managementului literar mondial de
la Humanitas de catre Suhrkamp, de fapt despre aparitia dezechilibralui dintre export
§i productie interna, Mircea Cartarescu s-a aflat pentru prima oard in istoria scrisului

272

Romdnesc in situatia de a proiecta un text cu traducere asigurata pe cele mai
importante piete mondiale!

Cititorul pentru 03 este altul sau alta decat pentru 02+01 !

De aceea, Mircea a trecut minulescian cu privirea peste tine, pironind-o in zare.

* Din aceasta perspectiva, are dreptate pensionara care de canicula §i de foame
1-a vazut pe Eminescu al Ateneului apropiindu-se cu pa§i de vata de bronz §i 1-a auzit
mormaind nu §tiu ce despre acei medici care cuvdnta ca §i cum n-ar avea alt bolnav
decat pe eel defata, urmandu-§i insa cararea ca o faclie, in§elat de porticul Kitsch fara
trasurile muscalilor al fostului Teatru National Regal, acum hotel Kitsch dar
postmodern de langa palatul telefonistelor de altadata, cam unde 1-au impu§cat pe
actorul Horia Caciulescu, §i indreptandu-se spre Lipscani §i redactie, printre rebelii
Legiunii de la Militia Capitalei, mustacind ca nu poti scrie la mi§to despre o Revolutie
ale carei victime sunt de zece ori mai multe decat ale Rebeliunii zdrobite de
nefelicitatul Antonescu, delir despre care a curs atata cerneala §i pelicula.

* O strategie retorica eronata, in era banuielii. Se scrie despre Mircea
Cartarescu ca este conferentiar universitar, ca este eel mai bine vandut autor roman,
eel mai tradus, candidatul Nobel eel mai bine plasat, care a reu§it Levantul, singura
noastra caterinca de epopee terminata dupa Tiganiada, ceea ce este doar vina
intelectualitatii neserioase, dominandu-§i generatia ca poet, prozator, critic, istoric
literar, diarist, alergator de cursa lunga §i publicist. In acela§i timp, unii cititori cred in
autofictiunea ca a locuit cu familia - compusa dintr-un mic nomenclaturist ziarist §i
dintr-o sotie suspecta, originara din Rodopi §i covorareasa plecata de la fabrica sa fie
casnica permitand acest lux veniturile exorbitante ale activistului de partid agricol -
mai intai la Obor, apoi in Floreasca §i in fine la Dinamo, in bloc de securi§ti, care nu e
chiar zona Zoster pe §oseaua §tefan eel Mare dar e mai scump ca la Viena, capitala
familiara, care te incita la nostalgia de a avea succes de nivel eminescian in materie de
tiraje.

lata de ce devine o strategie retorica eronata, in era banuielii, sa expui pe pielea
la propria familie, nomenclaturista, §i in cele mai bune relatii cu securitatea,
suferintele alimentare ale sfar§itului de epoca Cea, impuse in scopul de a face un sit
adecvat ca decor urban pentru noua Biblioteca Nationala templu suprem de
documentare, neplaceri patimite doar de urgisitul de popor, care oricum nu s-a
lamentat ca Intelectualii, nefiind de altfel comparatie cu seceta artificiala, impusa in
1946 de ocupantul de la Rasarit, sau cu sacrificiile Romanilor Regali ai Ligii
Culturale de la 1916-1919, care au facut Romania Regala Mare sa aiba ce risipi azi
Autoelita implementand postromanismul Epocii Wash in aplauzele grele ale criticii
euroatlantice.

* Mult mai bine era, prietene§te vorbind, ca sa se exprime aceste suferinte din
adevaratul popor cu alti actanti, nu imitand iubirea de parinti a Paunescului, sau daca
autorul povestitor nu ar fi tradat invatamantul preuniversitar, atras de mirajul
superioritatii autoevaluate a celui superior, §i ar fi mi§unat prin carte in continuare ca
onorabil prof navetist facand observatie romanesca adevarata de tranzitie Mooye din
tramvaiul 21 sau din maxi-taxi §i invatdnd a se dedica luminarii celor multi §i umili,
punand §coala Generala nr. 41 de pe strada Nicolae Apostol in folosul comunitatii
cartierului Ion Creanga, alt invatator, pe deasupra §i tipic popa BOR., amic totu§i lui
protolegionarul de Eminescu.

273

lar aceasta carenta retorica se extinde §i retrospectiv spre 01 §i 02, deoarece
viziunea panoramica de la etaj asupra Capitalei pare identica liberalului camp vizual
de la balcoanele erecte - vorba recitatorului antlEminescian Chivu catre Generatia
Pupici - ale Casei Poporului, cand se uita prin ochii pineali preafericitii sini§tri la
rahati§urile electorale microscopice de pe trotuarele mi§unande de cancero§i suferind
mai tare cand se termina fondul de compensare.

* Baiatul de cartier. Acel Mirci§or mic, amarat, persecutat, e desigur o figura
retorica. In realitate, Mircea, indeosebi ca publicist de eveniment, are agresivitatea aia
mi§tocara §i taioasa, vitala pentru baiatul de cartier, care numai printr-o tactica
ofensiva §i mintind fara sa clipeasca i§i poate satisface interesele, de la agatarea celor
mai fute§e gagici pana la intimidarea celor mai delabrate soacre multi-multipare sau
avansarea in cariera.

Mai mult inca: strabate §i in autofictiune o ostentatie de baiat de cartier ro§u
dinamovist, adica mai caine ro§u putin, nu saracie aristocratica intunecata umil ca in
Giule§ti, nici etalarea populara a unui cre§tinism de practicant ca pe Ghencea,
tentativa de a lansa echipa academica, de studenti, negasind finantatori competitivi.

* Pentru Referate. In definitiv, cum observa o blonda de vis pe forum, cu un
corp in forma de violoncel, pentru multi cititori §i inca pentru mult mai multe
cititoare, Mircea Cartarescu, prin Pourquoi nous aimons les femmes, a deschis o
caseta sau a tras ni§te chiloti metafizici, dincolo de care se afla parcat acest fluture al
spiritualitatii, Orbitor. Zborul sufletului nostra pe aripile sale perpendicular pe
Univers ne invata totul despre autor, despre Bucure§ti in istoria recenta, despre
ta§nirea viitoralui apocaliptic dar mantuitor in prezent §i, tocmai de aceea, despre
feromonii din noi inline.

Aceasta trilogie ne poate fi un reazam de nadejde in viata, trebuitor cand ne
a§teptam mai putin, ca o carticica de rugaciuni, dupa laicizarea invatamantului §i
izgonirea icoanelor voievozilor din §coli. Pentra ca ea este o carte cu C mare, este
insa§i Cartea. Poate fi pusa pe borcanul de muraturi, cum radea scriitorul. Dupa
aproape 15 ani de truda, cinste cui a scris-o, cartea aceasta este nu numai un obiect
multifoliar, o floare, daca este sa folosim o metafora botanica, ea se transfigureaza
totodata, a§a cum o vedea Arghezi, ca un reazam in viata, ca o treapta pe care te poti
baza la urcu§. De aceea, oricine a citit de mai multe ori, pana la miodesopsie, De ce
iubim femeile, poate acum, la sfar§itul probei labirintului initiatic, sa se inalte prin
Orbitor §i mai sus, acolo unde gandirea sapientiala §i trecutul recent, al cozilor §i al
revolutiei violate in somnu-i eel de moarte de mon§trii fractalici ai ratiunii falice §i ai
creierului testicular, ne inalta pe aripi de fluture intr-o noua dimensiune spirituals,
intr-un alt spatiu sacru, spatiul antievanghelist al Autoelitei, pentra care Casa
Poporului nu e decat o cohlee microscopica delabrata, §i intr-un alt timp, in Era Noua,
exact la ingemanarea viitorului cu trecutul, cuarc cu cuarc perfect perpendicular pe
acest Univers postEminescian.

* Principiul remanent din obscenul contur al histerezei. Adevaral este ca la cat
a ucenicit la Eminescu §i la pa§opti§ti, Fluturele postmodernismului romanesc nu mai
poate gre§i nici macar acceptand comenzi precum Enciclopedia ztneilor §i, la orice
noua carte, ca Lulu sau Miert szeretjUk a noket, trebuie sa pornim de la prezumtia de
valoare ca trebuie s-o lecturam intr-un amplu context panoramic, cum observa -
evident dupa o fina analiza a sistemului idealismului paraceau§ist paunescian - §i
cronicarul de film Angelo Mitchievici, ca Mircea „Cartarescu este unul dintre putinii

274

scriitori romani, dar §i ai literaturii universale, in mod cert singurul din generatia sa,
care face sistem. De aici trebuie pornit in a judeca inclusiv volumele considerate
marginale, concesii marelui public §i cerintelor sale mundane sau amestecandu-se in
vremurile destul de tulburi pe care le traim. Carti precum Travesti sau De ce iubim
femeile fac parte din acela§i proiect integralist, totalizator."

Ceea ce inseamna ca orice va publica de acum inainte Mircea trebuie
achizitionat, laolalta cu - din acela^i sistem in orice istorie a ideilor nu a acarienilor -
operele §i marfa cenaclistelor sau cenacli§tilor de la Litere.

Principiul remanent din obscenul contur al histerezei fiind ca e interzis a
compara sfera lerunca a capitularilor fata de banul bol§evic cu sfera Propinatiu a
prostituarii, in libertatea de a produce cucerita prin jertfa, pe banul capitalist intern sau
extern.

* Daca Mircea insu§i nu s-ar fi marturisit ca „o alta tema, foarte importanta
pentru mine, cea a androginiei, care consta, cum spunea Jung, in faptul ca fiecare
barbat oprima in el o femeie §i fiecare femeie oprima un barbat. Am scris un intreg
roman, Travesti, ca sa eliberez sora ascunsa, ca sa dau cuvantul femeii din mine", -
atunci ideea de sistem a lui Angelo Mitchievici ar fi parut sterila, dar acum Robert
Musil, care nu aparea in TO, are loc rezervat langa profetii biblici la masa rescri§ilor
in Opera Completa.

* Cea mai mare deziluzie a parcurgerii Proiectului Orbitor este ca nici macar in
final nu ti se da raspuns la intrebarea amara, a marelui scriitor fesenist Maxim Gorki,
cum am ajuns scriitor. Incerci sa deduci, dar te doare capul, ca pe Herman la cateva
ore dupa injectarea sub teasta cu sperma astrala a femeii paianjen Soile.

Dar asemenea clarificare a fost sa fie candva, in paradigma Papini-Istrati.

Acum, putem doar presupune forensic, doar dispunem, nu? de genomul uman §i
de structurile antropologice ale imaginarului. Era fascinant fluturele mamei, pe §tefan
eel Mare, dar obiceiul de a scrie in versuri ii va fi venit lui Mirci§or imitand ce facea
taticu, din ce „chie" pe hartiile lui la Steagul Ro§u\ §i cum reportajele din agricultura
miroseau usturoiet ca papornitele §i ilicele din tramvaiul 21 la Plata Obor, ca sa nu
clachezi §i sa nu te duca la policlinica din Nada Florilor, alta sublimare nu aveai decat
sa parodiezi pe Virgiliu, care inainte de a ajunge pe mana medicilor §i a lui Broch,
nemurise conservatorismul roman de tip Eminescian in celebrele §i inimitabilele
Georgice.

*Adrian Paunescu are de invatat la batranete, din final narativ al lui Mirci§or,
cum se scrie Repetabila povara pentru un public superior, cultivat. Nu cu sentimente
ci cu efecte de sinceritate : ideea e a-i dezgoli pe parinti §i a explica de ce au rupt intr-o
noapte patul.

Las' ca §i altii s-au masturbat experimentalist scandalos in frigiderul incarcat
occidental de bunatati al familiei. lar Philippe SoUers, despre locurile de u§urare a
realizat prin 1957 o monografie mai durabila decat Zidul Maoist: Introduction aux
lieux d'aisance, ecrit a dix-neuf ans (pendant les cours d' economic politique).

Altminteri, nu exista in Orbitor nici o revelatie a poeziei in sens Eminescian, ca
traire aparte. Se descopera nu stelele-n cer ci blocul cu subsol, lift §i paliere,
magazinele, cartierul, iar femeia/fata e un obiect de consum.

Prin urmare, poezia are acceptia filolo §i nu e un scop in sine, ci un instrument
de succes, speranta accesului din Zona civilizata Butterfly in Zona luxoasa Zoster,
langa copila§ii marii nomenclaturi, cum ar fi de pilda „geamanur' Volodea

275

Tismaneanu din senatul cotidianului Evenimentul zilei, ilustrul politolog care va
condamna bol§evismul parintilor sai cu un patetism neegalat decat de scena arderii
carnetului de partid de catre ziaristul noii revolutii agrare Costel Goanga, cand §i-a dat
seama ca aceasta organizatie uria§a, pecereul, n-a facut totul pentru Luminarea
Poporului, expunandu-1 la Revolutia Fututa unor surprize mai putin placute, de unde
§i fapta exemplara a auctorelui implicat de a-1 innobila tocmai pe acest unic personaj
pozitiv in 03, punandu-i in genealogie lupta cu analcidul §i insotirea mateina dintre
irezistibilul polonez Witold Csartarowski §i ginga§a evreica Miriam in decor sericicol
pe frunze de dud.

* Arheologia fiintei? Introspectia pana dai de arhetipuri? Da' de ce? Cand totul
e orbitor de limpede!

Misterul vietii cartaresciene este ca de ce s-a nascut de Ziua Copilului tocmai in
anul lichidarii, de catre mai multe Securitati, a unui copil, Nicolae Labi§, eel dintai
poet postmodern Roman.

In acel iunie polonez 1956, necanonicul Labi§ are onoarea de a fi zdrobit la
Congresul Uniunii Scriitorilor din RPR, de insu§i poetul Mihai Beniuc (care ocupa
atunci functia de azi a dlui Manolescu, fiind psiholog animal care §tia §apte limbi §i
ruse§te): pentru negarea rolului conducator al partidului, pentru pesimism §i pentru
lecturi interzise.

* Poate §i in post-calitatea de ex-prof de Romana, ca un voios flutura§ evadat
din Arhipelagul §colar - A quoi bon avoir quitte Coasta Boacii? -, Mircea Cartarescu
de la §coala 41 se distreaza dandu-le de furca marilor sai colegi filolo de la §coala 42
Voluntari, autori de manuale alternative, mai radical postmoderniste Humanitas sau
mai moderate, Alexandru Cri§an §i respectiv Marin lancu, ce gase§te Coca Dospinoiu
pe web sa le dea citate la elevi pentru lectia de§chisa fiind numai o adevarata jale:

Strigoii nu concepeau sa mai fie supravietuitori, a§a ca au incercat sa dea foe
bisericii, dar nu au reu§it.

De acea data, picasera sortii pe Vasili, un copil gasit pe camp defemei. A fast
crescut in satul lor, iar acum, a fast nevoit sa i§i cedeze umbra rdului. Acest lucru,
pentru el, a insemnat maturizarea, inceputul adolescentei. Precum in basmele
romdne§ti, Cartarescu descrie acest moment ca unul crucial, in care baiatul prostut a
devenit barbat prinzdndu-se-n fanomenul horal cu o blonda de la Frumu§ica.

Romanul continua cu un fragment care aparent nu are nici o legatura cu
„povestea" , dar estefoarte bine pozitionat. Mirci^or se descarca contempldnd asupra
omului, asupra timpului, asupra chakrelor, asupra totului, facand o legatura stransa
intre toate acestea.

Intr-o dimineata foarte calduroasa, Mirci§or a plecat in cautarea casei de pe
Silistra. In urma unui vis, §i-a adus aminte ca mama sa avea pe §old o forma de
fiuture, ceea ce l-a facut sa i§i reaminteasca secvente din vremea prunciei.

A tuns-o, fd§ie cufd^ie, dupa care a ras-o in cap cu un brici batrdnesc.

Herman pe Anca.

Pe cre§tetul fetei, Mircea a descoperit Totul, iar totul avea chipul sau!

* De retinut ca promoterii occidentali ii compara pe Mircea, pe Norman §i pe
Herta cu necititii Proust, Joyce, Musil, Kafka sau Borges, cu aceea§i seninatate cu
care promoterii romani incep a alege ca termen de admiratie comerciala
supramediatizata TO, de pilda pentru vecinic antiEminescianul scenarist Razvan

276

Radulescu, lobbandu-1 in atentia traducatorilor de la ICR Patapievici pentru o ie§ire
internationala, pe baza careia sa i se impuna instantaneu notorietatea canonica in RO:
„Teodosie eel Mic este de departe cea mai buna carte romaneasca de proza aparuta
anul acesta §i, neindoielnic, unul dintre titlurile de varf de dupa '89. Ar putea sta
foarte bine pe acela§i raft cu Orbitor. E, de asemenea, un produs de export, de
valoarea caruia nu §tiu daca ne dam cu adevarat seama..."

Cu toate acestea, EU, cu prietenii mei academicieni, n-am citit §i nu vom citi
niciodata Moartea lui Teodosie eel Mic a antiEminescianului de succes director
artistic candva la Elle Razvan Radulescu, de groaza ca-§i bate joe la dansa-ntr-insa,
daca e sa ne luam dupa abjectul titlu, de sfantul nostru voievod Neagoe Basarab §i de
sfar§itul tragic pentru popor al instruitului principe, fiul sau Teodosie eel mic, chit ca
produsul tipografic va fi pornit din acela§i fertil laborator de bestselleruri cum ar veni
De ce iubim lucrurile femeilor simple.

* Textul TO este nu postmodern, ci postromdn. E greu de intuit ce inteleg
filologii prin holograme, scotoame, fosfene §i fotopsii. Eminentul critic Paul Cernat
admite recomandarea lui Mircea sa ghicim ca intr-un nor de piatra, dar amintindu-ne
caracterul lui de holograma, cu pretentia ca semnificatia e peste tot cum holograma-n
holograma: „ca un autentic text postmodern, cartea i§i poarta cu sine interpretarea in
fiecare pagina, facand inutila orice «decriptare»". Ceea ce e ca un fel de mi§to ca
putea scrie doar un email de o pagina.

De fapt, textul TO este nu postmodern ci postroman, adica antieuropean, iar
ce te izbe§te din fiecare pagina este pesimismul patapievician ca te pi§i pe ea de istoria
nationals de kkt §i, deci, Intelectualii n-au a milita pentru eradicarea consecintelor
pierderii Razboiului Sfant, adica pentru recuperarea Basarabiei, monarhie §i
demarxizarea Autoelitei.

* Regandind cincizecist optzecismul constati ca postmodernismul romanesc
este o fantasmagorie slaba, deoarece nici unul dintre ace§ti postromani§ti tari nu 1-a
citit cu pana in mana pe ideologul proletariatului, de§i era extrem de instructiv sa
contempli spectacolul Intelectual oferit de eel mai mare bou din istoria umanitatii,
proorocul Karl Marx, care a anticipat te miri ce, mai putin Gulagul $i imitatiile sale
ingrozitoare, cum ar fi Holocaustul.

A scrie 03 din perspectiva taticului nomenclaturist invatat la academia de
activi§ti jdanovista, unde 1-a prins Revolutia §i pe Mircea Dinescu, iara nu din
perspectiva tanarului idealist care pleaca sa se jertfeasca in contra bol§evismului este
egal cu a te minuna, cum face Autoelita, de un panseu precum:

„Nunta spermiei cu ovulul este mandala ce ne deschide-ntelegerea mantuirii."
(03, 343)

Dupa 1989, Neamul Romanesc concepe Mantuirea pornind de la inscriptia
Romana geto-daca de pe Catedrala Mantuirii Neamului:

VOM MURI §1 VOM FI LIBERI!

* Dar daca manualul §colar e important, pentru piata cartii, promovand autorii
in viata, deobicei filologi postmoderni autori de bestselleruri, biruitori in batalia
canonica asupra mortilor, cadrul didactic preuniversitar uite ca nu e !

El e mai fraier, pentru ca nu detine asupra elevului, cum universitarul asupra
studentului, avantajul ca nu-§i expune cursul pe web §i ca poseda carti intruvabile in
bibliotecile din RO, carti care fac diferenta §i nu pot fi aduse in Tara fara a se risca a
nu le mai consulta la locul originar pe banii poporului!

277

In textul lui Cartarescu §i al cartarescienilor nu numai ca nu incape loc pentru
Domnul Trandafir, dar este alimentat - entuziasmand golane§te §i chiar fascist
segmentul de piata tanar - dispretul fata de dihania de la catedra care persecuta copiii
de muncitori, eventual cu „co§marul Eminescu", partinind pe ai Intelectualilor, bate
cu mana incarcata cu inele, le da cu catalogul in cap la copii, le invata pe fete porcarii
frantuze§ti, in tabara nu-i lasa pe liceeni sa §i-o puna, §i bineinteles nici nu e capabila
Coca Dospinoiu sa traduca satisfacator la clasa a Xll-a manualul postmodernist 100%
al dlui Manolescu, ornat cu patru labi§ieni americani, poate compensatoriu optimist la
observatia tristetii vechiului manual de se da treapta pe el, reluata §i de Profu, Dirigu,
Mustata sau Caldare Cartarescu de la §coala 41: „timp de aproape zece ani am predat
acolo gramatica §i bucati literare, mai toate despre morti violente §i despre nefericire:
Puiul, Fefeleaga, La VulturU, Privighetoarea... "

Or, comportarea fortei de munca din Arhipelagul §colar ca un fel de Partid al
Cadrelor Didactice care sa se preocupe de prioritatea nationala este de vitala
importanta pentru indeplinirea Misiei Culturale a Neamului Romanesc din RO, din
DRO §i din WO.

* Tu-i Neamul Nevoii! Nu ai cuprins Totul decat atunci cand ti s-a tot largit
pupila aia mica de sa-ncapa viziunea celor §apte scribi Mircea, care scriu simultan in
cele §apte chakrasuri despre acela§i fluture-creier pane, hrana dumnezeirii, pe tipsia de
diamant a Sahasrarei, in lumina transfinita a neamurilor, asezonat cu demonul
imaginii §i demonul sunetului largind cu beladona pupila ochiului care explora cu
lacomie, in Aripa stdnga, la 1996, corporalitatea semifinita a eului imperfect, labirint
de carne clonata in care se adance§te ca-ntr-o mandorla procesiunea satanista a
Albinosului §i a Fecioarei negre, sodomizabile, spre chakra timpului, din sex, ochi
inter§anjabil numai prin diplopie pe langa plopii fara sot cu globul ocular in tors la
2007 spre in afara al empireului de brand El Aleph al lui Borges, orb dar cu privirea
implicata in vis a celui care i§i recupereaza identitatea de tarantula cu segmenti care se
bifurca §i intravilanul din cartierul Palermo prin anamnesis inlocuit, in Aripa dreapta,
cu privirea panoramica, distantata, ca a ochiului de sticla privind prin sticla a moliei
parlamentare din chakrasul spatiului de la clubul bomboneilor din Casa Poporului,
inaltata pana la strea§ina de faraonul Ceau§escu al Xlll-lea prin deta§are de obiectul
polimer al cunoa§terii §i de tribulatiunile Neamului Romanesc in tranzitie spre
oneness cu toate visele §i viziunile de la Nistru pan' la Tisa §i de la Toronto pan' la
Sydney, tu-i Neamul Nevoii!

* Dupa acel naughty document cu efect sedativ, Imposibila lustratie din 8
ianuarie 2003, s-a produs §i o impacare intre publicul cultivat §i scriitori, cum fac §i
indragostitii dupa ce au negociat fiecare gest in spatiul sacrului.

Orbitor este triumful istoric al unei intregi generatii, ba chiar al unei bresle
intregi!

Intr-o epoca a despagubirilor §i retrocedarilor, poporul rasplate§te prin gloria
preafericitului Cartarescu chiar §i pe nenorocitul de Eminescu, care n-a trait cat
parintele lui Zdreanta §i al postmoderni§tilor, precum §i pe destaratii Eliade, Cioran,
lonescu §i Goma, care nu s-au putut bucura de omagii concrete pe teren natal,
organizate de Autoelita!

* Din masivul 03, pentru segmentul plictisit de abstractii al publicului cultivat,
nici ce gande§te gloata pe la cozi dupa cat pricepe zvonistica o femeie casnica §i
neinstruita, spre binele copilului sa se fereasca de rele, decat poate de maiorul de

278

securitate Ion Stanila, nici viziunea Revolutiei ca minciuna a secolului nu intereseaza,
partea cu adevarat erecta §i tinatoare parandu-i-se a incepe abia la p. 296 concretizand
ceea ce in reteta romanului va fi fost secventa de text care se cite§te cu o singura
mana, anume impreunarea de la Bellagio dintre nobilul polonez Witold Csartarowski
§i ginga§a evreica Miriam.

* Cineva care 1-a citit pana la capat, observa despre 03 ca „daca rasfoie§te fara
atentie romanul lui Mircea Cartarescu, cititorul risca sa-§i vada camera invadata de
fluturi scapati din paginile cartii, iar daca il inchide prea repede risca sa striveasca
vreun fragil paianjen care statea acolo la panda." Altcineva care abia incepea sa-1
citeasca, a pazit regula concentrarii atentiei §i a amanarii inchiderii, confirmand ca a
ajuns la ceva ca „o ejaculare de fluturi levitand cu miliardele intr-o sperma de aur",
intelegand cu placere ca este chiar Mantuirea. In fine, cea mai fericita a fost o
persoana nu din upercutclas, nici din mezelclas, ci din vidanjclas, care gasind o carte
in tomberon §i permitandu-§i s-o citeasca la domiciliu, fiind televizorul stricat, s-a
pomenit picotind inundata fara atentie de ni§te materii superstitioase din care
eclozeaza §i fluturi §i paianjeni: „§i noroiu-asta gros, de caca §i pipi, de hartie de ziar
botita, cu care te-ai §ters la fund, de mu§te verzi roind §i de viermi gra§i suindu-se pe
peretii unui closet de tara, din fundul curtii, unde-ti venea sa ver§i de cum ti-aruncai
ochii in gaura aia puturoasa §i colcaitoare, se ridica, incet, in camera lui Dan,
acoperind mobilele §i jucariile, ingropandu-ne pana la glezne, pana la genunchi, pana
la brau, incat fundul gras al Nebunului nici nu se mai vedea, §i-apoi urcandu-ne, caca
§i pipi amestecate, din zeci de funduri §i puli, §i pizde, §i mate, pana la gat, pana peste
gura, peste nari, peste ochi, pana la tavan, dospind acolo o ve§nicie §i pastrandu-ne
vii, inotand, zbatandu-ne, inghitind materia aia imunda."

* Nici Goebbels, nici Jdanov, nici Ana Pauker nu au fost asupra ciocanarului
mai convingatori decat este Mircea Cartarescu asupra publicului cultivat, in expunerea
doctrinei postmodernismului romanesc pentru tanarul amator de cariera pe cai filolo.

Precum exista in unele carti de fiziologia perceptiei ni§te potire care daca te uiti
altfel sunt ni§te indragostiti ce se privesc lasciv ca ni§te gemeni in carut, a§a §i in
Postmodernismul romanesc, din desenul negativ se daltuie§te pe nesimtite in mintea
boiereasca a cititorului ca, a§a cum toata filozofia lumii a crescut ca o gravida doar
pentru a fata marxismul, a§ijderea Literatura Romana n-avu alta misie, insarcinare §i
utilitate decat de mandorla sau soclu pentru postmodernism, adica pentru Alergatorul
de cursa lunga, medaliat atat pentru poezie de Nichi, cat §i pentru proza de Crohu!

Ba chiar, pentru ca stralucirea niciodata numitului sa fie orbitoare, singurii
concurenti serio§i (nu Radulescu §i Bobe, ci Nichita, Sorescu, Blandiana, loan
Alexandru, Baconsky, Goma §i Preda) sunt expediati ca marunti criptomoderni§ti in
indepartata Romanic Regala!

Este o a doua lovitura literara in folos propriu, tiparita in 1999, dar concomitent
gandita cu asasinarea Mitului Eminescian prin Dilema 265 din 5 martie 1998.

Prin aceasta cruzime in contra boierilor, coroborata cu grija de Bucure§ti,
Mircea Cartarescu este de fapt o reintrupare faraonica a tizului sau, a Voievodului
bucure§tean Mircea Ciobanu, a carui Doamna are o minunata statuie in Chiajna,
comuna urbana celebra prin frecventa sarita din probabilitati a gemenilor ei, drept
pentru care ar putea deveni, de la padurea Dudu la magicul, cu cimitir inecat §i cu
Insula a Mortilor, malefic Lacul Morii, loc de actiune pitoresc macabru pentru un
viitor text prozastic ce ar duce pe §i mai inalte piscuri onirice spiritualitatea noastra
cea Romana pe baza de gemeni din Orbitor.

279

* Jargon de promoter. A turui despre „trilogia in forma de fluture". E o
imprudenta, deoarece incon§tientul colectiv al Generatiei Pupici e suburbano-rural,
cite§te papillon §i intelege papitoi .

* Nu exista in Romania postmodernism inaripat ci doar pancaragialism apter,
de care sexualism s-ar plange §i s-ar ru§ina chiar talentatul parinte al lui Trahanache,
in acceptia sa de meloman berlinez, amator de muzeu §i biblioteca, fan al lui
Beethoven, al lui Michelangelo §i al lui Eminescu, ca genii naturale nu simulante.

* Flutura§, nu mai ai aripioare! Lectura Orbitorului conduce la o viziune
adevarata, festivista, mantuitoare, de eveniment editorial, doar daca se unesc intru
oneness absolut toti cititorii cu vocatia integrarii in absolut, inchipuind numai
impreuna §i intrupand un uria§ fluture: barbatii poporului pe aripa dreapta, femeile
neamului pe stanga, iar fuselajul va fi facut de sponsori, editori, traducatori,
ambidextri, critici §i oamenii de ordine din toate tarile unde s-au facut talmaciri,
interpretand in cama§i albe Internationala, acea Internationala de dupa prabu§irea pe
Bega a bol§evismului nascut pe Neva cu consecinta ideatica imprevizibilul
postromanism, primul vers fiind ca §i la trecerea Garzii pe langa leii dialectici de la
Buckingham Palace, Flutura§, nu mai ai aripioare...

* Acest Proust mai mare decat Joyce, care este Cartarescu, zambi Serenus
Zeitblom cu bunatate, imi face pofta de madlene, dar daca proteza mamei nu s-a
pastrat, pentru Muzeul Literaturii, atunci premierul ar putea interveni la pre§edinte,
pentru ca impreuna sa gaseasca o solutie, adica un artist reproducator de talia acelui
deconstructivist care a expus o sabie a lui §tefan eel Mare din slanina, epatand
basarabenii.

* Reconstituirea agoniei lui Pa§adia. §mecheriile textualiste nu fac decat sa
mareasca redundanta textului, pentru ca nu aduc mare noutate: toate mecanismele
textuale sunt la fel, ni§te taraboante, eel mult ni§te Trabantele. Nu ne invata nimic
etalarea lor, cum nu 1-am intelege mai profund pe Caragiale daca i-am expune la
Muzeul Antipa al literaturii paduchii imaginari sau improbabilul sculament sau
reconstituirea agoniei lui Pa§adia.

* Cititoarea neavizata, domnita lene§a pe canapea, pentru a se bucura pe deplin
de Proiectul Orbitor, pentru a-1 putea savura, este de dorit sa se informeze de la
prietene despre postmodernism, sa citeasca Proust, Joyce, Musil, Mann, Kafka, Broch,
Orwell, Soljenitin, §alamov, Eminescu, Eliade, Goma, Marin Preda, Bulgakov,
Woolf, Camus, Borges §i mai ales sa se informeze despre ceea ce crede despre sine
postmodernismul romanesc . Altminteri, confruntandu-se cu texistenta cartaresciana,
deci cu un atelaj eterogen de neadevar in text §i de profit adevarat in existenta, ea
risca a se uita ca pisica lui Heisenberg la obiectele imposibile ale lui Escher sau la
limba pasarilor §i nu va intelege de la copyrighteri decat ca nu trebuie sa rateze daca
are cu ce evenimentul editorial al anului Centenarelor reciproc ratate Mircea Eliade §i
Mihail Sebastian.

* Este adevarat ca asemanarea ce fac promoterii intre Mircea §i Joyce se refera
la faptul ca a§a cum irlandezul din Trieste scrie despre un ora§, Dublin, a§a §i romanul
din Stuttgart scrie despre un ora§, amintit §i-n manele: Bucure§ti, Bucure^ti, plin de

280

§mecheri e§ti! (Was James Joyce fiir Dublin geschaffen hat, das hat Cartarescu nun
seiner Heimatstadt errichtet: ein literarisches Denkmal.) Da-da, TO este in mod
orbitor o proza bucure§teana. Autorul implicat are tupeu, este tupeist, este
intruchiparea exclusivismului curajos, impertinent chiar, al Miticilor, mai ales al celor
needucati datorita oligopedagogiei generate de subsalarizarea educatorilor.

Fara ezitare i§i descrie el o inzapezita revolutie proprie, cenzurand orice
referinta la Crematoriul bucure§tean, unde au fost ar§i, intru pomenirea inrudirii
totalitarismelor muncitore§ti, Stalinist §i nazist, Eroii Timi§oarei Antibol§evice.

Fara frica li vede el pe moldoveni inferiori rasial europenilor: mici, peltici §i
cutitari, doar pentru vina ca se trag din Eminescu §i din aparatorul cre§tinatatii §tefan
eel Mare, caruia nici bol§evicii n-au cutezat a-i smulge crucea ortodoxa din
neostenitu-i brat.

Fara jena evita el a descrie incendierea Bibliotecii Fundatiilor Regale sau a
deplange neterminarea Bibliotecii Nationale incepute de Ceau§escu nici dupa fofilarea
Romaniei in UE.

* Amintindu-ne de cum miorlaia pisica ceau§ista la rinichiul prajit de Leopold
Bloom, Referatul de pe web sugereaza §i urmatoarea conexiune realist magica dintre
Badislavi §i Dublinezi: „A doua zi, Maria s-a a§ezat la ma§ina de cusut, dar a observat
ca acul se intepenise a§a ca a deschis u§ita, dar mare i-a fost mirarea cand a vazut ca
inauntru era un rinichi, care zvacnea prin bataile unei inimi nevazute. Maria s-a
speriat §i a fugit, iar de atunci niciodata nu a mai cusut la ma§ina, toate rochiile fiind
facute de sora sa, Vasilica.

* Nepedepsita. §i toate acestea sunt moduri retorice profesioniste perverse de a
proteja Stapanul eel Nou §i darnic de mana: in loc sa ataci textele protocroniste
caraghioase, dealtfel putine, pentru ca nu aceasta era linia politica ceau^ista , §i
nominal intelectualii cu epoleti de la care au emanat ele, tu iei la mi§to, ca nechezolii
de speta a Il-a cu inimi transplantate de la Straini §i de la pitbuUi, pe ingigi Voievozii
gi Eroii Neamului tau , tocmai tu, elita neglijabila precum Epoca ta, care n-ai fost in
stare a fi capabila sa pregate§ti prin agitatie §i propaganda poporul electoral
nouazecist, deci §i clasa politica douamiista, sexualista, excrementialist-mizerabilista,
pentru Recuperarea Basarabiei, ridicand un zid al dispretului postmodernist pe Prut §i
impingandu-ne cu grabire identitatea nationala-n vidanja Epocii Wash.

Blestem asupra ta §i asupra posteritatii tale livre§ti cand va veni tineretul
idealist!

* Avand in vedere ca '68-ul Romanesc a fost nu anul Gdansk 1980, nici anul
transcendental 1981, in care nu s-a intamplat nimic relevant decat experienta
revelatorie proband labirintul a lui Mirci§or cu tocana §i, futalitate, cu securista Irina,
ci anul Paul Goma 1977 , care a influentat provocator a challenge, chiar de la na§terea
ca cenaclu in 3 martie 1977, lunedismul cu L mare, obligandu-1 sa se diferentieze
specific, devenind un pic '69, ca §i desantismul croh-prozatorilor cu D mare, adica
existential sa opteze tinere§te, vasazica filologic, pentru rezistenta §i ulterior sa tot
reziste abitir prin cultura, pana la concluzia solipsista ca „optzecismul este ultimul
fapt de istorie literara nationala §i primul fapt al postistoriei", ceea ce echivaleaza cu a
recunoa§te ca Ceau§escu, elicopterizandu-se ca Bula pe molie, ne-a lasat fara istorie,
de aratam toti dezabuzati, cum venea Zaraza de la dude cu buza umflata, incat atunci
noi trebuie acum sa admitem ca la patruzeci de ani dupa, avand Proiectul Orbitor aid
§i pe Goma dincolo, nu mai exista dubiu ce trebuia facut - Luminarea Poporului - §i.

281

daca §menul postmodernist n-a prea ie§it, singura explicatie este doar ca n-am rezistat
aici chiar cu totii , ci numai doar o mana de Intelectuali rasati s-au desprins calitativ
din adunatura de labagii dispretuita de §efii de promotie.

* Fara ezitare, dar cu tinte clare!

Publicul cultivat, fesenist sau manelar se depreciaza pe masura ce se apropie
Nobelul, ajunge aproape neglijabil fata de publicul exterior, euroatlantic, cu ochii pe
cardul marxist al caruia fost-au scrisa in consecinta TO, generandu-se cu succes
strania biografie a lui Mirci§or, credibila acolo, incredibila aici , de copilarie de amarat
Gorki din mediu muncitoresc cu tata nomenclaturist §i mama antiEminesciana,
opozant literar la a§a-zisul national-comunism §i erou revolutionar Che Guevara la o
inventata Baricada particular^ de pe langa vila Uniter a lui Nicu Ceau§escu,
concurenta serios in memoria gloatei mereu reinnoite insangeratei Baricade a lui Dan
losif, care cu o cama§a imbibata in sange Romanesc a conturat intr-un gest de magie
pe asfaltul de gheata Romania Regala Mare.

Nimeni de dincolo de Cortina de Fier nebatandu-§i capul cu a gauri c-un §piral
de borma§ina diamantina marca Shahasrara tesatura covorului, ca sa vaza contradictia
dintre mizeria textuala ca de familie de oameni ai muncii degerati pe la cozi §i
contradosul texistentei: un tata care SCRIE, cat p' aci securist, gazetar agrar format la
Jdanov Gheorghiu, navetist cu portbagajul Volgai mereu plin, premiat cu apartament
dinamovist in blocul securi§tilor §i al militienilor Banalitatea Raului, de sa te plimbi
seara pe Aleea Circului cu nevasta casnica, scoasa de la covorarit sa gateasca bine
supa aceea faimoasa din numai tomate, fara pic de apa, ce-i placea §i Doamnei
Chiajna cand i-a instalat pe bulgari pe malul drept al Dambovitei in aval de Bucure§ti,
platind daune Turcului pentru ei §i acordandu-le slobozenia de a fi pana §i catolici, ca
sa nu se asimileze, prin Dude§ti-Cioplea §i pe la Pope§ti-Leordeni.

* Una din curiozitatile bucure§tene §i nesinceritatile TO, ca Cititor Unic spre
care converge Seria §tiutorilor, constat ca este exclusivismul ca din poporul cartii,
caruia i se aduc multumiri in paginile finale, la recensamantul betleemic din cladirea
de dulceata levantina de cire§e albe cristalizata de pe Uranus, nu distingi cadre
didactice nici din invatamantul preuniversitar, nici din invatamantul superior care sa fi
indrumat, ca Noica pe noichi§ti, devenirea intra geniu obligat sau simulant a
scriitorului, a§ cum te-ai a§tepta dupa tipicul romanului ca roman german initiatic
dezvoltator urban din suava Suable.

* Hermeneutica pozitivista a negativului. Ci invatatoreasa de le tragea
cataloage-n cap la indisciplinati. Coca Dospinoiu, poposind sa se pozeze cu micii picii
ei cocalari la Paltini§, s-au cam mirat de poietica emo ca cum i§i scria cartile filozoful
Noica din burta, fara a frecventa Biblioteca Nationala cu milioanele ei de itemi, ca
Marx la British, deci cat a mai continuat microbuzul primariei activitatea extra§colara,
ea ratacea cu interogatia majora ca o bila pe conjectura ca nu sa te adapi la sursa
originara sau sa-ntocme§ti la timp planificarea era de retinut de la Maestru, ci tocmai
contra-exemplul in materie de geniu obligat, adica ce de-a rau ii sa fii sarac/amarat §i
batran/pensionar roman §i sa n-ai ga§ca ta, dai intr-unul tipa doi sau intreaga ceata.

* Acesta este un roman de 1400 de pagini la care s-a lucrat 14 ani §i jumatate.
Dupa atata munca, acest text visterie, acumulator de bijuterii, cum 1-a perceput

loana Parvulescu, este nemuritor ca opera lui Cioran. Astazi, insu§i Jurnalul lui

282

Sebastian pare depa§it la criteriul cea mai buna carte publicata la Humanitas dupa
Revolutie.

Intrebarea este cat se va feri editura de carti mai bune, adica mai Romane§ti, in
ambitia de a amplifica acest record, care ne consoleaza in Akasia pentru Tezaurul
Romaniei Regale inghitit de Moscova.

* Costel Goanga-Csartarowski, banateanul. Cine a trait mai mult in Occident
decat in RO partea cea mai grea din Mooye Age, adica Tranzitia, §tie foarte bine ca
multi oameni de bine sunt marxi§ti §i au o viziune criptorasista despre faptul ca fara
ingamfatul de Karl Marx n-am fi avut nici Gulagul gi poate nici Holocaustul , ei
apreciind ca e§ecul concentrationar al proiectului vine de acolo ca a fost implementat
pe popoare nepotrivite pentru idealuri mari.

Un astfel de public nu poate fi decat extrem de sensibil la cazurile de activi§ti
care au luat doctrina in serios, au profitat de ea cu Volga neagra la scara §i apoi au fost
dezamagiti, ajungand sa-§i arunce medaliile la closet §i sa-§i arda carnetul de partid la
revolutie de la aragaz.

Costel Goanga-Csartarowski, banateanul itebist neajuns din motive medicale
securist, cele de con§tiinta necontand, dar facut ziarist la Academia Jdanov
Gheorghiu, institutie care va furniza o cantitate respectabila de atitudinari dupa Aia
din Decembrie, politoloage ce se exprima cu „domnul Brucan" chiar dupa moartea
analistului ProTV, este personajul eel mai important din TO, epitomizand atat
publicul cool cultivat cat §i publicul mai modest fesenist, rare fiind persoanele care sa
nu fi fost mi§cate de componenta de idealitate a totalitarismului, ca §i de unele
facilitati ale facultatilor sale.

* Momentul Arghezi al sihastririi noastre este depa§it in ce prive§te nostalgia
paradisului in acest mult mediatizat pasaj al crainicului postmodernist, la care raman
perplec§i, siderati, toti amatorii de filozofie conversationala, ca la Bellagio speculand
in piscina, intre metafizica §i lindic:

„Suntem omizi §i vom deveni fluturi, lata intreaga noastra poveste, tot sensul
nostru in lume, intr-o singura imagine providentiala, pe care-o poate intelege oricine,
cu mintea, cu inima sau cu labirintul sau visceral. Suntem fiinte cu metamorfoza, deja
construite pentru Mantuire. §tim ca maine soarele va rasari, §i asta-nseamna ca ni s-au
deschis deja, inmugurite timid, organele de simt pentru viitor, caci altfel cum am
indrazni sa credem asta? Cand frunza migdalului se frageze§te, intelegem ca
primavara-i aproape. Cand vedem un nor la apus, ne spunem «Maine va ploua». Sunt
primele marci ale naturii noastre vizionare. Vom fi intregi doar cand vom vedea
viitorul la fel de limpede ca trecutul §i cand vom intelege ca ele sunt una, cand. In
fiecare clipa, ne vom inalta deasupra realitatii falfaind maiestuos din cele doua aripi,
la fel de pline de nervuri §i imagini aprinse: trecutul §i viitorul. Atunci vom fi ceea ce
am fost intotdeauna, Vestitori, Vazatori §i Martori ai minunii ce nu se arata in lume, ai
miracolului, doar, ca lumea exista... Atunci vom tine-ntre degete universul nostru
inflationar ca pe-un clopotel auriu, al carui sunet dulce 11 vom sorbi uneori, cu
nesfar§ita nostalgic: cling!"

* Nu ne impresioneaza doar frumusetea rapitoare a Limbii Romane, creatie
inalienabila a Neamului Romanesc al lui Petre Tutea §i a lui Dumnezeu, ci §i innoirea
paradigmei, noua viziune a Mantuirii, bazata pe cele mai noi cuno§tinte ale §tiintei §i
tehnicii contemporane, traduse §i la Humanitas, cum ar fi detectarea dumnezeirii cu
pieptul sau cu viscerele, ideea kafkiana de metamorfoza, hermeneutica meteorologica.

283

continuumul spatio-temporal GPS descoperit de Einstein in decorul adecvat de la
Berna, cu porticuri §i orologii, §i mai arzator orbitor decat toate, conceptul modem de
tranzitie liberala privind fesenist universul inflationar.

* Oul §i coco^ul sau metamorfopsia. §i poate ca intr-adevar am primi toti
neinceperea urmaririi penale, cum ne-o promite bestsellerul 03, §i ne-am mantui prin
NUP, de n-ar exista in Akasia §i obiectia blondei lui Heraclit ca la dansa-ntr-insa
soteriologia depinde de unde incepe ciclul , de la ea din neuron vazandu-se diavole§te
metamorfoza exact invers: ca suntem fluturi §i vom deveni dupa toate semnele larve
pline de viermi!

* Chiar fara constructie epica, fara psihologie pentru toate personajele, adesea
fantomatice, de neretinut in memorie, nici cat slujnica din Metamorfoza romana a
Intim Clubului, in textul geniului inaripat cartarescian totdeauna se intampla ceva
interesant, atractiv, §i cartile sale nu pot fi lasate din mana de Cititorul Unic pana la
sfar§it, ceea ce este, indiscutabil, semnul celor ale§i ca sa spuria ceva, ramanand la
latitudinea propriului lor liber arbitru daca vor §i vorbi au ba.

Adevarul este ca profesionalismul de scriitor al lui Mircea Cartarescu este atat
de mare incat o minciuna de a sa seduce mult mai bine cititoarea sau cititorul decat
orice adevar rostit de un Paul Goma, sa zicem, ale carui crude enunturi pacanite unul
dupa altul sunt tot atat de greu suportabile cohleei noastre precat latratul
kala§nikovului, cea mai buna arma de nimicire in masa din timpurile noi.

* Un merit exceptional, poate eel mai mare, §i tipic neromanesc a§ zice, este
consternanta incadrare, fara abatere, a Textului Cartarescian, de la inceputurile
lunedist-desantiste pana la ultima pagina din 03 §i la discursurile de la Kretzulescu,
Terasa Bibi §i ce rampa va mai fi, in ideologia euroatlantica a post-structuralismului
„corect politic" al Erei Noi postistorice, autointitulat postmodernism, cu toate ca
bulgarii admit modest modernism fara postmodernism §i mai ales nu lucreaza cu
termenul fascist de generatie. Mai intelepti ca noi, care patimim ca acest discurs
postmodern sta cu posteriorul solar orbitor la poporul neluminat §i are multe reguli de
generare productive, ieftine, de succes, §i o neregula politica, una §i buna, localizata
personalizat, anume ca Neamul Romanesc n-are niciodata dreptate §i ca merge orice
s-o dovede§ti, inclusiv superglue Pynchon la gratar pentru carcota§i.

Lupta cu aceasta ideologic postmodernists este, ca §i secventa iliesciana cea
mai postmoderna a Revolutiei Impu§cate, ceva ce depa§e§te cu totul ratiunea umana
Romaneasca. Pentru ca aceasta ideologic spurcata, antinationalista, cosmopolita,
globalizanta, nu e lipita pe u§ile unci catedrale Insemnate pentru demolat, cum fura
tezele lui Luther! Ea se afla ca analcidul pulverizata pa peste tot §i nicaiurea, trage in
tine ziua §i noaptea din toate pozitiile, nimerindu-te mereu in ochiul pineal §i orbindu-
te interior, dar nu ai niciodata in raft un curs scurt catihetic, caruia sa-i rupi foaie cu
foaie, pe masura ce te convingi ca aberatiile populiste, jdanov-goebbelsiene, nu pot
conduce decat la transformarea cercetarii-dezvoltarii in discurs pseudo^tiintific Kitsch,
cu finalitati sex-spirituale non-poetice muie, §i la transformarea pedagogiei in
oligopedagogie Kitsch prin demonizarea Invatatoarei ca le tot da elevi§orilor cu
catalogul In cap, li palmuie§te cu inele provenite din prostitutie (ca doar nu din
salariu), in timp ce directorul taberei nu-i lasa pe liceeni sa faca sex nici macar in
boschetii de la intrarea-n mandorla, cu grele consecinte pentru forta de munca §i
cre§terea economica de sa n-aiba cine ne da pensiile.

284

Rezultatul final previzibil fiind intoarcerea UE la sistemul concentrationar §i la
exterminarea in masa a unor etnii auto-culpabilizate de unii autori de-ai lor, dintre
toate incepand cu Neamul Romanesc, a carui imagine in Europa §i in lume mai lasa de
dorit, totul pornind de la te miri ce penalty ratat, de indata ce ar trimite Abaddon trei
saptamani de seceta in benzinariile civilizatiei definitive, euroatlantice.

* Hipopotamizarea. Nu mai e posibila rinocerizarea? Da, e interzisa. E posibila
atunci hipopotamizarea, data fiind coloratia roz a tegumentului frumoasei salbaticiuni!
Homosapul tot trebuie sa-§i dea arama pe fata.

* Din punct de vedere naratologic, te blochezi la o problema aproape
imposibila: dificultatea de a inchega firele narative specific cartaresciene, oniric, retro
§i speculativ, cand eel realist, despre Epoca Cea §i despre Revo este atat de bogat in
atatea §i atatea atractive aspecte senzationale, care in tree orice imaginatie!

* Chiar daca se va fi produs la sugestia unor editori straini cum c-ar exista
amatori de exotic galitian, sau cum observa Bianca Burta-Cernat, „pentru ca in
general de Premiul Nobel nu beneficiaza oniricii, misticii, fantezi§tii", este de
aplaudat re-macularea in 03 a Revolutiei, multi Romani uitand-o, ca §i cozile,
inclusiv de topor, unde am proorocit eu, silabisind pe Borges, ca daca se
elicopterizeaza Ceau§escu, poporul asta nu va mai inceta din clefait o suta de ani!

Spaima neorolleri§tilor fiind acum ca epigonii §i imitatorii lui Mircea
Cartarescu vor duce mai departe macularea miturilor §i, ie§ind dintr-o lunga atipire, se
va trezi de la un timp, ca voinicul din poveste, §i-§i va descoperi fascinanta istorie
majora recenta - cine? - insu§i Neamului Romanesc, manca-ti-a§ visul chimeric, eel
mai martirizat din lume, apt pentru cea mai inalta civilizatie §i silit a se apleca dupa
cap§uni §i prezervative de la o bejenie la alta.

* Inainte de a contesta pe Cartarescu, fa urmatorul experiment mintal.
Imagineaza-ti ca orbitorul de la obraz autor dispare ca intr-un fel de naufragiu

euroatlantic, cum s-adus de la noi Petru Popescu, prozatorul foarte bucure§tean
nelaudat in cursul de postmodernism, care ne-a incantat candva cu Prins §i mai ales cu
Dulce ca mierea e glontul patriei.

Daca n-ar mai veni din cand in cand Mircea Cartarescu sa lanseze bestselleruri
la Kretzulescu, atunci lumina ar fi imputinata, precum la 1980-1983, dupa ce ne-au
fost luati Marin Preda §i Nichita Stanescu, de unde §i acel subiectiv salt al indicelui de
insuportabilitate pentru Epoca Cea care a necajit pana §i pe §efii de promotie, ducand
in final la revolta Clasei Muncitoare prin care Neamul Romanesc a facut
Revolutiunea.

* Romanul Orbitor, ca intotdeauna cand apare geniul §i mor §colile, genereaza
o Noua Critica, de data asta fundamental diferita, la esenta, de tot ce a existat inainte
in RO. Aceasta Noua Critica se bazeaza pe o noua retorica, invatata mai mult din
advertising, de la copyrighteri, purcede adica din teza ca „totul e de vanzare, daca e§ti
profesionist" §i are ca target nu cititorii operelor lui Mircea Cartarescu ci fanii
Cartarescu, indemnati sistematic sa-1 frunzareasca, sa ghiceasca In melcii lui, nu sa-1
citeasca pana dincolo de pagina 420 §i de propunerea indecenta a Mendebilului.

Un astfel de new critic, un astfel de quasi-copyrighter, adica un desavar§it
promoter pentru 03, recitatorul antiEminescian Chivu, iti livreaza nu analize literare
sau comentarii ca referatele liceenilor, din care se poate lesne tocmi online o istorie

285

critica a literaturii tricolore, ci te agata publicitar la modul de piata Rahova Niki
Scorpion, cu trimitere subcon§tienta la fascistul Nae lonescu §i rata verde ratata, ca
iata 10 motive pentru care nu trebuie ratat al treilea volum al trilogiei „Orbitor" de
Mircea Cartarescu!

§i cum tu e§ti, vrei nu vrei, omul Kitsch al noil ere publicitare, memoria ta de
sabaka pavloviana face clic conditional §i da drumul amintirii ca §i pe 02 1-ai citit
sugestionat tot cam a§a, promotera de serviciu Simona §ora livrandu-ti, e drept ca
politicos la persoana a doua plural, intr-un prospect de nota zece, exact tot 10 motive -
empatice, textuale, subiective, dar greu de respins - sa cititi Orbitor.

Politete care piere de tot pe masura ce cresc tirajele, punctul 10 de la reclama
pentru 03, ingaduindu-§i, la ace§ti mae§tri desavar§iti ai semnificatiilor care sunt
poststructurali§tii, ambiguitati vizand obscenitatea publica sub ingeri, de genul A^a ca,
aveti grijape ce puneti mdna cdnd luati „Orbitor"-ul, e cu totul altceva decdt „De ce
iubim femeile"!, adica ma face labagiu, pe mine, public cultivat $i cregtin de decalog ,
ceea ce ar putea fi contraproductiv, pentru ca, ce pana mea, vorba Scrisorii 11, nu
suntem cu totii claponi.

* Vine lelea de la dude. Ca sa te simti bine, asculta in timp ce cite§ti Orbitor
muzica de Krzysztof Penderecki, de preferinta Kosmogonia pentru soli§ti, cor §i
orchestra sau Concertul pentru plan Resurrection, precum §i celebrul sau Agnus Dei
din nemaipomenitul Requiem of Reconciliation, compus de 14 compozitori neromani
la jumatate de veac de la ultimul razboi mondial, deoarece i-ar fi placut §i taticului
nomenclaturist de origine polonezo-evreiasca al autorului TO.

Caci pagina de cea mai inalta spiritualitate din Orbitor o gasim cat mai departe
de practicile BOR demodate, in peisagiul senzual baroc cu reliefuri vulvare al Lacului
Como, la nunta evreicei Miriam cu nobilul polonez excruciant Csartarowski, botezat
Witold de un unchi Gombrowicz, ce avea aplecarea de a tine jurnal la vila Serbelloni,
nunta absolut necesara cu o mireasa deloc ermetica, din care s-a tras genealogic
Costel, I'ouvrier meritant, tatal mic nomenclaturist §i dulce ca §erbetul levantin, al
Autorului.

Aceasta nuntire pe frunze de dud jilave, binecunoscute poate din deplasarile
gazetarului agricol de la Steagul Ro^u pe drumurile matasii romane§ti, realizeaza
paradoxul ca ea totu§i te excita aproape manelar ca nunta de nunta, de§i multimea de
viermi Bombix mori ar sugestiona armatura reflexionala de sa ti se curbeze moale §i
gretos de sa bei viagra („substanta energetica P") indiferent de varsta. Ci ru§inea nici
ca se intampla, date fiind tehnicile de scriere pe dedesubt, in adancime, cum lucreaza
§i bidineaua, explorate de Mircea Cartarescu mai intai in Visul chimeric, cand
explorarea farmecului Eminescian cu oglinjoara, daca este, a fost ca cum la
cosmonautii sovietici, care au cotrobait in universul uranic pe dupa toate obiectele
cosmice §i nu 1-au gasit pe Godot.

De unde §i concluzia de gandire laterala ca conceptul de frunze de dud §i
pluralul dude te due §i te conduc la farmecul imbatator §i bucure§tean al Zarazei,
imbarbatandu-te sa nu te simti infrantul de Cristian Vasile, care se §i intrevedea ca va
ajunge sa manance cenu§a de femeie moarta, date fiind cuvintele de un Kitsch atdt de
induio§ator ale tangourilor sale.

Dimpotriva, te simti ca dublezi pe virilul §i intepatorul Zavaidoc, carora i se
atribuie exercitiile de creative writing din caietul maculator de tip Eminescian Vine
lelea de la dude.

286

* In concluzie Goma, Scandalul 03 este nu ca ne arata prin lipsa de autocritica
a carturarilor cat de „prost" scrie Mircea Cartarescu, care profesor de Creative Writing
nici nu poate scrie prost la talentul, invatatura, harnicia filologica §i calatoriile lui; ci
este un §oc terifiant revelatia ca in literatura noastra, nefunctionala ca infrastructure,
Neamul Romanesc nu mai are decat promoteri de lansari gi jurizari . adica votanti DA!
§i, doar ca exceptie cate un NU daca nu s-au inteles la pret cu editura, sau mai rar in
caz ca du§manii Intelectuali ai autorului au bagat strambe §i bani multi pentru a savura
o vitriolare.

I§i va avea Mircea Cartarescu un George Calinescu al lui? Care sa duca mai
departe ce doar a destelenit Cititorul Unic spre care converge seria §tiutorilor?

Dezastrul absolut ca nu mai avem critici in sensul Romano-Regal rezulta, totu§i,
nu atat din faptul ca la Gaudeamus sau la Bookfest nu-i vede nimeni ratacind, ca
femeile elegante §i oricum rapitoare in mall, din stand in stand, pe cronicarii literari
rasfoind cu febrilitate cartea noua, in cautarea cu sokalul, pescaresc-vanatoreasca, a
geniului necunoscut, ci pentru ca pana §i pentru vipurile literare ei s-au demascat
drept ni§te incapabili de o lectura ideologica, astfel incat se pot strecura in text, poate
§i pentru ca faci discursul promotional din cli^ee, pe necitite, cele mai mari aberatii,
nenumarate infame pagini 420 care pot jigni anumite popoare §i anumite largi
categorii de cititori fideli, avizati §i one§ti.

* Intr-o apreciere ultima gi sintetica a Proiectului Orbitor, deplin adecvata
economiei de piata, se poate concluziona laudativ ca cele trei carti componente i^ji
merita banii §i pot sta cu cinste nu numai pe noptiera publicului cultivat ci §i in raftul
intai ale oricarei biblioteci de patrician, cele patru tipuri de discurs, anume diaristic-
megalomanic al arheologiei eului lui Mirci§or, parodic-cronicaresc al epocilor Dej §i
Cea, respectiv al Epocii Mooye, oniric -halucinatoriu de foame sarman post-Dionis §i,
in fine, sex- spiritualist neortodox post-Fragmentarium in Era Noua, fiind mai mult
decat cuprinzatoare pentru toate situatiile noastre de viata posibile combinatoriu, de la
sex pana la botez sau funeralii sau furtul mobilului, §i pentru toate necesitatile
Intelectuale de a citi ceva, de la curiozitati asimptotice privind imaginarul violent al
hologramelor omului recent pana la cea mai abstracts, filozofie a istoriei de dupa
ascunderea in debara a hoitului disecat fractalic al Eroului Necunoscut, desigur
filozofia postumana a inevitabilei intalniri de gradul trei cu alte fiinte visatoare, de
unde §i cand vom initializa in Sistemul Solar o noua ontologie orbitoare §i o alta
hermeneutica bazata pe un mai bun tiraj.

* Intelectualul supramediatizat are de regula ideile Stapanului sau.

* Elogiul cleptocratiei. De unde obstinatia asta de a-1 darama pe baronul
baronilor §i a-i fura publicul fesenist? De ce nu s-a putut dezvolta la infinit publicul
cultivat? Poate ca limitarea se trage de la eroarea suprema: ingamfarea de a nu lumina
poporul. De aceea, gandirea gloatei consta din ce au depozitat activi§tii in ea, plus ce
n-au pus Intelectualii! Cu alte cuvinte, nu publicul cu p mare poate deveni, pentru
Intelectualul Roman din Mooye Age, Stapanul eel Nou.

Caci 03, §i in general TO, este cautarea de catre Intelectual a Stapanului §i, in
finalul apocaliptic ca un final de Cupa a Campionilor la 1 1 m, se produce gasirea lui.

Exact cand, la anul jubiliar 2007, datorita integrarii europene, democratia din
RO este garantata contra extremismelor ca si cea din Austria §i, in consecinta, rolul
Autoelitei se diminueaza drastic.

287

Dincolo de elogierea securistului de omenie §1 a nomenclaturistului
credincios, avem in finalul intregii epopei a Candidatului Nobel eel mai bine plasat,
ce? Imbrati§area frateasca, surprize-surprize, a fratelui pacatos!

Adica, elogiul cleptocratiei, a marelui golf selectiv in care se varsa toate
laturile nomenclaturiste, de la activi§ti, gestionari, securi§ti §i ideologi, cu totii §efi de
promotie, deci promoteri.

lata de ce coral promoterilor acopera pe al exegetilor, numindu-i in deradere
glosatori, zambi Serenus Zeitblom Eckermannei.

288

17. Citate din eminentul Cititor Unic, atot§tiutorul sihastru Camelian Propinatiu

* Toti prietenii §i binefacatorii mei au ramas perplec§i cand le-am spus ce fac
eu de nu-i mai indemn la bautura §i multi s-au delimitat de opiniile mele , ca de un nou
Paul Goma, inca inainte de a le formula. Ideea principala fiind ca de nobelizarea lui
Mircea trebuie sa se ocupe speciali^tii. Or, eu am un bunic plugar §i un bunic boier:

289

La inceput, Soarta nu a vrut s-o alature pe fetita ce-§i leagana botinele la
Chi§inau, tatalui meu, aflat cam prea departe, la sud de Dunav, invatator in Durostor.

A ales neinspirat, tot un invatator, ce va cadea pentm Tara, acolo unde trebuia
purtat razboiul, Razboiul Sfant, in Caucaz

290

Cu doi orfani, intr-un refugiu din Basarabia ca Patrie, pentru care Autoelita n-
a varsat nici o lacrima dupa 1997, invatatoarea 1-a intalnit pe tata, director de §coala
dincoace de Prut §i de Milcov §i de Dambovita, la Titu Targ.

lata-i pe treptele easel abla terminate, cu preslmtlrea trlmlterll mamel mele
inapol in URSS, ca nascuta in Chl§lnau, ceea ce s-a dovedlt a fl insa, pentru tatal meu,
Presimtirea Canalului Dunare-Marea Neagra §1 a umlllntelor presupuse de revenlrea
in invatamant a paznlculul sau mozalcarulul.

291

* Du§mani ai poporului! . Ce u§or se putea
eticheta in anii stalinismului. „Stai ca fmnza pe
apa!"

Prime§ti la §coala Elementara din Titu Targ
carti po§tale de la un detinut politic ironic, de la
fostul director! §i nu asculti de indicatia Pahrtidului
privind sfaramarea familiilor reactionarilor, mai stai
in casa lui!

REPUBLICA

POPULAR A^

\ CAfiTt^^*»0

Rajonjl

Str

Oi^stin^tarul

*=**-^"'*'— ^— "

* Sa ai un... Trabant, un radiotranzistor REMA, §i sa fii mereu instruit a nu
vorbi nimanui de Europa Libera, BBC sau Vocea Americii, fiindca bolgevicii agtia au
inventat un sistem diabolic, ca vorbegti cu un om gi nu gtii cu cine vorbegti , deci
supravegherea e peste tot. Mai ales, Hamlet, nu spune nimanui ce anume cite§ti, ce
gande§ti, ce-o sa sa scrii! Fiindca nu numai te protejezi a§a, dar vei avansa repede-
repede spre iluminarea interioara, de ti se va citi rangul de Cititor Unic §i in suras.

292

* Adevaratul inceput al Revolutiei Romdne. Avand prin educatie §i prin
anturajul de la Facultatea de Fizica, pasiune pentru Tehnica Operativa de a receptiona
sub totalitarism posturi de radio §i TV indepartate, inclusiv permanentul, semi-
bruiatul non-stop, Radio Svoboda, am beneficial la sfar§itul lui august 1989, langa
Bucure§ti, vreme de vreo saptamana, de adevaratul inceput al Revolutiei Romane in
direct, inima batandu-mi-se cu putere, ca lui Kogalniceanu, ascultand HI FI la Radio
Chi§inau apelurile lui Mircea Snegur catre romani, sa se indrepte lini§titi spre
Chi§inau §i sa a§tepte pa§nic deznodamantul luptei politice pentru limba de stat - cu
MERESTDE, acest din urma arhaism impresionandu-ma pana la lacrimi. lata de ce cred
ca §i Mircea Snegur, §i Petru Lucinschi, si mai ales moscovitul prozator Ion Druta -
Las' cd-i bine! -, la 1987 pre§edintele de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova,
nu au fost rai romani. Cel mult vor fi avut obligatii apasatoare ramase din sistemul
sovietic.

Rai romani au fost insa cei care au organizat Mineriada din 13-15 iunie 1990,
dezastru de imagine care nu mai avea nici o ratiune interna dupa alegerile din 20 mai,
dar avea una externa, uriaga : facea imposibila aniversarea pe Prut, intr-un elan
unionist incontrolabil, la 26 iunie 1990, a exact 50 de ani de la Rapirea stalinisto-
hitlerista a Basarabiei!

Greu calificabili sunt §i megaintelectualii care a§teptau de la poetii eroi Grigore
Vieru, Nicolae Dabija, Emil Loteanu, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Ion
Vatamanu, Andrei Strambeanu §i ceilalti din Constelatia Lirei, ba§calie
postmodemista, cum ar fi compararea tarii cu o coliva latita , ca in Levantul
cartarescian. Dealtfel, nu sfatuiesc pe cardiaci sa numere in cataloagele megaediturilor
cate titluri se refera la Basarabia!

* Sd scrii cu cdrmdz. A a§tepta de la universitari, a caror opera e din cursuri,
sau de la critici, care §i-o fac din recenzii, o evaluare exacta a productiei literare de
brand Cartarescu e ca §i cum ai pretinde intr-un restaurant sa-ti dea patronul din ce
serve§te familia lui.

Cat despre a te baza pe greu verificabilul succes occidental, ca filozof nici nu
iau in serios metoda ta. Pentru ca un succes neromanesc s-ar intemeia pe un orizont de
a§teptare §i mai neromanesc . Toate filmele §i prozele aplaudate pana acum de faraonul
occidental ne infati§eaza pe noi Romanii ca pe o adunatura de canibali, tocmai cand
performanta literara in Balcani §i, prin extensie, in Galitia de la Gdansk la Balcic, are
standarde ro§ii impuse de Orhan Pamuk, adica pentru Epoca Mihai Viteazul sa propui
un Imperiu Otoman mai rafinat decat al japonezilor din Shogun, numai miniaturi§ti
fini §i disidenti antifundamentali§ti.

* Das Rokokoschloss Solitude nu se poate sa nu fi influentat poietica expulziei
03 §i chiar continuturile. Faptul ca taticul poetului Friedrich Schiller, care ne-a dat
frumoasele Lyrics pentru imnul UE, Capitanul Johann Kaspar Schiller, a fost arpentor
intendent acolo, va fi Indus, poate, insa§i ideea premodernista de a-1 innobila cu o
origine polono-evreiasca pe mujul banatean al bulgaroaicei cu fluture pe §old de
culoarea protezei.

§i pare in general limpede ca de la 01-1-2 spre 03 publicul tinta s-a schimbat:
prin proiect nemaifiind coafezele romane vizate, ci ale occidentalilor!

* Cat despre §tiutorul Friedrich Schiller, ducandu-i un tricou Castalia lui Goethe
§i o carte nu cu lupi de stepa ci chiar Die Wissenden 3, zice Eckermann ca, hohotind

293

cu gura plina de-atatea bancuri puerile §i porcoase, Johann Wolfgang von Goethe a
exclamat:

„0, ce carte vulgara a putut scoate romanul ista vietuind 13 luni suave intr-un
nobil castel post-baroc ca intr-o scoica baloasa!"

* De ce inainte de a indrazni sa re-scrie pe Proust, Ernesto Sabato, Gabriel Jose
de la Concordia Garcia Marquez, Jorge Luis Borges, Erico Lopes Verissimo §i altii,
iar in final sarind direct pe Sfanta Scriptura sa o parodieze apocaliptic, Mircea n-a mai
exersat pe numero§ii romancieri Romani de pe Area lui Noe, ca in Levantul, unde a
ucenicit la marii no§tri poeti ?

Explicatia e cea mai simpla: pentru ca treaba era gata facuta in Arta
prozatorilor romani a uitatului Tudor Vianu, marele critic nascut in conurbatia
Giurgiu-Russe.

* Geaba cauta unii in Pynchon, in Proust, in Lyel Bi Oyom, in Blecher, in
Denis Bazie §i in alti exotici originile narativei cartaresciene. Ele sunt mult mai
aproape de cupola Circului. Trucul trecerii fara preaviz de la veghe la oniric sau la
fantastic se gase§te din bel§ug in mo§tenirea Eminesciana.

Iar ce a mai ramas misterios §i nu se gase§te in Eminescu il aflam in oralitatea
Poporului, adica tot in Poetul National!

* Uneori, textul cartarescian parodiaza insu§i parodicul, adica postmodernismul
ca atare, caci textualismul este un poststructuralism energizant, care te scoate din
reverie, tinandu-te vigilent la cacialmalele scriitorului, sa nu te faca.

Autobiografia insa§i devine un text care trebuie descalcit, interpretat, in care
ghice§ti. Cel putin a§a umbla vorba prin targul incurvatus in se. In realitate, discursul
abia poate sta la nivelul descrierii brute sau incitante, a vietii de familie mic
nomenclaturista a lui Mirci§or, a istoriei care-ti clampane§te la interfon, a
intamplarilor mitice, adica fabulos imaginate, §i a delirului sex-spiritual adiabatic,
deci semnificativ soteriologic.

Cu greu se poate insa extrage din Orbitor, din marele text cartarescian, vreo
filozofie, vreun enunt de notat pentru profunzimea sa, deci discursul sau e fara
gregeala , ceea ce §i explica de ce nu li devin glosatori umili cei mai mari filozofi.

* Focalizarea 30 numai §i numai pe familia lui Mirci§or cuprinde expresivitate
involuntara, asemenea restrictie descriind perfect atomizarea societatii romanegti sub
totalitarismul bol§evic, compensate de slavirea familionului Stapanului.

* Pana la 1 1 iulie 2007, Mircea Cartarescu era un mister canonic. Dupa lansarea
de la Kretzulescu, el este un artist care nu mai poate miza pe ambiguitate. Cu greu va
putea inventa un nou univers Intelectual care sa atenueze impresia lasata de cronica de
familie de mic nomenclaturist care este TO . Nici daca va §chimba de subiect. Opera
din strainatate a celuilalt mare prozator preocupat de relatiile romano-bulgare, Petru
Dumitriu, nu a obnubilat-o pe cea din Tara, chiar daca a ramas intruvabila pentru ca
Humanitasul nu a reeditat nici Drum fara pulbere, nici Vdnatoare de lupi.

* Iar bibliotecile personale se stabilizeaza din ceea ce recite^ti.

294

* Finalul 03 e un final de circ, vedem toata trupa. §i atata tot! Singurul mesaj
este al maestmlui Cartarescu: ia uitati-va, feciori, cum jonglez eu cu textul §i cu
patriotismul romantic, acum, la batranete!

Spre deosebire de Autoelita expirata!

Nu poti nici macar lacrima ca la emisiunea Surprize-Surprize vazand gemenii
despartiti reunificandu-§i familia! Pentru ca ceea ce a fost umor parodic devine acum
plictis textualist: e§ti matur dezgustat de abjectia Intelectuala, perfect con§tient ca
intreg apocalipsul cu figuri bucure§tene nu-i decat fictiune, o conventie intre scriitor §i
cumparatorul cartii, o facatura nemeritand impugcarea Ceaugegtilor - ni§te analfabeti
naivi - , nici sa cante coco§ii apocaliptici in satele Romane§ti parasite dupa ce taranii
au a§teptat doua decenii sa vina Intelectualii sa-i lumineze, nici genocidul bucure§tean
fictional intru mantuire §i nici macar sa parcheze noii privatizati reptilieni ozeneul pe
Intercontinental.

* Uneori iti vine sa-1 cataloghezi pe Mircea Cartarescu „la ec§ceptional" mai
degraba la pre-Eminescienii Levantului, carora li se batjocore§te patriotismul, decat la
postmoderni§tii carora tara le e „infiderenta".

Eminescu are dreptate: Andrei Mure§anu e delicios. lar Leonida Lari, Grigore
Vieru, Dumitru Matcovschi §i Emil Loteanu sunt vremelnic mai importanti in Istoria
Literaturii Romane decat Bobe, Radulescu sau Chivu.

In orice caz, nu e deloc Corect Romane§te ce face Chir Auctorele din texistenta
cand favorizeaza, talcuind-o abuziv, doar anumite categorii profesionale, cum ar fi
breasla scriitoriceasca. Fluturele postmodernismului romanesc ia ca model feti§ismul
informatiei ca Lumea ar fi o Carte, oamenii sunt personaje, iar dintre ele se
autoselecteaza unit, §tiutorii (termen savant ceau§ist pretentios §i exclusivist), care
chiar au intelect aprehensiv naratologic de inteleg, ca §i mine, ca sunt nigte personaje
§i i§i cauta Autorul, ca sa-i raporteze delatiunea ca insu§i Luigi Pirandello a luat
Nobelul pe „gaselnite" din astea textualiste gratuite, in plina epoca Hitler, Stalin,
Mussolini!

La fel de bine Lumea ar putea fi o Cantina, iar mu§terii i-ar cauta, satuli sau nu
de calitatea serviciilor prestate, pentru a le multumi sau nu, pe Responsabil §i pe
gastronomi, bucatari sau nutritioni§ti, cum inainte pe maturatoarea care le putea face
rost de o punga de pipote de pui avicoli pentru sarmale reci in frunza de §tevie.

* Postmodemismul are serios de invatat de la Rascoala dlui Rebreanu, ba chiar
§i din Descult, care s-a tradus in 51 de limbi! Caci daca mi§tocarilor le e prea greu sa
se documenteze pentru o evocare istorica, fie ea §i cu probleme, ca-n Delirul, atunci
onoarea §i autoritatea morala le cere ca un zeu din cerul deontologic pentru ca sa se
limiteze strict la micile momente caragiale§ti de proza scurta, las and altora baltile de
sange epopeic, cum a fost Revolutia Fututa.

* Acea orgie celesta Kitsch din debutul 02, cu bulgaroaice icarice vaslind pe
cerul nostru balcanic din aripile de fluture de zestre §i dureroasa erectie a publicului
euroatlantic nopti in §ir, co§marul lui scarbos cu un popa ortodox care le strange pe
zburatoare ciopor, le face vraji sa aterizeze toate la el in poiana, ridicandu-§i apoi
indecent rasa, inducandu-le macropsia §i deprinzandu-le cu pozitia fluture, careia li
face advertising pe flutura§i cu sloganuri despre orgasmul interminabil §i cu statia de
tramvai Shahasrara, racordat prin simetriile fractalice la tot ce se infa§oara ca pixelii
pe ceva, poate chiar Muladhara, perpendicular multidimensional pe acest univers al
inflatiei, crapand treptat membrana fiintei in culori ametitoare, cu toata diamantina ei

295

rezistenta la tentatia totalitara a orgiacului supersimetric §i toate pornind §i sfar§ind in
Akasia de la nichitismul ca „toate lumile exista ca sa fie existate".

* Nu te mai chinui tu, bursier la Universitatea Purdue din Indiana, cu Thomas
Pynchon, in nadejdea ca ai sa-1 intelegi mai u§or pe Mircea Cartarescu. Matelotul are
acea lentoare seaca de expert NASA de care numai betivii Foe, Faulkner §i
Hemingway au §tiut sa se desprinda, nu §i facilul din lanul de secara Salinger.

Gase§ti in Romane§te excelenta proza a cotidianului ca resursa vizionarului la
Max Blecher. lar pentru mizeria proletara a inceputurilor din sinistra Silistra, a se
reciti §i rasciti minunata farsa Ana Ro^culet a postmodernului Marin Freda.

Nu uita ca Froiectul Orbitor este o carte excitanta, utila, care exploreaza
directia geniala, Eminesciana, a Literaturii Romane, este un Sarman Dionis
reproiectat gigantic, roman drum fara pulbere, ca o Cronica de familie de mic
nomenclaturist, tocmai derizoriul kafkian al subiectului cerand neobi§nuita, fantastica
abordare epopeica, greu de inteles altfel decat frunzarind randomizat, de comoda §i
lene§a Generatie Fupici.

* Nu au mai Idsat supravietuitori. Ca Singur Cititor Omniscient §i Unic Amic
Literar al lui Mircea, capabil a-i sublinia derapajele postromaniste, care-1 abat de la
Nobelul nostru, constat cu mahnire §i ma cam mir ca Autoelita in sens restrans, adica
expertii Humanitasului, Filologia lui Nichi, profesioni§tii, 22-ul, observatorii culturali,
dilematicii, ICR-ul, nu s-a mirat Ea de bizareria ca eel mai bine vandut scriitor roman
inchina o epopee dumiririi micului nomenclaturist Costel Goanga , nobil banatean
martor al deportarii „titoi§tilor" §i totu§i participant la colectivizarea, fortata de
securi§ti, a agriculturii §i la noua revolutie agrara a foametei, dumirire-nedumerire
cum ca trebuie sa-§i arza el ritualic tocmai carnetul de partid, Ceau§escu
elicopterizandu-se, intuind ca urmeaza a se primi neaparat altul, cam albastru, de la
Iliescu §i Brucan, urmand a se vedea in functie de criza economica mondiala cripto-
comunismul de sub social-democratie, respectiv fesenismul sadea de sub populismul
liberalisit.

Ceea ce ne spune atat manifestul Imposibila lustratie din 8 ianuarie 2003 cat §i
Froiectul Orbitor din 1 1 iulie 2007 este trista poveste a urmarilor bol§evismului in
Romania: epocile de totalitarism , cum bine a interpretat Monica Lovinescu, Dej §i
Cea, au fost atat de dure incat, spre deosebire de sistemele doar autoritare de prin
prejur, nu au lasat supravietuitori.

* In definitiv, scriitorul Mircea Cartarescu este un clasic, oricat de romantic s-
ar face ca este autorul scotand capul de prin texte ca personaj pozitiv. Nimic nu se
cunoa§te mai enervant in literatura noastra nefunctionala decat sa-i constati acestui
alergator de cursa lunga puterea de munca (ciolanele de romancier de care vorbea
precursorul sau Marin Freda), capacitatea de a respecta un orar, punctualitatea
satisfacerii unor termene de predare, finisarea textelor pana la ultima virgula,
abtinerea de la a publica moloz sau mozol, capacitatea de relationare, arta dramatica a
lansarilor, tehnologia interviului, cautarea cuvantului potrivit, respectarea regulilor de
generare a textului postmodernist, adesea dogmatica pana la incremenirea in proiect.

* Mamele sau pur §i simplu fate. Nu numai in ce prive§te Rezistenta la
bol§evism §i culmea ei, Revolutia pe care o adoarme-n futelnita ceceului servind-o
fute§ului Iliescu fie §i in ordinea de pe lista, este Mirci§or nedocumentat, ci §i-n
erotismul sexual, negandind ca silicoanele nu se transmit ereditar:

296

„Sanii ei, observai imediat, erau singurii demni de acest nume: celelalte femei
aveau pe piept mamele sau pur §i simplu tate" - astea sunt trairi tipice de adolescent
miop filolog §i reminiscente lactate de la dati exemple de sinonime, de cand facea
meditatii peste meditatii pentru a supravietui ca prof la §c. 41 din strada Nicolae
Apostol, strada cu nume predestinat, de dascal samanatorist, cum ar fi proful de
Romana ce-i da 10 la teza repetentului, pentru matematica, Sadoveanu.

lar a pune la uscat pe stabilopozii basescieni ai litoralului romano-bulgar
intrebarea „Ce varsta sa fi avut femeia asta de smantana §i aur?" este ciudatenia cea
mai bizara, deoarece blondele nu are termen de garantie ca alimentele.

* Textualism fictional. Cu asupra de masura harnicul prozator bucure§tean a
valorificat componenta parodica a artei poetice postmoderniste, ucenicia din Levantul
Romanesc devenind, dupa despartirea comerciala de poezie, scriitura comerciala de
factura Proust, Marquez, Verissimo, Sabato, Soljenitin, §alamov, Goma, Preda,
Orwell, Borges sau Kafka, iar in apocalipsa Casei Poporului te inchini ca insa§i Biblia
fara cruce pe ea este parazitata de viziuni apocaliptice de second hand.

In TO, Ultimul Mare Prozator Postmodern euroatlantic realizeaza insa §i o
exceptionala aplicatie fictionala, a celeilalte componente, textualiste. Insipida de pana
acum reamintire cu sula in coasta cititorului, ca ce frunzare§te el cuprins de reverie
este nu o aha lume pe-asta lume de noroi, Florine, ci doar un prapadit de text, Mircea
o inlocuie§te cu un inspirat §i creativ textualism fictional , poate unic in lume, toata
naratologia fiind pusa la autoimpunere, §i aceasta inca din 1 , prin inventarea la New
Orleans, in traditia laureatului Nobel din anul fascist 1934, Luigi Pirandello, a a§a-
numitilor „§tiutori, o secta ce pretindea ca lumea ar fi fost o carte ce se scria chiar
atunci. Membrii sectei se credeau personaje §i aspirau la cunoa§terea autorului ei."

Dincolo de semiotica naratologica §i semantica hermeneutica largita, practica a
dovedit ca seria acestor §tiutori este convergenta asimptotic in inconcevabilul univers
fazorial din locu-n care piere, spre Cititorul Unic (Homo unius libri), carele, chiar
dupa desfiintarea autobuzului 109 cu burduf §i privatizarea Cofetariei Garofita, am
ramas EU tocmai din pricina excelenturilor consumate.

* Relatia de complementaritate intre scriitura §i ideatie. Absolventii de fizica
de la Magurele, mai ales preafericitii care au studiat mecanica cuantica cu doamna
Florescu, a§a cum sunt eu, eseistul Patapievici, romancierul Florin Sicoie sau
dramaturgul Vlad Zografi de la Humanitas (despre care vulgul cunoa§te ca §i-a dat
doctoratul la Paris in Franta cu Monica Lovinescu, recomandat de dl. Liiceanu) au
inteles, recitind din Heisenberg, De Broglie, Neumann, Schonberg §i Bohr, cum e cu
relatiile de incertitudine §i de o anume complementaritate pe contrasensul ca nu poti
explica manelist Totul printr-o singura carte sau doctrina, care prin analogic §i
respectand omotetiile inferioritatii literaturii fata de efortul §tiintific al speciei, rezulta
succint ca exista o astfel de relatie de complementaritate intre scriitura §i ideatie.

Cine se concentreaza precum covorareasa persana asupra detaliului enunt,
filigranand-1 pe baza de bogatie lexicala, fie punand vorba potrivita, fie inventand
neologism ceva nemaiauzit §i umilind cititoarea, sau umflandu-1 pe baza de copaceii
sintaxei scotand fraze orbitor incarligate, nu poate simultan controla ce se intampla la
celalalt pol al registrelor discursului, al agitatiei §i propagandei, unde explodeaza
semnificatiile §i totul, in era banuielii, este ideologic, este lozinca.

Paradoxal, daca editorialistul Mircea Cartarescu este bine infa§urat in pixeli,
scriind ori corect Romane§te, ori corect politic, in schimb romancierul unci scriituri
fara termen de admiratie §i al unor constructii narative mult deasupra arhitecturii

297

romane§ti de dupa Revo, semanate manelist pe intreg intravilanul tarii ca un Ian de
pantere roz, este vulnerabil tocmai la aspectul ideologic, punandu-§i adesea promoterii
in mare incurcatura daca e sa-i strangi de corectitudinea politica a ideatiei.

Cine vrea sa distruga Mitul cartarescian - Mitul Candidatului Nobel eel mai
bine plasat -, trebuie sa mearga la fapte §i in fapt 03 este o catastrofa ideologica ,
dezvaluind fesenismul megaintelectualilor Autoelitei, cartea bol§evicului onest,
gazetar agricol, a femeii casnice apucatoare de pe la cozi, prestand influentarea
pozitiva, §i a securistului de omenie, recuperator (de manuscrise), protector al
arti§tilor.

* Dincolo de n+1. Abjectiei ca la coltul de cotitura din obsedanta vara a lui
1997 megaintelectualii, va sa zica Intelectualii care conteaza, practicand ei cu sarg
oligopedagogia - exact contrariul satanist al Luminarii Poporului! -, au sacrificatara
fara ezitare pe Romanii de peste Prut §i pe bravul luptator anticoruptie Valerian Stan,
consecinta este ca in Literatura noastra cea Romana evolutia s-au oranduit ca §i cum
Eminescu nici c-ar fi existat, ci saltul spre modernitate fu jiltul „grecoteiului"
Macedonski.

Faptul ca Autoelita n-a reu§it suporta geniul Poetului National, fiind prea tare
pentru fluturii §i filfizonii ei parfumul funerar de chiparoase §i de Mara§e§ti al
patriotismului, explica necazul ca de fapt Mircea 1-a disecat pe Eminescu precum
omul-cu-doua-mame Soldatul Necunoscut doar pentru a fura meserie §i a porni de
fapt pe o directie aratata de un alt mare ambitios Dante al Romaniei, caruia enervantul
George Calinescu nu-i permitea:

- Fara indoiala ca Macedonski este un poet inegal. Luat in toata dimensiunea, el
nu suporta comparatia cu Eminescu, poet profund $i mai ales poet national.

Ci nu ardoarea de a continua epopeea dacilor din Gemenii, nice dramaturgia
shakespeariana a Mu§atinilor chinuie§te pe Candidatul Nobel eel mai bine plasat, ci a
exploata macroantropic acele lumi mirifice ale visului §i ale initierii in sex §i in
moarte, descoperite de Macedonski in aproape romanul pre-orbitor Thalassa.

* Ereziile. Astfel, este inadmisibil oligopedagogic sa scrii un roman a§a maret
ca Orbitor §i sa ai ca erou complex §i unic, ca punct atomic intr-o societate atomizata
de totalitarism, o familie de mic nomenclaturist periculos, nu o victima a mugcaturii
bolgevismului ! Care familie are pretin un cuplu format dintr-un securist de omenie,
recuperatorul de manuscrise §i scriitori maior sau colonel Ion Stanila §i o activista pe
probleme universitare, colega in dramaticul 1956 cand au fost arestati Derdena §i
Goma §i a fost ucis Labi§, cu abia moscovitul Ion Iliescu, ro§cata §i pistruiata pana-n
labii Estera-Emilia Hirsch, din care sa faci cea mai fute§a, mai simpatica §i mai
irezistibild femeie din intreaga Literatura Romana, inclusiv privita critic!

Pentru ca o astfel de alegere estetica intr-o astfel de situatie nasoala ca la noi
este §i o angajare, un angajament de slugoi al nomenclature §i cleptocratiei, care
conduce la disonante cu Apelul catre lichelele de prestigiu.

Cum ar fi ca nu poti dintr-un bloc de securi§ti de langa Dinamo sa descrii ca
fiind 5!i a ta foametea relativa a ratiilor din anii „eroicei" achitari a datoriei noastre
externe, cu un gazetar agricol, care vine-n Dacia de dupa Volga cu portbagajul plin de
la noua revolutie agrara, fiindca un asemenea spurcat propagandist nu-§i tine familia
nemancata §i nu-§i trimite sotia casnica pe la cozi decat ca praf in ochi postmodern
orbitor de la obraz. lar ca participant activ la colectivizarea dejista, reprimand violent,
in locul chiaburimii deja nimicite, taranimea mijloca§a, apoi observator vechil la
recoltarea produselor cu elevii, studentii §i corpul didactic sau militarii sub ceau§ism.

298

ala nu avea cum sa se lase de bol§evism abia in 1989 §i sa nu inteleaga mult mai
devreme caracterul mafiot al nomenclaturii , devenite firesc §i organic cleptocratie
dupa Revolutia Fututa-n ceceu.

§i cum ar fi ca dupa ce ai ales publicul fesenist ca target, mai numeros §i mai
avut decat eel cultivat, ca sa ostoie§ti framantarile suflete§ti ale celor 4 milioane de
posesori de carnete PCR, constati ca ti-au ramas totu§i ceilalti 19 milioane de Romani
nebol§evici §i neexprimati §i atunci le inchizi gura la deruta, la intimidare, atacand cu
orice prilej textual miturile Neamului Romanesc, Voievozii §i Poetul National,
deliberat provocator, inclusiv propunand ca demn de epopee doar mitul bulgar al
Badislavilor , spre a deturna sensul criticii: cine se ia de Orbitor, necajit de revelatia
punerii sale ideologice in serviciul nomenclaturii, sa fie catalogat, citandu-i doar
protestul la postromanism, drept extremist national-comunist deci legionar de la
Cutarida Mare.

* Restrictii la trecerea peste unicate. A te abate de la trebi pentru a adresa unele
sugestii de om de bine Autoelitei, te asamana cu jeniul lui Schopenhauer, carele
singur numai dansul i§i vede ca burtosul Buddha sageata, deoarece te exprimi pe un
suport fara vizibilitate §i conditia ta de Atot§tiutor e mai rea decat aceea, asociata, de
Cititor Unic, intrucat nefacandu-se Luminarea Poporului §i Emanciparea Cadrelor
Didactice, critica demolatoare iti e cu desavar§ire interzisa, oricat talent pamfletar de
pitbull ai avea, deoarece te adresezi unor unicate §i inca nu s-au intors din DRO spre
RO primii megaintelectuali ai tineretului idealist, care inlocuitori de vipuri vor
impinge ca §i pa§opti§tii la occidentalizarea Infrastructure Intelectuale, prioritate
nationals fata de reflectiile rutiere, deoarece carosabil mai gase§ti.

* Nevoia de Stapdn a carturarului. Cum cangurii nu tin carti in marsupiu,
teoretic postmodernismul ar trebuie sa fie o solutie estetica la spleen-ul Intelectualilor
epocii postindustriale americane §i pe alocuri europene, de perspectiva asiatica.

Intrebarea este cum a fost posibila potrivirea perfecta a acestei ideologii la o
societate inapoiata §i chinuita de bol§evismul impus ei, odata cu lumina transfinita de
la Rasarit, in urma pierderii Razboiului Sfant, care a§a cum intelesese insu§i baronul
Manfred von Killinger viza zdrobirea ambelor totalitarisme muncitore§ti, eel Stalinist
cu Wehrmachtul, eel hitlerist cu aviatia anglo-americana.

Riscam a valida inca §i azi ipoteza ceea cu opiumul Intelectualilor cum ca se
afla in postmodernism un fascinant filon totalitar, care ostoie§te bine de tot nevoia de
Stapan a carturarului - extern CIA sau dracu §tie ce transnational in locul
Cagabaului, intern Cleptocratia in locul Nomenclaturii ajunse burghezie de §paga.

§tergerea granitelor dintre specii, genuri §i stiluri seamana razboiului civil pe
muzica din Doctor Jivago §i pe realitati din §alamov §i Soljenitin. Cultul personalitatii
Conducatorului, FUhrer sau Vojd sau Fiu al Cerului, il gasim in preeminenta autorului,
care face circ, in aplauzele grele ale promoterilor, mithmakerilor, §mecherilor §i
fanilor, sustinand numere irationale de virtuozitate stilistica: pasti§a, parodia,
demolarea, colajul, fragmentarea secventelor epice, orbirea psihedelica, sextazul,
inversiunile derutante ale secventelor temporale §i, eel mai eel mai, trecerile aiuritoare
prin spatiul labirintat §i mobilat fantastic cu tarantule, copii pedofili, viermi §i femei,
ca la joacele dupe computer.

Ideea ca proza postmoderna schimbd perspectiva auctoriald §i face din cititor
un partener este §i ea o manipulare, pentru ca tu, cititoare lene§a, nu poti inchega un
parteneriat cu orice cretin sau bol§evic §i pentru ca un autor care iti da de lucru, peste

299

ce era inainte, §i inca obligatoriu, e ca un kapo sau un brigadier care te trimite la
munca silnica intr-un sistem concentrationar .

In fine, regula ca in estetica postmoderna realitatea e descrisa minutios, lucid,
ironic, fara vreo implicare emotionala, pare ca a fost indusa de securigtii ingigi ,
comunicandu-§i dan§ii a§a analizele §i sintezele intre diferitele niveluri ale
Ministerului Adevarului, de unde par a fi evadat pe la diferite agenturi, toate din
Occident, §i pseudooamenii de hartie ai Sectei §tiutorilor, convergente spre Cititorul
Unic, care sunt EU!

* E§alonul 4, incolonat dupa silueta lui Corneliu Coposu, va fi fost doar un
convoi de umbre, de naivi §i de colaborationi§ti §i de infiltrati §i de fripturi§ti. Ca §i
ramura GDS ascunsa dupa respectata doamna Doina Cornea, multi agenti de pe linia
de start initiala demascandu-se cu timpul, dar nici unul finantat din exterior.

Astfel, desprinderea noastra de bol§evism s-a implementat doar cu E§alonul 2
iliescian §i cu mic-nomenclaturi§tii sau urma§ii lor din Autoelita care trebuie astfel
privita ea insa§i ca emanatie - o emanatie a E§alonului 3, continand motanus
mutantus §i unele lichele, dar nu multe...

In fapt, E§alonul 4 §i eel mai semnificativ, urma§ii reali ai victimelor
comunismului nu au putut juca in re-europenizarea Romaniei decat roluri prefabricate
rigid, indigene roluri de mui§ti in Epoca Mooye.

Adunaturile de umbre, de naivi §i de colaborationi§ti §i de infiltrati §i de
fripturi§ti incolonate dupa silueta de argint dantesc a Seniorului Corneliu Coposu nu
trebuie sa ne in§ele asupra rezultatului ca supravietuim gi scriem intr-o Romanic
descalecata la 6 martie 1945 de cumanul Vi§inski. De aceea §i acceptam cu un fel de
curiozitate resemnata batjocorirea tot mai creativa pana la geniu inaripat, de catre
postmoderni§ti, a Eroului Necunoscut, disecat de Omul-cu-doua-mame, a Voievozilor
Neamului §i a Poetului National.

Putini dintre ace§ti urma§i fara pretentii la notorietate, din E§alonul 4, eel mai
indreptatit a aduce inapoi Monarhia §i a ne calauzi Tara §i Diaspora eel putin un veac
spre idealul implinirii Misiei Culturale, parca extraordinar de satisfacuti ca macar nu
mai sunt prigoniti, au remarcat, la 8 ianuarie 2003, in din ce in ce mai putin vizibila
Romdnie literara, ce §i-a pastrat formatul magenta §i culorile cyclamen de sub
totalitarism, ca macar Autoelita expirata a capitulat pana §i doctrinar in hartul cu
Securitatea, dar recitind incepand de la 11 iulie 2007 derapajele frizand
postromanismul din TO, a putut avea §i revelatia negativa ca eel mai important
scriitor postbelic elogiaza ce? Familia cu f mare de mic nomenclaturist ca
epitomizand insu§i poporul, familie primitoare, vizitata in praxisul prieteniei
indragostite de cuplul Stanila, parca mai mult de securistul de omenie totu§i, care
salveaza Manuscrisul cu autor cu tot, decat de fute§a sa sotie activista, cea mai
atractiva doamna din Literatura Romana, care se facea cyclamen sau chiar magenta in
altercatiile ideologice cu frumosul ca un actor american critic Nichi.

* Atat pentru publicul cultivat cat §i pentru amaratul cititor de biblioteca sau de
ebooks, orice exegeza, fie inspirata de demoni, fie §optita de ingerese in trenuletul
electric care merge seara la Peredelkino, este ca un pahar de apa rece pe canicula
bucure§teana, superioara celei regale a Madridului. Fiindca cetind in profunzime
Orbitor, te simti ca la un fel de concurs intre spermii dupa depunerea lichidului
seminal doar de ochii emetropi ai videocamerei, un concurs dur, care pe care, cine
ajunge la ovulul de filde§, adica la ultima pagina, timp in care te tot inalti pe verticala
spiritualitatii, perpendiculara pe cotor ca curva de viata ce ni s-a dat, de§i e§ti

300

con§tient ca nu exista decat un premiat, obi§nuit a acapara toate premiile, §i chiar te
intrebi intr-un fel de extaz daca nu cumva premiul comandantului suprem este tocmai
Mantuirea.

Mircea Cartarescu este un inginer al sufletului omenesc care §i-a propus sa ai
aceasta senzatie §i o ai! Deci, te are.

Caci nimic nu este intamplator in textele sale lustruite pana la ultima virgula.

* §i cand te gande§ti ca Nobelul romanului Cartarescu este o certitudine, cum
viitorul de pre§edinte al Academiei rezervat antiEminescianului Chivu, iti vine a crede
ca, in ultima analiza, Orbitor nu e decat un Levant marit la scara. Doar ca nu se mai
pasti§eaza scriiturile Literaturii Romane, ci scriiturile de succes ale literaturii
universale contemporane. Rara pagina cartaresciana de valoare care sa nu-ti dea
impresia ca ai mai citit ceva scris cam cu acelea§i trucuri, tradus recent.

De unde §i concluzia ca nu prea exista un stil cartarescian bazat pe inovatie .

§i nici nu trebuie sa existe din moment ce scepticismul de tip postmodern te
face sa ai mai degraba ceva de vandut decat de scris sau de spus, cum nu li se
in tamp la geniilor naturale!

* Autoelita §i Neamul Romdnesc a§teptdndu-§i luminatorii. A§tept provincia. §i
conurbatia Giurgiu-Russe. A§tept Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator al
Autoelitei, Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului din RO §i
DRO in WO, Monarhia bipartida liberalo-taranista, Reprimarea Bol§evismului,
Valorificarea pe un plan superior a Diasporei Romane, Emanciparea Cadrelor
Didactice, Genializarea Obligata a Supradotatilor, Recuperarea Basarabiei - prin
lamurirea tineretului rus din Republica Moldova ca-n RO, adica-n UE, n-ar avea de
suferit nici un fel de discriminare - §i Occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale
dupa terminarea Bibliotecii Nationale de pe malul Dambovitei

Acea fana care bloga: Mi-a§ fi dorit sa fiu nu Serenus Zeitblom ci Eckermanna
dlui Cartarescu. Sa fi fost ginga§a vindecatoare Petruta? Sau fatala Irina?

Nu §tiu, dar e limpede ca TO nu este ceea ce ne a§teptam, o abordare autocritica
din partea Intelectualitatii a paradoxului Roman ca elita $i-a abandonat poporul atat
sub bol§evism cat §i dupa, mai ales dupa, cand era atata nevoie de anestezic la
nimicirea clasei muncitoare §i a taranimii, pentru a ne alinia ponderilor postistorice
globale.

Dar macar ne-am lamurit, dupa manifestul Imposibila lustratie §i dupa
monologul Revolutia Fute^a: Intelectualul Roman §i-a regasit Stapanul, acel invariant
fara de care viata spirituals ar revela saracia exemplara a lui Dumnezeu.

* Romania este deocamdata o tara mai mare ca Bulgaria, Ungaria §i Republica
Moldova, detine hegemonia in Balcani, pe cand Proiectul Orbitor este promovat ca
eel mai important proiect romanesc romanesc din ultimele cinci decenii, 03 fiind
chiar evenimentul editorial al anului 2007, in centrul caruia adevarata lumina
spirituals vine nu de la molia de pe care binecuvanteaza calare Bula bucure§tenii care
au supravietuit vremelnicelor carente alimentare, ci de la scena arderii carnetului de
partid de catre chinuitorul de tarani Costel Goanga, bol§evicul de omenie, candva mic
dar periculos gazetar dejist dublat de un activist agricol fanatic din e§alonul 3, poate
scena cea mai patetica din intreaga proza postbelica a Rasaritului.

* Goma, Cartarescu, Soljenitin §i §alamov. Lasand kitschul la o parte, cine
chiar a fost pe strazi in acele ore astrale de sculare a poporului, cand de oriunde

301

puteau rasari scutierii, dubele militiei, trasoarele sau glontul terorist al aproapelui, nu
le mai poate uita nici la morga gi n-ar mai reugi sa scrie decat despre aceasta
experienta total necunoscuta Occidentului: cum sa mori pentru Libertate. Cine a auzit
acel tineret ametind psihedelic strigand Li-ber-ta-te! Li-ber-ta-te! Li-ber-ta-te! Li-ber-
ta-te! de se cutremurau Palatul §i Fundatiile Regale, n-ar mai fi avut talent sa scrie
decat despre Revolutie cu indarjirea lui §alamov. Carti ca Travesti, Enciclopedia
zmeilor, De ce iubim femeile, pagini intregi din Orbitor ar fi parut nimicuri. Literatura
Romana ar fi luat Nobelul cu un scriitor de seriozitatea documentary a lui Soljenitin §i
de fanatismul lui Goma. Pacat de sangel varsat!

* Acest blestemat textualism. Detest naravul de a otravi placerea lecturii,
atentionand Cititorul ca lumea pe care o creeaza el silabisind rand cu rand o carticica
nu e realitate ci fictiune, ba chiar text imputit. E ca §i cum ai lipi pe Kent abtipilde cu
tumori!

Ca avem de a face cu personaje de fictiune §i nu cu oameni din suvenire rezulta
§i din exploatarea literara a fetigismului textului , in forme, e drept, seducatoare:

„Costel i§i privi, ca un somnambul, mana stanga: degetele se resorbeau u§or in
latitura palmei. Intr-o strafulgerare, i§i dadu seama ca iese din Poveste, ca a ajuns in
ariile laterale, unde totul se ha§ureaza, intr-o lume care abia se formeaza, cu spatiul §i
timpul ei abia inmugurite, inainta totu§i, pana cand din el nu mai ramase decat
inaintarea."

Lasand la o parte autodemascarea ca de ce a fost azvarlit inainta§ul Nichita
Stanescu in interbelic, deoarece nici un maptex postmodernist nu se putea masura cu
uzinele lui de metafore, totu§i, abuzul de reteta §i referinta textualista ajunge
devorator, impunandu-se ca un cancer pana §i firului narativ, deznodamdntul TO fiind
o tampenie de grandomanie ceau§ista, anume sfdr§itul cdrtii, cum ai zice la un film
gagicii adormite ca cum s-a sfar§it, cu sfar§itul peliculei, fa! - toate aceste treziri la
realitate fiind gaselnite de esenta excrementalista, functionand ca §i cum ia-i spune
unui copil ca nu 1-a adus barza, ca nu exista Mo§ Craciun, ca mai are de pus eel mult
70 de lumanarele pe tort §i ca tortul tiramisu insu§i e in imediata finalitate kkt!

* Reconcilierea nationald prin capitulare. Lectura critica a 03 cu revenirea,
ceruta de eminentul critic Lefter, la 01 §i 02, care au banuiala prietenii mei din
Cernauti ca a evitat astfel, printr-o scrupulozitate nelevantina, sa-i fie promoter dupa
ce a dat peste infama pagina 420, iti aduce surpriza ca 30 este o cronicd de familie
mic nomenclaturista, unde pretinde autorul ca ar fi crezut tatal ziarist in... marxism §i
ca totu§i ar fi suferit stra§nic cu familia sub bol§evism, in blocul de securi§ti de pe
§tefan eel Mare, laolalta cu poporul!

Este exact cli§eul unor occidentali ca nu marxismul este nedemn de credinta, ci
trogloditul locuitor al Galitiei Mari, de la Baltica la Mediterana, da, nenorocitul ala in
perpetuu faliment moral a fost incapabil rasial, de la ADN, sau fiind facut la betie, sa-1
implementeze!

* Vreun discipol incon§tient de-al lui Matei Calinescu, aplicand metodele de
sondare ale subcon§tientului din promiscua subterana psihanalitica, bazate pe ipoteza
optimista ca orice dobitoc cu lecturi din Freud poate „ explica " gdndirea lui Goethe,
pe-a lui Leonardo, Eliade sau Eminescu, tot astfel cum odinioara se inarma cu aide
Marx ca sa-§i taie cariera, nu m-ar mira sa demonteze candva, in folosul uzurpatorului
Laturi§, insu§i visul chimeric cartarescian cu lumile alea petale de trandafir de
Muladhara inrourate ale lui, dovedindu-le drept reminiscente ale fesenismului , firesc

302

mai bine prizat de cine provenea dintr-un nobil nomenclaturist dezamagit de
intinatorul de idealuri Ceau§escu, de §i-a ars §i carnetul de partid pe cand acesta
aterizase la Snagov doar pentru a-§i lua cu el pentru a o lini§ti pe ea, carticica cu
polimeri a lui Borges, Tlon, Uqbar, Orbis Tertius.

* Un premiu Nobel in Epoca numita de internauti Mooye, in consonanta cu
Dilema 265 ca in postEminescianism s-a schimbat monotran§ant modul de a iubi, este
§i o consolare pentru partea atitudinara a Intelectualitatii noastre ca nu a prea reu§it la
aproape doua decenii de la Revo nici desavar§irea Bibliotecii Nationale, nici
Recuperarea Basarabiei §i nici a implementa Fezabila Lustratie.

* Tipul postmodern de citire prin ghicire randomizata este una dintre cele mai
interesante cuceriri ale literaturii secolului XXI american, deoarece mare§te placerea.

Nimic mai delicios, in consecinta, decat sa comentezi o carte necitita §i sa ai
certitudinea ca nici macar demersul tau demolator, de pitbull turbat, nu va spori
numarul cititorilor ci doar pe al cumparatorilor ei, ca §i cum ai da bilete la o pe§tera
goala cand se roaga in ea Jacques Maritain.

* Acrivita absenteaza. Ce te frapeaza in 03 este absenta completa a Acrivitei, a
strigoilor interbelici, a lumii detinutilor politici, a§a jalnica, infiltrata §i
supravietuitoare prin colaborationism cum era ea. Intrucat Mircea Cartarescu, §tiind
de cine depinde succesul extern §i cat i s-a labartat publicul dupa ce a evadat din
Arhipelagul §colar, respecta cu suspecta sfintenie canonul de start al TVR, c-a primit
in Studio toate nuantele de personalitati, mai putin pe cer§etorul Corneliu Coposu,
caruia un civil Kafka i-a §i §optit ca aceasta u§a e inchisa doar pentru tine.

Ar merita un masterat, sa se ceara o sponsorizare de la Memorialul Sighet §i sa
se studieze, recenzand urma§ii de detinuti politici, daca nu era procentual mai u§or sa
faca precum Nicolae Manolescu, criticul, cariera in anii '60 sub bol§evici, decat dupa
1989, sub feseni§tii care au venit cu alte rafinamente In a canoni.

* Despre teatrul Shakespearian al cruzimii. Prin bestiala
cruzime de a darama fictional balconul istoric de la Geologic,
coroborata oximoronic cu iubirea de Bucure§ti, Mircea
Cartarescu este de fapt o reintrupare karmica a tizului sau, a
Voievodului de Curtea Veche, autoritarul burghez Mircea
Ciobanu, a carui Doamna are o minunata statuie in Chiajna,
comuna prospera §i celebra prin frecventa sarita din
probabilitati a gemenilor ei §i prin vrednica ei comunitate
bulgara, elogierea acestui razbunator voievod ca reJntemeietor
al Capitalei , pe cand Ruxandra, cealalta fiica a lui Petru Rare§,
era doamna sanguinarului Alexandru Lapu§neanu, fiind o necesitate obiectiva,
deoarece primul ei primar general, mult mediatizatul Vlad Tepe§, este denuntat orbitor
strainatatii in toata rigiditatea sa pragmatica, fara a se mentiona nicaieri pentru Suelin
ca tocmai Dracula asta i-a derutat pe turcii abia cuceritori ai Bizantului, manipulandu-
i infrico§ator sa anticipeze absurd ca sodomia de lemn, canibalismul, bestialitatea §i
intransigenta se tot adauga progresiv pe masura ce urea spre unguri §i spre Occident,
in loc sa se diminueze, disuadandu-i astfel prin teama de a lua teapa dupa teapa de la o
jonctiune strategics sub semiluna cu musulmanii din Cordoba, strategic care ar fi
afectat fundamentalist, dac-a§a era scris, chiar bazele greco-iudaice ale culturii noastre
europene.

303

* In descrierile Bucure§ti = RO, adesea gustul Cartarescului este eugenbarbiu,
vulgar mahalagesc, cutaridar: „Fata lipea ugerele de pieptul flacaului §i simtea pe
burta, tare ca o coada de secera, §arpele de§teptat al acestuia". Sau, despre ochi§orii
lui mura campului, ajungi de retii demitizarea de geniu obligat: „cu aceste testicule
negre, serioase §i triste de sub sprancenele mereu incruntate le ametea Vasili pe
codanele din sat". Dar scriitura rasfatata, postmodernista §i vegheata de promoteri, nu
de exegeti, nici de exedaci, a Fluturelui Curcubeu al RO-postmodernismului nu
performeaza de sa-nchege reconstituirea istorica la standardele atinse de hulitul autor
al Gropii §i al Principelui, de parc-ai fi acolo, ma due §i-i fac, care adevarat levantin
i§i exprima §i el postmoderna nostalgie de a nu fi scris o cronica fabuloasa ca Cien
anos de soledad.

* Nostalgia, visul §i circul. Proiectul Orbitor, in loc sa-mi descrie Romlagul §i
consecintele lui funeste pentru exaltarea Misiei Culturale sau Revolutia Romana ca
miracol, el imi spune doar „Uite, ba, ce mai jonglerii cu textul pot comite eu,
Autorul!", ce mai Apocalips de fitze pot eu regiza la Bucure§ti, ce extinderi pot sugera
eu la Casa Poporului, ce bancuri pot deriva din Rezistenta Anticeau§ista, §i ce mai
gangbang din Euforia Impu§cata!

Acest program estetic vine, ca §i girafa futacioasa a lui Rosenthal, de la
frecventarea Circului de Stat cu parintii la infloritul magnoliei, cand majoritatea
femelelor tintite §i atinse gandesc la inconcevabilul §i pervazivul lor rut.

* §i in definitiv, domnul Cartarescu este prea de tot democrat in pixelii lui ca
sa fie un geniu!

* Slabiciunea care-1 descalifica-n Novii Mir pe filologul Mircea Cartarescu,
eliminandu-1 din Echipa Carturarilor, zicea Kepler in pare ca este c-a inchinat 03
futelnitei din ceceu, nu arderii de tot a Bibliotecii Centrale Universitare, ca unui
Giordano Bruno.

* Limitele geniului cartarescian. Prea departe in fictiunea §tiintifica Mircea nu
poate merge din cauza imbecilitatii publicului in cele post-einsteiniene. Pe cand
experimentul cu intruziile narative New Orleans, Amsterdam §i Lacul Como sunt
neconcludente. Fara culoarea locala romaneasca, par ieftine pagini de roman exotic
traduse grabnic §i difuzate saptamanal de cotidianul Cotidianul sau de altele, pe
masura ce chio§curile substituie nechezolic librariile noastre.

* Evenimentele. Istoria oricarei Epoci este istoria spiritului, nu istoria lucrurilor.
Singuraticul Mircea Cartarescu, spre deosebire de prietenosul Patapievici, se
comporta ca un Intelectual de second hand cand insista asupra lipsurilor gloatei §i
metamorfozelor lui Ceau§escu, acolo unde evenimentele pe care noi, Cei §apte
magnifici, le percepeam erau cu totul altele, cum ar fi Integrala Concertelor lui
Beethoven cu Radu Lupu, sau Panorama poeziei universale a lui A.E. Baconsky, ba
chiar Atlasul de sunete fundamentale al lui §tefan Aug. Doina§, pe o pagina a caruia
vad ca in octombrie 1988 ne-am pus §apte tinere semnaturi increzatoare ca istoria nu
se poate sfar§i.

304

* Algoritmul lui Pintea Viteazul. Poate e mai bine ca lucrurile se petrec fara.
lecturi serioase, adica a§a cum a modelat scenariul un pensionar specialist, al carui
nume il are algoritmul de mai jos:

- Mircea scrie un roman. Autoelita aplauda. Un serviciu special sub acoperirea
ICR il traduce, platind §i publicitatea sau macar canalizand-o. Humanitasul, in baza
acestei gloriei externe §i a ierarhiilor pe care ea le stabile§te in RO, face banul gros.
Cititorul, ca hipnotizat de bombardamentul promotional §i ca nimeni nu zice nimic,
cumpara in draci, dar e contrariat urat la frunzarire §i abandoneaza aceasta carte
ilizibila in raft, dupa care ciclul se reia cu alt volum al Orbitorului sau alt titlu
cartarescian!

- Pai e bine daca nu cite§te, zic eu.

- De ce sa fie bine? nu prea intelege el gluma mea.

- E biiine ca nu cite§te! Pentru ca daca toata lumea buna ar fi citit atacurile
cartaresciene la Eminescu, §tefan eel Mare §i Mihai Viteazul, la valoarea istoriei §i
spiritualitatii Romane§ti in general, atunci ar fi rezultat alta trasnaie!

- Vinderea statuilor Bucure§tiului la recuperatorii de metal!

- A§ ! A§ fi dedus ca intr-un mod eel mai al dracu de eficient, Autoelita educa,
in folosul burgheziei de §paga dar §i in acela al burgheziei de merit, deci sabotand
lupta anticoruptie, pana §i pe ultimii cetateni care mai cite§te carti. Cum? Invatandu-i
sa ajunga la infama pagina 420 gi sa nu zica nimic!

* Humanitasul facea bine sa le cenzureze. Ca Cititor Unic nu numai al lui
Mircea Cartarescu, deci ca expert profesionist, eu imi dau seama de la prima lectura
integrals ca 03 e compus in proiectul initial din trei poeme simfonice perfect egale,
separate monumental clasic prin doua recitative in care geniul inaripat de
postromanism i§i lunge§te aripile de cal spre apogeul eel mai ametitor, pana la voma.

Criza de timp in care a intrat Mircea la Castel, a facut insa ca partea a doua §i
mai ales a treia sa ramana metric mai scurtate, sau poate ca simtul estetic acut i-a spus
Autorului ca partea a treia, de§i bearca, se salveaza prin densitate apocaliptica §i prin
suspansul creat de Mendebilul, cu propunerea de febril interes pentru cititorul cultivat
pedofil cum ca „Vrei sa ne futem in cur?".

Unde insa trebuie pusa rezolutia „nici iaste §aga a scrie ocara vecinica unui
neam, ca scrisoarea iaste un lucru vecinic"? La cele doua pergamente istorice,
Revolutia romdna, o fata de zece metri inaltime, carele incepe la pagina 225 descriind
ontogenia Bucure§tiului ca pe o albie de porci, §i la Soldatul cu ochi halucinati, pornit
de la pagina 418 a diseca mat cu mat Istoria Romanilor pe principiul patapievician al
inconsistentei ei de fecala sau de papion, vreo 572 de pagini fiind toate, cu amintitele
mai sus comprimari fortuite de la Castel.

Ambele fa§ii de cortegiu istoric sunt insa neliterare, cronica abjecta, basnita
urechist de Lepidoptera postromanismului, vinovat de omisiune de denunt in ce
privegte jocul Imperiilor Habsburgic, Otoman gi Tarist , inapoierea romanilor fiind
un problem al acestora, iar Humanitasul facea bine de cenzura aceste fa§ii pe motiv
ca sunt scrise de pe pozitii criptorasiste, echivalente cu enuntul brucanian ca
Romanilor nu le vor ajunge douazeci de ani ca sa invete democratia.

* In contra Bol^evismului §i Fascismului. La sfar§itul lecturii acestor bucati
simti acela§i §oc paralizant pe care 1-au avut Romanii Regali recitind istoria lor, noua
lor istorie, pocita de aide Mihail Roller in celebrul manual Stalinist impus de Armata
Ro§ie de ocupatie prin consilierii ei, pentru ca am fost invin§i in Razboiul Sfant in
contra Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945).

305

Ca §i acelora, primul tau gand venit in minte este sa elucidezi UNDE a fost
instruit Mircea sa preia aceasta viziune a istoriei noastre, creata de ce expert! in
manipulare §i in care laborator!

Pentru ca la un asemenea nivel de prestigiu Intelectual, fie el §i de Autoelita
romdneasca universitara, nu este admis a se masura cu ocale diferite.

Nicaieri Mircea nu aminte§te in cele doua cortegii istorice caricaturale,
dezinformand cu incon§tienta sau cu rea-vointa cititorul occidental, ca nu de la ADN
sunt romanii a§a cum sunt azi ca nivel de civilizatie, iar Bucure§tiul nu e inca
Amsterdamul, ci datorita asupririi la care am fost supu§i de cele trei mari imperii
suprapuse deasupra noastra - Habsburgic, Otoman §i Rus - care ne-au tinut divizati §i
au practicat nu numai talharia fireasca celui mai tare, ci au dus §i politici ticaloase de
deznationalizare §i de tinere in intuneric.

Este o mare ru§ine pentru Mircea Cartarescu §i pentru intreaga Autoelita, ca §i
pentru universitarii romani, partial §i pentru Partidul Cadrelor Didactice, tolerarea
necinstei metodologice ca Neamului Romanesc nu i se concede a fi fost intarziat in
dezvoltare de opresorii sai, pe cand in fulminantul §i mult tradusul document Tiganii,
o problema romdneasca, Evenimentul zilei , 9 noiembrie 2007, se sustine, dimpotriva,
ca tiganii au §i azi probleme cu postistoria datorita robiei in care au fost tinuti mai
multe secole de catre romani!

* Cum a fost. §i i se mai poate da din cap carcota§ Autoelitei a Ru§inica!
Ru§inica\ apropo de o alta dezinformatie in care pica naivul occidental care comite
imprudenta de a se informa despre Romani cetind TO ca traducere ICR.

In Soldatul cu ochi halucinati, Mircea se ia la tranta cu cativa fantezi§ti infiltrati
printre §efii de promotie ai Securitatii privite din perspectiva Imposibilei lustratii a
dlui Manolescu, ridiculizandu-le gogoritele protocroniste. Problema este ca Suelin, ca
§i tineretul ne§tiutor, intelege de aici ca acesta , absolut tembel §i in mare parte
inventat caricatural, a §i fost nivelul oficial la care se situa istoria romaneasca sub
ceau§ism, ceea ce este un mare fals, ca botnita Descultului, chiar §i pentru discursurile
cam inflacarate ale lui Nicolae Ceau§escu.

lata de ce recomand cu caldura §i fara mi§to Humanitasului, decat sa traduca pe
calatorii straini §i pana nu e in stare sa comande unor tineri Istoria Romaniei scrisa
de Romani (in 40 de volume), a re-edita deocamdata singura sinteza viabila despre
cum a fost, monumentalul tratat in numai trei volume Romdnia dupa Marea Unire
(primul chemandu-se De la statul geto-dac la statul romdn unitar, 1983), opera de
peceri§ti odio^i, „lichelele" Mircea Mu§at §i Ion Ardeleanu, inca nedepa§ita insa ca
viziune apropiata de cum a fost, dupa cum §i Cel mai iubit dintre pamdnteni ramane
cea mai buna abordare literara a Romlagului de pana acum.

N-am progresat cu nimic, decat in deriziune.

* Nu pot sa nu-mi exprim solidaritatea calda, tovara§easca, umana, cu dl Ion
Iliescu, atunci cand Mircea Cartarescu are cruzimea aparenta de a-1 nominaliza omul
cu doua-mame, situatie pentru care nu copilul era vinovat.

(Cretin e §i a ironiza pe la tembeliziuni studiile moscovite, cand atatia mari
romani au pornit spre notorietate de la exploatarea acestei Infrastructuri Intelectuale, e
drept ca multi reafirmandu-se saritor din statistici in paginile rusofone din Decembrie
1989. Un mediocru care a stat cinci ani la Bush tot nechezol de speta a Il-a ramane,
daca pa§optismul inca nu-i e rentabil burgheziei de merit.)

306

Zic ca e o cruzime aparentd, pentru ca aducerea prin bestsellerul De ce iubim
femeile a publicului fesenist §i chiar manelar langa publicul Cool cultivat nu este o
performanta la care un om de morala postmoderna sa renunte a§a u§or.

Nu pleaca maidanezul de la macelarie §i atunci nedreapta formula omul cu
doud-mame este aleasa de un mare profesionist tocmai in scopul de a atenua,
conservand eterna mila materna §i simpatie muncitoreasca pentru activist, criticile
cele destul de vesele, care converg in ceceu spre gangbangul fute§ei noastre Revolutii,
cu noul Capitan ultimul de pe lista.

* Una dintre marile erori ale acestui de nerecitit roman 03, care a beneficiat pe
nedrept de un tsunami de publicitate, pauperizand §i editura §i autorul, este
batjocorirea, poate din motive bursiere §i traductibile, macularea excrementiala
perpetua §i mereu reiterata cu fiecare prilej, natural sau artificial creat, a istoriei
eroicului Neam Romanesc, sub pretextul ca aparenta ca§tigare a Razboiului Rece de
catre liberalii americani imperiali§ti inseamna §i trecerea speciei umane in postistorie,
ca §i cum s-ar fi incheiat recent toate socotelile sau crizele §i chinezii sau musulmanii
n-ar mai exista.

Or, ace§ti fal§i sau fatarnici profeti fac ca §i cum ai propaga zgomotos orbitor la
talc§au egalitatea in drepturi culturale a manelei cu sonata pentru alte popoare, iar pe
copila§ii semintiei tale i-ai indruma §i sponsoriza in ascuns sa urmeze la cele mai
banoase instrumente Conservatorul peste hotare.

lata, a§adar, de ce trebuie sa fim extrem de atenti.

Se §i observa u§or ca Neamul Romanesc a intrat in postmodemitate, adica in
lichidare, in a§teptarea vidanjei globalizarii, cu o seama de arierate: a ratat datorita
nechezolilor §i Intelectualitatii postceau§iste incompetente Unirea cu Basarabia,
totodata revenirea la monarhie §i la democratia functionala interbelica, precum §i
reprimarea cu sau fara proces a comunismului, adica al crimelor, inclusiv de ordin
ideologic, comise atat in anii de ocupatie/autoocupatie cat §i cu ocazia Revolutiei
Futute, nereu§ind in consecinta sa se aplice nici pana la terminarea Orbitorului
Punctul 8 al Proclamatiei de la Timi§oara, ba acumulandu-se §i noi abdicari,
slugarnicia intelectuala fiind mai grava pe vremuri de libertate.

S-a creat o uria§a spartura intre publicul cultivat §i popor, care nu poate fi
umpluta decat printr-un sistem bipartid curat, printr-o ecologizare minima moral a
clasei noastre politice: viata electorala sa fie dominata de un Partid al Cadrelor
Didactice, de orientare liberala, §i de un Partid al Amaratilor, de orientare social-
democrata post-tribalista, fara nici o legatura cu actuala puzderie de partide §i grupuri
de interese rasarite ca ciupercile dupa ploaie, confundand democratia cu
pluripartidismul §i reducandu-se numarul persoanelor avizate sa apara pe micul ecran,
ca §i cum scriitora§ii, anali§tii §i filozofii n-ar fi tot politicieni!

Din cauza inexistentei unui canal Didactic TV §i a Bibliotecii Nationale, nu
numai ca nu avem clasa de mijloc, garantul democratiei, dar ne lipse§te §i acea curea
de transmisie care sa duca ideile de la publicul cultivat la popor , adica de la Neagu
Djuvara la Nea Gica Frizeru, §i care nu poate fi intrupata decat de cadrele didactice
din invatamantul preuniversitar, pe care nu le obliga nici o ordonanta de urgenta sa
citeasca carti §i sa se cultive.

§i atunci sa nu se mai mire nimeni ca cleptocratia nu e biodegradabila ca
pungile iar creativitatea Epocii Mooye este net inferioara celei a Epocii Cea §i nici nu
se poate compara, n-ai obiect, cu debordanta efervescenta Intelectuala a Epocii
frumoasei Regine Maria interbelice.

307

* Cercul vicios. Tocmai politica Autoelitei de a nu solicita occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale face ca discoteca sau clubul sa fie mai elegante §i mai
atractive decat biblioteca sau libraria, cu rezultatul ca intr-adevar Eminescu nu mai
este citit, dar nu pentru ca ar fi cititi, in schimb, optzeci§tii sau sexuali§tii Epocii
Mooye - pur §i simplu nu se mai cite§te nimic!

Daca s-ar citi, atunci in top ar fi tot Eminescu, macar prin nerezolvarea
problemelor de baza ale Neamului Romanesc daca nu §i prin geniul lui natural nu
simulant, iar un numar ru§inos ca Dilema 265 n-ar mai avea nimeni curajul sa scoata,
cum nu scoti tot ce ai prin buzunarele pantalonilor.

* In fabulosul descrierii performantelor de circ ale yoghinului din 02 este §i
invidie profesionala, ca de la artist la artist: „i§i inghiti un brat pana la umar §i-§i
stravazu degetele pipaind pielea burtii pe dinauntru. I§i desfacu liliece§te coastele §i
zbura de pe-un trapez pe altul cu pielea intinsa-ntre ele".

Dar de ce este aceasta fabuloasa scena una a Alegerii? Pentru ca Mircea insu§i
zambe§te pe sub mustata, i§i recunoa§te deplina maturitate creatoare. Stil puternic,
inconfundabil. Cunoa§terea profunda a Limbii Romane. Descrieri limpezi: cele
vizuale indeosebi. Grija pentru proprietatea stilului, pentru folosirea cuvantului
potrivit, eventual cu activarea cuvintelor rare sau academice, ca la Patapievici, pe care
prin ea insa§i filozofica, Limba noastra cea Romana 1-a transformat intr-un
Kierkegaard al Romanilor de indata ce s-a lasat stapanita.

Imbogatirea rafturilor noastre cu un text Romanesc comparabil cu cele mai mari
ale lumii. Pacat doar de naravul de a scuipa pe idealurile altora, dar nu conteaza,
suntem obi§nuiti a haladui sub vremi.

* Mama antiEminesciana din Orbitor. In 03 se produce o inversiune
formidabila, imaginea tatalui mic nomenclaturist innobilandu-se complet, pe cand
figura mamei se deterioreaza complet, ca §i cum ar fi zburat fluturele care o
spiritualiza: ea este o mama de mamifer preocupata doar de procurarea hranei, nu prea
cite§te §i nu duce o viata tocmai spirituals. Ea nu merge neam la biserica , spre
deosebire de Catrina lui Moromete, raspande§te zvonuri de-ale securitatii de pe la
colocatarele din bloc, de pe la cozi sau - cele mai corosive - de la colonel lonel
Stanila, iar la sfanta Revolutie il sfatuie§te pe copil sa nu se bage, sa stea la televizor,
sa fie la§ §i carierist, sa-§i continue scrisul ca §i cum era liber §i inainte, fiindu-i foarte
frica de vreun deznodamant de sa umble dupa el pe la spitale, morgi §i crematorii ca
aia din Miorita, unde oaia se comporta tot ca o informatoare, practicand delatiunea.

Aceste aspecte sunt derutante pentru tineretul idealist, pentru multi elevi, care
scot prin referate perle tot mai memorabile despre fluturita Madam Butterfly.

Teoretic, mama antiEminesciana din Orbitor. Aripa dreapta este o totu§i o
mama postmodernista. Refuzand inaripata Bunavestire a Revolutiei, trantindu-i u§a in
nas ca noi avem alte convingeri, ea §i-a asumat total postromanismul §i se
pozitioneaza politic ca fiind exact contrariul Mumei lui §tefan eel Mare, cum o vedeau
pa§opti§tii in idealismul lor sublim, nevoind deloc sa achiezeze ca fiul ei sa se
jertfeasca democratic pentru Tara §i sa-i puna Omul-cu-doua-mame, fluierat de
Golani, coroana de 22 decembrie, la Cimitirul Eroilor Revolutiei din Zona Maha a
Pieptanarilor, fara a se opri niciodata convoiul prezidential §i la Crematoriul unde au
fost ar§i timi§orenii, ca tot era in drum!

Pe fundalul intunecat al totalitarismului $i in strafulgerarile de mic ecran ale
Revolutiei in direct, maestrul Mircea Cartarescu zugravegte unul dintre cele mai
intunecate portrete ale Mamei din literatura universale.

308

* Sita noua-n cui se tine. Actualul TO de la Gaudeamus 2007 e doar un tiraj de
proba, spre a masura cat pricep fanii deschizand obiectul de 1500 pagini la intamplare
§i punandu-se pe ghicit langa borcanul de muraturi electorale. Editia definitiva va
avea renuntari serioase la paginile de abscons §i de cuvant ales nu pentru a exprima
indicibilul, ci pentru raritate §i spre a umili nu cititorul, ci tanarul scriitor caruia-i
cresc caninii de se uita fix spre pozitia de Intelectual dominant. Fara de §anse: acum,
autoritatea Alergatorului de cursa lunga este impusa pe vecie §i se poate reveni calm
la text, corectandu-se contradictii care se vad doar la analiza sistemica ce are ca obiect
intreg arhipelagul editorial cartarescian.

Prioritara in acest sens este revenirea la ideea de a-1 pune pe agentul acoperit
guru Herman, ramas gravid, sa fete prin cap, cum se inmultesc de regula intelectualii.

Previzibil, segmentul feminist al fanelor de pe mapamond s-ar opune sa fie
nobelizat un fictionar incon§tient, care le distruge ideologic un monopol sacru, al
Na§terii prin ele insele, prin parturitie. Chiar daca incruntatul Juriu Nobel va replica
politicos ca, punandu-1 pe agentul acoperit ca guru Herman sa fete un prune printre
crapaturile oribile ale tigvei sale tatuate, de fanatic al unei singure carti, Mircea n-a
facut decat sa protejeze Frumusetea, pe principiul sita noua-n cui se tine , consecvent
cu suprema judecata de valoare a operei sale: „ii privesc, intre coapse, «fluturele cu
aripi lipite somnoros» §i §tiu ca e, cu adevarat, eel mai frumos lucru pe care l-a§ putea
vedea §i atinge vreodata".

* Romantismul - a avea ceva de spus. Modemismul = a avea ceva de scris. lar
postmodernismul se reduce asimptotic la = a avea ceva de vandut!

De aceea, succesul este o componenta obligatorie a valorii cui se considera
artist postmodern.

La postmoderni, ori ai succes, ori nu exi§ti. lata de ce Proust, Joyce, Musil,
Mann, Kafka, Broch, Orwell, Soljenitin, §alamov, Eminescu, Eliade, Goma,
Baconsky, Bulgakov, Woolf, Mandelstam, Borges, Borgiah §i Blecher sunt confiscati
abuziv de anumiti doctrinari ca sa zica lumea ca seamana cu ei.

* in linii mari, 30 este memorialistica deghizata, a intamplarilor derulate cam
de prin 1981, de la intaiul orgasm nemasturbant cu Irina, o securista mirosind a tocana
din prozele hipermaneliste, minimalist-mizerabiliste, De ce iubim femeile, pana pe la
pamfletul tot minimalist al dlui Liiceanu Apel catre lichele, de la sfar§itul Revolutiei
Futute.

* Dupa atata delir excremential cat arata a erupe fara nici un efort in 03, dl
Mircea Cartarescu ne convinge ca a judecat corect definindu-se ca nepoet §i
abandonand poezia, in mijlocul unui popor extrem de receptiv la versuri lirice in
lumina de luna, pe care n-a perceput-o niciodata in culori inspirate de urologie.

* Cand un Intelectual i§i schimba brusc convingerile, e semn ca §i-a schimbat
Stapanul.

* Caducitatea Apelului catre lichele a survenit la 5 martie 1998, prin
acumularea de magarii mult mai mari decat cele de dinainte de 30 decembrie 1989,
mai toata gama de crime Intelectuale pentru care tocmai Libertatea cucerita
revolutionar corodeaza circumstantele atenuante pe care teroarea totalitara le furniza
din bel§ug.

309

De pilda, rezultatul nea§teptat al Dilemei 265 este gratierea lui Adrian
Paunescu, deoarece a-1 pupincuri pe Ceau§escu e o infractiune mai u§or de amnistiat
decat crima de a le confisca profelor de romana cultul eminescian.

* Prin torentialul lui talent, Mircea Cartarescu poate genera daune ireparabile
inocentei lecturii. De cate ori voi reciti clasicul portret al lui §tefan eel Mare compus
de Grigore Ureche, imi voi aminti ca toti moldovenii sunt violatori §i uciga§i. De cate
ori voi vedea capodoperele cinematografiei nationale Dacii §i Mihai Viteazul, ma voi
gandi ca Decebal inseamna Zece Coaie - insu§i numele maritului rege Decebal venea
din misticul Deke-Balloi (zece coaie), semn al puterii §i-al neinfricarii - §i ca formula
Marii Uniri a celor trei Tari Romane ca pohta a vrednicului Voievod este un colaj
national-comunist din trei hartiute.

Insa eel mai rau imi pare de confiscarea Ganditorului de la Hamangia, care zice
de el Lepidoptera postromanismului ca se gande§te la cum va umple ca un pocait cu
samanta lui, fiind §i trupe§a-i muiere aproape, intreg spatiul euro-carpato-danubiano-
pontic niciodata levantin.

* Numai un specialist in relativitati §i in femei ca Mircea Cartarescu §i ca mine,
poate savura pe deplin acest pasaj antitero de o rara inocenta despre vata a carei lipsa
era groaza suprema a femeilor sub ceau§ism, dar lipsa importurilor nu justifica
acuzatia de primitivism:

„Era sa-i dea drumu' sa piece, cand un maior, care se uita §i el, i§i mai clatea
ochii, a vazut ca din pasarica fufei ie§ea a§a, o ati§oara. §i-au tras de ea §i-au scos de-
acolo ceva ca un pliculet de ceai. Doaaaamne! §titi ce-avea acolo? Nitroglicerina,
domnule!" (03, 414) '

* Antologia diversiunii teroriste. Aici insa, corosiva-necorosiva, critica este
neterminata, redusa la a caricaturiza cu talent credulitatea mahalalelor Zonei
Butterfly. Problema este cu intelectualul qua intelectual, ca membru activ al
comunitatii de informatii, ce face el in caz de diversiune terorista?

El nu se hlize§te, ci ia in lucru pentru analiza-sinteza toate izvoarele
disponibile, neincrezandu-se ca va sari Adevarul ca un purice la deschiderea in Akasia
a arhivelor peste o suta de ani, §i incrope§te acum, intr-o biblioteca judeteana, o
antologie cu chemarile la adresa tineretului idealist, cu indemnurile sa iasa in strada,
noaptea, prevazut cu o lumanare, ca sa fie impu§cat pe multa vreme, spre confortul
tuturor categoriilor de profitori de Revolutie, specificul Epocii Mooye fiind
excluderea tineretului din focarul vietii publice, nici demonstrate, nici conversatii,
INEXISTENT.

* Schloss Solitude a daunat scrisului cartarescian, ca un exil. 03 a devenit la
Castel un roman al supravietuirii familiei in mizeria ceau§ista prin statul la cozi,
pierzand din suflul metafizic. Adevarul fiind ca numai in Romania §i pe teme
Romane§ti, tinand de exaltarea Misiei Culturale, Luminarea Poporului §i Emanciparea
Cadrelor Didactice, i§i poate valorifica Fluturele postmodernismului romanesc deplina
potentialitate, restul fiind depersonalizante obligatii de star international.

* Mica, mica, mititica, neglijabild. Cat de mare artist, ce capacitate orbitoare de
a se exprima are Candidatul Nobel eel mai bine plasat se vede in episodul cu mica
baricada de la Uniter, pe undeva pe langa cofetaria de la Athenee Palace. Recursul la
minimalism, adica o mana de tineri demonstranti, doua tanchete, un securist, un

310

comandant militar cu portavoce, face siluete uriegegti pentru laru, Mircea insu§i, Nichi
§i ceilalti optzeci§ti care au rasturnat ceau§ismul sau macar canonul a§a-zis national-
comunist.

O strategic narativa de un egoism fara seaman!

Mircea iese uria§, ca in clipurile hiperbolizante ale lui Michael Jackson, dar
pentru cititorul occidental, Revolutia Romana apare mica, mica, mititica, neglijabila,
ca §i cum s-ar fi ales din gigantica panoplie a figurilor de stil, tocmai minimalizarea.

* Neglijabila pentru ca la Maria, la Timi§oara, nu se latra pa§nic la scutieri, ci
un securist cu caciula de iepure a ajuns din start pe §inele tramvaiului, sa se razbune
astfel asasinarea lui Labi§, care violenta a sfa§ierii totalitarismului nu se ghice§te in
scena Baricadei private.

* Boldul. Premiul Nobel fiind o certitudine inconfundabila, daca Mircea i§i
indepline§te con§tiincios sarcinile de Kitsch orbitor privind geniul inaripat, stai §i te
intrebi De ce doar trei tomuri? Dupa atatea tepe in istoria recenta, cu deosebire in
Epoca Mooye, nimeni nesupravietuind Erei Banuielii, caci doara orice Intelectual
bucure§tean, cu creier §i cu ratiune pe osul hioid norocos canibalic de la baza
craniului, a vazut fluture, la Antipa sau in insectarul §colar, §i a observat ca acesta este
compus nu din trei parti, adica aripa-corp-aripa, ci din patru, lipsind la entomologul
distrat Mircea Cartarescu tocmai boldul, teapa din inox sau din vidia cu care insecta
cea mai dragala§ chicioasa, cu exceptia calugaritei megafelationale, este fixat in
nemurire pe felia de dop de pluta imbracata in staniol colorat.

De ce trebuia oprita la Revolutia Fututa aceasta a doua tentativa de epopee
reu§ita? Cand marile invataturi au venit abia dupa Ospatul Cuceritorilor, adica atunci
cand lonel Stanila a strigat dintre contrademonstranti Moarte Intelectualilor! §i
poporul ie§it din rost §i din carte, §i-a insu§it temeinic lozinca, aclamand pe mineri de
parca ar fi adus in Balconul de la Geologic Cupa Campionilor!

Cu ce au gre§it Intelectualii de era deplin §i orbitor functionala atata ura?

Nu exista alt raspuns filologic pentru ignorarea Epocii Mooye ca neinteresanta
literar, inclusiv in ce prive§te civilizarea RO cu forta, din afara, pentru a atinge
cleptocratia standardele UE-NATO, decat ipoteza ca o aha capodopera, §i anume una
de interes universal, batea la portile gandirii creatoare cartaresciene, a§teptandu-§i
implinirea ca eveniment editorial la eel mai apropiat Bookfest sau Gaudeamus.

* Clasic deci diplomat. Prietenul meu Mircea Cartarescu, lipsit de o bibliografie
furtunoasa §i tragica precum a postmodernilor autentici, Nicolae Labi§, Gheorghe
Ursu, Marin Preda, Radu G. Teposu, Mircea Nedelciu sau Ion Stratan, nu este nici
spat-postmodern, nici romantic, el este un clasic al literaturii noastre , cum rezulta din
criteriul suprem, claritatea cuvdntului, din realitatea ca folose§te in toata opera sa mai
totdeauna termenul exact, cu precizia juridica a lui Stendhal, nerecurgand decat
rarisim la figuratiune sau la inlocuitori de circumstanta, saracia ambitusului timic
eliminandu-1 astfel din Parnasul Roman al lirismului reproductibil de la suflet la
suflet.

Ca diplomat, multi ii invidiaza arta universitara superior de a se invarti canonic
precum un bombon roz intr-o punga de baron, capatuindu-se exasperant cu tot neamul
de traduceri, burse §i alte „participari", de§i locul lui firesc soteriologic §i sapiential
este la manastire, la Rohia, sau in Arhipelagul §colar, chit c-ar fi fost mai comod §i
mai inteligent sa aiba o diploma in Fizica nu in Romana canonica, canonita §i
canonizanta de bac, scapand de pregatirea suplimentara a lemurienilor pentru

311

examenele terminale, - nefiind insa vorba in toate cele decat de indubitabila carisma
politica, a§a cum tot la varsta asta numai Iliescu a detinut, ceea ce nu duce la succes
decat atunci cand gtii ce, cum $i cat sa declari!

* Derapajul genial al aderarii la postromdnism. Cred §i marturisesc ca prin
Kitschul orbitor foarte prizat de popor §i prin geniul inaripat tocmai de derapajele
postromaniste, §ocante, Mircea Cartarescu poate lua in orice moment Nobelul -
datorat de eternul juriu Literaturii Romane pentru Mihai Eminescu (daca mai traia),
Nicolae lorga, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen
lonescu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Paul Goma, Marin Preda,
Monica Lovinescu §i Virgil lerunca, Norman Manea, Herta MUller §i Grigore Vieru.
§i e §i normal ca Mircea, §i nu alt postmodernist, sa fie Candidatul nostru Nobel eel
mai bine plasat, deoarece TO mai ales prin 03 are la 1 1 iulie 2007 din start acea
abatere ultra-artistica de la literatura pura, care mentine ca un clopotel de argint treaza
memoria publicului, ca §i atentia Akasiei, prin curajul de a Integra nu putina c\ foarte
multd ideologie in monstruosul manuscris.

* Scribul, grila §i Stdpdnul. Ideologia dominanta din TO este postromanismul.
Periculozitatea acestei ideologii, foarte raspandite in Epoca Mooye, tine de

faptul ca profesionalismul inalt al scriitorilor, infinit deasupra nivelului cincizecist
Brucan, Chi§inevschi, Sadoveanu, Petru Dumitriu, Roller, Crohmalniceanu,
calificarea lor filologicd obligatorie azi, desavar§ita cunoa§tere a ma§inariei
textualiste, ca §i a mecanismelor infrastructurii literare euroatlantice, le permite sa
aplice tezele gi principiile postromanismului fara a le enunta explicit vreodata , pentru
a putea fi supuse cinstit §i onest criticii, a§a cum te poti lua de un document limpede,
cum ar fi Mein Kampfsau Capitalul.

Lucrurile se petrec ca §i cum Scribul virtual cunoa§te lista cu tezele, iar
Stapanul imaginar detine o grila secreta prin care verifica plierea textului platit dupa
spiritul ideologiei amintitului postromanism, din care nu putem ghici decat cateva
idei principale, de§i nu se poate demonstra ca acestea sunt :

- ca unirea cu Romania de Est dupa model german nu se va ingadui, fiindca nu
vrea Kremlinul, care cu Occidentul perpetueaza intelegerile yalteze, dovada fiind
excluderea noastra, ca putere profund interesata, de la negocierile privind soarta
Romanilor din Transnistria, de unde §i concluzia ca e mai banos azi sa agiti de pilda
sintagma cdt ne-ar costa Unirea;

- ca nice indeplinirea Misiei Culturale in spatiul galitian carpato-pontic-
danubian nelevantin nu se va face, nice in ce prive§te reconstituirea celor demolate,
nice in post-exprimarea intra ratrapagiu a ceea ce n-a fost sa fie , de pilda arene pentra
Brigbelu, Tomiris, Sarmis §i alte personagii dace sau teatrul elisabetan propus pentra
epoca Mu§atinilor neinfricati;

- ca la urma urmei, cine are o istorie cu radiografie mioritica de fecala nu poate
avea decat un viitor de kkt, ceea ce in planul ratiunii practice se traduce cum ar veni
ca §i a§a Neamul Romanesc e pe cale de disparitie , va sa zica nu mai merita sa mizezi
pe el, ci doar sa-i sugi pibul cat 11 mai are, pana vine vidanja globalizarii;

- in DRO, la a doua generatie, eel mult la a treia, fara canal tv Didactic bazat pe
filmulete documentare - eel Cultural tinand de §uete autopublicitare cu Intelectualul
Dominant - identitatea romaneasca se stinge, iar in RO, peste mai putin de doua sute
de ani dominanta va fi limba europeand, anume English (USA), ceea ce justifica
strategia megaintelectualilor bucure§teni de a nu continua versurile „idioate" scornite

312

de Vieru §i de Lari, abandonand Basarabia re-bol§evizarii §i re-rasificarii, fara vreo
lacrima sau vreo explicatie pentru Neamul Romanesc;

- prin urmare, fiind vorba de un iminent defunct, deja depreciat olfactiv,
Autoelita n-are nici o obligatie de a imparta§i aceea§i soarta, iar pe vremuri cand
orientarea religioasa s-a sincronizat cu libertinajul postmodern, nice mai e de respectat
datina de sa ceri iertare de la muribund - de-o pilda, Autoelita, ca n-a acordat asistenta
clasei muncitoare sau taranimii sub totalitarism, iara dupa 1989 ca a atribuit facerea
Revolutiei Noului Stapan, adica vechiul nomenclaturist acum aliat cu interlopul,
impotriva intereselor carora n-a catadixit a face nice macar un micron, vorba
Ceau§escului, pentru Luminarea Poporului sau Emanciparea Cadrelor Didactice.

* Mircea Cartarescu are cea mai lunga ucenicie din Literatura Romdna.
Dincolo de conventionala-i insailare epica prepa§optista a paginilor, placheta Levantul
nu e decat un maculator de invatare a lirismului exersand mai intai pe marii no§tri
poeti din veacul al XDC-lea. El se baza pe iluzia gre§ita ca se va ajunge cat ai zice
somon, intai la nivelul postmodern §i popular american al lui Nicolae Labi§, §i pe
urma la altitudinea §i succesul de public al lui Adrian Paunescu.

Nimic insa mai lamentabil prognozat! De indata ce riguroasele exercitii de
facere filologica a poeziei au ajuns la caderea in sus a Luceafarului, mintea boierului
Mircea a inceput sa bata pasul pe loc, ca la lectura unui CD ranit. Ceva nu mergea.
Atunci dezertorul din Arhipelagul §colar a simtit nevoia de a-1 demonta pe Eminescu
ca pe un ceasornic, utilizand cele mai fine truse, aduse din Franta. Ce a ie§it de aici e
ca un co§mar - Visul chimeric, marturia unui dezastru, deoarece a reie§it limpede din
zoaiele canalelor subteranelor lirice rezultatul ca Poetul National nu poate fi depagit
cata vreme iubim/ara sd §tim de ce pana §i femei ca cele de azi!

* Nu gasesc in bestsellerurile optzecistului Mircea Cartarescu mai mult talent
decat in ale §aizecistului zeu printre blocuri Petru Popescu, §i in nici un caz mai mult
adevar uman bucuregtean , nefiind nimic aplicabil in viata din panseurile filologice gen
„dar cu doua aripi fluturele i§i putea lua zborul perpendicular pe univers", parca
phalusul n-ar naviga la fel pana la volatilizare!

Deosebirea in materie de succes tine doar de faptul ca exilatul ce ne-a dat
frantuzitul Prins §i mai ales universalul Dulce ca mierea e glontul patriei a fost un
bun Roman, care s-a ferit sa diabolizeze Romania §i nici fumuri de Erou Civilizator
nu §i-a aprins in baza experientei reale de viata sub democratia americana!

* Despre avantajul de afi Roman. Trebuie infiintat la Baneasa Institutul pentru
Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR). Trebuie constituita in
procedura de urgenta, dupa pierderea sustinerii stradale a megaintelectualilor, Agentia
Pentru Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA), in scopul atragerii tineretului
idealist, sa se preocupe de durerile cetatii.

Trebuie infiintat §i Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau
Refuzate (IVOAR), eventual in Parcul Carol I, valorificandu-se subteranele
Mausoleului Bol§evic, unde fiecare creator sa depuna la Memorialul Refuzatilor un
exemplar din ceea ce nu poate publica, sub mu§catura veninoasa de invidie a
editorului, care prefera sa-ti dea in cap daca e§ti bun, dupa cum criticii iti vor replica
prin conspiratia tacerii, daca nu ai un Stapan generos sau temut de toti.

Unde au e§uat Partidul Conservator, PNT-CD, PUNR, PSM, PDAR §i se pare
PRM, trebuie in locul UDMR infiintat un partid de manevra stabil, care nu poate fi
decat Partidul Cadrelor Didactice, care sa se preocupe de Luminarea Poporului.

313

Trebuie ca TVR sa detina monopolul §tirilor credibile, al meciurilor de
importanta nationala §i al documentarelor de succes, ca BBC, RFI, RAI, TVE, DWtv,
nu sa ajunga imitatiune dupa canalele particulare, profund interesate a nu da furaj
didactic la contribuabil, ci doar adjuvante la injectarea mesagiului publicitar.

lata ce multe sunt de facut in RO!

lata de ce, teoretic, viata Romanului ar trebui sa fie mult mai putin absurda
decat a omului din Occidentul blazat , unde toate lucrurile au fost duse la bun sfar§it §i
nu mai e nimic de facut.

* De ce m-ati dus de Idnga boi. Ca expert in praxiologia vietii orientate §i ca
pre§edinte al Academiei de Geniu Obligat, independenta de cea din Bucure§ti, deduc
din dosarul care s-a invarto§at incet-incet, ca eroarea vietii lui Mircea Cartarescu e ca
a parasit §coala 41 geamana §coalei 42, §i deci Partidul Cadrelor Didactice, unde se
resemnase §i se obi§nuise.

Evadand din Arhipelagul §colar, unde dupa 1989 aproape ca nu mai avea nimic
creativ de facut, decat completari de tabele, putand citi §i scrie lini§tit, deoarece n-au
mai aparut niciodata elevi sau parinti care sd-ti solicite sd-i inveti sau sa te roage sa le
in§iri ce cdrti bune din biblioteca §colii sau din biblioteca parohiala sa imprumute, el a
obtinut cu ajutorul Humanitas, ICR §i al intregii Autoelite, gloria internationala, al
carei corolar este imunitatea la critica in RO §i DRO, dar a §i trecut de la un Stapan la
altul, §i-a pierdut completamente libertatea originara, eel mai bine vazandu-se
derapajele ideologice, neomogenitatile textului, concesiile estetice, in De ce iubim
femeile, in Enciclopedia zmeilor §i in 03.

Traiul dupd agendd 1-a impiedicat, a§adar, pe Candidatul nostra Nobel eel mai
bine plasat sa mai poata fi singur cu el insu§i, relaxandu-§i picioarele albastrai pe
calorifer §i lasandu-se de euforiile curcubeului lui Bush iscat la Ateneu de
entuziasmul Eminescian fata de corabiile NATO, pentru ca inaltandu-se spiritual pana
la o discromatopsie necrutatoare, sa-§i aminteasca de necontenitele vaicareli ale
aceluia§i geniu natural nu simulant Eminescu, nu relative la calitatea vietii, ci doar la
perfectia textelor ca unde vei gasi tu cuvdntul ce exprimd adevdrul §i sa construie§ti o
alta lume pe-asta lume cu violatori ca §tefan eel Mare §i cu schingiuitori ca Vlad
Tepe§.

* Pe piscurile prosperitdtii. Jelui-m-a§ §i n-am cui, ce atata vaiet zbucium!
Punand oftalmologic intre paranteze pizma pentra vecinul cu o capra in plus, constat
ca ne aflam deja cu pantecul pe piscurile prosperitatii, la altitudini nevisate in
provizoratul Epocii Cea. Nu mai poti sa te plimbi meditativ pe trotuarul invadat de
ma§ini de lux, iar traversarea spre cazinoul de vizavi, la berarie, a devenit o adevarata
performanta. Prinzi pe telecablu nenumarate canale tv in locul a 2 ore de ceau§isme,
iar internetul te conecteaza la fluxul mondial de informatii, un pic §i la Akasia.
Nimeni din Generatia Pupici nu mai are scuze pentra a fi migtocar $i incult . Sa
zambim fericiti! Daca eel mai amarat butic din conurbatia Colentina-Voluntari de azi
ar fi teleportat in noiembrie 1989, in preziua Congresului Pai§pe, kilometrice ar fi
cozile in jural lui, ca la Caritasul clujean, la un apartament depus dandu-ti acolo in
§ase luni opt apartamente, iar unele profesoare de la §coalele gemene 41 §i 42 s-ar
a§eza §i ele la rand. Tara, oriunde vezi cu ochii, s-a umplut orbitor de case literare,
uneori de-a dreptul palate §i pagode, incapatoare pentru biblioteci §i mediated,
pierdute in gradini paradisiace cu oi, bodyguarzi §i pitbuUi, incat avem o
infrastructure de invidiat pentra a citi si a scrie la infinit , Manuscrisul Romdnesc, daca
s-ar fi exaltat Misia Culturala de catre cine trebuia, anume de Autoelita exploatand

314

Emanciparea Cadrelor Didactice ca pe o curea de transmisie pentru Luminarea
Poporului.

A nu avea o mare §i stralucita literatura, cum era inainte , macar ceea ce a
prilejuit Regal interbelic a dlui Nicolae Manolescu faimoasa antologie Poezia romdna
moderna de la G. Bacovia la Emil Botta (1968), scoasa de militia lui Titus Popovici
din librarii, este singura neimplinire care mai umbre§te aceste realizari solare, dar
incetarea bataliei civice §i a risipirii energiilor la coltul de cotitura din 2 iunie 1997,
ce-a urmat fiind discurs autopublicitar, §i inlocuirea desavar§ita la 11 iulie 2007 a
Mitului Eminescian , care era o problema, cu Mitul Candidatului Nobel eel mai bine
plasat , ne asigura intr-o lume nesigura ca totu§i ne vom indeplini Misia Culturala in
spatiul carpato-pontic-danubian, eel galitian §i niciodata levantin, depa§ind inclusiv
prin ratrapagiu §i prin amnistie financiara toate adversitatile obsedantei tranzitii a
Epocii Mooye.

* Serviciile care nu dorm niciodata. 03, partea cea mai antiromaneasca a TO,
scrisa in neagra strainatate, fara documentare serioasa pentru Revolutia Impu^cata,
nici cat a lui Marin Freda pentru Delirul, este un text foarte mediatizat §i chiar daca -
la recomandarea autorului - e citit prin frunzarire, prin randomizarea paginii lecturate
cotidian, reactiile publicului cititor trebuie sa presupunem, dat fiind ca inca in acest
secol ar putea §oma benzinariile, ca sunt analizate cu cea mai mare seriozitate de catre
Serviciile care nu dorm niciodata.

Lehamitea noastra, ticalo§ia §i incompetenta unor critici, lipsa de reactie a
patriotilor la nenumaratele pozitii caracterizabile ca incorecte Romane§te, ar putea da
unora iluzia gre§ita ca Neamul Romanesc e ca o coliva care nu explodeaza.

Aceasta este adevarata explicatie pentru disconfortul de a-mi fi rapit din timpul
meu de prozator Roman contemporan pentru ca sa adnotez eel mai important roman
postbelic §i deci al tuturor timpurilor §i anotimpurilor.

Nici prin gand nu mi-a dat sa-1 invat pe Mircea sa scrie mai creativ §i mai ales
nu mi-am propus sa-i demolez Mitul, cum a comis-o el cu al lui Eminescu.

In primul rand, ca pentru a reu§i castrarea unui Poet National, trebuie sa te
bazezi pe o haita numeroasa. Care, la randul ei conditie nu se poate respecta arghezian
decat atunci cand prin autoreflexie Autoelita ajunge sa-§i recunoasca un §ir de gre§eli
cu caracter autofecal, cum ar fi contradictia dintre succesele personale, inclusiv ca
Intelectuali institutionalizati, §i lipsa de progrese in chestiuni vitale identitar, cum ar fi
Recuperarea Basarabiei, Monarhia bipartida, occidentalizarea Bibliotecii Nationale,
reprimarea bol§evismului sau Luminarea Poporului in scopul indeplinirii Misiei
Culturale.

In al doilea rand, ca nu vreau sa deschid calea uzurpatorului Laturi§, care nu
poate fi decat un sexualist teribilist, gata de falsa notorietate pe baza de macularea
simbolurilor Romane§ti, existand §i imprecizie spre ce Stapan se orienteaza.

Mai clar inca: nu mi-am propus nici sa-1 trimit la lectura pe Mircea sau la
drumetie sa priceapa ceva dintr-un miracol istoric, Poporul Roman.

Tot ce mi-am propus, a fost sa dau aceasta reactie pe sute de pagini grele, ca
mic tratat de Romanologie pentru uzul Serviciilor care nu dorm niciodata.

* Valoarea maestrului Cartarescu. Lustruindu-§i cu migala argheziana kitschul,
Mircea 1-a facut tot atat de orbitor, orbitor, orbitor precat eel produs la standarde
latino-americane de Ernesto Sabato, Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez,
Jorge Luis Borges, Erico Lopes Verissimo sau Mario Vargas Llosa. Impotriva
maestrului Cartarescu nu se pot initia decat exercitii de contestare. Mircea merita.

315

vasazica, Nobel-ul, Nobel-ul romanului Cartarescu, dar asocierile ce se mai produc in
discursul publicitar, cu genii naturale precum Dante, Goethe, Proust, Joyce, Musil,
Kafka, Orwell, Soljenitin sau §alamov, sunt exagerate neserios de promoteri sau de
critici care nici nu inteleg gravitatea derapajelor postromanismului adoptat de acest
talentat §i harnic scriitor.

316

18. Nechezolii de ambe spete

* Antonimul. Cu atata burtaverzime in prospera
Romanie, nimeni nu mai §tie azi, cand nu mai exista
cer§etori de cafea decat in falset tipic postmodern, ce era in
Epoca Cea nechezolul, ceva familiar §i vechi, cum la ru§i
samogonul sau chiar primusul motanului Behemoth al lui
Bulgakov. Era un inlocuitor de cafea, un surogat ca de
razboi, se presupunea ca amesteca ceva mirosind a
exoticele boabe prajite §i macinate plus cereale placute
calului, de necheza voios ca un telefon mobil, plus uneori
radacini uscate §i maruntite. Colegii de serviciu sau vecinii
instruiti sa asigure stapanirea de catre partidul bol§evic a
imaginarului gastric al gloatei, cand te serveau te intrebau
daca vrei cafea cafea sau nechezol?
Cum sa vreau nechezol? te mirai. Nu de alta, ti se raspundea lamuritor, dar e
multa lume care prefera nechezolul, ca fiind mai sanatos , macar pentru cardiaci! Hm!
Zambeai manze§te. Memorai pe respectivul.

De fapt, Razboiul Rece a fost pierdut de bol§evici pentru ca ei nu au asigurat ca
Stapani Infrastructura Intelectuala corespunzatoare §i pentru ca au administrat
logofetilor de §ara§ka nu cahfea in felegean, ci nechezol, slabindu-le vigilenta.

Acest minunat cuvant persecutat de Mircea in TO, nechezol, dovada ca nu
duceau lipsa in blocul Banalitatea Raului, nechezol nechezol cu sugestia malarmeana
de a necheza dupa consum, ca centaurul, de a face o vorbire pe care carnivorele nu
prea o iau in seama, merita pastrat viu in fascinanta Limba Romana, cate zile o mai
avea, de§i dumneaei tine terminologie mai saraca decat engleza, din vina societatilor
noastre academice, obeze dar vane.

E o problema aburul ca bol§evismul ne-a lasat mo§tenire, rasfatatilor bautori de
cafea, o sama de Intelectuali refuzati la export, dar destul de lumino§i, de
supraponderali, de actori ratati, sub laser vizibili, ca aureola Sfantului Sisoie in bezna
Epocii Mooye, §i anume ei merita la superlativ sa se pastreze viu in vocabular acest
minunat cuvant: nechezol.

laca dar de ce tocmai pe dan§ii i-am denumi nechezoli, ramane de vazut daca
vor accepta sau nu aceasta denumire, §i cred ca DA, deoarece insa§i calitatea de a fi
bun Roman, complet Roman cere un antonim, cu care multi s-ar mandri.

* Concret: acceptia semi-Intelectuala pentru nechezol sau acceptia literara
pentru promoter sunt fire§ti in saracia terminologies a Limbii noastre cea Romana,
hiba ruinatoare pentru filozoful Noica, saracia asta, remarcata §i de universitara
promovata de Humanitas, dna Angela Mungiu-Pippidi, pre§edinta Societatii
Academice Romane, care cred strainii ca e chiar Academia Romana din Budapesta
sau Belgrad sau Sofia, fara insa a initia un amplu proiect de imbogatire la limba, care
e sarcina prioritara a unei Academii cu epitet de natura nationala in denumire.

* Cele trei e^aloane. Nimeni nu va mai investi a§a curand in carti care sa
acopere Epoca Cea sau Revolutia Fututa, dupa ce aceste subiecte au fost valorificate
literar de un talent incontestabil devastator ca al lui Mircea Cartarescu §i dupa

317

colosala investitie publicitara ce i s-a alocat de segmentul eel mai influent al
Autoelitei.

Ne desprindem astfel de trecut fara a fi invatat nimic din el!

Fiindca prin mijloacele ideale §i tari ale Literaturii am fi aflat macar cum
trebuia sa fie Revolutia Impu§cata, nesatisfacuti fiind de simpla descriere a istoriei
cum ca E§alonul 1 ceau§ist a fost spulberat de E§alonul 2 iliescian, ramanand doar
mici resturi indeosebi pe la Vadim. §i pe urma, E§alonul 2 fiind incapabil sa penetreze
in Europa, au adus §efii de promotie ai lui Nichi - tara fiind guvernata din vreo cabana
conspirativa - E§alonul 3 Intelectual §i mic nomenclaturist la putere, cu suveranitate
foarte limitata, urmarindu-se cu ferocitate taierea legaturii lui poporul, canalizand
tanarul scriitor spre ideologia postromanismului §i spre dispretul exclusivist superior
fata de Eroica Greva a cadrelor didactice preuniversitare declan^ata impotriva
oligopedagogiei §i impotriva flexibilizarii curriculare cu salarii de mizerie dupa
Eclipsa, calu§ al comunicarii ce a umflat artificial PRM-ul, ajungandu-se la strania
finala din acela§i an 2000 cu Omul-cu-doua-mame suportat electoral de Autoelita, a
carei influenta asupra Gloatei era de 0,01%, §i cu punerea bazelor coalizarii
caragiale^ti a E§aloanelor 2 §i 3 pentru sufocarea in fa§a a jalnicului E§alon 4, format
de golanii de la MPU, de urma§ii victimelor Romlagului §i de tinerii tehnocrati siliti
de marasm sa ia iute-iute calea Diasporei.

Momentele de revelatie ale noii lecturi a celebrului Apel catre lichele al
Autoelitei, din 30 decembrie 1989, in sensul ca declaratia de teritorialitate s-ar adresa
doar E§alonului 1, fiind manifestul capitulard Imposibila lustratie din 8 ianuarie 2003
§i tragedia sexualista Revolutia Fututa din 1 1 iulie 2007, cand prin lansarea 03 s-a
pus capat oricarei iluzii ca in afara nomenclature mari §i mici, §i deci a cleptocratiei
E§aloanelor 2 §i 3, mai exista ceva demn de investigatie literara, de pilda Neamul
Romanesc cu suferintele, cap§unile, pensiile §i manelele lui.

* Rezultatul final lamurindu-ne ca Iliescu este principalul vinovat, neavand
luciditatea minima necesara sa-§i puna in serviciul poporului calitatile de mediator
pentru a face E§aloanele 1, 2 §i 3 sa achiezeze la un consens cu E§alonul 4 sau chiar 5,
adica a$a cum trebuia facut ca sa reinnodam istoria de unde ne-a forfecat-o la 26 iunie
1940 bol§evismul, sa aduca el pe Regele Mihai eel longeviv la Cotroceni, ca factor
constitutional de stabilitate, §i pe Corneliu Coposu in capul trecatorului guvern de
tehnicieni ai reconcilierii nationale, intelegdndu-ne ca intre Romdni, scotand Romania
din singuratate, nechezol §i nostalgic dupa cafea, a§a incat astazi nomenclatura,
inclusiv securi^tii, ar fi fost de 5-7 ori mai avuta decat este, iar prapaditul de
popul ar fi dus-o §i el de 2-3 ori mai bine, poate ar fi citit §i carti culte sau macar
lepturare, ceea ce nu e chiar de neglijat, ba chiar ar fi impus Juriului Nobel pentru
Pace o decizie de-ar fi putut avea Omul-cu-doua-mame statuie in fiecare capitala de
judet cu biblioteca occidentalizata!

* Clasa Intelectuala nu e mai breaza decat clasa politico.. Intr-adevar, conditia
scriitorului la popoarele pe cale de disparitie, deja nechezoale, este relativ incomoda,
cum rezulta §i din drama kiwi, a lui Eugen lonescu, Pe razatoare.

Cu cleptocratia, cu emanatia ei, clasa politica, nu ai ce discuta. Nu pentru ea se
scriu cartile, studiile sau articolele ce se varsa direct in Akasia, cam unde postistoria a
ingropat filozofia istoriei, sub un arbore de paine.

Pretentia atitudinarilor §i publici§tilor cu rubricuta, ca amelioreaza cu ananas
viata politica, ii conduce de fapt spre sextaz, nu spre Mantuirea propriu-gandita, ci
spre un surogat al ei.

318

In realitate, ei, luminatorii aufklerungici abia i§i trag ceva publicitate din
rostirea gandirii, discursul lor despre aurul/fluturii Dunarii este eminamente unul
autopromotional. §i trebuie ca unii au ginit de la primul apel, cat nu ne ingropasem
mortii Revolutiei Impu§cate, folosul acesta! Mai nici unul dintre vorbitori nu §i-ar
primejdui azi, ca Seniorul Corneliu Coposu, averea, cea potentiala, §i mai ales
situatiunea, facand razboi pentru o Idee, fie ea §i taraneasca, putind a usturoi.

Cea mai mare viclenie de dupa Revolutia Impu§cata este strategia nechezolilor
de speta I, semi-occidentali , formati in tara pe unde scurte sau cu ce inlocuitori de
carti s-a putut, de a lumina orbitor clasa politica, mimand pe utopicii §i infierand-o, pe
cand obiectivul strategic corect era Luminarea Poporului, care daca il ai luminat,
atunci pui oricand de-o autostrada cu coruptii no§tri, de la Tiraspol la Strasbourg, in
Alsacia, via Basel. lar cea mai mare incremenire in proiect de dupa Revolutia Fututa
este strategia nechezolilor de speta II, semi-romani , cari cunoscand Occidentul, ca
Dinicu Golescu §i ca H. Sanielevici, in loc sa se ocupe de Infrastructura Intelectuala,
de hale de citit (Cf. Ernst Schulze - Freie offentliche Bibliotheken. Volksbibliotheken
und Lesehallen, Stettin, 1900), de ^anse egale la Biblioteca Nationals, adica tot de
Luminarea Poporului, eventual adaugand preeminenta didactica a TVR sau
Emanciparea Cadrelor Didactice, dimpotriva, ace§ti agenti ai postromanismului i-au
stins lumanarea la nenorocitul popul aufklerungic §i pentru ce kkt de idealuri mai
avea, trecand la o vanatoare in stil hiperceau§ist, dar postmoderna ca la sute de
mistreti, vizand derapaje, voievozi, cuvinte §i luceferi, scapata de sub orice simt al
masurii, de unde §i consecintele nefaste, lubrice, cum ar fi asasinarea paradigmei
Eminesciene despre ce e amorul §i biruinta, in oroarea de vid spiritual, a emo-
pansexualismului, care a dat §i numele de Mooye Age postistoriei inaugurate prin
kitschul apocaliptic din 03, unde Mantuirea tine de sexpertiza intra idealul de
oneness, care face pete, de unde §i exprimarea morometiana ca clasa Intelectuala,
Bisisico, nu e mai breaza decdt clasa politica, adaugita cu concluzia finala ca nici una
dintre ele nu se fute sensibil mai bine decat elementul muncitoresc, chiar daca-1 are
Intelectuala pe dl Bebe, priceputul sexolog umanist, sub vibratorul dupe noptiera.

* Ihaa! Este fireasca aparitia Nechezolului de speta I, a fluturelui Intelectual
surogat intern, inainte de 1989, cand era saracie-n penurie de carte occidentala. §i a
citi printre randuri gandirea contemporana a speciei mirosea ca §i cum ai bea gua§e
maronii imaginandu-ti cafea. Dar dupa 7 ani fara cenzura, perpetuarea generarii de
nechezoli asurzitori dincolo de coltul de cotitura din 2 iunie 1997 tine atunci de
patologia Intelectuala, de jipane negre, de oligopedagogie, ca orice mu§catura de
ghips aplicata unui destin vulcanic.

Boala venind de acolo ca ascunde sub chersin, ca pe o ra§ine, Idealizarea Misiei
Culturale, deoarece uitam nu numai bol§evismul ci §i faptul ca noi am ratat re-Unirea,
re-Monarhia §i Dezbol§evizarea.

Ne tot credem in Franta, fara a avea nici Catedralele, nici Biblioteca Nationala
de fitze Tolbiac §i nici macar Stanga de acolo, ce n-a incetat sa se preocupe de
Luminarea Poporului, construindu-i cele mai atragatoare mall-uh culturale sau muzee
imaginare Malraux, iar intre filozofi §i gloata functionand ca o curea de transmisie
clasa de mijloc Intelectuala a Partidului Cadrelor Didactice, respectata §i temuta
pentru marxismul ei nu numai de burghezia de §paga ci §i de burghezia de merit.

Nu suntem in Mareata Galie aici-§a, ci-n Marea Galitie, in Rasarit, care nu ai
voie tu, carturar elegant, sa faci Catedrala Mantuirii Neamului din slanina inainte de a
o avea ca obiect real al parodierii, ridicata din marmura cu nervuri de sange pomenind

319

pe eroi §i anume acolo unde chiar este un spatiu pentru omagiat eroi, in Parcul Carol,
sfintit cu primarii regali sub ploile de octombrie 1922.

* N-a§ fi crezut! Cum ai putut, Satand? Ca cititor ale carui prime conversatii pe
ghicite cu Mircea s-au produs nonverbal, in anil '80, prin limbajul corpului cu cartea
ca o scolopendra pe genunchi, in aglomeratia urbana din autobuzul ITB 109,
abonament mic cartona§ ro§u, de la Teatrul National din Plata Universitatii la Uzina
de Tevi Sudate din Colentina-Voluntari via Obor §i Doamna Ghica, catre §coalele
gemene 41 §i 42 - este incon§tienta de a scrie in TO, despre totalitarismul ceau§ist §i
despre Revolutia Fututa, cum?... Total incorect Romane^te! Neamintind obsedant
tocmai nechezolul lui Belzebut!

Adica exact acolo unde-i eroismul mai crancen §i sangele curge in valuri,
Mircea eel Batran, adica eel Expirat, din §tefan eel Mare, presara pe ranile martirilor
exces de sare, baga bancuri piperate despre la§itatea Romanului, sau face diversiuni
metafizice cu lindicul dulce Bellagio, ori ingra§a locul discursului biblic cu vreun
mendebil vrei sa ne futem in cur, care ia inapoi, maculeaza canonic paradigma lui
Creanga despre copilaria Romaneasca pur cre§tina cu ceaslov, merge in tenebrele,
subteranele, rectul, diareea, oximoronii, erzatul §i haznalele proto-istoriei, spre
Dracula, in chiar ziua cand Dumnezeu $i-a intors fata tragica sau botul postmodern
spre Romani , ca mesaj final reie§ind pentru o carte cu public tinta euroatlantic Suelin
imaginea unui Neam Romanesc pacatos, ignorant, nespalat, hamesit, jigodie, la§ §i
imoral, care a ajuns de rasul propriilor sai scriitori, dar nu din pricina
totalitarismului bolsevic si a unei istorii apasatoare, ci pe motiv ca asa a fost el
inferior rasial dintotdeauna, de la ADN , incat n-ar fi mare paguba pentru Europa a
se u§ura de asemenea suboameni, ai carui Intelectuali fie in tara se formeaza semi-
competenti, fie de dincolo vin instruiti, dar ca semi-romani, adica nechezoli de speta a
Il-a, care se comporta in spatiul mioritic cu un complex de superioritate de parca ei ar
fi facut Autobahnul, Luvrul, Alhambra §i Cassiopeia.

* Organizarea timpului liber al elitei tinere. Originile generatiei optzeciste, azi
expirate, ba chiar aflate in lichidare de stoc, fara a le inlocui insa mai nimic decat
poate un nechezol nou aproape incolor, §i contradictia dintre postmodernismul
romanesc §i societatea preindustriala ceau§ista, care legitim nu putea fi-n ea decat
protocronismul antropic, adica Principiul Sperantei la bloc, trebuie cautate in cum §i-a
aparat interesele recent cleptocratia romana, cu ajutorul Securitatii, adica al §efilor de
promotie, care daca nu se autolustreaza au scapat.

Dupa cum §tiu §i fluturii de pe liftiere, marxismul adus de tancurile sovietice §i
de camioanele anglo-americanilor, care ne-au tratat aerian drept rasa inferioara
(nerecunoscand ca valori nici pe Eminescu, nici pe §tefan eel Mare), a generat in
Gradina Maicii Domnului - Romania, ca peste tot, §i nici nu putea sa genereze
altceva, cleptocratie, cleptocratie cu c mare! In scurta vreme, Micul Paris Bucure§ti s-
a maculat cu interzisa Zona Zoster, adica marii activi§ti, securi§ti, gestionari §i
ideologi s-au instalat hote§te, pe vecie, in casele celor trimi§i din Saint-Germain-des-
Pres in Romlag, Noil Stapani punandu-§i imediat, pe banii poporului, santinele la
porti, sa vegheze la cum se joaca pe trotuar micii Morozovi, dintre care unii vor
deveni megaintelectuali feseni§ti nechezoli de speta a Il-a, semi-romani, euroatlantici
sinceri, pana §i inchizitori persecutori ai comunismului.

Dupa incercari ale partidelor comuniste de a indulci marele kkt marxist la
Budapesta §i Praga, pe masura ce-n Polonia prabu§ita economic s-a ajuns la necazuri
extreme cu Solidaritatea muncitoresc-intelectuala, Securitatea romana de externe, cea

320

mai buna din lume datorita formarii ei numai din §efi de promotie, §i-a pus problema
elitei tinere din RSR, ce sa faca ea, ce preocupari sa i se dea sa stea cuminte, nu ca
elita matura de medita cu transcendentalii §i striga pe Mantra, stabilindu-se atunci cam
urmatoarele masuri pe vecie secrete, privind organizarea timpului ei liber:

- sa se adapteze la elitele tinere ale Neamului Romanesc marile realizari ale
Cenaclului Flacara al lui Adrian Paunescu, primul nostra poet postmodern care a
vizitat SUA, pare-mi-se la Bloomington Iowa §i la Divinity School la Chicago,
instruindu-se pe probleme de sincronizarea in masa a generatiei in blugi la placerile
occidentale de a trai in gloata sacral §i profanul, de care pana §i TVRL-ul lui Aurel-
Drago§ Munteanu va da totu§i insuficient fata de standardul american;

- §efii de promotie sa fie racolati chiar inainte de a deveni §efi de promotie,
eventual ajutandu-i sa ia note mari, pe langa suplimentul de 50 de sutimi la media
generala, fie folosind tehnica operativa din dotare, fie scotand din adormire agentura,
fie influentand pozitiv pe anumiti universitari;

- Securitatea sa se informeze permanent care sunt nevoile tinerilor cu origine
sanatoasa, ce li framanta pe ei, care sunt preocuparile lor metafizice, iar in cazul
exploziv §i incontrolabil al cazurilor de intarziere a inceperii vietii heterosexuale la
Intelectualii foarte creativi, sa li se trimita acestora in pat agente conversative care sa-
§i faca treaba bine, fara a fi scortoase sau cu nasul ori gurita pe sus, femei de casa
capabile sa prepare in capot nu numai cartofi prajiti sau ochiuri, ci §i tocana §i, in
sinteza, sa se poarte cat mai degajat §i natural, ca §i cum nici n-ar fi securiste, ci doar
femei care intind prosopul pe pat unui matelot nerabdator, cum e §i normal;

- diplomatii sa intrebe pe arbitrii straini cum i§i explica destinul diferit al
Basarabiei fata de al Republicilor Baltice §i daca Romania, unionista sub Hiescu,
capitularda sub Constantinescu §i apoi mankurta dupa asasinarea Mitului Eminescian
la 5 martie 1998, nu cumva mai mult a incurcat §i incalcit lucral ce se depana de la
sine;

- literatura sa se profesionalizeze complet, cerandu-se diploma filolo pentra
practicarea ei, garantie a unei rapturi Intelectualiste totale, postmoderne, fata de
popor, care nu va pricepe decat ca la jongleri un uite cum pot scrie eu! din carti sau
plachete albe ideologic §i, cu atat mai putin, din revistele literare, scrise de filologi §i
pentru filologi, pe baza de concepte vagi ca parodicul, intertextualitatea, ludicul,
jocurile combinatorii, subsidiaritatea, steriletul, manierismele, autoironia, bizaral,
pesaral, barocul, artificiul de constructie §i de limbaj, penibilul, asimptota, impotenta,
scabrosul, boustrophedonul, excrementialul, insolitul, macabral, turnatoria, texistenta,
macropsia, metalimbajul, autoreferentialitatea, explicarea superioralui prin inferior,
autonomia textului, fara frecventa, sextazul, Valea Jiului, frecventa redusa, a doua
§ansa §i experimentalismul scandalos;

- tinerii scriitori sa se formeze la diferite cenacluri, concentrandu-se mai toti,
cum manifestantii potentiali la Catedrala sau la Inter in dreptul unei baricade,
pastrandu-se §i analizandu-se de catre speciali§tii filolo §efi de promotie sau de sectie
stenogramele discutiilor, fotografiile, filmele, casetele audio §i identificandu-se
profilurile psihologice de adepti ai lui Paul Goma, ai lui Dan Petrescu, ai Doinei
Cornea, ai lui Laszlo Tokes;

- sa se aleaga din tot ce a dat imperialismul occidental al epocii postindustriale
tot ce a mai ramas cat de cat marxist, anticre§tin, contestatar progresist, cumuland
ultimele minoritati de nemultumiti §i nemultumite, adica evident a§a-zisul
postmodernism §i sa se implementeze pe cale filologica mi§carea §i la noi, de§i n-am
ispravit nici macar industrializarea primara, bol§evica, careia i se potrive§te armonios
mai degraba contrariul dialectic, anume protocronismul;

321

- mediul universitar, noii Nae lonescu, sa-i pacaleasca pe tinerii ideali§ti ca ce e
mai bun in State nu se afla in Cavendish, uezdul din Vermont, unde scrie, fara a ie§i
din casa decat pentru a taia in graba lemne cu toporul sau pentru tenis, Aleksandr
Isaevici Soljenitin, fluviuromanul antileninist Roata Ro§ie, ci pe §oselele tinerelor
„popoare" migratoare de tineri muzicali care se deosebesc unii de altii doar dupa ai
cui fani sunt;

- sa se permita doua tipuri de postmodernism, cu conditia ca ambele sa fie ca un
fel de labageala §i spalatura de cafea: una, parodica, dand cu analcid peste concurenta
marfii literare a predecesorilor, mi§tocara dar de periculozitate net inferioara bancului
politic, §i alta, un onanism select de calitatea intai, pur, „harta tarii", unde textul se
refera textual doar la text §i nu deranjeaza semioza sau scartaitul somierei chiar pe
nimeni, indiferent ce ghice§ti in enunt, ca intr-un nor sau in viscerele unui cadavru
proaspat de Erou Necunoscut;

- sa se respecte cu strictete la mar§rutizare regulile de legendare §i acoperire,
incat nici posteritatea apropiata sa nu observe ca protocronismul n-afost decdt forma
cea mai originala de a parodia Occidentul emanata de Intelectualitatea progresista,
deci un postmodernism, celalalt postmodernism.

- in contextul tot mai greu al infometarii poporului §i al privarii sale de lumina
spirituals prin simbolistica neputintei lui Dumnezeu de a evita demolarea bisericilor
reconversia profesionala a sacerdotului in vatman, poezia lunedista sau afiliata
mi§tocar sa apara credincio§ilor practicanti „ca rasul la mormant", cum ar fi a rima
papa (polonez) cu ceapa, ca la gradinarul boier Mircea Dinescu, sau imaginea
desacralizanta a lui Florin laru „Meteorologul de pe muntele Golgota", tot atat de
corosiva nominal la rapa Uvedenrode precat a filma 45 de minute biciuirea lui lisus,
plasand direct in incon§tientul cinefilului ideea de paralizie divina otioasa, sau
dovedindu-i-se telespectatorului, cu insistenta canalelor TV de Kitsch §tiintific, ca
acelagi lisus a fost om , insurat cu o curva, avand §i plozi paduchio§i de la ea, in acest
context demolator urmand a fi expus deriziunii §i poetul taran al taranilor loan
Alexandra, avandu-se in vedere ca i-a pupat mana lui Heidegger §i ca canta pindaric
aceste blestemate tari cu voievozi §i manastiri, ca pe un ogor cu oseminte de eroi, care
postmodernitatea nu permite decat la pompieri, cei mediatic merituo§i urmand a fi
clonati cu dulaii lor salvatori de victime cu tot.

* Temd pentru exercitii riguroase. Sa se ancheteze urmatorul aforism datorat
Liceanului Neascultator de Profesorul §tiecarte:

Cel mai cult nu e omul de afaceri care sponsorizeaza egal opozitia §i puterea, ci
Filantropul Mizericordios care plate§te §i puterea, §i opozitia, §i societatea civila!

* Catastrofa neopa^optista inevitabila. Nechezolul de speta I format in haosul
din tara cu ce resurse Intelectuale s-au gasit, ramas macar patriot, este cu timpul
substituit, ca intre oamenii primitivi, de un fel de canibal.

Acest canibal, spirit primar agresiv, este nechezolul de speta II, care se
formeaza exploatand Infrastractura Intelectuala a altora §i se intoarce dezromanizat,
ceea ce in fond e cum spun clasele pozitive din popor ca s-a dus la Paris bou §i s-a
intors vaca, §i inca mugind din ugerul siliconat, referirea facandu-se nu numai la
diversificarea orientarilor sexuale, ci §i la o nedesavar§ire a formarii formelor
apetisante din desuurile deontologice.

322

Pentru ca cine intelege cu adevarat Occidentul, descopera ca nu e vointa
civilizatiei §i culturii lui sa deznationalizeze pe altul sau sa-i submineze credinta in
Dumnezeul buneilor sai. Dimpotriva, influenta sa formativa este catalitica.

Mecanismul formarii superficiale a nechezolului de speta II se bazeaza pe
ceau^iism dupa ceau^jism, pe ne-simtirea proprietatii liberale.

Odata ajuns pe bursa obtinuta de la tarani prin pile, cuno§tinte §i relatii, cum ar
fi §i originea mic sau mare nomenclaturista, cu tot cu o acuta con§tiinta de clasa de
stapani, in Occident, tdnarul scriitor se comporta ca §i cum infrastructura rutiera §i
Intelectuald a oamenilor de pe acolo ar fi proprietate euroatlantica ob§teasca.

El o percepe ca a lui, Lumea Libera, ca conceputa de Providenta pentru el, de§i
n-a contribuit cu nimic la ea, decat poate prin stramo§ii §erbi care au inaltat
Budapesta §i Viena spre culmile barocului §i ale rococoului auriu chici. lar intors la
ba§tina, descoperind drumurile proaste, coruptiunea, Intelectualul calarit la preturi
derizorii ca de pe Centura, tembeliziunile §i pagodele fara biblioteci, pinacoteca §i
plan, paradoxal, el nu mai percepe hartoapele dezvoltarii-aici ca fiind ale lui §i, in
consecinta, nu se simte §i nici nu se constata la el vreun simt al raspunderii.

Abia cand prin deta§area ca la mustul care fierbe, din cleptocratie a unei
burghezii de merit, noul tineret cu simt al proprietatii nepervertit, cand va merge in
Occident, ala se va ru§ina, dom'le, §i-i va plesni obrazul de ru§ine ca boierului Dinicu
Golescu de ce facilitati au altii, iar Neamul lui eel Romanesc n-are, §i se va intoarce
smerit acest tineret idealist de esenta pa§optista preocupandu-se cu indarjire de
Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului intre RO §i DRO,
Monarhia bipartida liberalo-taranista originara, Reprimarea Bol§evismului, infiintarea
Institutului pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului, Preeminenta TVR
asupra televiziunilor comerciale, Wikipedia Romaneasca, Valorificarea Diasporei
Romane, Emanciparea Cadrelor Didactice, popularizarea culturii de limba romana de
altadata pe Project Gutenberg, Recuperarea Basarabiei, Occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale, maximizarea implinirii Misiei Culturale prin Institutul
pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate §i mai ales Fisiunea
Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei cu tot cu mutarea Capitalei in
Conurbatia Giurgiu-Russe, desavar§indu-se in Levant cascada spirituals Bratislava,
Viena, Budapesta, Belgrad, simtindu-ne cu totii aici-§a ca acasa.

lata de ce, fractalic gandind in ce haos va veni, postmodernismul apare, ca
devenire intr-o fiinta la dansa-ntr-insa, un fel de catastrofa pa§optista cum e pentru
pamantul destelenit aratul cu plug cu patru boi.

* Insuportabilul surds al lui Corneliu Coposu. Printre nechezolii de speta a Il-a,
semi-romani formati in Occident ca tehnocrati perfecti, mankurtizati, uitand specificul
national, se gasesc §i destui psihanali§ti sau cunoscatori ai procedurilor, in stare sa
recunoasca derapaje la un creier de om expirat, chiar la 60 de ani de la lichidarea
Legiunii la o aniversare Eminescu.

Totu§i, am indoieli serioase ca fie §i un universitar de inteligenta nestavilita a
„doctorului Matei Calinescu", demascatorul lui Eliade codrenistul din Un om mare, ar
putea sa-i explice lui Mircea ce nabadai 1-au gasit de s-a luat de Osta§ul Necunoscut,
el insu§i fiind als Ersatzspieler un Osta§ al Luminii §i noua aparandu-ne ca o
adevarata cruzime gestul auctorial foarte implicat de sa oferi spre disectie, dupa ce a
murit, pe EROUL anonim al Revolutiei tocmai lui Iliescu! E aproape ca §i cum ai arde
cadavre de Timi§oreni in Parcul Tineretului din Bucure§tiul iubit, la Crematoriu, langa
Polivalenta Nadiei, pe al Luminitei Botoc de exemplu, exhumand-o inca o data.

Toate oceanele lumii nu pot spala acest pacat, Intelectuali!

323

A carui explicatie pacat e banala: ambitiosul Mircea, pe masura ce cu ajutorul
scrisului §i al jurnalului verificator §i al agentilor literari urea treapta cu treapta spre
desavar§irea spirituals scandinava, autoconsacrandu-se-n mandorla, uitandu-se
permanent in oglinda asimetrica pana lacrimeaza de astenopie acomoditativa, tot baga
de seama zi de zi, ceas de ceas, inainte §i dupa masa, ca in ochii lui patima§i de
vanator incercat al succesului, nu prea straluce acea inubliabila de catre telespectatori
seninatate pe care o avea omul durerii, jigaritul de Coposu in televizatul Memorial al
Durerii, cand au readus militarii de la Mara§e§ti in Parcul Carol pe Eroul Necunoscut,
fara a i se asocia in acel spatiu sacra, unde s-a celebrat cu primarii §i poporul sub
ploile din octombrie 1922 Incoronarea de dupa Marea Unire de la Alba lulia, - din
vina megaintelectualilor bine organizati, care au protestat contra, Catedrala Mantuirii
Neamului, organic asociata ca o barba neagra de popa pur, ansamblului sacru.

Competenta ca de bahai a lui Mircea in cele spirituale este indubitabila §i atunci
neputinta de a-1 ajunge §i Intrece pe Corneliu Coposu in sfintenie fiind egala cu
disperarea de a nu-1 putea nici macar pasti§a pe Mihai Eminescu, lata ca texistenta
produce mon§tri visand cu ochii deschi§i, inclusiv bizareria de a salva Mausoleul
Bol§evicilor, pandant al Casei Scanteii, simbol violator inventat de ai lui Roller sa
maculeze Parcul Regal Carol, §i remanenta ei in forma unei incapatanari talibanice de
a nu agrea Catedrala Mantuirii Neamului.

* Autoelita s-a format ca auto-elita indefinibila nu cum se asociaza mafiile in
scopul savar§irii de infractiuni, sau cum a stat Soljenitin fara viza de la militie in
dacea lui Rostropovici, ci printr-o iluzie optica, datorita penuriei de Intelectuali
profesioni§ti din RO, fie ei §i nechezoli de ambe spete cat de cat rinocerizati
democratic. Precum elicopterizarea lui Mircea Cartarescu ar lasa foarte orfana
Literatura Romana a Epocii Mooye, a§a §i disparitia Autoelitei, ne-ar proiecta in
bezna primordiala, pentru ca nu se cunoa§te in randurile tineretului inglodat in
oligopedagogie nimic serios care ar putea umple, cu mare paguba pentra cele trei
supreme valori ale neamului - Biserica, Limba Romana §i Istoria Nationala, vidul
spiritual ce ne-ar cuprinde parasiti de Gabriel Liiceanu, Andrei Ple§u, Razvan
Radulescu, Nicolae Manolescu, Mircea Cartarescu, Horia-Roman Patapievici,
Vladimir Tismaneanu, Marius Chivu, Gabriela Adame§teanu, Lucian Boia, Valentin
Stan, T. O. Bobe, Renate Weber sau Gabriel Andreescu.

* Luminarea Poporului prin altii decdt Autoelita. Numai ca te gande§ti a§a, ca,
virgula, om, ca luand in serios Apelul catre lichele, ai incredintat Autoelitei
sapientiale speranta lumii ca se preocupa cineva - e o scolopendra Sursum corda
acolo sus - de reforma morala, §i cand colo, revenind in biblioteci constati elogiul
securi^tilor ^efi de promotie din 8 ianuarie 2003 §i umanizarea micului
nomenclaturist la 1 1 iulie 2007 - demisii morale absolut previzibile la nechezoli inca
din 5 martie 1998, de la asasinarea Mitului Eminescian, dar s-a facut mi§to de
Frontul Salvarii lui Eminescu, pentra ca sa ne dam seama acum ca, politic, insa§i
Autoelita este fesenist reformista, adica ancorata als Ersatztrappe la Bracan, Roman §i
Basescu, deci mai langa Hiescu decat se autoprezinta eel mult cu litere albastre pe
fond portocaliu, oricum dupa o deriva respectabila de la insula in care a fost
inmormantat Seniorul Corneliu Coposu, eel cu lumina spirituals imprimata pe raral
suras.

Ti se intampla cu Autoelita, din 1997 de cand a cotit-o, §i in consecinta a
pierdut solidaritatea stradala, deci totul, exact ca §i cum te-ai uita in carlinga la un
zbor turistic euroatlantic §i ai constata ca nu e nimeni acolo!

324

lata de ce a sunat ceasul sa ne preocupam de Luminarea Poporului, daca nu
printr-o Autoelita de Maiore§ti care s-au acomodat cu Noul Stapan, macar prin
Partidul Cadrelor Didactice al lui Eugen Lovinescu, asigurand un mare viitor pentru
Partidul Amaratilor din Romania, unde gasim pe mai toti ideali§tii care ar mai citi o
carte integral, nu randomizat neajungand niciodata la infama pagina rasista 420!

E o sarcina uria§a, cere geniu, nu il avem, suntem atunci constran§i sa-1
dobandim daruindu-ne fie §i printr-o virtuala Academic de Geniu Obligat, in huruitul
infernal promis de vidanja globalizarii, solicitata de insu§i Andrei Mure§anu al lui
Eminescu, daca nu ne indeplinim Misia Culturala §i Civilizatorie in Galitia Mare:

- Nu, nu! N-a§ vrea ca alte

Popoare sa mai fie c-al meu — nu merit ele

Sa-i semene. Poporu-mi menitu-i ca sa fie

Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire

Pentru a lui viata. - O, natie iubita!

Vei intelege doru-mi, vei §ti sa-1 pretuie§ti?

Voi sa te vad, iubito! nu fericita - marel

Decat o viata moarta, un negru vis de jele,

Mai bine stinge, Doamne, viata gintii mele,

Decat o soarta aspra din chin in chin s-o poarte,

Mai bine-atinga-i fruntea suflarea marii moarte!

* lar supararile Partidului Cadrelor Didactice, Partidului Amaratilor din
Romania §i a Partidului Romanilor din Diaspora sunt imprescriptibile, pentru ca
Luminarea Poporului a fost mereu egal fezabila Lustratiei in Epoca Mooye, ceea ce
algebric este vazuta ca o identitate chici.

§i era o nimica toata a reduce redundanta TVR, care nu trebuie sa concureze
televiziunile comerciale, §i sa-1 faci Didactic TV, cu misiunea de a talcui pe intelesul
maselor largi populare, ca o Teleenciclopedie de 24 de ore, ce se mai discuta
Intelectualice§te arhaic despre modernitate, pe limba pasarilor §i in scop
autopublicitar, pe canale.

* Despre innobilarea lui Lenin. Tine de neglijentele de serviciu scriitorice§ti,
cand ai creat in 03 un personaj simpatic mai trainic decat bronzul, a nu mentiona
pentru beneficiarul euro atlan tic al textului ca statuia lui Lenin din dreptul Casei
Scanteii a fost pusa jos in martie 1990 , cam o data cu a lui Petru Groza de la Spitalul
Municipal, cand mai traia URSS, iar aripa dogmatica a activi§tilor no§tri, unii chiar
parinti de nechezoli atitudinari, cam era in legatura tocmai cu kaghebi§tii care
unelteau la belirea lui Gorbaciov §i reintrarea lagarului marxist in stabila stagnare,
facand §i liste.

Tine de lipsa de gust a nu observa ca acest viol stilistic al Capitalei care este
mastodontul de arhitectura de ocupatie sovietica stalinista Casa Scanteii nu poate fi
infrumusetat decat resemantizandu-i chiciul, adica plasand ostentativ pe soclul rusesc
al lui Lenin statuia putin mai mare a lui Soljenitin .

Trimite la un cusur al lectiei predate junimii de ex-profesorul de Romana sa
presupui Luminarea Poporului §i ca noua generatie, hipnotizata mediatic sa vietuiasca
in semiintuneric TV, 5!tie ceva despre bestialitatea acestui criminal de razboi civil,
Lenin, care din iresponsabilitate apare in 03 ca un activist seducator, iliescian,
carismatic, reprezentativ pentru Era Ticalo§ilor.

325

Dar ar fi dezgustator daca am afla ca un asemenea soi de Lenin a fost creat cu
deplin discernamant, respectand regula de a nu contraria publicul tinta euroatlantic,
eliberat de sub jugul fascist de catre Armata Ro§ie a dlui unchi Stalin.

* Exercitiu de contestare. Sa se suprainterpreteze rezultatele profesorului Matei
Calinescu aplicandu-§i metoda de recanonizare a povestirii lui Mircea Eliade Un om
mare, demonstrandu-se ca incon§tientul conului Mircea Cartarescu a generat
nechezolic pe Revolutia Romana ca fata cu picioare lungi, de zece metri inaltime, ca
sa aiba ce fute, als Ersatz de mega-Gioconda cu suras vertical cat Poarta Infernului lui
Rodin, supradimensionatul Lenin, pe covoarele copilare§ti de pe culoarele de la Casa
Scanteii sau de la Casa Poporului, a§teptandu-l pe Eminescu sa ne judece.

* Cata tristete, cata monotonie, ce chin, ce jale, nici nu-ti vine sa mai cite§ti!
Acele spatii vaste §i fara de nimeni, numai giganti §i statui, cand vine - fiindca ratase
chiuretajul - sa fete Herman la casa de na§teri de la Casa Poporului, valeu! ele nu pot
gesta §i gestiona decat criza din structurile antropologice ale imaginarului
Intelectualitatii romane, care ajunsa monologand §i monologand §i monologand la
Judecata de Apoi, se intreaba fugar cu luciditatea rece datorata marmorei Casei §i
ecourilor schingiuite: dar Poporul unde ne e?

* Un experiment relativist imaginar. Despre cozi, circ, sex in lift §i futerea unei
revolutii, plus ce mai scrie in retetar, parodierea Bibliei in Casa Poporului, sa fi scris
Mircea Cartarescu Orbitor. Aripa dreapta in SUA prin 1990 §i sa fi incercat ei s-o
publice la 1991, e de crezut ca Humanitasul ar fi respins-o net, descoperind acolo
persiflarea istoriei Neamului Romanesc, a eroismului, a idealurilor Timi§oarei §i Pietii
Universitatii §i, prin contrast, reliefandu-se chipurile luminoase, ale cui? - al
activistului care a crezut , anume taticul fictional Costel Goanga, §i al securistului de
omenie recuperator , amicul de familie colonel Ion Stanila!

* Temd pentru vacanta. Sa se identifice, exploatand intr-o biblioteca judeteana,
liceala sau parohiala, 7 colectii de periodice, cum ar fi 22, Romania literara, Dilema
§i Observatorul Cultural, plus Romania libera, Evenimentul zHei §i Cotidianul, iar
daca e vreuna incomplete, substituind cu Sfera Politicii, colaboratorii influenti mai de
baza, care prin informatiile ce detin, prin profilul intelectual afi§at §i prin ticurile
verbale, par nechezoli de speta I, formati pe unde scurte de Europa Libera, BBC,
Vocea Americii §i alte oficine imperialiste, precum §i pe carti rare.

Sa se verifice totodata ipoteza prietenilor mei securi§ti ca Mircea Cartarescu e
mai degraba nechezol de speta a H-a, format euroatlantic in exterior, aproape
necontaminat tocmai de ceea ce era mai valoros in national-comunism , cu vederi
persiflante asupra trecutului nostru eroic glorios, argumentand prin autoritatea sa de
megaintelectual validat euroatlantic dezinteresul guvernantilor pentru conservarea
patrimoniului arheologic §i istoric, pana §i la Revolutie necreditand oficinele
propagandei imperialiste, ca un adevarat fiu al partidului orientandu-se exploatand
doar rapoartele privind situatia informativa §i operativa intocmite pe baza de date
culese pe la cozi §i de la televizor de ma-sa fictionala, Marioara.

* Pe Idnga deprimare, de unde atdta lehamite? Mai descoperi in 30 §i o
Intelectualitate care a ratat pregatirea Neamului Romanesc de la Nistru pan' la Tisa
pentru o unire ca a germanilor, dar a invatat de la mineri sa fie agresiva fata de gloata.

326

aplicand in mod un pic criminal, intelegandu-ne intre noi ca intre nechezoli, principiul
afirmat de Lucian Pintilie in De ce bat clopotele, Mitica: Lasa-i sa moara pro^ti!

* Exercitiu promotional. Sa se transforme in Laudatio urmatorul aforism
culinar de pe Centura: «Cu Autoelita, care aduna unii megaintelectuali §i nechezolii
de ambe spete cei mai capabili, e ca cu Sarmalele reci! Ele au pornit-o antibol§evic,
derutand pe toti Golanii, e§uand insa prin textier in punerea lui Eminescu la produs.»

* Adesea universitarul, ca nechezol de speta I, format in tara cu ce s-a putut, dar
§i ca nechezol de speta a Il-a caruia-i pute totul aici, chiar §i ce n-a fost sa fie, se
diferentiaza pozitiv de student prin particularitatea chici ca detine in posesie anumite
cursuri gi carti occidentale , intruvabile in bibliotecile noastre de chirpici, uneori §i din
pricina ca ele sunt imprumutate de profesorii ln§i§i, care nu le intorc cu anii.

* Tema pentru team building. Sa se viziteze cu scriitorii straini la Timi§oara
ceea ce conform Ordonantei de Guvern nr. 46/30 ianuarie 2000, se declara ansamblu
de interes national, sub denumirea de „Memorialul Revolutiei - Decembrie 1989",
anume complexul format din 12 monumente, complexul memorial din Cimitirul
Eroilor, precum §i vulnerabilul Centru National de Documentare, Cercetare §i
Informare Publica despre Revolutia din Romania, solicitandu-se acestor musafiri
obiectivi prognoze dure asupra eficientei tehnicilor de maculare, minimalizare §i
desfiintare, precum §i modele explicative pentru orbirea cartaresciana de a nu-1
descoperi in solitudinea de la Castel pe MM-cronicarii Miodrag Milin §i Marius Mioc
pe web, lamurindu-se cum a fost §i reproiectand astfel incat ponderea rolului
Securitatii in 03 sa fie neglijabila.

* Cei doi oameni de stat. Nu se intrevede din 03, dupa intregirea chici a
familiei Cartarescu la Casa Poporului din termopan, lunedistul imbrato§and
desantistul §i crampotindu-i buzele de sarutari, ce vor mai face Iliescu
criptocomunistul §i Brucan fesenistul, intemeietorii celor doua curente politice care
vor da o dinamica fara egal Epocii Mooye. De aceea, n-ar strica sa ne dea Fluturele
postmodernismului un fel de 04, care sa surprinda eficienta in postistorie a
megadiscursului anului fesenist 1990 despre legionari .

Prin infiintarea GDS, condus §i populat initial de multi infiltrati §i pui de
nomenclaturi§ti, neclar inca daca nu §i de spioni, cei doi oameni de stat cincizeci§ti au
scos megaintelectualii din lupta politica, i-au tras britanic pe stanga, dandu-le chiloti,
tricouri §i fluiere negre de arbitri civici fair-play.

Dar nu s-au multumit cu atat! Cand s-a lansat Proclamatia de la Timi§oara, cam
cand elimina, evitand desfiintarea, Dinamo Bucure§ti in Cupa Cupelor pe Partizan
Belgrad, proorocind destramarea lugoslaviei, s-au inventat operativ evenimentele de
la Targu Mure§, meritand a se studia extrem de atent discursul oficial, al TVRL mai
ales - fiindca reie§ea initial, pana la reportajul irlandezilor, ca acolo sunt masacrate
minoritatile transilvane de catre legionari , destabilizandu-se intreaga Europa
Centrala, aceia§i legionari impotriva carora s-a mediatizat cu asupra de masura §i
lupta Clasei Muncitoare din iunie 1990 §i treptat, treptat, treptat s-a focalizat comod §i
mai toata activitatea Autoelitei din finalul Ion Iliescu - pre§edinte! al deceniului,
relaxandu-se pana la abandon reprimarea bol§evismului!

Cu alte cuvinte, fauritorii Romaniei pluralismului fesenist al Epocii Mooye au
reu§it sa le deschida la Targu Mure§ ochii Intelectualilor GDS, multi fiind pui de
nomenclaturi§ti sau infiltrati, ca nu Punctul 8 de la Timi§oara, al Lustratiei, este

327

adevaratul pericol comun, nici transformarea in cleptocratie a Aliantei nomenclaturii
cu lumea interlopa, ci... resurectia Garzii de Fier, va sa zica invierea sugrumatului
Capitan Corneliu Zelea-Codreanu §i a de mai multe ori impu§catului Mare§al Ion
Antonescu!

Fara indoiala, dupa cum §i asumarea Holocaustului trebuia incheiata, acest
derapaj spre extrema dreapta trebuia combatut, mai ales ca avea unele radacini
nostalgice in partid §i securitate, cum bine reflecta 03, dar nu era permis a canaliza
mai toate resursele spre aceasta tinta §i mai ales a combate ridicolul excesului de
protocronism printr-un exces §i mai pustiitor - doctrina radiografiei de fecala a
spatiului mioritic, abandonandu-se romanii de peste Prut rebol§evizarii §i
deznationalizarii pe comodul §i falsul principiu ca la a§a trecut, a§a viitor.

* Desigur nu instantaneu, ci abia dupa coltul de cotitura din 2 iunie 1997, cand
cu generozitatea teritoriala §i mu§catura de con§tiinta privind imposibila tehnic §i
chiar teoretic intoarcere la Romania Regala standard, linia politica Hiescu-Brucan a
consensului antilegionar a fost asumata cu ceva mai multa convingere de cercurile
atitudinare civic, insa nici atunci complet Intelectualice§te, daca ne amintim critica
zgomotoasa adusa de Le Monde dlor Manolescu §i Liiceanu, pentru o anume
ambiguitate care putea deruta clasa muncitoare, abatand-o de la adversarul unic,
legionar, corect identificat.

Paradoxul roman fiind aici ca politica de a asmuti Autoelita intr-o singura
directie, in hohotele de ras ale bol§evicilor, ar fi putut fi §i o initiativa a Directiei VII
Literatura, pe care Iliescu doar o continua (a cata continuitate?), cum rezulta §i din A
doua scrisoare deschisa a lui Mircea Dinescu, din 22 iunie 1989, cand se mira fata de
§eful Uniunii Scriitorilor ca:

- Nu era de ajuns ca numele lui Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen
lonescu ^i Emil Cioran au devenit in ultima vreme indezirabile, trebuiau adaugate
pe lista neagra §i numele lui Andrei Ple§u, §tefan Augustin Doina§, Ana Blandiana,
Al. Paleologu, Dan Haulica, Octavian Paler, Mihai §ora, Dan De§liu, Aurel Drago§
Munteanu, Dan Petrescu §i Al. Calinescu! lar nobila purtare a unui Intelectual ca
Doina Cornea trebuia §i ea, la randul ei, umilita atat de josnic?

* Bine este a reaminti des astfel de nume de disidenti, care au riscat cu un
dictator paranoic mai mult decat cred la§ii, ba chiar a le nemuri in scripturile de aur
ale Neamului Romanesc, inclusiv pe al lui Laszlo Tokes, cu observarea ca nici un
optzecist canonic n-a prea manifestat asemenea limpede curaj, semn ca ba§calia
caragialesca duce la realism cinic, la compromis, la consens, la a nu te expune, cu
avantajul de a pandi oportunitatile institutionale sau de a exploata in folos propriu
libertatea cucerita de altii cu grele sacrificii, de unde §i pofta de a face mi§to de ei, in
romane care e firesc sa gaseasca un public vast, pentru ca intotdeauna eroii sunt foarte
minoritari intr-o comunitate de homosapi.

* N-ai ce conspecta. Parerea de rau ca din multe carti ale nechezolilor de ambe
spete, unii formati mai mult in tara, altii mai mult afara, mai toti §i inauntru §i in afara,
iti notezi mai degraba cuvinte rare, invarianti sau enunturi de la Stapan, decat idei
principale.

Nu mai vorbesc de reportofonul pe care trebuia sa-1 ai in preajma lui Noica la
Paltini§ sau cu Petre Tutea pe Corso, absolut necesar ca sa nu pierzi amanuntul
semnificativ. Filantropul Mizericordios, Profesorul §tiecarte §i chiar Liceanul
Neascultator se cam mira cu deosebire de lacunele din discursul istoric, multi din

328

publici§tii no§tri, invatand Istoria Patriei prin bibliotecile occidentalilor, cu burse, §i
lasandu-se manipulati de interesele firegti ale acestora. Cat despre discrepanta dintre
fertilitatea Romaniei Regale §i sterilitatea Romaniei Epocii Mooye, o explicatie
pertinenta poate fi legata, din perspective nechezolica §i sistemica, de campania
globalismului salbatic contra fumatului, care a diminuat tuturor creatorilor, aproape
disparand geniul natural de pe pamant, capacitatea dumnezeiasca de efort cerebral
instantaneu, oricand vrea ca-ntr-un orgasm inspiratia lor, §i de anvergura a cat
cuprinde sezonier Intelectul, incomparabil la Generatia Pupici sub ce-§i permitea
Mircea Eliade cu pipa sa.

* Cariera mea incepuse normal! Devenisem profund la coada la sandvi§uri cu
§unca presata, langa Patapievici, la barul nealcoolic al Facultatii de Fizica de la
Magurele. Publicasem aproape identic la fel la marele disident Dan Petrescu, care m-a
sustinut, m-a marketizat, m-a scos in fata, la Editura Nemira, in colectia Purgatoriu,
romanul cercetarii §tiintifice. La un colt de cotitura. Primisem chiar Premiul Nemira,
exact cand implinea Soljenitin 80 de ani, numai la uria§ul nesarbatorit ma gandeam la
Casa Oamenilor de §tiinta din Plata Cosmonautilor, ajutandu-1 pe stalinistul democrat
Silviu Brucan, un Intelectual liberal de filiatie tocquevilliana §i weberiana, care a
apreciat permanent libertatea, sa-§i gaseasca palaria postistorica sub privirea
enervanta, de om bun, a vigilentului Mircea Nedelciu, prozatorul optzecist care nu s-a
putut tine cu scaunul rulant dupa Alergatorul de cursa lunga. Mai scrisesem romanul
vietii noastre literar-artistice, Mu^catura, §i romanul cadrelor didactice confruntate cu
flexibilizarea curriculara, Oligopedagogia, dupa ce reforma in educatie o
implementase canonic uitatul „general" loan Jinga inca din 1983 prin obiectivele
operational masurabile prin evaluare din Inspectia ^colara, dar editura din aripa cu
Evenimentul zUei a Casei Scanteii poate ca n-ar fi acceptat cu nici un chip sa
inaugureze cu mine §i cu aceste posibile bestselleruri, doua noi colectii, care mie mi
se pareau fire§ti §i incercam sa i le impun, Infernul, respectiv Paradisul!

* Cenzura transcendenta. Am trecut atunci merditativ, cu manuscrisele sub
surtuc, pe o ploaie marunta, pe langa soclul leninist al statuii lui Soljenitin al meu, in
aripa cu Romania libera, la Humanitas, poate pentru ca tot in colectia Purgatoriu
debutase ca o pocnitoare, cum observasem, colegul meu de la Fizica, de bomba
atomica §i de epistemologie predata de bine informatul profesor Hie Pirvu, Horia-
Roman Patapievici, cu Cerul vazut prin lentila - cartea cartilor obligatorii, utila
Liceanului Neascultator, daca nu §i Adolescentului Miop.

Casa Scanteii fara de Lenin parea ca i§i face de cap. Cre§tea, scadea.
§i am luat-o la fuga, gandind democratic, ca Marghiloman: gi impotriva
Humanitasului cine va mai fi?

* Gruparile de prestigiu ale boierilor mintii. Tin minte perfect ca ma tot
intrebam pe culoarele sovietice, dejiste, ale Casei Scanteii, sub stele §i seceri
ciocanite, daca nu cumva m-am rupt de popor cu a mea Trilogie Oligointelectuala,
dincolo de care literar nu se mai poate scrie nimic de§i, vorbind de arti§ti, cercetatori
§i profesori, singurii care mai citesc, exprimam in esenta optimismul Romanesc ca, pe
cand cu cleptocratia n-ai ce discuta , gruparile de prestigiu ale eruditilor culturii,
dimpotriva, pot fi induplecate, cu rabdare §i perseverenta, sa se preocupe ceva mai
mult de Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i pe net a Neamului din RO §i DRO in
WO, Wikipedia Romaneasca, Monarhia bipartida liberalo-taranista, Reprimarea
Bol§evismului, Valorificarea pe un plan superior a Diasporei Romane, Emanciparea

329

Cadrelor Didactice inclusiv facand canal TV Didactic, Recuperarea Basarabiei §i
Occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale dupa terminarea Bibliotecii Nationale de
pe malul Dambovitei, ba chiar, filantropic din socialism utopic, de multvisata §i
sinecvanona Fisiune a Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei, care ar
reduce decalajul §i contradictia dintre pluralismul aproape occidentalizat al vietii
politice §i incremenirea vietii Intelectuale intr-o structura ce reproduce formal
dominatia asupra creatorilor a Consiliului Culturii §i Educatiei Socialiste de trista
amintire, numai dupa cataclisma acestei catastrofe fractalice perpendicular pe haosul
teoretic din inconcevabilul univers fiind posibila Privatizarea §i chiar, ideal,
Individualizarea Indeplinirii Misiei Culturale a Neamului Romanesc in spatiul
danubiano-carpato-pontic mai degraba galitian decat levantin.

Suflete§te, eram perfect impacat cu perspectiva de a ajunge un superstar al
Europei Centrale daca mi-a§ fi vandut sufletul basarabean ca Faust, devenind
dependent in idei §i in business de un grup, expectatia mea maxima fiind sa se zica §i
despre romanele mele cele bine chibzuite din Trilogia Oligointelectuala, nu ca despre
Horia-Roman, ca scriu ca Kierkegaard , ci macar ca am ceva apocaliptic din
Cartarescu. Dar momentul in care liderul grupului de prestigiu al boierilor mintii,
spre a ma inventa, violeaza conceptul de free market of ideas cum Omul-cu-doua-
mame Revolutia Romana-n ceceu, nu s-a mai produs, dintr-un motiv uluitor de
simplu: orbit de lumina hipertaborica, Hiroshima §i supernova, am luat-o la fuga!

* Succesul comercial iti da prosopagnozie. Alergam, alergam. Alergam stagiar
ca odinioara, ie§ind de la Garofita cu excelenturile acrite in gat, dupa autobuzul 109. E
neimportant, dar pe acele culoare foarte frecventate ale stupului spiritual cu miere §i
trantori, care a fost totdeauna Casa Scanteii, la care tocmai ma benoclez acum peste
Insula Mortilor, unde sunt cenotafe egiptene pentru Mu§atinul Serghei Rahmaninov §i
pentru mioriticul Arnold Bocklin, pa§ii mei moi mi s-au reintersectat cu ai lui Mircea,
care mi-a raspuns totdeauna la salut, u§or prudent, ca unei vechi §i pisaloage
cuno§tinte, u§or nelini§tit, cum e §i firesc la contactul cu Unicul Cititor. O singura
data, mi s-a parut ca a avut impulsul sa ma intrebe ceva, poate ca pe Einstein la Berna,
cat e ceasul sau de ce-i atat de neinduplecat de verde cristalina apa a Aarului, dar a
renuntat parca somnambulic, ceea ce se explica doar prin fenomenul ca succesul
comercial iti da prosopagnozie pe masura ce te inalti perpendicular pe nivelul tau, §i
oricum interes pentru bipezi nu poti prezenta cand n-ai nevoie de ei. Dealtfel, la
randul meu, m-a§ fi ferit sa deschid gura §i sa vorbesc, glasul meu fiind deja ca de
ventriloc §tiutor, care scoate sunete asemanatoare cu ale hartiei de ziar galben
academic, botita sau taiata cu un prespapier din obsidian.

Astazi insa, ca Unic Cititor, eu regret amarnic ca n-am putut sa inchei nici un
dialog, fie §i din goana alergarii eterne, deoarece dac-ar fi venit la Cabinetul meu
Biblioterapeutic, eu i-a§ fi dezvaluit lui Mirci§or tot ce §TIAM ca trebuie sa mai
citeasca , nu mai mult de 15 carti, dar in care ar fi gasit dezlegare la destul de multe
dintre intrebarile carora nu le-a putut dobandi raspuns daruindu-ne TO, inclusiv
lucrarile Cronicarilor Banateni despre maretia Revolutiei de la Timi§oara.

* Tocmai il vazusem pe kafkianul portar, inconfundabil, in dreptul u§ii prin care
voisem sa tree spre... Spre ceva care ducea pe ni§te trepte ca de inox orbitor in sus, tot
mai sus, un fel de scara de avion.

Sta nemi§cat in prag §i imi zambea politicos, dar ferm, §i eu n-am indraznit sa-1
rog sa se dea la o parte cu gandire cu tot, ca sa-mi vad de urcu§, consoland prin
succesul meu exemplar pe toti frustratii, toti nepublicatii, necititii §i neiubitii!

330

Avea dreptate Coca Dospinoiu, cand i§i anunta colegele la consfatuiri ca a
aparut o carte, Boierii Mintii, unde scrie ca ni§te grapuri de mafioti au pus mana pe
putere, pe piata, §i promoveaza nonvalori?

Nu. Avea dreptate Pa§adia! De ce sa te zbati, cand o carte, fie ea §i proiectul
meu central european pe §apte ani, Trilogia Obligatorie Kitsch orbitor §i geniu
inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu de Camelian Propinatiu, mazilul recent
sihastrit in inima Codrilor, inchinandu-se cand la Capriana, cand la Hancu, circa 1500
de pagini de re-scriere, scris este sa nu poata influenta nici 0,01% din electorat?

De ce sa n-o scrii doar pentru propria ta pldcere, pentru blog? Cel mult sa
scoti 75-100 exemplare printate pentru fixarea legala a textului, suportul electronic
fiind realtiv nesigur, plus ca-ti vine sa te re-exprimi mereu!

De ce sa nu te la§i chiar de orice fel de difuzare l Mai ales acum, cand e atata
cafea, atata §unca presata, pa peste tot, incat trebuie sa explici detaliat Generatiei
Pupici simbolurile metafizice ale nechezolului de ambe spete.

Normal intr-o lume normala e sa nu mai scrii nimic.

* Tribunal care nu se temea de tribunale. Caci sangerosul conflict iugoslav din
anii '90 a deschis piata euroatlantica pentru sensibilitate la subiectele antinationaliste,
s-a pus atunci problema urgentei reeducarii triburilor din Rasarit §i primul care a
simtit ca e rost de ceva lauri pe la Cannes a fost eminentul disident Lucian Pintilie,
care s-a cuplat cu Petru Dumitriu inca din 1994, fericindu-ne cu devastatoarea salata
Un ete inoubliable, rezultand ca drumul doctrinar pe care apuca rinocere§te Autoelita
este ca nu numai armata ceau§ista a masacrat , ci §i cea Regala, inculta §i nesimtita-n
fireturile ofiterilor ei, nefiind important ca a elogiat cineva Romlagul scriind Drum
fara pulbere sau La vdnatoare de lupi (de-ai Rezistentei!), daca e cat de cat mai cult
ca poporul, de unde §i configurarea treptata a convietuirii pa§nice cu cleptocratia
nomenclature pe doua idei calauzitoare, prima ca, spre deosebire de etern imbecila
noastra armata, securitatea fu tot o elita, a §efilor de promotie; a doua, ca Ceau§escu
n-a gre§it c-a fost marxist, avand in vedere ca §i alti Intelectuali s-au tepuit, ci c-a fost
nationalist, prin urmare facem o pauza in lupta ideologica, pace cu pupincuri§tii
recenti §i cu cincizecismul, concentrandu-ne pe antebelici, de o mie de ori mai grav
fiind in postmodemismul pulberii balcanice a fi fost nationalist decat a fi fost
bol§evic.

Cu rezultatul uimitor al orientarii poporului neajutorat spre tribunul care nu se
temea de tribunale, fiindca acolo la el pe partid scria Romania Mare, tara nostalgiei in
care cate vreo romanciera declara totu§i ca ea n-ar fi vrut sa traiasca, evident deoarece
la acel inalt nivel Regal al vietii Intelectuale ea ar fi razbit sa scrie eel mult pe la
Porunca Vremii fara sa se mai remarce cat sub Iliescu, evident biruitorul din 2000, dar
numai dupa ce Autoelita 1-a sprijinit sa ca§tige finala.

* Acela§i an 1994, al devastatoarei salate Un ete inoubliable, ce multora ne-a
Stat in gat, a fost important nu numai prin prabu§irea jocului piramidal Caritas, care a
adus in acea vara pentru multi romani, cam 350 000 din 400 000 de participanti se
spune, infinita, bogata scarba ca tocmai municipiul Cluj, al Diktatului de la Viena, sa
fie asociat cu vopsea tricolora §i cu mari pierderi financiare, slabindu-se unitatea
nationala, aparand in suflete ni§te staruitoare clivaje, favorizandu-se cotitura din 2
iunie 1997, ca §i convietuirea pa§nica dintre cleptocratie §i Autoelita.

Toamna, la 30 octombrie 1994, intr-un periodic obscur al GDS, Studii
Internationale, trei eminenti Intelectuali, care au confirmat §i ulterior excelenta lor
prin cariere stralucite politic, civic sau laptop-televizionar, publicasera un material ce

331

biciuia nechezolul de speta I, adica Intelectualul neao§ format cu anemice resurse
romane§ti, la a se confrunta, ca materia cu antimateria, cu nechezolul de speta II
adapat la Infrastructura Intelectuala occidentala, suprema, dar ma^tera fata de ranile gi
copilariile sufletului Romanesc , in principal prin tratarea cominternista a
moldoveanului ca neroman.

Respectivul istoric studiu, ramas initial fara ecou, Relatia Romdniei cu
Republica Moldova, republicat orbitor la 25 ianuarie 1995 in suplimentul 22 plus de
Renate Weber, Valentin Stan §i Gabriel Andreescu, a Indus patriotilor Romani efectul
de fiori reci abia iarna.

In plin desfrau al baronilor ro§ii de dupa 13-15 iunie 1990, noua, tinerilor
ideali§ti, ni se recomanda sa recunoa§tem siderati etnia moldoveana §i sa nu ne mai
interesam ca stat decat de putinii cetateni declarati Romani peste Prut sub teroarea
Cagabaului.

Sa ne punem calu§ §i sa nu mai facem nici o referire, nici cat congresmanul
Ceau§escu, la Tratatul Ribbentrop-Molotov. Sa acceptam resemnati federalizarea
Republicii Moldova sau ce-o vrea ea sa faca, inclusiv sa dea Transnistria Dumei de la
Moscova, inclusiv sa se autoofere toata CSI, fiindca e pasamite suverana §i ce daca nu
romanul e Cel ce detine peste Prut puterea economica §i mediatica, deci political

Mai ales marele patriot Ion Hiescu, §i nu vreun megaintelectual cu piele de
iepure in spinare, este aspru criticat in teribilul document pentru ca a jignit Kremlinul
§i Ki§inevul la o conferinta de presa, interpretand ca RSS Moldoveneasca §i-a cucerit
independenta doar fata de URSS, nu §i fata de Romania! (Cum a §i fost!) La fel, aspru
probozita e §i Camera Deputatilor, numai pentru vina ca §i-a exprimat speranta ca
Basarabia se va intoarce la Patria-Mama, concept care este pus imediat §i, desigur cu
ochii spre Occident, daca e atent, cu conceptul nazist de Mutterlandl ! ! {This is how
the formula invoked by Hitler was reached: "The Reich as a state (namely mother
country-a.n.) must include all Germans". And there he had in view, in the first place,
the German minority groups spread in different countries of Europe. Obviously, this
was "dynamite" for European security during the interwar period.)

Pe scurt, sa admitem lucid ca nu putem recupera Basarabia din motive
Intelectuale, economice, rusofone §i datorita prezentei trupelor sovietice, a§a ca sa ne
vedem de drumul european.

lar cine e de alta parere se aseamana unui nazist!

De-aia megaintelectualii au §i ocolit nu numai termenul Verlorene Heimat, ca
sa nu fie marcati in computerele Akasiei la fi§ierul Revanchismus, s-au ferit de orice
referinta consistenta la patria pierduta, la Chi§inau, Cernauti, Valcov sau Balcic.

* §i nu ne vom mai tine de neamuri! Totul pare just, pragmatic, realist. La
prima lectura. Deranjeaza insa, precum crivatul de Vorkuta, asocierea brutala a
unionismului cu nazismul (e un ton nou aici, extraterestru, care iti face pentru prima
oara parul maciuca), neevocarea interventiei Armatei XIV de partea secesioni§tilor
transnistreni in razboiul din 1992, cu complicitatea Occidentului, §i mai ales
neasumarea de catre megaintelectuali a angajamentului ferm de a mentine, peste
granitele artificiale, oricat va mai dura provizoratul dezbinarii, Unitatea Culturald a
Romdnilor in Era mediatica Gates.

Dimpotriva, amintita critica de pe ridicole - dar autopublicitare - pozitii
antinaziste, a consacratei istoric expresii intoarcerea la patria-mama este rea
prevestire ca o cortina de fier se va a§terne Intelectualice§te curand, de nu va trece nici
fluturele chici postmodernist peste Podul de Flori de la Prut, si nu ne vom mai tine de
neamuri.

332

* Paradoxul romdnului secaturd. Sa se studieze, intr-o monografie ca de
doctorat sau vizand Premiul Academiei, cam cum este reflectata chestiunea
Recuperarii Basarabiei - §i in genere Idealul reinnodarii Istoriei Neamului Romanesc
de unde i s-a taiat final de catre bol§evicii aliati cu nazi§tii la 26 iunie 1940 - , in
periodicele 22, Romania literard, Dilema §i Observatorul Cultural, Sfera Politicii,
plus Romania libera, Evenimentul zHei §i Cotidianul. Sa se investigheze nu numai
evaluarile privind „cat ne-ar costa Unirea", ci §i politicile culturale ale megaediturilor:
ce, cand §i cat au reeditat din marea truda istorica depusa in Romania Regala (de nu s-
au putut corect documenta pentru bestsellerurile lor nici macar Mircea sau Horia-
Roman), §i ce lucrari au comandat ele tineretului idealist sa scrie despre Basarabia,
daca au existat astfel de cazuri.

Cat prive§te interesul tembeliziunilor pentru continutul produsului cu eticheta
§TIRI, sa se demonstreze, prin comparatie cu unica noastra sursa demna, care a fost
cotidianul Ziua, paradoxul romanului secatura ca Mekongul e mai aproape de
Dambovita decat Bacul.

In fine, sa se verifice de catre expertii BOR daca nu cumva dezinteresul
Autoelitei §i clarviziunea fizicianului Gabriel Andreescu pentru Basarabia au
favorizat, §i cat, rebol§evizarea, depopularea §i rerusificarea ei, adica un alt destin
decat al Republicilor Baltice, evaluandu-se importanta acestui capitol de negociere in
acordarea sau nu catre Intelectualii bucure§teni a ratiilor de Mantuire cand va aparea
cu adevarat la Casa Poporului ozeneul proorocit de Mircea Cartarescu in inspirata-i
apocalipsa din 03, re-scriind de fapt sloganul Eminescu sd ne judece!

* §i cat iubesc Rusia! Spiritualitate, tinere domn, este ce simte de Inviere
batranica rusoaica a marelui roman rus in Rusia tarista, inainte de interzicerea
icoanelor in §colile ciolovecilor, sau ce simte Catrina lui Moromete intorcandu-se cu
viziuni de dupa predica de la sfanta biserica ortodoxa.

§i mai exista surasul celor care au suferit mult, peste Prut ca poetul Grigore
Vieru gandind la „cele trei supreme valori ale neamului - Biserica, Limba Romana §i
Istoria Nationala" , sau dincoace, ca poetul Comeliu Coposu.

Corneliu Coposu!

Intinerind cat Esenin, cum ne arata Memorialul Durerii la readucerea in Parcul
Carol a osemintelor Eroului Necunoscut.

Acest suras strapunge sfera de diamant a Shahasrarei, este insuportabil.

Insuportabil.

Insuportabil pentru preafericita Autoelita expirata, care se bazeaza pe
energizante §i pe simbolistica sa se integreze In absolut!

§i cum nu poti trage cu cornul de capra kala§nikovnic al ba§caliei
postmoderniste intr-un neajutorat cu statuie langa Libraria Kretzulescu, atunci
inventezi o autopsie §i atribui pre§edintelui Iliescu demonstratia ca noi Romanii
suntem singurul popor din Europa care avem un Erou Necunoscut cacacios, care pute
a§a de urat incat nici fluturele cap-de-mort ce strajuie§te Acheronul nu §i-ar uni
excrementele cu ale lui.

* Psihanalizand visul chimeric cartarescian despre co§marul Revolutiei Futute,
ca un kolokol de arama te asurze§te rolul conducator atribuit lui Vladimir Ilici Lenin
in manevrarea statuilor bucure§tene, din vasta carui opera cartonata albastru nici
macar Intelectualii de contra-informatii n-au prea citit, de§i eu 1-am parcurs integral in
Biblioteca Facultatii de Fizica de la Magurele, odata cu acromaticii cenu§ii Marx §i

333

Engels, pe o baza hegeliana in romane§te preexistenta din liceu, intre doua cursuri sau
doua laboratoare, alte carti „la sala" pentru a-ti odihni mintea de-atat abstract pe
atunci neexistand.

E ca o compensatie literara orgoliului acestei gigante statui, unde lucra taticul
Costel Goanga, gazetar agricol, din schema dulce a copilariei harta Capitalei, pentru
care megaintelectualii nu s-au putut organiza operativ in 5 martie 1990 s-o salveze,
cum au reu§it perfect a conserva la 21 martie 2004 Mausoleul Bol§evicilor din Parcul
Carol ca monument istoric §i de arhitectura, Mircea Cartarescu semnand langa
Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Dinu C. Giurescu, Stere Gulea, Emil
Hurezeanu, Florin laru, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihailescu, Emil Moise, Andrei
Oi§teanu, Horia-Roman Patapievici, Dan Petrescu, Cristi Puiu, Stelian Tanase,
William Totok §i Daniel Vighi in contra inaltarii cu un ceas mai devreme a Catedralei
Mantuirii Neamului, libertatea de con§tiinta agitand ca arcele din granit ro§u de
Trinidad nu sunt inspirate de cele ruse§ti sovietice staliniste, ci de turlele Sfintei
Manastiri Golia, singura continuare logica, daca tot am salvat acest viol arhitectonic,
stilistic de inspiratie stalinista, ar fi sa se privatizeze-n el Institutul pentru
Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate (IV OAR), unde fiecare creator,
membru sau nu al Partidului Amaratilor din Romania sau al Partidului Cadrelor
Didactice, nechezol de speta I sau de speta II sau de ambe spete, sa aiba a doua §ansa
ca sa depuna la loc sigur, care este Memorialul Refuzatilor, un exemplar din ceea ce
nu a putut publica deocamdata sub forma de carte nicaieri din motive pecuniare,
urmand ca aceste proceduri sa ne asigure noua in istorie maximizarea facilitatilor de a
utiliza in intregime potentialul creator gratuit exprimat al Neamului Romanesc, in
scopul suprem al Implinirii Misiei lui Culturale, mai mult reconstitutive, de
ratrapagiu, mai rar de Sincronizare Daca-ai-la-ce.

* Cele patru strategii poietice. Literatura Romana fiind nefunctionala in Epoca
Mooye, din motive de Infrastructure Intelectuala, de Emanciparea Cadrelor Didactice
§i de dezinteres public §i politic, ce strategii putea avea atunci in RO sau in MD
scriitorul cu S mare ca al lui Soljenitin, scriitorul adevarat, eel nascut sa observe, sa
creeze, sa publice, sa advertizeze §i sa vanda?

O strategic de nechezol de speta I, semi-occidental , adica de semi-Intelectual
format in Tara din carti de pe la activi§ti §i securi§ti, cum citea Labi§ ce nu citea
braconierul Maurer, sau din ce-a inteles de pe la radio-oficinele imperialismului, sau
mai ales ghicind printre randuri la ARLUS, era sa scrie pe gustul a cat mai multe
segmente de public §i sa fie foarte bine vandut cu o marfa care nu deranjeaza pe
nimeni dintre baroni, intr-o literatura inexistenta, adica intr-o Industrie a cartii in care
promoterul a inlocuit exegetul.

O alta strategic, de nechezol de speta II, semi-roman , adica instruit chiar in
Occident, pe carti autentice, valoroase dar creand complexe de inferioritate identitara,
era sa atace cu ferocitate miturile nationale §i, drept rasplata pentru acest fals
europenism, sa fie numit - de ai no§tri §i de ai lor - in cele mai ravnite de cadri§ti
functii publice de interes civic sau cultural sau de proprie imagine, aici §i acolo la ei.

O a treia strategic §i cea mai paguboasa pentru familia lui, dar singura care te
fere§te pe tine scriitor Roman de la a fi un nechezol de joasa speta §i te configureaza
ca Intelectual al Poporului, era sa faca mai mult observatie romanesca, sa
colectioneze marturii, sa-§i scrie opera doar pentru propria placere, sa o depuna la
Memorialul Refuzatilor, adica in Parcul Carol la Institutul pentru Valorificarea
Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR), §i sa o deschida prin dispozitii
testamentare abia peste un veac, in Epoca Wash, cand Neamul Romanesc nu va mai

334

fi, odata spalat cu furtunul de pe planeta precum sangele Revolutiei de la Baricada,
decat o pioasa amintire in memoria universale a etniilor, precum Zimbrul,
Boustrophedonul sau Bourul, dar cand compensatoriu literatura din regiunea carpato-
pontic-danubiana va redeveni functionala, exprimata probabil in limba UE, anume
English (USA) , cartile trufanda fiind expuse in vitrine mai intai de toate librariile
conurbatiei Giurgiu-Russe, poate §i de cele ale conurbatiilor Turtucaia-Oltenita §i
Tiraspol-Tighina.

In fine, un fel de a patra strategic §i cea mai paguboasa pentru familia lui, dar
singura onesta care te fere§te ca scriitor de la a fi un nechezol cea mai de joasa §i
impardonabila speta era ca vremelnic sa nu mai scrie nimic la adevarata lui valoare §i,
multa vreme, practicand Ersatzdienst-ul, sa nu se preocupe decat de Luminarea
Poporului, exploatand ca „apostol", deci membru al Partidului Cadrelor Didactice,
mormanul de literatura acumulat deja in scopul educarii estetice §i istorice a Gloatei,
pana scriitorul va redobandi increderea ca ne putem indeplini Misia Culturala §i ca
Reintregirea Regala a Neamului a avut sens.

* Numai invidio§ii, perdantii, veleitarii §i ratatii nu pot aprecia indestul kitschul
§tiintific de buna calitate din Orbitor §i inca §i mai putin Kitschul New Age postbiblic
cu chakre §i fara de Sfanta Cruce, cand mor toate cele doua milioane de bucure§teni
sub ozeneu, care in RO este de o noutate absoluta, din cauza inapoierii ca inca mai
sunt tolerate icoane ortodoxe in §coli §i se vrea Catedrala Mantuirii Neamului cu
locatie la Bucure§ti, in loc de in conurbatia Giurgiu-Russe, unde ar fi mai mult loc §i
pentru Biblioteca Nationala pentru TOTI, a carei gaura neagra din Infrastructura
Intelectuala nu i-a deranjat nici pe carnatii de Ple§coi, nici pe nechezolii de speta I
semi-occidentali §i nici pe nechezolii de speta a Il-a semi-romani.

Numai nostalgicii national-comunismului ceau§ist cu studii avansate, intre
semnificatiile metafizice ale simbolului crucii §i clitoris, au vazut in realismul magic
din 01 §i 02 doar o epopee bulgara prilejuind reliefarea mizeriilor Romane§ti ca
tinand de precaritatea rasei, nu de bol§evizare, §i numai incremenitii in proiect regreta
schimbarea paradigmei despre writer, ratatului muritor de foame Eminescu
preferandu-i-se scriitorul de succes, profesionist, care are nu ceva de spus, nici ceva
de scris, ci un text de vdndut, proiectat sa satisfaca toate categoriile de public
vulnerabile la discursul, televizat sau nu, al promoterilor avizati.

* Fatalitatea colaborarii placute §i inocente. §i tot a§a, din respect §i
compasiune pentru cine din publicul cultivat a suferit personal opresiune sau a detinut
rude chinuite de Partid §i de Securitate, inclusiv pe baza de plan de aducere la
dependents de organe, urmata de recrutare ca informator pe o anumita problema, atat
in Romlag cat §i mai ales dupa, prin convocarea perpetuu reiterata in casele
conspirative daca cunoa§te pe vreun adept al lui Paul Goma sau al Doinei Cornea,
daca scriitorului tanar §i obsedat cu a debuta, aievea i s-a jucat in anul transcendental
1981 de catre Ursita farsa farselor ionesciene de a fi fost sa fie facut barbat masculin
de o securista mirosind a tocana, anume de catre irezistibila Irina (era sa scriu
Lavastina!), posibila agenta prepelita potarniche pitulata de Directia a Vll-a Literatura
in preajma larvei tdnjinde-dupa ca un ciucurel a Fluturelui postmodernismului
Romanesc, daca nu chiar vreun maior §ef de promotie travestit Lulu sau chiar
trans sexualizat ad-hoc din iubire, de Tara, precum ca §i suspectul eel mai suspect bine
legendat teolog parazit Herman - din bloc dinamovist, ei bine, acest eveniment
dezonorant dar semnificativ trebuia cenzurat de Humanitas §i oricum cu desavar§ire
ascuns in biografie pana la decernarea Nobelului, urmandu-se strategia de imagine

335

Giinter Grass, a dezvaluirii tarzii §i doar intra mantuirea sufletului, care e scopul vietii
§i al bisericii. Caci retorica implicita a acestei intamplari este nu o meditatie
baudelairiana despre ghinion ci pledoaria ca o colaborare placuta era pentru toti
irezistibila §1 inevitabUa, deci teoria dlui Nicolae Manolescu despre Imposibila
Lustratie se confirma, insa nu toti Romanii e pro§ti, deoarece sunt §i unii zinovieni
care fac diferenta intre a regula securiste §i a fi regulat de securi§ti pe piscurili raioase,
cu explicatii deloc magulitoare pentra tirajul paunescian pentra Why We Love Women,
ca s-a umflat atunci tot cu voie de la politie, aducandu-se brasc un tsunami de public
fesenist §i manelar, dupa cum este limpede ca Diaspora cu epoleti nu s-a opus carierei
Internationale a lui Mircea Cartarescu, ca unui Vintila Horia sau unui Paul Goma.

* Medicii romdni ai imposibilului. Am auzit un tanar scriitor cam taliban la
minima morala care declara la un paharat de absint ca decat sa fi fost dezvirginat de o
securista sau de vreun travestit ca maior colonelul Ion Stanila, mai bine i§i ducea
penisul la chirurgul spintecator despre al carui caz inca n-am luat ca arta
contemporana a Epocii Mooye premiul cinematografic de sute de mil de euro firesc
dupa ce am creat un public extern cu orizont ro§u de a§teptare medicii romani ai
imposibilului .

* Faptul ca nu Autorul, pe cand era nechezol de speta I nu el asculta Europa
Libera, ci mamica-sa fictionala, coroborat cu ce gase§ti in Colectia 22, ca nici prietena
sa literara Gabriela Adame§teanu n-a ascultat nici formativ nici catalitic la timp
aceasta oficina a imperialismului, te indeamna sa re-scrii parodic o Laudd tdranului
Roman, eel cu urechea pe radio, ingrijorat ca va fi sistematizat §i cocotat in
nechezolice blocuri fara canalizare, pe subsoluri de kkt functionale §i in ziua uie de
azi.

* Miracolul cu acest Popor Roman este orbitor: el §i-a pastrat luciditatea §i
latinitatea, printr-un eroism pe care nechezolii de ambe spete nu sunt in stare sa-1
practice, deoarece ei nici il poate concepe, de§i au in ajutor laptopul televizionar. lar
ce urmeaza, nimic mai simplu! De la Nistru pan' la Tisa §i de la Toronto pan' la
Sydney, in conditiile de grija globala §i corecta politic, de ocrotire a identitatii prin
ratrapaj, o sa se faca in RO §i-n DRO in WO recuperarea arieratelor a ceea ce n-a fost
sa fie, alocandu-se de la buget uimitor mai mult decat fac celelalte popoare pe cale de
disparitie, intensificandu-se efortul pentra exprimarea totodata in universal.

* Al patrulea e^alon. Mai presus de ceau§ism, avem abia acum dupa 03
revelatia ca n-a existat dupa elicopterizare decat e^alonul 2 iliescian §i e^alonul 3
cdrtdrescian sau cum i-o spune Istoria. Un al patralea e§alon, al urma§ilor elitelor
Romaniei Regale sau macar al celor fara de partid nu a existat decat neglijabil in ce
prive§te accesul la Putere sau i s-a permis sa se exprime vizibil doar strict canalizat de
§efii de promotie, altminteri capabili de mari generozitati in caz de supunere.

Totalitarismul marxist ne-a adus, agadar, aproape de extinctia Neamului
Romanesc.

Nici in deceniile ce vin acest al patrulea e§alon, despre care silueta tinta a lui
Corneliu Coposu ne-a amagit cu impresia ca exista operativ §i nu ca Ersatzheer, nu va
fi lasat sa-§i vada de treaba in RO §i foarte probabil i§i va pune, emigrand, inteligenta
§i geniul in serviciul altora.

lata de ce conceptul de Neam Romanesc de la Nistru pan' la Tisa §i de la
Toronto pan' la Sydney are un mare viitor, ceea ce nu exclude totu§i aparitia din

336

nimic, generatie spontanee Labi§, a unui nou tineret idealist, care sa ne salveze ca la
Revolutia Fututa, dar nu infundandu-se in surasul vertical la dansa-ntr-insa, ci
adresandu-le nechezolilor de ambe spete hohotul de ras morometian al adevaratei
Gioconde de pe Coasta Boacii.

* Ceva ii une§te pe nechezolii de ambe spete: comicul de situatie ca dupa
Revolutia Futata Intelectualii au reu§it performanta de a sluji in libertate acela§i
S tap an.

* Degetul ingerului. A fi ales, fie §i de un scamator in circul existential,
inseamna a fi Roman §i a te apuca de sarcini cople§itoare, de a reconstitui, a recupera
§i a razbi, cum Eminescu a dat poporului o strategie: mai intai Unirea culturala, apoi
cea politica, argumentand prin geniu natural un sens de a razbi §i a vorbi in universal
Romane§te: dupa capodoperele din 1883, da, poate fi exaltata Misia Culturala!

E ceea ce n-au vrut sa inteleaga doctrinarii Autoelitei in ce prive§te Relatia
Romdniei cu Republica Moldova, articolul republicat orbitor la 25 ianuarie 1995 in
suplimentul 22 plus de troica Renate Weber, Valentin Stan §i Gabriel Andreescu,
compusa din experti mai mult europeni decat Romani, care vor intra in istoria
Basarabiei, uluindu-te tocmai prin abaterea de la magistrala indicatie a lui Eminescu
privind ierarhia prioritatilor.

Nu rezulta Insa din TO §i nici din jurnale (care superstitia cere a nu se citi nici
cita celui Inca in viata, fiindca ar fi un pact cu indiscretia securista) apucaturi de geniu
obligat, angajamente in contra posibilului granicerit realist, preocupari disperate
privind reinnodarea firului istoriei nationale de unde a fost Intrerupt de fiara bol§evica,
aliata la 26 iunie 1940 cu cea nazista: ceea ce ar fi Insemnat a milita pentru
recuperarea Basarabiei, monarhie, procesul gi REPRIMAREA , nu numai
condamnarea de la microfon a marxismului, sistem bipartid taranisto-liberal
megaintelectual, Luminarea Poporului prin Biblioteca Nationala, deschiderea
Partidului Cadrelor Didactice spre universitari §i spre comunitate.

. A§a ca sa nu ne iluzionam cu simbolurile metafizice ale degetului ingerului, sa
nu suprainterpretam, este vorba doar de a fi selectat printre scriitorii promovati de
Humanitas, in acest pasaj glosand pe Despre ingeri: „este infrico§ator sa fii ales, sa
simti degetul ingerului indreptat ca un pumnal catre tine. Sa simti ca ai parasit
obscuritatea libertatii tale, ca e§ti in lumina, ca e§ti privit in fiecare clipa a vietii tale §i
ca nimic nu-ti mai apartine, nici propriul tau suflet"(03, 205).

* O hiba neplacuta a Angajarii Autoelitei postnicasiene in demitizarea istoriei §i
in trimiterea Neamului Romanesc ca pe un obiect de ru§ine In debaraua globalizarii,
este ca excesul de ipoteze cumane ofensatoare poate genera, la un anumit nivel de
instruire, mult mai multi Romani decat dezromdnizeaza.

Chiar inspectoarea de romana Coca Dospinoiu 1-a iubit pe Mircea doar pana
cand Revolutia Romana, ca girafa, la p. 225 din 03, inainte de a fi capra data la futut
Stapanului celui Nou In CC lui Iliescu, ca pe o vrajeala magica sa iasa bine aceasta
carte ilizibila §i fesenista, este perceputa de bucure§tenii din balcoane zvonistic ca
„avea sa fie plasata chiar deasupra Casei Poporului, ca o Intruchipare alegorica a
etnogenezei daco-romane", autorul implicat In propaganda maghiara extremists, cum
cu scandal autonomist §i institutia dlui Patapievici, despartindu-se astfel ostentativ de
ginta latina, dupa cum Autoelita, folosind ideea monarhica doar In scop
autopublicitar, ne-a accentuat §i ea Insingurarea pe Inca o suta de ani.

337

Sa nu ne miram daca atata incon§tienta, la o Autoelita care a ratat datorita
nechezolilor §i Intelectualitatii postceau§iste incompetente Unirea cu Basarabia,
totodata revenirea la monarhie §i la democratia functionala interbelica, precum §i
reprimarea comunismului, dar eel mai §i Luminarea Poporului, va umfla artificial
randurile unui extremism CULT §i taios, care nu va mai putea fi luat in deradere fara
bataie de cap, cum a fost cu adversari atat de comozi precat megacre§tinul Vadim sau
aerianul prin verticalizarea jocului cu mingea istoriei, Gigi Becali.

* Sa ne rugam, a^adar! Ca nechezol de ambele spete, are Mircea derapaje?

Categoric, da! Un derapaj este extinderea publicului Humanitas de la amaratii
urma§i ai detinutilor politici la bogatul segment de piata de origine securista, prin
unirea ritualica a megaintelectualului cu agenta de succes Irina.

Derapaj mi se pare §i faptul ca de§i excesul angelic de metafora biologica
trimite prin Darwin, Engels, Schopenhauer, Nietzsche, spre demonii sanguinaro-
teozofi Heydrich §i Himmler, de la catargele de unde spioneaza Bucure§tiul,
atot§tiutorul Mirci§or n-a vazut chiar deloc, sub ozeneul Apocalipsei de circ,
Crematoriul din Tineretului, de langa Polivalenta Nadiei, unde Partidul Comunist
Roman a incinerat cu o nazista seninatate a banalitatii , la Revolutie, cadavrele
timi§orenilor, fara a avea in spate macar vreun efort doctrinar §i de exercitiu ritualic,
cum a fost in Reich obi^nuirea cu gdndul\

Sau poate ca 1-a vazut, dar a sublinia prea multe asemanari intre bol§evism §i
nazism, hm! nu cadra cu adevaratul sau public tinta, acela al pietii literare occidentale,
ceea ce ne obliga la a ne ruga pentru sufletul lui , de§i poate ca mai exista o strategic
de atac a suspiciunii, anume orbirea, confuzia tipica revolutiilor, confundarea fumului
de crematoriu uman cu fumurile de aragaz §i hartie de la cand comuni§tii cinstiti de
omenie, ca Vater des Ich-Erzdhlers, vizionand pe Mircea Dinescu de la Jdanov
Gheorghiu gesticuland graitor, §i-au dat foe la carnetele de partid, dar nu §i la valizele
cu capital.

* Privatizarea ca individualizare . La umbra inflorescentei neuro-anatomice a
discursului istoric al realitatii brutale, fenomenul Fisiunii Monopolului Ideologic al
Autoelitei se poate produce, evident, de la sine, deoarece oricat le-ai da in cap la nolle
valori, pe care Neamul Romanesc le genereaza spontan cu nemiluita, concurenta la
coturile bune, unde sugi pibul poporului, nu se poate la un moment dat ca sa nu
conduca, prin acumulari cantitative supraintegrate, la o noua, exploziva calitate
structurala, anume la pluralism, in acceptia lui de spargerea haitei, §i la apeluri
reciproc insultatoare prin care sa se enunte catre lichele clasica declaratie de
teritorialitate, viziunea §i misiunea, in jurul Intelectualului dominant al fiecarei
grupari ideologice nou aparute.

§ansa insa ca, sa zicem, sa se certe la cutite ai sa se incaiere cu sabii ninja
Ple§u cu Liiceanu §i, prin absurd, Humanitasul sa se hotarasca din senin sa piece din
decorul Stalinist de la Casa Scanteii, pentru a se stabili dupa o reflectie emotionala pe
malul Dunarii, in conurbatia Giugiu-Russe, cu toate cadrele, este totu§i doar o
potentialitate a virtualitatii care poate sau nu poate sa devina imediat §i irevocabil
efectiva, cum §i mai mica este, la limita asimptotica a inexorabilului proces de erodare
entropica §i de fisiune ideologica, probabilitatea prognozata a unci fuziuni cu vreo
tanara editura bulgara de pe tarmul dimpotriva, ca un altoi batran pe un portaltoi tanar
§i viguros.

§i tocmai aceasta incertitudine privind viitorul, derivata de la termenul ca
Autoelita a expirat, dar din cauza sintagmei comerciale consumeriste „de preferinta

338

inainte de" ea poate s-o taraie a§a indefinit, cum Herman cablurile de la Fundeni pe
dramul Apoca-lipsei de seriozitate romdneasca, fiind ingurgitata de popor ca surogat
de ceva ingeresc mai bun, - ne constrange la a nu incremeni in proiect, evaluand in
procedura de urgenta §i alte surse de pluralism, chiar neconventionale, maximul
acestora neputand fi derulat in teritoriu decat pe calea adevaratului liberalism , adica
prin Privatizarea Indeplinirii Misiei Culturale a Neamului Romanesc, care nu poate
macina cand i-ar veni Dambovita la moara, a§adar, ca mirobolant discurs tehnologic,
livresc §i mistico-religios, decat un fel de malai auriu divin simbolic, ce nu va mai
exploda niciodata, din recuno§tinta etema pentru individualizarea pedepsei, primite
pentru privilegiul de a te fi nascut Roman pe un meleag unde absurdul nu existd,
deoarece Totul abia trebuie facut sau e de indreptat, adesea de rezidit din temelii,
perpendicular pe acest univers tocmai acum inflationar.

* Despre valorificarea infrastructurii intelectuale private. Tocmai fiindca e la
noi atata de reconstituit sau de exprimat, se poate trece deja la implinirea Misiei
Culturale, nu ne mai putem permite nici o clipa de irosit.

Pentru ca, slobozindu-se fortele pietii, noi dispunem de infrastructura
intelectuala privata preliminara §i nu o prea folosim: tara s-a umplut de vile, de
pagode §i conace boiere§ti, unde se pot scrie pasteluri, epistole, eseuri, memorialistica,
istorii §i romane remarcabile, se pot giuca chiar piese de teatru ca la Weimar. Se
etaleaza cu mandrie salonul grandios hoUywoodian, unde s-ar putea face muzica de
camera in stil mare §i s-ar putea organiza expozitii de colectii de arta sau conferinte cu
internet.

Toate aceste imobile, de regula galbene cu tigla ro§ie §i fara un pom in curte,
inaltate in pripa de subingineri constructori dupa planul adesea fantezist imitand ceva
al proprietarului, mai niciodata de arhitecti profesioni§ti, trebuie acum salvate de alti
profesioni§ti, de autentici arti§ti plastici, pictori §i sculptori, care sa le corecteze
aducand un stil nou ce cu timpul va deveni definitoriu pentru Epoca Mooye - cum
merg trendurile, eel mai probabil stilul postromdnist al nelini§tilor mi§tocare ce te
cuprind cand a§tepti ambulanta sau vidanja globalizarii.

* Produca-se au ba Clivajele §i Fisiunea Monopolului Ideologic al Autoelitei,
fie§tecare cetatean care vrea sa contribuie individual la Privatizarea Indeplinirii Misiei
Culturale, scotand-o de sub monopolul grupului de prestigiu unic, astazi, in Galitia
Mare, cand misia noastra civilizatorie este realizata pe piscurile prosperitatii in case
galbene cu tigle ro§ii, garaj, termopan §i gresie, dar far-un pomulet pentru pitbuUul
Zdreanta.

Dupa munca, singur sau in sanul familiei, oricare Intelectual sau alta persoana
asimilata acestei categorii socio-profesionale, poate citi zilnic carti, ziare sau pagini
web, integral sau pe ghicite randomizat, comentandu-le pe blogul lui, in scopul
ierarhizarii valorilor in societatea noastra. Tot acolo el i§i poate expune oprobiului
public sau aprecierii care este opinia lui §i ce carti noi a mai scris, indiferent de bran§a
teoretica sau practica in care i§i desfa§oara activitatea.

Daca e muzician, el e liber a-§i introduce in prima auditie compozitiile, oricat
de experimentaliste sau minimaliste ar fi, nederanjand pe nimeni. Daca e deocamdata
coregraf, a§a cum unii critici sau filozofi pareau initial actori, hidrotehnicieni,
metalurgi§ti sau constructori, el ne poate delecta cu apoteoza dansului la care se
pricepe eel mai bine, cu bustul gol sa i se vada tatele erecte sau cu sutien formal. Daca
e artist vizual, nu se va atine a nu posta poze §i clipuri care, punandu-ne imaginatia la

339

contributie, vor convinge pe Filantropul Mizericordios, Profesorul §tiecarte §i chiar
Liceanul Neascultator ca avem de a face cu un talent dublat de un om serios, i proci.

§i astfel Individualizarea Indeplinirii Misiei Culturale a Neamului Romanesc in
spatiul danubiano-carpato-pontic mai degraba galitian decat levantin va fi cheia de
bolta a sfar§itului Tranzitiei bazate pe nechezoli de ambe spete, creandu-se premisele
economice §i antropologice reaparitiei in viata noastra publica §i politica a
Intelectualului veritabil.

340

19. Ceau^ism dupa ceau^ism

* Superbogatul prosopagnozic §i
pulimea. Pe langa deosebita
sensibilitate la lingu§iri §i placerea
demolarilor, ceea ce uluie§te la un
editorialist cu pixeli de pretentii
. . _ ^^^^^m l^b^^'^l^ ^^ Alergatorul de cursa lunga,

\ A-!' ^^ ^'^^^1 este absenta, poate ereditara de la

originea mic nomenclaturista, a bunului
simt elementar al proprietatii, in
conditiile in care trendurile spre
faraonizare sunt invariante de 7000 de
ani la homosap. Beneficiind de Revolutia Fututa prin interminabile burse, invitatii §i
sponsorizari in strainatate, unde s-a simtit bine, dl Mircea Cartarescu se intoarce in
megalo-satul Bucure§ti cu o mentalitate de cap§unar iberizat, care te saluta pe mobil
cu jBuenos dias, chicas! comportandu-se ca §i cum Prado, Museo Thyssen
Bornemisza, Valencia, Viena §i Amsterdamul ar fi crescut din contributii personale ,
ale lui §i ale familiei sale, se simte astfel un occidental superbogat §i de pe aceasta
baza , ca §i dl director Patapievici §i alti umblati, unii inca §i mai limpede pe banii
contribuabilului, se face ca ei nu te mai cunoa§te, da adica in prosopagnozie, ia la
mi§to §i la demitizare §i la autofecala toate cele romane§ti ca §i cum n-arfi ale sale §i
oricum se poate lipsi oricand de ele, de parca n-ai fi responsabil macar ca lansezi in
ora§ un catel negru sau o pisicuta alba, nu-ti pui intrebarea, nu te gande§ti ca amaratii
aia cu ce mai ramane ei Intelectualice§te dupa ce le-ai expropriat pana §i placerea
solitara/solidara a recitarilor din Eminescu?

* Imagini de^ucheate. Pentru un liberal, este uimitoare faraonic u§urinta cu care
doctrinarul Mircea Cartarescu expropriaza §i deporteaza. Ceau§ism dupa ceau§ism!
N-are respectul proprietatii nici cat robii tigani scapati in vremea haiduciei de pe
mo§iile BOR-lui. Imediat, dislocarea! Cemodan, maxi-taxi, vokzall Astfel, in
Postmodernismul - spre a face sa straluceasca orbitor poezia lunedista - Nichita
Stanescu, loan Alexandru, Marin Sorescu, Ana Blandiana, A.E. Baconsky, intreaga
acea generatie de tineri ideali§ti de dupa intaiul nostra postmodern cu con§tiinta
ecologista, Nicolae Labi§, este urcata in bou-vagon §i expediata in Romania Regala,
pe motiv ca dupa Woodstock (!), adica '69, nimeni in lume nu mai scria a§a! Asemeni
o patesc Goma, Preda, Radu Mare§, Paler, Breban, Norman Manea, D.R. Popescu,
Eugen Barbu §i alti mari prozatori, neexistand mila decat pentra targovi§teni, orbindu-
ne in schimb cu insipizii §i nerecititii desanti§ti coordonati de Crohmalniceanu.

Lui Adrian Paunescu i se confisca „generatia in blugi", cu salut cu tot, insa eel
mai rau o duce revolutionarul Dumitru Dinca, pomenindu-se cu Chir Auctorele printre
manifestantii din Plata Universitatii la corturi, convorbind despre incertitudine,
relativitate §i inflatia de universuri cu fizicianul Gradin Bogdan, colegul meu de la
Magurele, tocmai cand toti ace§ti pedestra§i se a§teptau sa-1 vada sus, deasupra
deasuprelor, in selectul balcon, in locul lui Marian Munteanu, sau macar seara, cand
i§i faceau publicitate vipurile, ceea ce abia acum ne apare §i noua ca o imposibilitate

341

logica §i strategica, detectabila atunci numai de §efii de promotie psihologi §i esteti ai
Imposibilei Lustratii: ar fi fost prea Kitsch sa ti se scandeze asta da golan!.

Nimeni insa n-ar fi anticipat atunci , ca genialul strateg literar Candidal Nobel
eel mai bine plasat, ca nu e bine sa ramana pentru viitorul tau brand imagini
de§ucheate, cu tine in balconul Proclamatiei de la Timi§oara, avand tu ca fundal o...
icoana din alea la care se inchina BOR chinuind §i copiii prin §coli ca pe vremea
voievozilor sau, §i mai gretoasa, mutra poetului ganditor Eminescu plutind fractalic la
doua capete intr-un sos geologic.

* Canonul cartarescian. „Ii privesc, intre coapse, «fluturele cu aripi lipite
somnoros» §i §tiu ca e, cu adevarat, eel mai frumos lucru pe care l-a§ putea vedea §i
atinge vreodata".

Implementa-mi-a§! Asta e o minciuna sfruntata, structural echivalenta cu cele
scrise de scriitorii bucure§teni despre Carmaci §i Chimista in luna ianuarie, ca
intrupand idealul Romanesc de frumusete de ambe sexe.

Mai ales ca vine de la un nihilist, care in recitativul din Levantul declara,
asumandu-§i o umilitoare conditie de epigon Eminescian: „Nimic, nimic nu exista."

Dar macar, pentru ca Frumusetea de-aia o tii pe genunchi §i o injuri, ca te
orbe§te, avem explicatie la ce relateaza tot Mircea, inlantuind polimeric, ca fluturele
orbitor, Tovara§a §i-l acoperea cu geanta, intra protectia ca de sudura autogena a
tutulor oamenilor muncii impotriva esplotarii omului de catre om in postistorie.

* A-ti da foe la valiza. Se zicea nu despre arderea cametului de pahrtid, scos in
4 milioane de exemplare, ci despre fluturele somnoros §i femeia pompierului,
surprinsa cu altul §i incendiata la dansa-ntr-insa, ca girafa Dali-Rosenthal:

- Se duse aproape toata cutia pana ce un chibrit mai norocos reu§i sa aprinda
aripile fluturelui purpuriu, care-§i lua deodata zborul din mainile cu degete arse §i,
luminand pana la alb, pana la insuportabil bucataria, se prefacu in cateva clipe in foi
de scrum, ve§tejite, trosnind §i sucindu-se inca pe podea ca o vietate in agonie. (03,
294)

* Traseul caselor memoriale. Orice ar zice critica psihanalitica despre
apucaturile ceau^iiste ale Fluturelui postmodernismului romanesc de a-§i face in
finalul 03 confectionate ca din aur stralucitor cum al lui Tutankhamon toate virtualele
case memoriale, unde a locuit cu familia lui de mic nomenclaturist cinstit, §i de a se
autoinstala fictional, chiar inaintea cleptocratiei parlamentare, cu texistenta in Casa
Poporului, vorba ceea „inchizand ermetic-adiabatic romanul", dar §i de a-§i cosmetiza
prin discursul autopromotional un curriculum vitae de revolutionar disident persecutat
pana §i psihiatric, - ca praxiologi - nu putem sa negam marele merit al lui Mircea de a
fi largit compozitia sociala a publicului tintit piramidal de Humanitas: pe publicul
cultivat, adica liberalo-taranist Regal, uite ca prin Orbitor §i prin De ce iubim femeile,
eel mai bine vandut autor roman a reu§it consensul de a altoi mladita publicului
fesenist, care se recunoa§te cu puternice emotii in drama itebistului gazetar agricol
supradotat Costel, Vater des Ich-Erzdhlers, care a crezut cu sinceritate in bolgevism ,
cum aproape peste 4 milioane de romani, dar la elicopterizarea principalului vinovat,
Ceau§escu, §i-a ars carnetul de partid intr-unul din cele mai mi§catoare pasaje de
cainta din intreaga noastra literatura postbelica.

* Intelectuali care au rezistat prin cultura. La sfar§itul ceau§ismului, starea de
indobitocire ce transpare din 03 cum c-ar fi trebuit sa se citeasca pe fetele tuturor

342

oamenilor este contrazisa flagrant de cate o fotografie semnificativa, unde observam
carti de apartament de bloc, nu putine, §i pesemne nici toate, aici predominant ale
Editurii Meridiane, o editura nobila, profilata pe Luminarea Poporului prin prezentari
ieftine §i bune, de initiere §i avansare in artele plastice. Nici o cenzura nu impiedica pe
intelectual, pe muncitor §i pe taran sa se apuce el insu§i de a picta ascultand muzica
simfonica la radio sau cumparandu-§i discuri de picup, mult mai putin costisitoare §i
nocive decat bauturile alcoolice, romane§ti, albaneze sau cubaneze - indeosebi
vinilurile de import din tarile aceluia§i Lagar, in care virtuozii puteau spera, asemeni
sportivilor, un nivel de trai mai bun §i tumee in lumea libera, fiind §i azi de valoare.

* Cei §apte magnifici, inclusiv faptura fericita
care radiografiaza din perspectiva senina a unui
Dumnezeu nu prea indepartat, convorbeau ca oameni
liberi, in orice caz de o demnitate sau eleganta ce
deziluzioneaza putin orizontul de a§teptare al generoasei
Suelin, care nu poate ghici natura ajutoarelor de second
hand ce i s-ar putea solicita din Galia noastra de Rasarit.
Ei aveau ceea ce nu se poate exporta: motivatia de a citi,
de a face muzica sau arte vizuale, de a merge la teatru
sau la filme de cinemateca, religiozitatea de a te bucura
de un peisaj §i de a rade sanatos de limita comica a
adiacentilor sau a trecatorilor zilei.

Presiunea totalitara obliga, a§adar, Intelectualul la
a-§i schimba viata in functie de Meridianele unui ideal, il incita la inventivitate
praxiologica §i la geniu de §apte ori obligat.

De aici insa pana la a §oca Parisul cu declaratii ultrapostmoderniste cum ca
totalitarismul bol§evic ar fi suportabil intelectualice§te daca gtii sa te descurci cu
opera, e cale lunga, explicabila doar cu trimitere la originea nomenclaturista cu ochi
de fecioara §i la orientarea politica criptofesenista a corect orientatului autor.

* Diagnoza §iprognoza. Dar semnificatia genocidului apocaliptic care curata pe
toti bucure§tenii in 03 nu este diagnoza ca ei n-au facut umbra pamantului decat
pentru a se vorbi de municipiul lor in megacartea Orbitor, ci prognoza ca, vai,
Capitala nu prea mai este apta pentru poezie, pentru filozofare, pentru critica
constructiva, §i atunci dansa va ajunge pe nesimtite doar un oarecare centru
financiaro-bancar al Levantului §i atata tot, pe cand Misia Culturala a noii euroregiuni
din nordul Greciei va inflori mai degraba-n conurbatia Giurgiu-Russe de pe Nilul
nostru, capitala culturala europeana permanenta ce va avea ca simbol heraldic un cub
de gheata cu un fluture camos in el.

* Poporul Carta pupincurindu-l pe Autor! De ce ne framanta subtila pledoarie
pentru ceau§ism cum ca scrisa lui Mircea e perfect omogena, adica nu s-a procopsit
prin Revolutia Fututa? (Ceea ce, riguros complet gandind, o face de kkt pe aceasta
chiar dupa macularea-n ceceu!)

Abia cu 03 ne lamurim, comparand cu modestia Voronetului cucernic. Este
cartea unei grandomanii sprijinite pe hiperbolizarea Casei Poporului §i pe convocarea
la evenimentul editorial al terminarii epopeii metatextual-parodice Orbitor a tutulor
bucure§tenilor - peste doua milioane, implementa-mi-a§! - mantuindu-i de tot. Este
superproductia unui autism superior mustind de subiectivitate de-ai zice ca, trecand
printr-o rafinare depolimerizanta in trepte de stari bardo marxiste, dialectice, a scris-o

343

sufletul lui Ceau^escu insu^i, reinstalat intr-un Cartarescu gazda, intre osul sfenoid §i
jiltul Muladhara al mumiei, extratere§trii operandu-1 in pustietatile paduroase de la
Schloss Solitude!

De aici poate §i senzatia de derapaj al creionului pe hartie, dincolo de persoana
autorului sau, in urma parodiei tipic postmoderniste de proces de la Targovi§te,
banuiala locuirii lui de o alta, balbaita, instanta. Evident fiind in aceasta ipoteza §i
raspunsul ca de la Audiovizual la interogatia: „Cuvintele acestei carti se vad §i se aud,
dar cititorul onest i§i pune intrebarea: oare de unde vin?"

* Sarcina razbunarii. Amintind de ceea ce a facut obscurul Tacit din imaginea
orbitorului Neron, lata cu ce li ameninta romanticul Chateaubriand pe aide Napoleon:

- Atunci cand tacerea abjectiei n-o sparge decat lantul sclavului §i §oapta
delatorului; cand toti tremura dinaintea tiranului §i este la fel de periculos a alerga
dupa favoruri sau a merita dizgratia, istoricul pare a primi de la popor sarcina
razbunarii .

Dar Poporul Roman are mult bun simt §i ro§e§te, nu vede mare razbunare in a o
ridiculiza in 03 pe tovara§a academician doctor inginer Elena Ceau§escu ca i§i pazea
pizda cu po§eta de deochiul rauvoitoarelor invidioase pe pozitia ei. In primul rand,
pentru ca in oligopedagogia noastra nu a avut cine sa o educe pe savanta cum se
poarta o po§eta la o ceremonie Nobel; in al doilea rand, pentru ca aceste observatii
critice trebuia facute atunci, fie §i in sertar sau in samizdat; iar in al treilea rand, acest
personaj istoric §i-a luat pedeapsa cu asupra de masura, in sensul ca nimeni n-a
anticipat ce se va alege in capitalism, la un colt de cotitura, de cercetarea Romaneasca
§i nici ca Autoelita i§i va asigura monopolul premiilor cu adevarat importante prin
strategia dezinteresului pentru occidentalizarea Infrastructure Intelectuale.

* Privatizarea in Casa Poporului. Cand la 26 iunie 1940 marele §i cultul Rege
Carol al Il-lea nu a declan^at Razboiul Sfant la abjecta provocare bol§evica ce tintea
o granita pe Milcov, el s-a purtat ca un foarte bun Roman, deoarece abia peste un an s-
a putut da ru§ilor o replica observabila orbitor de orice intelectual cinstit §i fara piele
de iepure in spinare, intinsa pana la Stalingrad §i la Baku, ecoul acesteia fiind
respectul impus tuturor vra§ma§ilor no§tri, restituirea grabnica a Ardealului in 1945 -
concesie nemaivazuta pentru o tara invinsa! - §i, mult dupa, ezitarea transnistrenilor
in 1992 sau 1997 de a forta refacerea Moldovei in granitele ei de la 1504, altminteri
u,^or de justificat prin instabilitatea Romaniei Mari la pretul eel mic al Intelectualului
Roman de influenta.

Pozitia incon§tient antiromaneasca a dlui Patapievici ca „n-am meritat sa avem
o Romanic Mare §i atunci ne-am automutilat cu supu§enie" (Politice, 1996, p. 55) este
o pseudouitare a contextului strategic: infruntand proste§te, cum §1 eram provocati,
de unii singuri, Wehrmachtul §i Krasnaia Armia infratite deja in Polonia, pierdeam pe
vecie Moldova pana la Carpati §i intreaga Transilvanie, poate §i intreg Litoralul!

Nimeni nu ni le-ar fi redat vreodata, nimeni nu ne-ar fi ascultat ruga pentru
realipirea la patria-mama (Mutterland): This is how the formula invoked by Hitler was
reached: "The Reich as a state (namely mother country -a.n.) must include all
Germans". And there he had in view, in the first place, the German minority groups
spread in different countries of Europe. Obviously, this was "dynamite" for European
security during the interwar period.

De aceea, tocmai pentru ca majoritatea Romanilor nu sunt la§i, ci chibzuiti,
intarzierea se plate§te §i ea. Faptul ca scriitorul Cartarescu s-a luat de Iliescu §i de
Ceau§escu prea tdrziu, adica dupa epuizarea mandatelor, nu ramane fara consecinte.

344

Astfel, pe masura ce 03 avanseaza spre ultima fila, unde scrie Redactor Lidia
Bodea, devine din ce in ce mai clar ca intoarcerea „in illo tempore", la arhetipurile
primordiale, a textului, insetat de o circularitate infinita, nu se va face!

Dimpotriva, asistam la o adevarata rebeliune a trilogiei Orbitor impotriva
propriului autor, care nu ii mai poate stapani toate semnificatiile.

Finalul se produce la Casa Poporului, ca un somnambulic omagiu catre
Ceau^escu, iar Creatorul capata trasaturile zambitoare ale unui inginer, ca dl Ion
Iliescu, extras de Revolutie din multime, nu ca s-o futa in ordinea de pe lista, adica
ultimul, cu voia Dvs, ci ca sa se slujeasca de evenimente pentru a se privatiza fie §i
imaginar in ravnita mega-Casa!

* Furtul miturilor, allele decdt eel Eminescian. Extraordinarele calitati §i
innoiri TO impun unele restructurari teoretice minimo-morale in ce prive§te
autoreferentialitatea unui text, inteleasa ca proprietatea enunturilor sale de a se referi
doar la realitatea proprie nu §i la cea de fapt, cu consecinte juridice. De exemplu: imi
permit eu a ponegri, spre satisfactia du§manilor de sa ma plateasca lautare§te, istoria
Neamului Romanesc, dincolo de perdeaua strategiilor narative? Pot, la polul opus, sa-
mi confectionez, invatand de la chimista aia care-§i acoperea, cum zic eu, cu geanta
pizda, o biografie de opozant activ la totalitarism §1 de erou al Revolutiei in
realitatea textuala, pe care cititorul euroatlantic §i tineretul ne§tiutor sa le ia de bune §i
sa le faca functionale in folosul imaginii mele publicitare §i al Autoelitei, contribuind
la doborarea oricarui record in ce prive§te vanzarile, fiind vandut ca brand de mai
disident decdt Paul Goma §i Vasile Paraschiv §i mai revolutionar la Baricada decdt
Dan losif^i Dumitru Dinca?

* Biblioteci parohiale. Sta ca o barna cu spini in ochii unora constatarea ca in
Epocile Dej §i Cea nu s-a prabu§it §i nici nu s-a alterat Cultul Ortodox, pe cand
Literatura s-a sovietizat, s-a kimirsenit pana la orgasm anal, ba a probat chiar
autoamericanizarea postindustriala in plina Noua Revolutie Agrara sustinuta de scribii
itebi§ti nobili polono-evrei.

De aceea, in Epoca Mooye, Biserica Nationala a renascut cu putere, capatand
increderea populatiei §i inaltand mil de noi laca§uri, ceea ce nu se poate spune egal la
fel §i despre institutia Literaturii, care §i-a rarit simtitor cititorii, a inmormantat odata
cu mitul Eminescian Poezia, §i, in multe nu numai ora§e ci chiar municipii uneori
capitala de judet, §i-a pierdut pana §i librariile!

Caci traductiile nu fac o literatura §i nici papetariile de consumable o librarie!

BOR, in schimb, a experimentat solutii care prin implementare la scara
nationala ar putea salva sufletele noastre printr-o noua generatie de tineret idealist,
care ar mai citi in bibliotecile parohiale conectate la fondul digitizat al Catedralei
Mantuirii Neamului, §i a carui venire se apropie vertiginos §i implacabil ca Marele
Cutremur Catastrofal anticipat statistic

De exemplu, la Biserica Vissarion, de langa ASE, adica Plata Romana din
Capitala, oricine poate vedea cu ochii lui ce ar fi aceea o biblioteca parohiala, cu mil
de volume §i orar afi§at, precum §i activitati de propovaduirea folositoarei zabave.

* Pe principiul biblioterapeutic. Exigenta BOR ca slava bisericii noi sta in ce
mai biblioteca parohiala $i-au format pentru poporeni ostenitorii ei , ca anexa la
locuinta model a slujitorilor Altarului §i Neamului, este salutara, existand garantia ca
aici Literatura nu va fi achizitionata §i stocata pe mode, pe ga§ti, pe premii sau pe

345

adaosul publicitar, ci doar pe principiul biblioterapeutic, adica selectandu-se numai
cartea buna §i tamaduitoare pentru ranele sufletului modem §i postmodern ca§tigator.

Sa nu subestimam §i avantajul ca se pot valorifica pe aceasta binecuvantata cale
pana §i fondurile de carte rara ce au acumulat §i dosit, ca rozatoarele, anumite cadre
didactice §i, dupa pensionare §i imediatul deces, nu le mai are cine citi, deoarece in
aceasta bran§a copiii nu vor a mo§teni meseria parintilor, ca la judecatori, dezvoltatori
imobiliari sau bancheri.

Combinate sinergic, actiunea clerului §i deschiderea §colii spre comunitate,
practicate euroatlantic de catre Partidul Cadrelor Didactice punand la dispozitia
tuturor celor interesati, copii sau adulti, toate resursele instructiv-educative, nu pot
conduce decat la aparitia unui nou tineret idealist, care ar citi, un tineret de valoarea
celui care, de§i reprimat la Revolutie §i la Mineriada, ajungand in cimitire sau risipit
prin neagra strainatate, a angajat Romania pe drumul prosperitatii de azi §i al
perspectivelor indeplinirii maine a Misiei ei Culturale §i Civilizatorii in lume.

* Dupa poporul statuilor, poporul Cartii proslavindu-gi autorul ca pe un
Ceaugescu care chiar merita osanale.

Toti bucure§tenii vor pieri, vor fi uitati. Nu vor supravietui decat Cartarescu §i
familia sa §i cunoscutii pe care i-a imbarcat pe corabia sa, pe giganticul petrolier
ORBITOR. Pana §i cele mai mi§to metropole, infulecate din bursa-n bursa, se vor
narui sub unda de §oc nascuta din explozia apocaliptica a textului, a Manuscrisului.

Fictiune, fictiune, dar prea de tot!

- Mai genocid ca eel condamnat la Targovi§te! nu vrea deloc sa se mantuiasca
profa Coca Dospinoiu, adusa duminica la §coala in caz ca vin anumiti parinti cu
contestatii la testele nationale, dupa cum in Ajun e chemata la judet, lasand porcul
netopit, dandu-se supradiplome la elevii performanti din punct de vedere olimpic, sa
nu mai piece la schi ca puii privatizatilor.

* Inteligenta intelectualului, daca a invatat el ceva din cartea vietii, se vede in
calitatea alegerii Stapanului.

* In acest sens, praxiologic este de neinteles de ce Mircea §i-a luat, cum deduci
de pe web, din ce a economisit dintr-o bursa, desigur nu din ridicolul venit adus de
cartile vandute, un mic apartament langa Ci§migiu, cand cu aceia§i bani ar fi putut sta
lini§tit fie in preajma Casei Poporului a§teptand in reiterata rugaciune Apocalipsul, fie
la Curte, nu in zgomotoasa Pipera ci in spatiul patriarhal de la Chiajna, langa
hacienda vreunui chirurg sau mare publicist sportiv, comuna celebra prin gemenii ei
§i prin semnificativa comunitate bulgara, cu deschidere spre cultura, nefiind fantezie a
avea pe malul Lacului Morii, cu vedere spre Insula §i spre Casa Scanteii §i a Presei
Libere o statuie in stil Eminescian, poate langa a altui mustacios al realismului magic,
geamanul Gabriel Jose de la Concordia Garcia Marquez, pe promontoriul cu ponton
de langa sala de sport a Grupului §colar „Doamna Chiajna", ai carui elevi §i copii ar
veni de fiecare 1 iunie cu flori, insotiti de frumoasele lor cadre didactice, reintemeind
astfel ritualul omagierii scriitorului Roman de catre societate, dupa asasinarea Mitului
Eminescian.

* De ce 150 mil exemplare pentru De ce iubim femeilel (Cartea care tine loc din
2003 de Eminescu Generatiei Pupici!)

De unde atata interes de anvergura ceau§ista pentru interogatia filozofica §i
teologica intr-o Capitala cam superficiala soteriologic datorita tranzitiei? Electoral,

346

atata populatie e aproape un sector intreg! Singura ipoteza care nu violeaza legile de
conservare este ca publicului cultivat i s-a adaugat publicul fesenist, cu
nomenclaturi§ti §i securi§ti cu tot! (Cel Regal s-a tot curatat pana la 1 1 decembrie
1999, fara ca tinerii Intelectuali de la Litere sa se inscrie la tarani§ti sau liberali
salvand rotativa.)

- Poate §i publicul manelar a mai cumparat unele exemplare, zice Coca
Dospinoiu, care s-a delimitat de Humanitas dupa ce a inteles de la Mircea Mihaie§ ca
in Boierii Mintii un oier american sustine ca ni§te grupuri de mafioti au pus mana pe
putere, pe piata, §i promoveaza nonvalori pe banii contribuabilului.

Dar un asemenea joe sociologic nu s-ar fi putut initializa in Dacia Felix §i intr-o
Capitala atee, cu bisericile ascunse dupa blocuri, fara a fi fost avizat... octogonal, fara
a se rasplati de pe Ceahlau ideologia Imposibilei Lustratii, lansate la 8 ianuarie acelagi
an 2003 , sub ultimul mandat anti-Vadim al Scapatorului Intelectualilor, dl Ion Iliescu,
anul consensului final, orbitor, toti „§efii de promotie" achiezand la integrarea
euroatlantica §i la corolarul ei eel mai placut: sa iubim toate femeile!

* Faptul ca Fluturele amiral al postromanismului nu 1-a pupincurit cu limba pe
faraonul Ceau§escu nu ne spune prea mare lucru, obiecteaza odio§ii national-
comuni§ti, care nu pot concilia succesul inca de pe atunci al talentatului scriitor cu
pozitia de azi de soare orbitor pe cerul intregii Literaturi Romane postbelice,
deducand ca n-a fost el Mirci§or un Paunescu, dar ar fi putut sa fie!

Cum? Pai... E optzecist, §i ce om inteligent ar mai fi mizat in acei ani
gorbaciovi§ti de dupa Solidaritatea, Soljenitin, Reagan §i Papa loan Paul al Il-lea, pe
Ceau§e§tii muribunzi?

Mai ales ca piata de carte a Omagiilor era de mult saturata §i ca§tigurile se
diminuau prin a§a inflatie, incat nici nu se mai merita gestul!

De-aia n-a facut-o, ca genetic capabil de indrazneli profitabile era! §i asta
pentru ca daca pui un simplu semn minus in fata a ceea ce facea Paunescu
Ceau§e§tilor, obtii tot ceva imoral. De aceea, un bun Roman, insetand dupa Romania
Regala Mare, nu vede deosebire intre a-1 pupincuri pe vojdul bol§evic §i a-i denigra cu
aceea§i fervoare pe unioni§tii Eminescu, §tefan eel Mare §i Mihai Viteazul, in folosul
aceleia§i supraputeri transnistrene de la Rasarit, care abia dupa secole de glasnost se
va vedea cine i-au fost agenti dintre scriitorii lumii §i cine nu!

* Despre deportari §i demolari. Se poate mult invata despre afirmarea
superioritatii brandului propriu din Postmodernismul romdnesc, amplu discurs
autopromotional care este ca stingerea luminii la circ sa se vada jonglerul, ca in
celebrul pasaj despre poezia fortata:

- Explozia metaforica §i lirica a generatiei '60 a aparut criticilor vremii drept
un miracol, dar ea nu era decdt un pandant al „miracolului romdnesc" al industria-
Uzdrii fortate. Dacd acei critici ar fi aruncat o privire dincolo de ograda lor, ar fi
vazut ca nimeni in lume nu mai scria o poezie filozofico-metaforica inca de la
sfdr§itul razboiului. Mult-laudata reinnodare cu adevarata poezie romdneasca a
generatiei '60 a fost de fapt o intoarcere la poezia modernista interbelica, de mult
depa^ita in lume.

Daca Orbitor sfar§e§te ceau§ist-apocaliptic, aici, in Postmodernismul romdnesc,
avem Facerea optzecist-stalinista, de la colaborationigtii cu ocupantul sovietic
nemaiingropandu-se la demolari generatiile anterioare , §i totul sub pretextul unui
sincronism obligatoriu, evident imposibil pentru Kampuchia, Romania celui de-al 13-
lea Ceau§escu §i Coreea de Nord, true folosit §i de Ion Bogdan Lefter pentru a-1

347

deporta pe Eminescu un secol in urma sub invinuirea ca n-a scris ca Baudelaire §i
Rimbaud, cand noi abia de sloboziseram rromii din sclavia BOR!

* Originea nomenclaturista. Cadri§tii nu gre§eau prea mult in interesul suprem
Stalinist, cu trimiterile lor dupe referinte la orijinea clientului reactionar aflat in lucru.
A§a cum un pui de legionar prive§te cu durere la fruntariile patriei sale sfa§iate de
megie§i, a§a §i odrasla bol§evicului fanatic, care a crezut in mulgatoarele stahanoviste
§i in noua revolutie agrara inventeaza instantaneu acel „cum se interpreteaza", care a
permis Scanteii lui Brucan, nimicirea clasei Intelectuale a Romaniei Regale. Nimeni
pana la Mircea Cartarescu, in teza de doctorat cu profesorul Paul Cornea, n-a explicat
pe Ana Blandiana, Nichita Stanescu, loan Alexandru, Marin Sorescu §i pe ceilalti
postlabi§ieni uria§i lirici, prin raportul marxist-leninist-stalinist dintre baza
economica, industrializarea, cu pivotul ei industria constructoare de ma§ini de razboi
§i mutatiile ideologice din suprastructura:

- Explozia metaforica §i lirica a generatiei '60 a aparut criticilor vremii drept
un miracol, dar ea nu era decdt un pandant al „miracolului romdnesc" al industria-
Uzarii fortate.

Nimeni nu a§tepta un salt mortal direct la opozitia deschisa, de la tinerii §i
inspiratii scriitori postlabi§ieni §i neoEminescieni, sufletul acelor ani tanjea dupa
resurectia lirismului.

§i ea a venit, receptata tocmai ca opozitie la fiarele industrializarii fortate.

Pe cand de la optzeci§ti - expresia literara a politicii ceau§iste de autodotare
prin pasti^are fie §i mi§tocara a produselor occidentale -, dimpotriva, orologiul
gorbaciovist batea sa reluam mi§carea Goma, pe care a §i incercat-o Viorel Padina.
Dar colegii lui au preferat ba§calia quasimanelista §i rezistenta prin cultura, tocmai
datorita originii nomenclaturiste a nomenclature nomenclaturismului lunedist-
desantist, boustrophedon catoptromant crepuscular ce pritoce§te-n scolopendra pana la
ajustare viata noastra spirituals, prevestind §i chiar antedisculpand Epoca de Aur de
dupa Marele Cutremur Catastrofal.

* Exercitiu de marketizare. In strategia pe innobelare, sa se studieze
oportunitatea de a se augmenta popularitatea globala a Canditatului nostra Nobel eel
mai bine plasat, prin evaluarea repercursiunilor ce le-ar avea daca am merge pe
conjectura cu modificarea denumirii ICR , dupa modelul goethean §i al Institutului
Cervantes, daca achiezeaza §i dl Patapievici, in „Institutul Cartarescu Romania",
pastrand sigla.

* Trendurile incruci^ate in X. Decalajul moral dintre basescianul Cartarescu §i
ceau§istul Paunescu se diminueaza vazand cu ochii datorita trendurilor incraci§ate in
X, avansul Lepidopterei postromanismului mai stand agatat doar in scriitura
alambicata filologic, cum e §vepsul superior socatei.

Pe diagonala ascendenta a X-ului, Adrian Paunescu trebuie laudat deoarece a
avut §i inainte de Revolutie multe initiative pozitive, iar dupa, inca §i mai numeroase,
printre care grija de Basarabia cea cu care Autoelita nu prea vrea sa ne tinem de
neamuri §i, desigur, efortul de a reabilita mitul Eminescian.

Pe diagonala descendenta, Cartarescu s-a pi§at (folosim o notiune innobilata de
Horia-Roman, dar ar fi putut s-o innobileze, tot cu origini nordice, dar polono-
evreie§ti, §i imaginarul tata gazetar agrarian Costel Goanga), adica a luat la urina
miturile unioniste, Eminescu, §tefan eel Mare §i Mihai Viteazul, aratand pe alocuri
dispret §i pentru basarabenii sau moldovenii in§i§i - pitici, peltici §i degraba varsatori

348

de sange nevinovat -, ceea ce se mai justifica, intreaga Autoelita fiind con§tienta ca
multa vreme nu va avea peste Prut o piata de carte cu cifra de afaceri consistenta.

A-1 lauda insa pe Mircea ca a trecut prin Revolutia Impu§cata ca maidanezul
prin piscina surdului, fara a-§i modifica literatura cu nimic, scriind §i-acum ca inainte ,
este insa, dac-ai fost macar o data la Drept, sa-ti plate§ti la subsol cdminul sau
cantina, §i ai nimerit pe la Cercul de Logica eel indrumat de Gustav Niels Offenberger
§i de alt Mircea, basarabeanul Mircea Constantinescu, de la Catedra de Logica, un fel
de judecata de valoare exprimand involuntar ilogic un Apel catre nostalgici §i
neinformati sa se incline la libertatea de sub marxismul tarziu, ceaugist, din RSR .

* Mozolul, capacitatea de inventie epica. Este mult morometianism in „lauda"
Liiceanului, care n-a ezitat sa-1 probozeasca nici pe directorul ICR, Patapievici, cand
i-a gre§it in chestiunea blocarii angajarii la CNSAS a dlor Dinescu §i Ple§u, fo§ti
membri PCR, postmodern §i post-socratic, cam contrar legii momentului, care voia
nedalmatieni la arhive.

Alarmarea publicului cultivat ca Mircea Cartarescu scrie dupa Revo ca §i
inainte de Revo te face sa recite§ti.

Pe de o parte, constati cu stupoare mozolul, ca in 30 critica bolgevismului gi in
particular a securitatii nu depa§e§te cu un fir de par ro§u cli§eele folosite cu voie de la
politic in anii dezghetului ceau§ist cand Popescu-Dumnezeu a permis §i chiar a
recomandat lui Buzura critica cu floricele de nu-ma-uita a obsedantului deceniu dejist!

Ci cuplul primordial din finalul fluviuromanului Der Mann ohne Eigenschaften
al exilatului in Elvetia Robert Musil, Osiris-Isis, adica lonel-Estera, este caricaturizat
burlesc §i popular in Proiectul Orbitor pana devin deplin simpatici §i inofensivi: el un
travestit in consiliera prezidentiala, ea o supercurva mediatizabila meteo tv, cea mai
simpatica §i mai priceputa din literatura noastra de calibru greu, pentru publicul fin
cultivat, ro§cata nimfomana marxista muzicala sugerand promisiunea unui regal,
precum in cazul Voievodului Culturii Carol al Il-lea, bazat pe fortarea barierei
himenal-masochiste dintre real §i paradisurile halucinatorii sau onirice, suprema ei
calitate fiind insa mozolul, capacitatea de inventie epica, adesea superioara lui
Mircea insu§i.

Pe de alta parte, la o privire de psihanalist oftalmolog, ramai siderat perplex de
transferal de apucaturi ceau§iste pe care geniul simulant al lui Cartarescu il realizeaza
cu fidelitate spre Epoca Mooye, cum am aratat mai sus.

* Exercitiu de comunicare. Sa se aleaga randomizat un filantrop generos din
Top 400 §i sa i se solicite sponsorizare pentra o cercetare de confirmare sau nu a tezei
colaboratorului BBC §i FE, profesorul de sociologia comunicatiilor Sorin Adam
Matei, de la Purdue University, Indiana, USA, expusa intr-o carte pe care n-a citit-o
autoral pamfletului anti-DRO Oierii Mintii, de§i merita un Apel catre lichelele
destarate, din moment ce agita cum ca in cultura Epocii Mooye comunicarea mai lasa
la noi de dorit, fiind obturata de „gruparile de prestigiu", care nu au putut aplica
impotriva unui ne-neica-nimeni, bine verificat antinoichist, complotul tacerii de uz
intern.

Scenariul Monografiei Autoelitei, posibil bestseller Humanitas sau Polirom
sau macar Apostrof pe masura ce ne descentralizeaza fotbalul clujean, va trebui sa
cuprinda mai intai o investigatie, prin mijloace specifice, in stracturile antropologice
de rudenie sau simpatie dintre diferitele sau clonatele personaje cu putere de decizie
culturala (institutii, jurii, periodice, traduceri, emisiuni tv, reprezentari RO in WO,
publicitate), cine a cui nevasta sau amant(a) este, in ce chip sunt prieteniile, seductiile

349

§i imperecherile, care interesele teritoriale §i economice, inclusiv cu capital strain, de
piata (cine ce ca§tiga unde ai halucinatia ca se pierde ceva), ce lucrari/lucraturi s-au
elaborat impreuna, care or fi complicitatile cu cleptocratia §i cu ingerii pazitori, care
omagiile catre Stapanul eel Nou, adesea cooperant cu Cel Vechi, care Viitorul,
precum §i cine a laudat sau premiat sau promovat reciproc pe cine §i de ce.

Mai apoi, cercetatorii trebuie sa propuna unei comisii senatoriale ad-hoc, cu
insistenta domnilor Vadim, Funar, Ungheanu §i Paunescu, in numele implinirii Misiei
Culturale a Neamului Romanesc ca minoritate cu obligatii majoritare, un plan de
masuri reglatorii ca din banii contribuabilului sa nu se mai sponsorizeze evenimente,
deplasari §i cu deosebire publicatii, eventual periodice, in care sa se privatizeze
grupari de prestigiu, ca sa se citeasca §i preamareasca ceau§ist ei indeei, ca in secolul
al XVIII-lea al Rapirii Fecioarelor, boierii de origine cumana, reducand astfel ei
tirajele noastre la fapturi ale neantului §i chiar mai mult decat atat, izgonind de la
lectura tocmai chiaburimea mintii, clasa de mijloc liberala a lui Tocqueville, tineretul
idealist, in principal Partidul Cadrelor Didactice, din care se recruteaza §i mi§carea de
amatori a veleitarilor mai ambitio§i.

Deconstructia valorilor romane§ti cu buldozerul sa se faca numai din
sponsorizari particulare.

* Demolarile. Avem limpede aplicat cli§eul demolarilor. cartea despre
Postmodernism este genocid curat! Nu supravietuiesc decat lunedi§tii §i desanti§tii.

Cat despre Asasinarea Mitului Eminescian, e o capodopera operativa. Acest mit
nu va mai functiona niciodata : anul 2007 a §i debutat nu numai cu §tiri vesele de la
Castel ci §i cu reproducerea murdara intr-un cotidian cu senatori proprii a
insemnarilor licentioase din maculatoarele Poetului National §i constati retrospectiv ca
pana §i publicarea dupa 1998 a corespondentei cu Veronica nu a fast un pios act de
restituire arhivistica, ci parca un calculat nou prilej de a dezlantui, de pilda prin
parintele lui Pizdet, hohotele de ras ale fericitilor Mooye Age vizavi de dramoleta
vietii poetului non-compromisului cu nu §tiu ce §efi de promotie sau cu marii
cleptocrati, iar visata de catre Noica deschidere a manuscriselor nu a ocazionat decat
incriminarea academicianului Eugen Simion, de catre un colaborator din sfera ICR,
pentru a fi risipit banii contribuabilului pe farafastacuri, cand puteau fi alocati in scop
umanitar, cum ar fi de pilda a reitera dezrobirea tiganilor.

* §i inca §i mai limpede functioneaza, post Revo §i dupa descrierea momentului
Revo, cultul personalitatii: nici videoclipurile promoterilor americani, disperate,
finale, cu un Michael Jackson in apoteoza, nu se compara cu imnul romanesc pe care
§i-l auto-inalta Mircea Cartarescu la capatul expulziei in 13 luni a cartii 03 la Castel,
ca decor inchiriindu-se o Casa a Poporului de 10-100 ori mai spatioasa, cu atlanti noi
sub cupola noua, §i convocandu-se narativ la mitingul evenimentului editorial toata
populatia Capitaliei, ca sa asiste la kitschul surprize-surprize cu intregirea familiei
scriitorului, sa multumeasca Divinitatii ca a incheiat Fluturele amiral al
postromanismului TO §i sa aplaude temenelele pupincuriste adresate Autorului de
catre Poporul Cartii, ceea ce ramane de vazut acum, fiind modul cum va fi ingurgitata
megalomania asta textualista, ce numai apocalipsa nu e, publicul nelevantin, satul §i
demn, atunci cand ICR Patapievici va ajunge cu traducerea la acest volum 3 in
Occident, care unde nu se etaleaza nici macar bogatia intr-o tara normala ca Elvetia,
contrar la cum la noi cu pagodele rromilor umblati §i cultivati stralucind printre
bordeie ca un canin de aur pe un fundal de vipla.

350

* Banii se iau nu de la tarani§tii lui Coposu, ci de unde sunt. Scriitorul §ade cu
mama lui antiEminesciana conversandu-se despre drama traita de toti activi§tii,
tortionarii, turnatorii §i pupincuri§tii Lagarului pacii §i socialismului: „Vorbim despre
tata, despre cat de dezamagit e el, el care crezuse... Despre ce s-a ales din visul naiv al
tineretii lui, despre ce-au facut din el."

E aici o intorsatura de argument pentru care trebuie sa votam: o inghitim sau
nu? Daca admitem axioma c-au existat bol§evici care au crezut 30-40 de ani in
marxism, §i nici macar n-au vazut in el doar un mod de a o duce mai bine decat
pulimea , insistandu-se fictional pe mizeria necreditabila in care s-ar fi trait langa
Dinamo, cu Volga de gazetar agricol la scara, atunci tot ce cuprinde infernal
Memorialul Durerii e o neglijabila moralice§te jertfa de oameni care nu numai ca
merita sa fi fost incercata de cei ce CREDEAU in marxism, dar crima trebuie reiterata
ori de cate ori imprejurarile vor permite unui partid unic senzatia de impunitate!

Evenimentul editorial al Anului Eliade 2007, cand la 1 1 martie am aniversat
suta de ani de la suspendarea ziarului Basarabia de catre ohrana tarista dupa ce a
publicat imnul lui Andrei Mure§anu De^teapta-te, romdne! - ar fi atunci ca Autoelita
se re-stalinizeaza, re-scrie Kak zakalialasi stal sau dracu §tie ce.

Cum sa nu-§i adauge la atata omenie marxista Fluturele amiral al
postromanismului publicul fesenist, maritandu-1 cu eel cultivat , consolidand baza de
sprijin a Autoelitei expirate, care nu se mai poate baza pe rezistenta in strada ci doar
pe scrisori deschise de efect eel mult autopublicitar!

§i cum sa nu nadajduiasca a largi acest public la maximum, rupand bucati mari
din unitatea de monolit a blocului manelar?

Caci toti am fost comuni§ti, toti am fost turnatori, toate femeile e curve.

* Tentatia totalitara nu piere. O performanta demolatoare exceptionala a
Proiectului Orbitor, dincolo de nimicirea mitului istoriei miracol a Neamului
Romanesc (prin consumarea de catre Cititor a „radacinilor" bulgaro-iudeole§e§ti §i
rejectia celor Romane ca fiind dezonorante sau macar neobligatorii) este raspunsul
definitiv la intrebarea despre cum era mai bine: sa rezi^ti prin cultura ca literatura
noastra filolo , sau sa te opui prin huliganism ca putinul nostra samizdat .

Lunedism-desantismul zice ca a „rezistat" prin cultura, elaborand §i publicand
cu voie de la Directia a Vll-a Literatura o gramada de texte filolo , orbitoare pentru
popor, complet ilizibile prin termopanul manjit cu funingine textualista, nu numai
inofensive, ci §i ingaduind securi§tilor de externe sa prezinte RSR ca pe un paradis
Intelectual unde se traduce Platon, se scriu Epistolare-n Carpati, fiind corespondenta
sigur inviolabila, §i se fac experimente literare postmoderne §i experimentaliste
sincrone cu cele ale civilizatiei euroatlantice postistorice!

Sa zica §i s-o §i creada!

Nu este nevoie de tehnicile de investigatie, fine ca aparatura de laborator
americana, prin care Matei Calinescu demasca intr-un celebra supliment 22
legionarismul incon§tientului eliadesc, ducand pana la ultimele consecinte denuntul
cetateanului olandez Culianu ca Un om mare ar fi Capitanul, dupa cum un Eminescu
batran ar fi ajuns un Corneliu Zelea-Codreanu.

Este suficient sa inchizi ochii orbiti de Proiectul Orbitor §i sa gande§ti boiere§te
cu mintea ta , blocand influentele mediatice §i radiestezice, cum ma sfatuiesc pe Mess
prietenii mei parizieni, tot mai chinuiti de obsesia paranormalului in atata normalitate
postistorica.

De la un cap la altul al textului, nu exista decat cultul personalitatii celui mai
bine vandut scriitor roman, Mircea Cartarescu. Afli totul despre cum s-a nascut el.

351

cum era sa-i sparga rozeta Mendebilul, cum a suferit familia lui langa Stadionul
Dinamo, nu in Ferentari, la Titu sau la Dorohoi, cu Volga la scara (cand pulberea de
Petru Dimitriu cerea aprobare de la Chivu Stoica pentru a achizitiona a§a sovietic
Siegfried!) §i cu portbagajul plin cu potol de la reportaje din agricultura, suferinta
chipurile egala cu a tuturor Romanilor hraniti cu holograme, quarcuri de branza topita
§i cuante pe buletin, §i te minunezi cum intreaga istorie de la parameciu la pitecantrop
§i la bol§evic, precum §i de la fractali la asimptota transfinita, n-a avut alta ratiune de
a curge decat sa ofere unui cronicar de la Dilematica prilejul de a numi aceasta
orbitoare viitura „cel mai reu§it roman din Literatura Romana postbelica §i in Top 3
ever".

Cine crede metodologic in ce crede profesorul Matei Calinescu ar putea scrie o
teza de doctoral dintre cele mai groase §i mai atragatoare sau chiar un bestseller
despre derapajele totalitare din imaginarul controlat de ATOT-§TIUTORUL
§tiutorilor Mircea Cartarescu, care-ti scartaie-n dinti la fiecare imbucatura din aceasta
delicioasa prajitura din trei creme Kitsch, stricandu-ti de tot maselele cand constati ca
pentru a omagia cu suficienta solemnitate intalnirea puterilor frate§ti, a
lunedistului/lunetistului MIRCEA cu fratele geaman desantist VICTOR (sau in vers ,
conform cu ideea lui Mark Twain), a fost nevoie narativa de se a largi incomensurabil
§i fractalic Casa Poporului cu aripi de fluture noi, idee absolut oedipiana a larvelor
incon§tientului de continuare, operand cu giganti, a zidului intrerupt de me§ter
carmaciul impu§cat la Targovi§te!

Abia acum se vede limpede ce scriu structurile antropologice ale imaginarului
cu tinerele lor corpuri pe asfalt de 7 noiembrie: rezistenta prin cultura este doar o
refulare a dorintei de a participa ca un membru activ la totalitarism . Tacerea inseamna
doar ascunderea temporara a acestei dorinte pe care e posibil sa o fi avut toti: sa vrei
sa fii tu insuti un Ceau§escu mai decis a investi colosal in Infrastructura Intelectuala!

Peste ani, chiar vietuind mai mult peste hotare, inclusiv un an la Schloss
Solitude, ca T. O. Bobe, departe de isteria §i Istoria Romaneasca, curios ca tentatia
totalitara se strecoara prin ciurul §i prin darmonul facerii textului, dandu-ti iluzia ca
e§ti atot§tiutor §i atotputernic, ca e§ti Totul.

* De fapt, tomografia psihanalitica a lui Matei Calinescu ar putea detecta pete
interpretabile §i deasupra osului etmoid in forma de fluture cartarescian, o materie
cenu§ie reflectand nu ca la Eliade un legionarism intrinsec ci reziduurile asumate
incon§tient ale bol§evismului navetand spre §coala 41.

Sa cite§ti, tot in vreun supliment 22, ca Mircea l-a inghitit pe Ceau§escu
Demolatorul §i s-a otravit literar, de exemplu prigonind imaginea geniului Eminescian
pentru ca n-a scris manele postmoderniste pentru Generatia Pupici sau exiland
generatia labi§iana in interbelic ca §i cum ar fi pus o biserica pe rulmenti!

De aici, nevoia iliesciana resimtita instinctiv de Chir Auctorele de a se instala
cu textul tocmai in Casa Poporului, pe care o reamenajeaza largind-o §i bagandu-i
termopan de cristal, exact ca priceputul ala care-§i sculpteaza cu borma§ina luni de
zile nou cumparatul vechi apartament, eliminand debarale §i chiar pereti de rezistenta
ca sa arate spatiul literar ca-n filmele americane.

Plus paranoiaca pretentie de congresman Stalinist Ehrenburg de a crea in trei
cincinale nu un fel de lume ci Lumea.

* Etapa acasa §i etapa-n deplasare. O data cu trilobatul roman cartarescian se
incheie o etapa, etapa interna, in strategia Alergatorului de cursa lunga dupa Premiul
Nobel, a carui decernare televizata in direct ar echivala cu insa§i Mantuirea din

352

mediocritate a literaturii din RO, fiind insa §i dovada ca ipoteza postromanismului a
fost injusta , spre bucuria ca de campioni mondiali a intregului popor, fiindca noi nu
trebuie sa uitam nici ca natiune UE Legea, legea aia a lui Murphy ca „ceea ce pentru
corpul fizic este orgasmul este fericirea pentru corpul nostra spiritual."

Etapa strategics urmatoare, etapa externa, se intrevede vasazica inca din finalul
03, p. 562, ca mizeaza pe aceea§i practica a ingroparii adversaralui in mocirla din
incon§tientul cititoralui, cum a fost §i cu neepilatul Eminescu, acum pe baza
experientei de buldozer demarandu-se macularea tuturor geniilor concurente din DRO
(Diaspora Romana) §i din intreg spatiul occidental:

„Privind in sus, la o enorma inaltime, am vazut atunci ca titanul eel mai
apropiat avea pictata pe ceral gurii, vizibil acum in urlet, marea fresca a Capelei
Sixtine, cu toate detaliile §i culorile §i personajele ei. Licarea acolo, multicolora, intre
maselele mari ca ghetarii."

Capodopera turistica a lui Michelangelo capata astfel conotatii travelar-culinare.

In gura capcaunului, incinta unde se aleg papii se descalifica, vedem o cuhnie
catolica pentru canibali §i tocmai acum se apropie, in schimb, texistenta autorului de
Mantuirea-n Mooye Age, resimtita de omul recent ca sextaz bazat pe orgasmul
interminabil, accesibil pana acum, dincolo de u§a interzisa obscenitatii publice, doar
heruvimilor, serafimilor, arhanghelilor §i poate §i ingerilor simpli, dupa ce-§i dau jos
pixelii de pe iei.

* Testarea de catre altii a interesului publicului pentra diferite subiecte este
exploatata stralucit pentru succes de profesionistul Mircea Cartarescu.

S-a vorbit de influenta lui Dan Brown, dar bestsellerarile Codul da Vinci §i
Ingeri ^i demoni nu apar lectorului cult decat propaganda anticatolica americana, vag
mascata in stracturi de romane politiste, ceea ce este abisal sub nivelul scriiturii
practicate de Mircea al nostra.

In schimb, jongleria cu Secta §tiutorilor, configurata treptat ca fiind Poporal
Cartii, recenzat in finalul 03 ca pe animalele de la Cetatea Voluntareasca in anii de
profesorat la §coala 41, este dezvoltata pe anticiparea certa ca ideea personajelor
textului care se inchina autoralui ce se simte Creator va fi consumata de publicul
foarte cultivat cu aceea§i placere cu care admiratorii feseni§ti sau manelari ai lui Dan
Brown se preocupa de initiatii in potiral Mariei Magdalena §i de iluminatii infiltrati in
lojile francmasonice.

Numai ca exista riscul fesenist §i manelar, ca substratul unanimitatii sa fie
reminiscenta a pupincurismului ceau§ist.

* Cu poporul §i pentru popor. Teoriile eseisticii despre Modernitate, adica
despre unde §i cum de ce s-a gre§it, sunt profund ceau§iste ca entuziasm, ele sugerand
ca daca o cunoa§tem la perfectie pe Modernitate, atunci ne putem inscrie pe drumul
construirii postmodernitatii, cu poporul §i pentru popor, la modul factice banal, ca §i
cum ai lua maxi-taxiul de la Arad pentra un week-end la Viena.

* Poate ca prea putin loc pentra „adevar", fie el §i literar §i artistic, nu prea
ramane in Testul Orbitor tocmai din pricina derapajului totalitar generat de ambitia
criptoceau§ista de a face totul, ca ala priceput la toate, devenita in momentul lunedist
a spune liric totul, iar la maturitatea ATOT-§TIUTORULUI §tiutorilor, a scrie totul.

Curios, de aici rezulta un textualism de proportii nemaivazute, in care chiar ca
se investe§te totul: imaginatie, gandire, lecturi, coerenta narativa, hectare de hartie.
Autoproslavirea autorului cu familie cu tot, a§ezarea Proiectului Orbitor, intra totul

353

dupa naravul marxist, ca sens al istoriei, insa§i aparitia sexelor pe Pamant §i a
Neamului Romanesc in Galia de Rasarit neavand alta menire decat lansarea 03 la
Kretzulescu §i la Varna Veche, toate aceste indelung tradite variatiuni pe tema
autoreferentialitatii aparandu-i cititorului bun Roman ca futilitati de genul tara arde §i
baba comunista se piaptana, din moment ce n-a fost posibila nici macar Imposibila
noastra Lustratie.

* Carturarul universitar mai putin dar preuniversitarul membra virtual al
Partidului Cadrelor Didactice fundat de Camelian Propinatiu pe cand concepea
romanul Oligopedagogia sub puternica impresie a flexibilizarii curriculare declan§ate
de dl filolog Al. Cri§an de la §coala nr 42 a conurbatiei Colentina-Voluntari, nu de dl
romancier Cartarescu de la §c. 41, care evadase de mult din Arhipelagul §colar, este
adesea zguduit de accese de plans, unele demarate dupa 8 ianuarie 2003, majoritatea
sistematice abia dupa 11 iulie 2007, ti se rape mu§chiul inimii cand te gande§ti la
Stagnarea in care au zacut atata amar de vreme satele Romane§ti, umplandu-se de jale
ca de o ceata alba cu zdrente negre toate vaile mioritice, a§teptand zadarnic Morometii
§i Cordovanii sa se implementeze Luminarea Poporalui, sa vina Autoelita din casa in
casa facand apostolat ca acesta e drumul.

Pana cand timpul n-a mai avut rabdare §i harnica noastra taranime, in lipsa de
autentici boieri ai mintii, au pornit-o cu mic cu mare Ea, opinca, pe urmele lui Dinicu
Golescu, luminandu-se din proprie initiativa §i, cu fierbinte credinta practicanta in
Dumnezeul BOR, au potrivit locomotiva Progresului pe adevaratele §ine echidistante,
una liberala §i una taranista, care penetreaza membrana fiintei §i due la o prosperitate
cu p mare, ca cea in care se desfata Rege§te fratii no§tri de ginta latina spanioli, de se
cite§te atata in metroul Madridului, de iti plesne§te obrazul Roman de ra§ine.

* Autocultul personalitatii. Cu ce ma deranja pe mine Ceau§escu? Noi, cei
§apte magnifici adese nici nu-1 observam! Ma aparam activ. Citeam la cozi.
Inchideam radioul, televizoral, sau le deschideam doar ca sa ma distrez pana unde se
poate intinde nervul gloatei, parasindu-mi vremelnic Scriptoriumul. In schimb,
Cartarescu vine de la Diverta, unde m-a silit sa-1 cumpar, intra la mine in raftul intai,
se agita galagios, ma seduce §i ma sile§te sa iau atitudine, sa fac ceva, cu indignare sa
protejez pe cate-un mort, mai ales dupa ce in 2003 Autoelita s-a fesenit §i un plictis de
moarte a cuprins de atunci Literele Romane, curata postistorie parca justificand
macularea simbolurilor national-basarabene Eminescu §i §tefan eel Mare, precum §i
tacerea criminals despre Timi§oara, cum se plang prietenii mei meditabunzi de pe
malul cu roze al Begheiului.

Imi pare obscen public, dupa deportarea teoretica a lui Nichita Stanescu in
interbelic, ca fiind doar un modernist inapoiat, §i dupa nementionarea in critica
Ceau§escului ca, daca mai traia, termina Biblioteca Nationala, n-ar fi dat Basarabia re-
bol§evizarii §i ne baga mai devreme in NATO decat Externele dlui Ple§u, e
inadmisibil chiar §i dac-a§ admite ca „sunt creier care ejaculeaza §i testicule
ganditoare", sa ajung sa constat ca acum i§i ridica Fluturele postmodernismului, pe
baza de „nichitisme" antimetafizice jenant greoaie, propriul cult semi-ceaugist ,
pantextualismul asta satanist facandu-i pana §i lui Dumnezeu un ochi caprui,
ceau§esc, de§i poate ca El e Fiara blonda cu ochi otio§i alba§tri nazi§ti:

„Ochiul caprai §i bland al Dumnezeirii ne vede doar a§a, simultani, inmarmuriti
intr-o zare de diamant, neschimbatori de§i cuprindem in trapul nostru schimbarea, §i
privindu-ne pe noi se prive§te pe sine insu§i, caci noi, impletirea destinelor noastre de

354

lumina de aur, formam campul sau vizual, unificat in fine cu campul logic. Caci
ochiul lui Dumnezeu este insu§i vazul, §i urechea sa e auzul §i creierul sau este
hiperlumea infa§urata in foita stravezie a lumii noastre, coborata peste ea ca o
pleoapa.

Zambesc, §i zambetul meu lumineaza o fa§ie de lume. Ating petala de trandafir
§i vibratia se propaga pana la galaxia vecina. Tin in palma albastra un nor, aud, cu
cohleea mea sidefie, murmurul grav al infradiminetii, acutele ultraserii. Soarele se
rote§te ametitor in jural testei mele, infa§urand-o in firele lui de aur. Voyeur al fiintei,
privesc coapsele ei prelungi prin orificiile pielii mele. Mi s-a dat sa exist, sa fiu etern,
sa fiu Totul! Slavit sa fiu eu insumi! Nesfar§ita fie gloria mea! (03, 444)

Dac-a§ fi Coca Dospinoiu a§ cere de la elevi un referat in care sa spuna cu ce
autor seamana Totul, tot ce e publicabil in antiEminescianul Mircea Cartarescu.

* Proletarele cu tarantule-n loc de creieri. Reminiscenta totalitara marxista mi
se pare, dupa ce-mi §terg solzii de pe ochii orbiti, insu§i modul in care pizmuitul,
multcalatoritul „vanator de burse" vede Occidentul, ce anume retine el ca fiind roditor
literar: feminismul cartieralui prostituatelor, mizeria discriminatorie a New
Orleansului, inrairea fratelui geaman, exploatarea crescatoarelor de viermi de matase
in capitalismul salbatic timpuriu, - intr-o sintagma, PARADISUL MURDAR, cum se
numea un serial tv al luptei ideologice dintre Romania bol§evica de stamba §i
Occidentul capitalist de borangic.

Mai ales proletarele cu tarantule-n loc de creieri, care asista neputincioase la,
fara de amor pe langa plopii fara sot, inginerescul 69 dintre ageamiul nobil polonez
Witold Csartarowski §i prea toleranta-n sex cu el evreica Miriam, cea ro§cata ca
marxista colonelului Stanila, starnesc mila §i te conving ca Mircea mai are de
consolidat serios pe baza unui proiect biblioterapeutic un pic Camus, la o editie
revizuita 03, acest nu prea excitant Bombix mori liberal pe care 11 opune hugolianului
poem Eminescian conservator Memento mori.

* Ce pericol ne pa^te. Ca §i la Ceau§escu, acest cult al personalitatii
cartaresciene corape §i, cu impertinenta specifica batranetii, poate conduce la
autismul tipic Nesimtirii, al ruperii de bunul simt corect Romane§te. Clarvazator in
Quasari §i Cititor Unic, parca vad repetarea istoriei cu asocierea familiei la cult , ceva
in genul formulei savant de renume mondial, de o largo. recunoa§tere internationala,
adica masiva investitie publicitara $i in restul familiei , ceea ce ar fi perfect profitabil,
cu rating enorm, precum la cand se mai da familii reale, implicit bogate, pe micile
ecrane sa ia amaratii modele de reu§ita, perspectiva fiind a unor §anse mai mari la
pre§edintie, in epoca post-Basescu, decat a avut Llosa, dar ca §i in cazul frumosului
barbat peravian, momentul innobelarii s-ar indeparta, pentru ca nu-i premiezi pe
invin§i, iar bibliotecile de familie trebuie tinute in dezordine ca la Sartre cand 1-au
patat pe pantaloni in balcon motanii secolului.

* Ceau^ism dupa ceau^ism. 03 a prilejuit dlui Angelo Mitchievici de la
Facultatea de Litere §i Teologie a Universitatii „Ovidius" din Constanta un fel de
poem metafizic intitulat Singuratatea alergatorului de cursa lunga, publicat de fostul
prozator de la Cenaclul Litere al Filologiei bucure§tene condus de Mircea Cartarescu,
in Suplimentul Bucure^tiul Cultural, nr 30/ august 2007, un text sintetizator prin care
critica Romaneasca se caftane§te, este reintemeiata canonic In toate stracturile
imaginarului ei tot mai autoreferential.

355

II vedem pe Mircea, „unul dintre scriitorii cei mai prolifici ai literaturii
romane", in ipostaza lamaista din al cincilea bardo, aceea de geniu inaripat, mai intai
la cenaclul lui Nichi, surclasandu-§i colegii poeti, dupa care merge cu mandala la al
lui Crohu, surclasandu-§i in aceea§i maniera musonica de asta data colegii prozatori,
in fine, surclasandu-i §i pe unii, §i pe altii la un loc simultan §i asimptotic, putin ca in
finalurile pomofilmelor reunite, printr-o dezarmanta proza lirica de inspiratie
dionisiaca Eminesciana, Visul/Nostalgia. Dupa care Epoca de Aur ceau§ist vine
Revolutia prin care tineretul idealist a recuperat decalajul adultilor fata de Budapesta,
Praga §i Gdansk, iar Mirci§or profita §i ne rebalcanizeaza: „o lovitura de teatru a
scriitorului, pentru ca Levantul nu este doar poezie, ci §i teatru".

Devine limpede ca: „alergatorul sprinteaza §i este clar ca avem de-a face cu un
campion". Apoi vin, in acest sprint fara sfar§it, halucinant, cartile publicate la
Humanitas pana in 2005, ale caror titluri le am §i le ai, cu anul de aparitie a
traducerilor, sub chiar coperta 03. Consecinta este mai mult decat la Gabi Szabo in
sens giratoriu, este ca la tovara§ul national-comunist Nicolae Ceau§escu pe piscuri:
„scriitorul nu mai are nevoie sa intoarca privirea pentru a-§i da seama ca a ramas de
mult de unul singur in aceasta cursa §i ca singurul adversar adevarat nu a fost
niciodata altul decat el".

* Mai postmodern decat postmodernismul romanesc. Con§tient ca voi termina
in §apte ani Trilogia obligatorie Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul
Romanului Cartarescu de Camelian Propinatiu, mazilul din Codrii Bacului, circa
1500 de pagini mai postmoderne decat postmodernismul cartarescian, dragu nu mi-i
deloc sa descopar in Cartarescu sechelele bol§evismului: atomizarea societatii
(cronica unei singure familii, §i aia de nomenclaturist, eel mult in vizite cu alta -
fatalitate! - de securist); grandomania faraonicd ( inventarea unui Sens pentru Casa
Poporului : maternitate pentru Herman, decor Surprize-Surprize la reintregirea familiei
cu gemeni de tip chiejnean, lansare de carte cu invitarea personajelor, a vipurilor
consacrate in bronz §i a tuturor bucure§tenilor, facerea Bulevardului Victoria
Socialismului locuibil, ale carui apartamente tot mai scumpe maresc gi pretul fostul
dictator); rezistenta prin culturism (aratarea mu§chilor prin scrierea unui monstruos
manuscris ilizibil pentru popor, adica de circulatie strict universitara); ateismul abject
al sextazului ca mantuire dovedind ca ura fata de preot a tatalui bol§evic 1-a format
ireversibil pe copil.

* §i ungurii, mdnca-ti-a§! Faptul ca elita n-a avut strategii de Luminare a
Poporului, se vede nu numai in incompetenta de a nu fi azi in stare a glosa TO, care
baga-n sparieti profele de bac in guberniile europene unde nu mai sunt decat chio§curi
in loc de librarii, ci §i in paginile de sectiune prin zvonistica din creierii gloatei de ieri,
atat in cele sugerand ca Revolutia Impu§cata a pornit de la exagerarea cifrelor mortilor
Timi§oarei, cat §i in cele de protest la reflectarea occidental^, rasista, gutu-va-n
morghen, ca n-a fost revulutie: „§i-acum vine toti nemernicii a§tia sa ne spuna ca nu e
revolutie in Romania?" Cu aceasta ocazie, autorul dovede§te ca a copilari in bloc
de securi^ti inseamna a invata meserie.

Etaland o eleganta propagandistica neatinsa vreodata de bietul Ion Iliescu sau
de minotaurul de Popescu-Dumnezeu sau de Silviu Brucan, Leonte Rautu §i losif
Chi§inevschi, semanand mai degraba evazionismului mafiot spilcuit asistat de cei mai
priceputi avocati, vedem pe ne§tiutoarea Suelin dusa de nas prin elasticitatea
discursului tradus cum ca si ungurii , in contextul noii secesiuni a Ardealului post-
Kosovo, au patimit In Razboiul Sfant deportari organizate de Romani, Mare§alul

356

Dezrobitor inspirandu-se, vezi bine, din Poetul National - Mihai Eminescu: „Bozgorii
§i tiganii sunt nenorocirea neamului romanesc, canceru' nostra national. Cum n-a mai
trait Antonescu sa-i trimita pe toti peste Nistra, la Bug, acolo unde le e locu' ? Bine-a
zis cine-a zis: «Unde e§ti tu, Tepe§ Doamne, sa ne scapi neamul de lepre §i de
lichele...»"(03, 411)

* Milogii §i cer^etorii. Milogii no§tri mafiotizati cum anticipa §i A. E.
Baconsky, tigani sau nu, ei nu fraierira mizericordia occidentals mai amplu decat
anumiti atitudinari din RO, cari incapabili a mai genera patriotism, il atribuira totu§i
sub forma de nationalism Clasei Muncitoare, - tocmai ea, disperata care
nemaia§teptand de la Autoelita Luminarea Poporului, fara nici o nostalgic parase§te,
pe dramul lui Dinicu Golescu, Tara cu milioanele, la munca pentru popoare cu
Infrastractura Intelectuala - declarandu-se dan§ii ultimii aparatori ai Civilizatiei de
inexistentul pericol al fascismului romanesc, in scopul de a vana toate bursele,
premiile, protectiile de fuste, fustele, fluturii §i in genere facilitatile cele mai fute§e
posibile

Daca exista cu adevarat mila de minoritati §i de Adevar, atunci in paginile de
istorie a abjectiei bucure§tene presarate de Cartarescu, the man who has made
Bucharest mystical, unde trebuie maculat eroismul Revolutiei din Decembrie, ar fi
trebuit sa cuprinda nu numai momentul Dracula sau momentul fanariot ci gi o re-
scriere , era atat de u§or, a celeb rei conferinte a dlui Liiceanu, din 13 aprilie 1997,
Sebastian, monfrere, sau §i mai indicat - o ilustrare macar cat Marin Preda in Delirul
a suferintelor evreie§ti descrise de Mihail Sebastian in Jurnalul sau bucure§tean.

Din pacate §i primejduind Nobelul, teama mi-e ca tinta ambitiosului Cartarescu
ramane doar demolarea lui Eminescu pentru ca este Eminescu , in perspectiva Mircea
Maximus a unui discurs promotional bazat pe tranzitia de la formula eel mai mare
scriitor postbelic la neoceau§ista suprema consacrare ca eel mai mare scriitor romdn
al tuturor timpurilor.

* Nobilul cult al lui Mircea Cartarescu. Nu putem decat sa ne asociem viziunii
atletice a lui Mitchievici. Cu o singura observatie, ca scriitoral nu face nimic fara
epocd, tot a§a cum spermia §i ovulul nu dau fatul eel framos cu stea sau zdreanta in
frante fara a suge dintr-o placenta, fie ea §i neuterina ci creier de vagabond sau de
ofiter acoperit pe probleme penticostale. In esenta, astazi, criza de sanctus adusa de
starpirea mitului Eminescian, incheiata in 1998 prin desantul din Dilema 265, s-a
resorbit complet §i s-a rezolvat. Avem in 2007, anul aparitiei 03, un nou cult, nobilul
cult al lui Mircea Cartarescu , slujit de o mare multime de fani §i fane la lansari §i pe
foramuri, literatura redevine astfel o religie, are adica un Sens comercial sa mai
scriem §i sa citim, pentru ca incon§tientul nostra poate visa la o glorie similara.

A reaparut Amoral in societatea noastra atomizata, am ie§it vasazica din Epoca
Mooye §i poate ca intram barbate§te deja in a postistoriei, Epoca Wash, care in plan
politic inseamna mankurtizarea „spre binele ei" a Romaniei, ceea ce va impune §i
scriitora§ilor din trena cartarescianismului sa scrie altfel, mai putin filolo §i mai mult
popolo, insu§i stilul acestei nemuritoare interventii critice a dlui Angelo Mitchievici
fiind extrem de accesibil tocmai prin sportivitatea sa alergatoare §i alerta, inspirata
pana la urma de Mircea insu§i, care §i-a proiectat §i constrait marele sau text total gata
stracturat in viziune sistemica §i didactica pe niveluri de accesibilitate, viziune in care
nu mai este permis a discrimina intre texte slabe gi texte tari tocmai din cauza
holismului intrinsec, fiind totuna daca ghice§ti intr-o piatra sau intr-un nor, important
fiind numai daca §i cat ca§tigi!

357

* Hiena albastra. La care sechele ceau§iste ale ceau§ismului dupa ceau§ism
trebuie adaugate toate cele naravuri imprumutate cameleonic, pentru a nu fi rejectat
dintre lichele ca o hiena albastra, de la cleptocratie: impertinenta de tribun, va sa zica
a nu avea teama de tribunale, dar pe dos cand descrii pe romani in imaginarul
mondial cu vitii de la ADN, nu de la imperialism, care justifica antiromanismul, deci
exterminarea; propensiunea de §menar la a-l face pe altul, la a-1 §mecheri chipurile
servindu-1, cum ar fi lansarea de expresii memorabile (Catedrala Manuirii Neamului;
a pus de mamaliga in canopa; moldoveni pitici, peltici §i degraba varsatori de sange
nevinovat; subteranele poeziei Eminesciene - §tiut fiind ca mai toate blocurile
revolutiei agrare ale activistului de tac-su fictional care a crezut, stateau §i in genere
mai stau pe kkt vidanjabil, nu pe o canalizare viabila); exploatarea la greu a bazei
romane§ti de lansare prin ICR nezicand nici mersi, ci avand aerul ca face chiar o
favoare Partidului Amaratilor din Romania, iproci.

* Cat de memorabila este expresia „Catedrala Manuirii Neamului", rog a se
compara nu cu ce se aude din minaretul virtual al moscheei din Palanca Mare ci cu o
formula neprofesionista din §tirea:

- Asociatia Solidaritatea pentru libertatea de con§tiinta considera ca initiativa
guvernului de a dona 30 de milioane de lei pentru proiectul Catedrala Mantuirii
Neamului este „imorala §i ilegala, §i organizeaza un protest pe 24 octombrie, in fata
Teatrului National din Bucure§ti (TNB).

Protestul va incepe la 16.30 §i va consta, potrivit directorului executiv al
asociatiei, Remus Cernea, intr-o sceneta denumita „elevii §i studentii vor fi intemnitati
in Catedrala Bantuirii Neamului". Cernea a spus ca la actiunea de protest vor participa
150 de persoane, actori §i voluntari. (Adevarul, 3 oct 2007)

Expresia „Catedrala Bantuirii Neamului" e jenant de slaba, in schimb
manipularea cu titlul concentrationar „elevii $i studentii vor fi intemnitati in
Catedrala Bantuirii Neamului" este de o eficienta propagandistica pe care ar invidia-o
$i fascigtii.

* Cam tdrziu. Mircea Cartarescu este primul mare roman care NU A VRUT sa
fie un Eminescu sau un §tefan eel Mare, plecand de la iluzia gre§ita ca Ceau§escu a
fost rau pentru ca a fost nationalist, iara nu pentru crima ca a fost marxist!

Ce alta natiune, in afara de Natiunea Romana, a oprimat Ceaugescu sa Jl acuzi
de nationalism?

Doctrina combaterii national-comunismului este vasta, §i pare a veni de prin
universitatile americane, bune cunoscatoare ale Galitiei Mari, pentru RSR raportor
fiind pe la 1988 matematicianul Mihai Botez. Vladimir Tismaneanu la 18 iulie 2007,
in Evenimentul zUei, crede ca abia lansatul 03 „reprezinta un triumf estetic §i o
diagnoza Intelectuala definitiva a destinului aberant al Romaniei sub comunism.
Nimeni nu va putea, de-acum incolo, sa mai caute alibiuri pentru oroarea stalinismului
national."

Cu alte cuvinte, condamnarii prezidentiale din decembrie 2006 a comunismului
romanesc i-a urmat la 1 1 iulie 2007 una literara definitiva.

Cam tarziu.

Neamul Romanesc o facuse nu la 22 decembrie 1989, o facuse nebol§evizandu-
se niciodata.

358

20. Fapte reprobabile vizand decanonizarea lui Eminescu

* O mare cucerire a maselor largi populare a fost in anii de ocupatie sovietica
Luminarea Popomlui. In timp ce oamenii muncii, barbatul §i femeia, mergeau la
sirvici, tot mai multi copii din tara noastra erau lasati la gradinita ca in poza de mai
jos, incredintati unei doamne, iar dincolo de gard §i franzi§uri se poate zari ca o
luminita basarabeana Libraria Noastra, unde pe langa minimum de papetarie, cine
cauta putea gasi chiar in cele mai izolate catune carte ieftina §i buna.

* Intelectualii democrati, marxi§ti convin§i ori numai simulanti, pe langa ca au
permis perpetuarea Mitului Eminescian, favorizand idealismul intr-o epoca nu numai
materialists ci §i dialectica, au facilitat de sa se formeze public cultivat pe baza de
colectii cum ar fi Biblioteca Pentru Toti, Biblioteca §colarului, Lyceum, Clasicii
Literaturii Universale, albumele §i initierile Meridiane §i altele, gasindu-se la
raioanele de discuri §i Beethoven, ba chiar cu Appassionata lui Lenin.

I III I

111 hp^ ^^

Cum se obsearva tare in pozele de mai sus, Eminescu de la Ateneu §i Eminescu
de la Viena sunt ca un fel de ni§te icoane ortodoxe intr-o biblioteca §colara normala,
iar procurarea de resurse livre§ti pentru Rezistenta prin Cultura se intregea organic

359

sub ocupatia sovietica §i sub autoocupatie prin dotarea casei tale cu un aparat de radio,
de preferinta de maxima calitate la noi in Republica, ala care se vede fiind un
tranzistor Trabant REM A importat prin 1962, pe langa educatie politica, oficinele
tinandu-te la curent §i cu progresul occidental spre postmodernitate, evident
subliniindu-se mai mult ceea ce se ca§tiga decat ce se pierdea, iar daca §tiai §i engleza,
franceza, germana, spaniola, italiana, $i nu in ultimul rand catalitica limba rusa - pe
care o iubesc mai mult decat Beniuc - de la nu intotdeauna perfect bruiatul Radio
Svoboda, erai mai §mecher ca altii §i eel mai ca§tigat.

* Nimicirea antiEminesciana a placerii de a citi . Autoreferentialitatea permite
orice, dar nu e bine sa te bazezi pe ea cand te urci in stare de ebrietate la volan, daca
nu ai un BMW cu mult aer bagat in saci.

Ancheta oftalmologica se face pe baza de cum se vad prin ochelarii cu laser
daunele cauzate de text Neamului Romanesc din Tara, dimprejur §i din Diaspora sau,
eel mai adesea, inventariindu-se foloasele necuvenite aduse din nepotrivirea cu
realitatea reala sau virtuala a celor afirmate de oricare dintre semnele sau combinatiile
de semne ciobanite de autorul interesat.

Pana la urma, rezultatul zburand dincolo de orice expectatii.

Cica cultul lu' Eminescu n-a disparut, dar in jurul datei de 5 martie 1998 s-a
implementat in 0-ul de la RO o noua maniera de a iubi, in sensul ca acest verb
inseamna dorinta de a obtine instantaneu §i fara mofturi sau afecte, sextazul, la cele
mai inalte standarde euroatlantice ale orgasmului interminabil soteriologic, cu
fiabilitatea unui jeep Sahasrara leganat sub un tei funerar de hartoapele Mooye Age.

Pe cand predarea structurilor narative incepand de la clasa a Vll-a, atentionand
copilul ca, a§a cum nu exista Barza sau Mo§ Craciun sau Inviere sau Dumnezeu sau
Eroi, a§a nu exista nici fermecatoarea imparatie a pove§tii. §i atunci, concentreaza-te,
doamna Coca, doar pe spectacolul de circ al jongleriilor autorului, neuitand sa faci
ba§calie zgomotoasa de lecturile naiv donquijote^ti text = realitate, ale tineretului
natural idealist, ca de oftico§ii cu pete ro§ii pe brat, nepasandu-ti ca e§ti vinovat de
golirea chiar §i de studenti a bibliotecilor, exceptand aglomeratia de sesiune!

Pana cand? Pana la autogenerarea spontanee au unui tineret idealist, care ar citi,
daca nu cat Adolescentul Miop sau cei §apte magnifici, atunci cat Liceanul
Neascultator, care opunandu-se unei programe care ii recomanda doar frunzarirea
cartilor §i ghicirea in pagini ca in ciroza, i§i propune a se desfata intre a IX-a de
Beethoven §i bac cu cele 1001 de card obligatorii.

* Dar de ce Mircea a e§uat in lirism? N-a iubit el ce trebuia? Ba da! Dar a
parodia sau a batjocori ni§te epigoni, ca in Levantul, adica persoane defavorizate
deoarece seria lor converge spre un geniu natural descurajant de creativ, ar insemna,
in primul rand, a nu fi priceput nimic din Eminescu. Exclus la Maestrul Cartarescu,
care nu mizeaza gre§it niciodata! Iar in al doilea rand, este visul chimeric ca scrii mai
bine decat... Bolintineanu, ale carui Legende istorice, inimitabile, nu sunt
mobilizatoare pentru cinicii universitari, dar sunt excelente pentru a trimite norodul
eel naiv de la Prut la Cir!

In realitate, textul Levantul e din acela§i aluat otravit ca al textului Visul
chimeric: conferentiarul ne hipnotizeaza cu o retorica peste a lui Nae lonescu, aproape
convingandu-ne §erpe§te, aratandu-§i Muladhara, ca poezia levantina avea suficiente
resurse sa sara peste geniul Eminescian direct la orbitorul Macedonski , respectiv ca
geniul Eminescian cam chimeric este explicabil complet, lesne aplicand dialectica

360

psihanalitica, consecinta fiind prohodul ca resursa cantata de Noica se arata astfel
EPUIZABILA.

* Levantul (1991) nu este o epopee, nici n-ar putea fi cu un subiect pa§optist
netemiinat prin gangbang §i prin obscenitate publica in ceceu, dar Revolutia din
Decembrie merita un mare poet . §i nu 1-am avut. Levantul este insa un maculator care
tinde, parca dintr-un antlEminescian visceral, sa demonstreze ca Romanii mei sunt
ni§te balcanici incorigibili, iar arta noastra literara putea sari direct la Caragiale,
ocolindu-se momentul Lumina de luna. Versuri lirice.

* Un X... pretins poet - acum/ S-a dus pe eel mai jalnic drum.../ L-a§ pldnge
daca-n balamuc/ Destinul sau n-ar fi mai bun,/ Caci pdna ieri a fast nauc/ §i nu e azi
decdt nebun. Aceasta este incalificabila epigrama a lui Macedonski. Iar a lui
Cartarescu suna a§a, in Fapte: Aproape cert, nu a contractat sifilis niciodata (singura
sursa, necreditabila, este sora lui, Harieta). Boala sa mintala nu a fast paralizia
generala progresiva, pentru care a fast tratat eronat cu mercur, ci psihoza maniaco-
depresiva ereditara, a§a cum i s-a pus, de fapt, primul diagnostic, la prima sa
internare. Intreaga viata a fast un cicloid, penduldnd intre extreme.

Cine cite§te intregul fi§ier Eminescu de la Academic nu poate pricepe in ruptul
capului pe ce i§i bazeaza Lepidoptera postromanismului aceasta rasturnare
copernicana de diagnostic menita a banaliza destinul Poetului National.

* Geniu fiind, Eminescu era §i nedemocrat, §i inadaptabil. Daca piata literara,
gustul cititoarelor, ochii lor cu contacte de Beatrice, i-ar fi cerut sa redea un Infern, el
1-ar fi umplut cu orice cruzimi, dar nefiind tortionar din nascare, intr-o dulce Moldova
unde ortodoxia biruise in cugete de nu voia nimeni meseria de gade, nici picat cu
ceara n-ar fi imaginat, ca Cel mai bine vandut scriitor roman, §i n-ar fi macar publicat
de lua de la altii, o barbaric fascist-bol§evica de natura a excrementaliza toate
ginga§iile fatarnice din De ce iubimfameile, ca aceasta:

„o femeie era violata de demoni §i-apoi pantecul i se umfla §i na§tea, §i pruncul
ii era sfartecat in fata ochilor, §i-apoi reincepea totul." (03, 517)

* Slabirea vigilentei faminine. Nenorocirea cu demolarea mitului Eminescian,
poate prevestita de insuportabilitatea recitatorilor povestita de ministrul de externe
Andrei Plegu , gazda Dilemei 265, la o receptie cu racituri §i camati de Baicoi, nici n-
ar fi fost cu putinta daca Stapanul eel Nou, adica economia de piata consumerista, nu
baga in femei, manelare, feseniste sau cultivate, cantitati inimaginabile de Sandra
Brown piratata, la maximum tocmai spre acel fatidic martie 1998 , dupa care a inceput
§i la noi ca sa se mai respecte drepturile de autoare. Pe moment insa, fiindu-le
adormita cu vrajeli vigilenta, femeile nici nu §i-au dat seama ce-au pierdut rapindu-li-
se paradigma Eminesciana de a fi iubite. Iar azi toate romancele §i neromancele
cumpara bestsellerul Perche amiamo le donne, cu nemiluita, strapunse de nostalgic
dupa dulcele stil nou dantesc, dar in veci de veci femeile nu vor mai avea parte nici in
vis - de la masculul postmodern recent - de un amor nemasurat ca acela genuin din
Pe Idnga plopii fara sot, ci doar de cele cateva picaturi de pixeli perfect masurabile in
materialitatea lor plina de euri, ce le-abate §i la pasari de vreo doua ori pe an.

* Genial inaripata este arta lui Mircea Cartarescu de a sugera ca nu numai
miturile voievodale sunt creatii ale Securitatii, ci §i Mitul Eminescian.

361

De pilda, o operatiune a Securitatii se cheama in fictiunea Orbitor nu Steaua
fara nume, nici Mielul turbat, nici Tie-ti vorbesc, America, ci Sarmanul Dionisl

Ai zice ca poate §efii de promotie s-or fi implicat, daca n-ar fi chemata de
Mirci§or §i femeia din popor sa se exprime, curios, de pe pozitii Intelectuale Bobe-
Radulescu-Chivu: „Unul dintre poeti era Eminescu, al carui chip il §tia bine, il gaseai
peste tot. Sub poza lui scria Mihail Eminescu. El fusese eel mai mare poet roman, dar
murise nebun. «Unde e multa minte, e §i prostie», zicea mama despre el."

Aici §mecheria fiind ca antiEminescianismul cartarescian este atribuit educatiei
din familie, cu deosebire de la o muma sinistra §i odioasa prin pragmatismul ei
spurcat, simuland amara§tenia chiar crescandu-§i copiii in Paradisul Paradisurilor, pe
Aleea Circului de Stat, o posibila Ana Pauker, - nu unei dumiriri la inceput de cariera
privind visul chimeric, calauzit de vreun venerabil guru asupra incapacitatii de a-1
depa§i ca geniu sintetic, adica inaripat filologic, pe eel sigilat de destin.

* Fanta. M-am intalnit de mai multe ori cu acest Eminescu: in vis, in reverie, pe
cand scriam infamii fantastice sau in chiar viata de zi cu zi lucratoare, cum rezulta §i
din registrul de procese-verbale de inspectii din referatul pe care el mi 1-a intocmit la
Voluntari la §coala 42 ca revizor §colar, mu§cand ca Patapievici din sandvi§ul cu
§unca presata §i dictand uitandu-se distrat pe geam cum da directorul Bichir trifoi la
iepuri, insemnand pe raboj in ce zi §i la ce ora o sa fete, ca Herman, cutare iepuroaica,
desigur nu printre urechi.

Scria in ingalbenitul registru §i mi se mira, adoptand un aer ipocrit feminist, de
succesele unui Cicisbeo , nedeosebind moral intre a madrigaliza Chimista, saltandu-i
po§eta la stele, §i a canta, dupa e§ecul in lirism, nu Femeia cu f mare, ci fanta ei cu f
mic, «fluturele cu aripi lipite somnoros», cu adevarat eel mai frumos lucru pe care l-
a§ putea vedea §i atinge vreodata, in acceptie comerciala evident muncitoreasca, nu
regala (cf. Regina Maria: On ne touche pas au RoH).

* Lipsa de onestitate Intelectuala §i folosirea profesionalismului in scopuri rele
se vede la noi in Levantul Intelectual acolo unde critica lui Eminescu e la nivel
publicitar, in actiuni concertate §i sporite prin scandal, de manipulare a celui mai larg
§i mai nevinovat public. Macularea geniului natural se produce impresionist, ungand
cu saliva cateva pagini de periodic, vertijul halucinant venind cititorului de la
greutatea semnaturilor §i de la numarul imens al detractorilor ce s-au putut aduna.

In realitate, un act de o asemenea responsabilitate istorica, anume demolarea
mitului Poetului National la 5 martie 1998, tocmai cand ai sarcini nationale
neindeplinite , cum ar fi combaterea glotonimului „limba moldoveneasca" §i
reunificarea Neamului Romanesc dupa model german, pentru care nimeni intre
Atlantic §i Ural n-ar fi gasit principiu sa-§i fundeze justificarea unei interdictii pe Prut,
ar trebui macar sa se justifice pe text, uite aici-§a Luceafarul vostru e fascist, aci
antropofag §i mai la vale antioccidental!

Cat se face in Levant dintr-un asemenea, ai zice, proiect cu finantare
euroatlantica nerambursabila, se reduce doar la transpunerea unor cli§ee din carti de
peste tari §i mari, cunoscute doar de bursierii Stapanului celui Nou, care nici alea nu
contin demascarea lui Eminescu argumentata pagina cu pagina.

Pur §i simplu a dat cineva candva o directiva §i grohoti§ul continua sa alunece,
nefiind departe noaptea cand se va grapa pamantul la Cimitirul Bellu §i harca
descanonizatului va fi expediata urgent la origine in Judetul Boto§ani.

362

* O damnare eterna. Uitarea lui Eminescu va progresa odata cu nolle generatU
de llceenl §1, la cererea boto§anenllor, cu o buna acoperlre pe diverse televlzlunl,
cotldlene, tablolde Intelectuale §1 forumurl, mutarea mormantulul sau de la Bellu, de
langa Caraglale, in pacea natala de la Ipote§tl, pare aproape Inevltablla §1 e greu de
argumentat ca nu s-ar putea afla inscrlsa in calendarul operatlv al persecutorllor sal,
daca s-or fl bagat §1 banl in banca pentru eterna autoflnantare din dobanzl.

Sa nu-§l inchlpule nlmenl ca demolarea mltulul Luceafarulul, facerea cultulul
nefunctlonala prln rldlcullzarea recltatorllor - cea mal mare reuglta de dupa 1989 a
nechezolllor de ambe spete! - a insemnat §1 sfar§ltul pedepslrll sale pentru nenorocul
de a 1 se fl potrlvlt rolul de Poet National.

Alcl e vorba de o damnare eterna , inscrlsa in fl§lere greu de vlrusat vreodata.

Fara a fl pe deplln ultat de tlneretul neamulul sau pe cale de mankurtlzare,
expulzat din manuale §1 din sublectele de bac, ca §1 de la standurl, Eminescu ar fl in
contradlctle cu el insu§l, pesimismul sau radical ar fl teatral §1 chlar caraghlos de
rldlcol, comic, cam cum teama maladlva care nu doare a mamel lul Mlrcl§or ca
medalla colectlvlzarll, sacrlflcata-n closet, il va bloca canallzarea la bloc deranjand
pana la atragerea de anchete §1 vot de blam conducerea superloara de partld §1 de stat,
dealtfel cu zona rezldentlala nu prea departata de a el.

* O fut dumnezeie^te! Bletul Eminescu, pe cand alcatula dlctlonarul Sanscrit al
paturll superpuse §1 avea rendez-vous, noteaza in treacat „o fut dumnezele§te",
enervand Sanscrit greco-bulgarlmea cu ceafa groasa, nas subtlre §1 plete mlroslnd a
cerneala vltrlolanta, imbogatlndu-ne brusc llmba cu o locutlune fenomenala,
soterlologlca, fUnd greu de crezut ca la Vlena, in a§ezamlntele, teatrele §1 blblloteclle
el, n-a cunoscut el mal toata experlenta Indiana a speclel in acest inaltator praxis.

Cu toate acestea, genlul natural Emlnesclan conserva o dlmenslune a splrltulul
total absents in proza §1 mal ales in poezla Celul mal bine vandut scrlltor roman
(defect cumpllt de grav), anume Amorul!

Cacl un Amor nu se reduce la cand itl vine dupa ospat cu carnatl de Ple§col a
regularlsl manelar RevolutU Romane.

Ce Karenln reclte§te „Intala sarutare", constata nl§te slmtlrl atat de pure §1 de
seraflce, pe care din cauza coruptlunll Induse in nol de Internet §1 de tembellzlunl am
fl zls ca nlcl nu exlsta. Plesele de proza scurta slmllare concepute de Cel mal bine
vandut scrlltor roman palesc rau fata de acest masurarlu Emlnesclan §1 te fac sa ro§e§tl
ca o blonda autentlca pentru prlmltlvlsmul Impulsurllor descrlse, adlca excltarea din
mal nlmlc pe cool-mile dlsperarll §1 graba demlurglca de a te u§ura, incat itl vine a
crede ca eel mal bine vandut bestseller de dupa Revolutla Fute§a s-ar putea numl pe
clnstlte mal corect „De ce regulam femelle", decat „De ce lublm femelle", §1 semnat
hetero Lulu Caldarescu, cum am mal zls, cacl lublrea presupune §1 o doza de evlavle,
ea sanctlflca, ceea ce postmodernlsmul Interzlce cu strlctete ca fUnd prea romantic
pentru un demers bazat pe ba§calle, gloata §1 caterlnca de duzlna.

* Pe sub plopii reali. Prletenul nostru securlst lancu Jlanu ne amlnte§te pe
forum de un tovara§ care lubea Lltoralul, bulgarul Vaslle Valcu, servitor al Partldulul
la Dlrectla I, splonaj, ocupandu-se de emlgratle in anil '50, gata sa se ocupe pana la
adancl batranetl, ca Herman, de fecloare, sa le tunda §1 sa le tatueze in Interesul
cauzel. §1 brusc, halducul purcede la a ne lamurl in cu totul alt segment temporal:

- De ce, dom' le, in lanuarle 1999, cand cu suferlntele lul Clinton, Vadlm n-a
mal reu§lt sa demonteze/demonstreze Idlla Rona Hartner - Emll Constantlnescu?

363

- Pentru ca dupa Dilema 265 nu mai exista in RO cultura sentimentului, nu se
mai §tia ce e Amorull raspund eu §i ies sa ma plimb pe sub plopii reali.

* Geniul natural ce il avea prin destin i-a permis lui Eminescu sa anticipeze
adevarul de prisos ca Autoelita nu va avea in 2000 o influenta electorala nu mai mare
de 0,1 % §i tocmai de aceea nu e nici pe departe nul din punct de vedere politic
pozitionandu-se ca §i Camelian Propinatiu, parca programatic, pe ceea ce nu se poate,
laudand de pilda buna a§ezare patriarhal- medievala a Tarii, inainte de implementarea
formelor fara fond aduse de obraznicii bonjuri§ti din Strainatate.

Tocmai de aceea, ca era smintit, el a reu§it sa unifice sufletul Romanesc, pe
cand Autoelita cea bine calculata-n interesele ei, a reu§it doar discurs autopublicitar.

Intr-una dintre nenumarabilele lumi paralele, pe alte fire cauzale, un Eminescu
laureat Nobel pentru dramaturgia de inspiratie dacica §i voievodala are un - foarte
productiv liric a vara de noiembrie - episod erotic cu o nepoata a Reginei Victoria,
fascinanta Printesa Maria, careia bucure§tenii i se adresasera vacarescian cu „Bine ai
venit mireasa de Dumnezeu aleasa spre a patriei cinstire. lanuarie 1893".

* Unde este Stapanul? Cine ne va da noua periodice §i televiziuni? Cine va
finanta centralizat presa culturala, sa nu existe polemici, peste tot sa ai aceea§i
corectitudine §i aceia§i interzi§i, acela§i promovat, iar ca proba la paralelele ilustrand
pluralismul, ni§te monoloage ale vaginului cu aripile inchise somnoros?

Mircea Cartarescu a reu§it In viata pentru ca a avut geniu inaripat, §i-a dat
seama inaintea altor Intelectuali Romani ca dupa Revolutia Fututa s-a schimbat insa§i
Casa Scanteii, adica Stapanul Extern, eel de interne fiind doar deghizat altfel.

Din exterior de pe undeva a venit, a§adar, macularea lui Eminescu §i a lui
§tefan eel Mare, tocmai cand aveam nevoie de ei §i de mit ca sa punem gloata, taranii
fara treaba, la eroism in scopuri unioniste sau lustrand pe boieri sau incoronand pe
careva la Direptate, iar lipsa de reactie ca de rinocer impaiat a Autoelitei postnicasiene
se razbuna prin lehamitea de azi.

Imi povestea mie Coca Dospinoiu, rascolita dupa o emisiune cu domnul Bebe,
publicistul sexy promovat de Humanitas, ca vazand ea la telejurnal, zapand, §i pe dl
Ion Iliescu, se facea-n vis ca plecand din Giurgiu-Russe cu motonava Amadeus, §i-a
procurat cartea de pe noptiera umeda de la Libraria Futelnita din Oltenita §i a uitat de
RO pana la Braila sau Sulina, unde o a§tepta insu§i Stapanul, cu somnorosul Kotofei
Ivanovici in bratele-i de karatist.

* Clasa politica fiind un pic analfabeta, ea trebuia invatata ca Basarabia e de
recuperat, dar intelectualitatea, de§i consuma pib, nu §i-a indeplinit aceasta misiune,
asemanandu-se cu acei medici care nu acorda asistenta decat unde le e rentabil.

Eminescu a facut un scandal imens doar pentru cateva judete, pe care Rusia §i
le adauga dupa eroismul romanesc de la Smardan §i Plevna, interesata de a astupa
Gurile Dunarii. Totu§i, Poetul National se impusese in epoca drept poet al Amorului §i
un campion al luptei impotriva demagogiei, de aceea fiind respectat pana §i de
legionari, care inainte de a fi antisemiti luptau in contra priveli§tii coruptiei cu arme
nu totdeauna ortodoxe.

De aceea, despartirea de Eminescu este insu§i modul in care clasa intelectuala
a Epocii Mooye sluje§te pe Noul Stapan, cleptocratia, asigurandu-1 ca nu va practica
lupta contra coruptiei decat in scop autopublicitar, ba nici atat, daca vreun homosap de
afaceri vine cu oferta: uite, ba, §i tie din ce-am furat eu!

364

* Exista totu§i circumstantele atenuante de context pentru alungarea de la noi a
lirismului genuin §i importul de lireme sintetice identice cu cele naturale, cum imi
explica pe Mess amicii mei americani §i canadieni. Contextul tine de mu§catura din
destinul Romanesc produsa la coltul de cotitura din 2 iunie 1997, cand la Neptun a
devenit ireversibila mutilarea Romaniei Regale Mari, primejduindu-se indeplinirea
Misiei noastre culturale in Galitia Mare dupa modelul Galiei franceze, pe motiv ca nu
mai putem acumula masa critica trebuitoare unui colaps orbitor ca o supernova, decat
poate cand i§i va spune cuvantul §i Diaspora ca generator §i accelerator al unui tineret
idealist ca pa§opti§tii formati §i ei exploatand Infrastructura Intelectuala a altora.

Asasinarea mitului Eminescian la 5 martie 1998 este de neconceput fara
capitularea in timp de pace din 2 iunie 1997 §i a avut, dealtfel, consecinte politice
imediate, politicienii de externe Basescu, Severin, Roman §i Brucan reu§ind sa-1 puna
pe romancierul postmodern tradus la Chi§inau Radu Vasile de la EC National §ef de
guvem in locul taranistului Ciorbea, obligat sa demisioneze la 30 martie, o
nanosecunda Reintregirea Neamului scintiland iara§i fezabil implementabila.

In cadrul aceluia§i scenariu tragic ce se juca, la 4 aprilie, Emil Constantinescu,
pre§edintele universitar, va cere amnistierea crimelor Revolutiei, pe motiv ca
participantii vor Adevarul, nu sa se razbune, rezultatul fiind ca la scrierea 03, Mircea
n-a avut din ce sa se documenteze la Castel despre cum a fast §i toata bibliografia
acestui roman istoric corintic beotian este Biblia.

Ceea ce chiar ca este o situatiune de nu era loc pentru un Eminescu in Romania
Epocii Mooye.

* Pentru demitizarea Luceafarului, problema nu de diplomectuali bucure§teni,
ci una a Reintregirii Neamului, e o poate intentionata insulta a te reduce la articola§ele
din Dilema 265. A respecta Cultura Romana §i cititorul Roman, cum il respect eu pe
dl Mircea Cartarescu, strofocandu-ma ca sa-i ciuntesc doar derapajele tinatoare de
postromanism, fiindca in chici e imbatabil de corect, presupunea din partea fiecarui
detractor, mare universitar sau nu, o carte cam cat a lui Camelian Propinatiu: „Kitsch
orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romanului Cartarescu", care nu e decat primul
volum al unei Trilogii obligate, infernal-dantesti , scrise de ochii Beatricei in maxim
gapte ani , minimum 1500 de pagini pioase, orizont de timp in care innobelarea
literaturii noastre intr-un spatiu fibros cu 11 dimensiuni ar mai putea avea
repercursiuni pozitive masurabile in domenii de baza ale oblojirii crizei identitare
generate artificial prin asasinarea Mitului Eminescian, cum ar fi: Luminarea
Poporului, Occidentalizarea Infrastructure Intelectuale, Reintregirea fie §i pe net a
Neamului din RO §i DRO, Monarhia bipartida liberalo-taranista originara, Reprimarea
Bol§evismului, infiintarea la Baneasa a Institutului pentru Semnalarea §i
Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), Preeminenta TVR asupra televiziunilor
comerciale, Wikipedia Romaneasca, Valorificarea pe un plan superior spiritual a
Diasporei Romane, Emanciparea Cadrelor Didactice, ghidarea feed-backului civic
prin Agentia Pentru Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA), Recuperarea
Basarabiei, maximizarea implinirii Misiei Culturale prin Institutul pentru
Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR) din Parcul Carol, §i mai
ales Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei cu tot cu mutarea
Capitalei in Conurbatia Giurgiu-Russe, desavar§indu-se in Levant cascada spirituals
capitals dunareana Bratislava, Viena, Budapesta, Belgrad.

* Imitatiunile acestui model de succes. Cand dintr-un singur editorial nimicim,
in folos propriu, generand nechezolul ce-1 rumega Blator, Pegasul postmodern al

365

geniului inaripat, ni§te valori zidite de norod printr-o truda seculara: simbolurile
§tefan eel Mare, Mihai Viteazul sau Poetul National Eminescu, trebuie mai ales a
anticipa ce anume va imita tineretul incult, superficial §i carierist dintr-un asemenea
model de succes.

Sa ne amintim cum oamenii de cultura de elita nazi§ti au expus oprobiului
public, sa se faca ba§calie, operele rivalilor care nu le prea conveneau lor, in celebra
expozitie itinerants a Artei degenerate. Cat s-a mai ras in Germania de expresionismul
german! - care este §i ultimul ei zvacnet spiritual, fiindca schelalaielile de dupa un
razboi pierdut stau ve§nic sub banuiala §i acuzatia de nesinceritate.

Epigonii lui Cartarescu, nu de chici orbitor se vor apuca, fiindca e greu sa
aprofundezi in particular §tiintele naturii, ci de caterinca apropo de ce baga Autoelita
pe simezele expozitiei permanente Entartete Kunst.

* Tot ce e valoros in TO descinde din Eminescu. Nu suntem naivi ca in 1998:
participarea lui Mircea Cartarescu, cu ciraci cu tot, la asasinarea Mitului Eminescian e
o crima filologica in folos propriu. Zece ani mai tarziu, prabu§indu-se de tot lirismul,
avea sa fiinteze un adevarat cult al personalitatii Lepidopterei postromanismului, orice
spirit critic fiind amortit din motive comerciale, existand desigur sponsori puternici ai
bataliei canonice cari dac-ar pute ar arde manuscrisele Eminesciene, cum au ars ale lui
Mircea Eliade la Chicago §i la Bucure§ti, §i ar pune pe rug toate editiile, sa nu se mai
vaza ca mai tot farmecul orbitor de la obraz al decorului Kitsch cartarescian consista
in a scotoci el critic mai departe intr-o galerie deschisa §i adancita de geniul eel
adevarat, nici sintetic, nici simulant, poetul nostru national Mihai Eminescu in Calin (
file din poveste):

O cojita de aluna trag locuste, podu-1 scutur,
Cu musteata rasucita §ede-n ea un mire flutur;
Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui un lant,
Toti cu inime u§oare, toti §agalnici §i berbanti.

Ceea ce Mircea duce mai departe decat atata nota prizarita este insa greoi,
fesenist, fortat §i artificial, dizgratios, pentru unele gusturi chiar gretos, obscen public:
sa lingi testiculele criminalului de razboi pilot american transformandu-1 in fluture pe
neseriosul motiv feromonic; sa imaginezi un stramo§ nobil fictiv al Cartare§tilor,
Witold Csartarowski, nobil doar pentru ca nu e cre§tin deplin ortodox ca noi toti, cu
riscul de a nu vedea ironia schopenhaueriana a paralelei dintre inmultirea gazelor §i a
oamenilor, inlocuind-o insa cu prostul gust fascist al experimentarii acuplarilor
impotriva naturii, a femeilor cu... insecte, yeahhh!

* Psalmul pietatii filiate Romdne^ti. Sa se talcuiasca din amvonul demnitatii
Romane§ti, cu lacrimi in ochi, urmatorul pasaj, in analogic cu sintagma „Fiul
Partidului", de posibila ploconire quasifiliala fata de Noul Stapan euroatlantic, parand
ca reiese din text confundarea pilotului criminal de razboi Charlie Klosowsky cu
propriul tata, Costel Goanga, mic nomenclaturist gazetar agricol, carele ar fi facut
totu§i sex american intr-un lift, exact ca supraomul bombardier cu canula lui de carne
supla cordon de comunicatie prin celule stem:

„Intreaga lui viata crezuse in doar doua lucruri, ciudat ingemanate in mintea lui
de om «sucit», cum vorbea despre el mama: in comunism §i in Maria. Dar mica §i
misterioasa croitoreasa cu care se-ntalnise odata, parca in alta viata, femeia goala,
rubensiana, ce nascuse un fluture §i-l crescuse cu laptele ei intre cei patru pereti ai

366

unui lift dezafectat, fata care-i spunea pove§ti despre neamul ei de bulgari coborati din
muntii Rodopi devenise acum Marioara, o simpla gospodina, o „casnica" la fel cu
toate vecinele de pe scara blocului. lar comunismul... Visul de aur al omenirii... Cea
mai nobila idee care trecuse vreodata prin mintea unui om.... li dadeau lacrimile de
cate ori se gandea." (03, 257)

Hm! Cum sa mai dai §i tu cu cnutul literar, intr-un nomenclaturist care sufera
atata?

* Talent contra geniu. „Un talent e in stare sa produca opere ce depa§esc
puterea obi§nuita de creatie, dar nu §i capacitatea aprehensiva a celorlalti oameni §i de
aceea ele i§i gasesc imediat admiratori. Operele de geniu, dimpotriva, depa§esc nu
numai puterea de creatie ci §i capacitatea aprehensiva a celorlalti §i de aceea oamenii
nu le inteleg. Talentul se aseamana cu un arcag care nimeregte o tinta pe care ceilalti
n-o pot atinge; geniul insa se aseamana cu unui care ochegte o tinta pe care ceilalti
oameni nici nu pot macar s-o zareasca ...", explica un moderator tv german, de ce
Neamul Romanesc se recunoa§te, dar nu §tie de ce, in languroasa balada a lui Ciprian
Porumbescu.

Studiind in profunzime, cu rafinate tehnici de demascare-suprainterpretare
occidentale, Visul chimeric Eminescian, Mircea Cartarescu, evident cu intentia de a-1
depa§i, a ramas pareza peste ce-a dat: peste concluzia frustranta ca un talent ca el,
chiar inarmat cu toate psihanalizele, nu poate explica la studentii sau la ciracii lui un
geniu ca Poetul National!

Nu a putut identifica nici macar prin modelare in virtual tinta Eminesciana, caci
in acest caz ar fi fost la fel de neinteles de contemporani ca parosul predecesor, dand
§i-n delir halucinatoriu, intrand in Colegiul Noua Europa de pe strada Plantelor sa beie
cu o suedeza nu sa se instruiasca, dar cercetarea i-a dezvaluit prin 1991 cam care este
Directia Rodnica , cum spune §i Canetti in Orbirea, ca exista genii care cu un singur
articol dau teme de doctorat la un institut intreg de sinologie, incotro trebuie aruncata
piatra, adica in sensul in care dupa un veac mergi mai departe decat Sarmanul Dionis.

* Ca sa intelegem Orbitor, recitim pe Eminescu. Mai intai, gase§ti in proza
descoperita Liceanului Neascultator de tanarul Eugen Simion, critica Bucure§tiului ca
parte de Baragan inurbanizabila: „stradele nepavate, stramte §i noroioase, ce tree prin
noianul de case mici §i rau zidite din care consista partea cea mare a capitalei
Romaniei". Pe urma, regase§ti discursul §tiintifico-teologic, doar ca are la Eminescu o
components speculativa austriaca mai apropiata de lirism, prin folosirea geniala a
metaforei §i a simbolurilor. §i mai ales avem retrospectiva §i evadare in timp, pe
cand fuga in exotic, din aceea§i epoca creatoare, o gasim in alta parte, in nuvela
Cezara, u§or premonitorie, de-ti vine sa intrebi de unde cuno§tea Eminescu decorul
Italian. A trecut el prin Bellagio inaintea lui Volodea §i a lui Mircea? Eu cred ca da.
De§i, atunci ca §i acum, a descrie cartierul Palermo din Buenos Aires mai orbitor
decat Borges eel Orb, deci ca pe un fel de multicolor cartier Boca, nu e mare
performanta!

* Tema. Pornind de la ratarea in 03 tocmai a scenei gangbangului din ceceu,
fiindca Mircea n-a avut ce maestru pasti§a, sa se argumenteze ca bibliotecarul Borges
nu a orbit datorita exploziei de culori genuine din cartierul Boca, eel mai fov din
lume, ci datorita lipsei de eruditie sexualista, subdocumentarii tipic postmoderniste,
meditatia de tip scriitoricesc asupra potentialului narativ al vorbei „Palermo"
neconducandu-1 spre una dintre rarele-i proze scurte lubrice, care insa i-ar fi adus

367

exact popularitatea ce-i lipsea sa ia Nobelul, un show din scene de circ cu istoricul
nostru pa§optist valah Nicolae Balcescu deflorand pe patul de moarte Revolutia
Romana tocmai ca sa aiba Fluturele postmodernismului ce parodia §i continua.

* Nimic nou sub soare decdt publicitatea! Metatextualitate in Sarmanul Dionis
cat cuprinde, jocuri naratologice alambicate, care li nauceau pe rafinatii cititori de la
Junimea, calatoriti prin Occident §i importatori de carte straina. Motivul dublului in
nenumarate locuri. Dan, ori Dionis? §i al multiplului:

„Dar ceea ce-i parea ciudat era ca, de cate ori li trecea prin minte ca ingerii sa
mearga dupa voia lui, ei, intr-adevar, fara sa le-o zica, ii implineau alintand gandirile.
El nu-§i putea explica aceasta armonie prestabilita intre gandirea lui proprie §i viata
cetelor ingere§ti."

Explicatie a omnipotentei divine a autorului cu iactanta instantanee la lectura
teoriei despre postmodernitate ca experienta ontologica, epistemologica §i istorica
„slaba" din Postmodernismul romanesc.

* Levantul ca preludiu la antiEminescianism. Lustruit in blocul din Nada
Florilor, spumegand de furie, de pe §tefan eel Mare ancorat intr-o fantazie a unui aed
al gloriei acestuia, marea eroare a Levantului, conceput sub Cea chipurile pentru a fi
citit printre randuri, este ca ce subversiune facea Falsul Goma, Mircea nu avea nimic
tangent cu bol§evismul, care numai pitoresc nu era, ci il traiai ca pe o lunga detentiune
acromatica.

Mai ales tema carbonaro-eterista sub totalitarismul ceau§ist sta ca nuca-n
perete.. Singurul folos al Levantului este inceputul demolarii lui Eminescu: vedem
ce resurse fantastice stau in poezia ce il precede pe divinul Luceafar!

* Straduinta herculeana de a-1 demitiza cu mijloacele batjocoririi parodice - in
popor, strdmbare - pe Poetul National, cum o face ar§ice Pastorel pe europeanca
Veronica Porumbacu, pica jalnic, vomiti:

Multe flori sunt, dar putine rod in lume au sa poarte,
Multe margaritarele sus pe ceriu ard departe,
Multe sunt femei cu ochii neguratici §i codati:
Dar niciuna nu-i mai dulce ca rumanca din Carpati

Se aude glas de bucium §i bataie de zavod
§i din codru miriade ies valahii, ies §oimanii
Calarind nu cai, ci pardo§i pe subt flacarile stranii

Pre cand vine, vine oastea romaneasca, ca o muche
De hanger arzand in soare, ca §i colti de leu turbat:
Pana-n zori pleca Balcanul capu-n fata lui Carpat.

* Sdndtate! Nici tentativa de a-1 izola pe Poetul National de Neamul Romanesc
nu-i reu§e§te Lepidopterei postromanismului:

„Unul dintre poeti era Eminescu, al carui chip il §tia bine, il gaseai peste tot.
Sub poza lui scria Mihail Eminescu. El fusese eel mai mare poet roman, dar murise
nebun. «Unde e multa minte, e §i prostie», zicea mama despre el."

O mama detestabila, cea dintai mama antiEminesciana din Literatura Romana -
Literatura careia li trebuie pesemne confiscate elegia O, mama, dulce mama, o nevasta

368

de mic nomenclaturist bol§evic tot atat de fascista in cruzimea ei gata arzatoare de
carti precat sili§teanul care se rade de Nicolae lorga ca degeaba are doi creieri ca nici
unul nu ebun!

Intelectualul are o mare raspundere privind efectele cuvantului scris §i vandut,
nefiind bine sa se permita gloatei ca bazandu-se pe hiperdemocratie sa proclame nu
egalitatea creierelor ci superioritatea celui ce se crede sanatos.

* Junele canit. Avand in vedere ca, fracturist gandind, e deja un venerabil
batranel June canit, carele tine deja de generatia expirata, maestrul Cartarescu ar
trebui sa faca urmatorul rationament interesand Muzeul Literaturii: „din moment ce
geniul meu inaripat decoleaza de pe strada Plantelor, unde i-a putrezit creierul de
geniu natural lui Eminescu, nu e imposibil teoretic ca vreo comunicare la Colegiul
Noua Europa sa nu se cheme Fapte §i vreun tampit sa nu se apuce a rascoli dupa
fotografii sau marturii daca chiar a avut mama mea biologica sau nu pe §oldul stang o
mare pata roz-violeta in forma de fluture. Corpul vermicular se-ntindea orizontal de la
pantec catre fesa, o aripa cobora pe pulpa, iar cealalta urea inspre mijloc. Lucrul
acesta mi 1-am amintit abia in adolescenta, §i nu in vreo reverie vesperala, ci in vis."

* Tenia: Este Cartarescu ca §i un canibal fascist? Sa se achizitioneze de la
editura cercetarea T(z)ara noastra. Stereotipii §i prejudecati, ICR 2006, coordonata
de dna Ruxandra Cesereanu, Centrul de Cercetare a Imaginarului de la Cluj-Napoca,
§i sa se studieze contributia dumneaei, intitulata Eminescu, Cioran, Patapievici §i
Romania timpului lor. Eseu despre o tara simultan iubita §i repudiata sau macar sa
se identifice tehnicile de suprainterpretare culninar-eugeniste , antieminesciene §i
omitand ca toata Autoelita, tocmai Basarabia noastra, din urmatorul pasaj de la pagina
241:

- Altfel decat va percepe lucrurile Cioran mai tarziu, Eminescu valorifica ideea
ca gena (matricea) romaneasca este buna, doar strainii fiind vinovati de otravirea ori
malformarea ei. Principalul sentiment prin care publicistul i§i sustine argumentatiile
nationaliste este patriotismul al carui sens este nu a iubi pamantul tarii, ci de a
promova programatic iubirea trecutului, caci „Fara cultul trecutului, nu exista iubire
de tara" (Opere, XI, [Programul nostru zicea...]. Tocmai pentru ca veneticii se
dovedesc, in perceptia lui Eminescu, a fi romdnofagi (termenul imi apartine),
Romania risca sa se preschimbe intr-o America orientala sau dunareana, Eldorado al
dejectiilor altor natii, Belgie a Orientului. Or, Eminescu reclama o puritate suta la suta
pentru natia romana, fara a accepta ideea de hibridizare. In acest concept maladiv, tara
are parte de o stare de „siluire", de „gangrena", de „cretinizare morala", aducand cu o
„menajerie zoologica", in care troneaza „fonfii §i gu§atii". In calitate de chirurg
moral, Eminescu se chestioneaza cum ar putea fi fortificat caracterul national, id est
gena natiei?

Atribuindu-se motanus mutantus Trilogiei Orbitor concepte fitofage §i
conceptii culinar-eugeniste in stabulatie violent imaginare, sa se intocmeasca ca
exercitiu de contestare un eseu nestructurat de 15-20 de randuri, argumentandu-se CA
MAI SUS ca Candidatul nostru Nobel eel mai bine plasat este ca §i un canibal fascist.

* Consideratiile privind simetria fata de diafragma, anume inima-ficat, plamani-
rinichi, creier-gonade, cu observatia ca suntem larvele unei fiinte celeste, spatiul fiind
paradisul, iar timpul infernul, cosmosul reflectandu-se intr-o minte cu hard Akasia,
par a tine de kitschul §tiintific. Ele sunt silite, sunt luate prea in serios §i, ca putere

369

speculativa, pot fi facute de ru§ine de Eminescu, atat sanatos cat §i bolnav. Asta e
suficient sa-§i noteze-n agenda: o fut dumnezeie§te! §i toate chakrele i§i deschid
automat hublourile spre suprema Divinitate, eroarea Lepidopterei postromanismului
sarindu-i in ochi oricarui invatacel al epistemologului Hie Parvu, in amfiteatrele
atomice de la Magurele: 30 ia in serios jigaritul discurs §tiintific eel mult 11-
dimensional footballistic al incordatului secol XX!

* Despre glosolalia cartaresciana. A fi tradus in 50 de limbi, daca ne gandim la
cifra Rusaliilor, e o minune dumnezeiasca, nu numai o performanta a
antiEminescienilor de la ICR, care se vor fi distrand intre doua cafele luand in raspar
cele sfinte, un criptoceau§ist evocandu-§i de fiecare 15 iunie rasul buldozerelor de la
Cenaclul Litere cand a demolat o un buna pagina samanatorista opunandu-i un catren
de o oralitate specifica Epocii Mooye: „Seara pe vale / buciumul suna normal / dar
pus Intre buzele tale / el suna special".

Vorbirea cartaresciana in limbi, ca §i apocalipticul 03, ne indeamna sa ne
pocaim, sa ie§im din victimismul social-democrat, sa initiem afaceri liberale §i sa
ajungem burghezie de merit, ca sa investim in Infrastructura Intelectuala, amintindu-
ne de teza americanului Charles F. Parham ca asupra celor ce daruiesc se coboara
Duhul Sfant, facilitandu-le sa dobandeasca darul „vorbirii in limbi".

Citind in quasari, pe cand ma aflam la §coala 42 pregatindu-ma a deveni Cititor
Unic, am facut profetia ca la §coala 41, paradoxul gemenilor de la Chiajna va face
minuni einsteiniene.

Ci minunea cea mai mare, imposibila fara demolarea prin impardonabilul
naughty document Dilema 265, la 5 martie 1998, a patternului Eminescian de a iubi,
este explozibilul boom al acceptantei populatiei televizionare la pululatia modelului
de succes al liceencelor de bac cu sperante sa reu§easca in viata contractand casatorii
cu filantropi de varsta pensionara, ceea ce nu se intalne§te in erotica Eminesciana,
ramasa incremenita in proiect, supusa obsolescentei §i impotentei de necrutatoarea
Epoca Mooye.

* lata masurariul! . Tine de geniul natural urmatoarea vedenie din care inveti ca
Poetul National, unind triburile, tinde sa se suprapuna cu YHWE, cu Divinitatea. Caci
apocalipsa Casei Poporului pigulita de geniul sintetic al lui Mircea din 03 este
continuta complet, ca o para§uta-n rucsac sau ca padurea intr-un sambure de ghinda,
in acest mistic §i dens pasaj Eminescian:

„Odata el i§i simti capul plin de cantece. Asemenea ca un stup de albine, ariile
roiau limpezi, dulci, clare, in mintea lui imbatata, stelele pareau ca se mi§ca dupa
tactul lor; ingerii ce treceau surazand pe langa el inganau cantarile ce lui ii treceau
prin minte. In haine de argint, frunti ca ninsoarea, cu ochii alba§tri, care luceau
intunecat in lumea solara, cu sanuri dulci, netezi ca marmura, treceau ingerii cei
frumo§i, cu capete §i umere inundate de plete; iar un inger, eel mai frumos ce 1-a vazut
in solarul lui vis, canta din harpa un cantec atat de cunoscut... nota cu nota el il
prezicea..."

* Sa le dam muie! Tehnic, superioritatea lui Eminescu sta in refuzul
vulgaritatii, gen „Cine s-a ba§it?" sau „Vrei sa ne futem in cur?" in care Mircea
exceleaza din cocalaritatea de a largi publicul cultivat cu transfuzii de feseni§ti sau de
maneliste, dupa Manifestul Imposibila lustratie totul fiind ingaduit. Precum poezia se
face cu vorbe nu cu idei (Mallarme), iar sandvi§ul cu §unca presata, a§a Literatura se
dureaza spatial cu fictiuni angelice, nu cu realitati excrementiale. In eel mult 100 de

370

ani, filologii euroatlantici, nu cei romani, vor descoperi eterna „actualitate" a eroticii
lui Eminescu, o vor exploata insa la ei, infiintand catedre de Amor, impunand-o doar
indirect universitatilor noastre, incapabile azi a reconcilia Despre ingeri cu Totu§i
iubirea §i cu Strategiile seductiei.

Pentru ca Epoca Mooye a implementat in RO, neglijandu-se Luminarea
Poporului §i Emanciparea Cadrelor Didactice, revolutia sexuala bruta , inteleasa cu
„creier care ejaculeaza §i testicule ganditoare" reductionist filologic, animalic
nemuritor, doar ca orgasm interminabil, fara farmec, fara lirism, fara poezie cu p
mare, adica una dintre acele idei stranii care numai in ipoteza cartaresciana ca sunt
gandite cu testiculele femeilor sau cu ovarele barbatilor pot fi concepute, a§a cum au
§i decis magnatii lumii, necajiti de anul tineretului turbulent 1968:

- Vor sex, dom' le? Pai sa le dam sex cat cuprinde, sa le dam muie!

* §i cum inca de la 5 martie 1998, prin operatia Dilema 265 Mitul Eminescian
fusese doborat, dintr-o singura lovitura de baltag §i fara putinta reinvierii, a fost voia
sortii ca Romanii sa intre in Anul a§a-zis Eminescu 2000, cu oroarea de vid mitic deja
ostoita prin singurul contemporan care putea sa-1 umple, anume dl Mircea Cartarescu,
trecandu-se cu u§urinta de catre publicul cultivat, publicul fesenist §i publicul manelar
peste ciracul sau de la cenaclul Litere, celebrul T. O. Bobe, detractor al Luceafarului
ce va fi expre incununat cu mirt la Boto§ani in 15 ianuarie 2000, personalitatea cea
mai proeminenta din juriu, §eful Uniunii Scriitorilor, regretatul Laurentiu Ulici,
altminteri expert Nobel, suferind ulterior moarte naprasnica dupa aceasta nefericita
intamplare.

Desigur, T. O. Bobe, de§i sculptat de la natura din material liric de esenta tare,
adica talent prozaic ca §i Cartarescu, nu era Sartre sa respinga un atu publicitar cat
Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu" , cum nici dl Patapievici nu a respins
directia ICR pe motivele de inconsistenta de fecala a spatiului mioritic, ca-n Politice,
cu intoarcere la argumentul ca n-avea ce exporta. Grav e insa ca aceasta
„recompensa" pentru batjocorirea statuii lui Eminescu de la Ateneu, considerata
minora de veleitari §i de invidio§i cand s-a zvonit ca urmeaza §i pentru alti dilematici
antiEminescieni o bursa la Schloss Solitude, va fi influentat incontestabil pe
sculptorul Dumitru Gor§covschi (Olaru), autorul monumentului din acela§i an 2000 al
lui Eminescu, din centrul Cernautilor, silindu-1 la precautia fata de Autoelita noastra
mi§tocara sa-1 imbrace foarte bine §i foarte elegant pe Poetul National, ca de catre cei
mai iscusiti stili§ti vienezi, cum se §i poate vedea pe blogul inimosului bun roman
Tudor Cojocaru.

Nu atat de frica nationali§tilor ucraineni care amenintau cu un nou Kosovo, iar
grupul Ila§cu inca era in cu§ca de la Tiraspol, ci doar a§a, sa nu se-ntample cumva sa
vina inalti oaspeti bucure§teni cu Siegfriedul, de s-ar face vreodata Institut Cultural
Roman in ora§ul lui Aron Pumnul, §i sa se tot rada, §i de languroasa balada a lui
Ciprian Porumbescu de la vernisaj, §i de vreun exces de religiozitate:

- Ma intreb cum sa nu razi in fata unui Eminescu nud §i cum sa nu-ti inchipui
instantaneu figurile altor scriitori in aceea§i ipostaza. Ganditi-va la Maiorescu avand
un §tergar in jural §oldurilor, la Caragiale camuflandu-§i Doamne iarta-ma cu palaria,
la Hortensia Papadat-Bengescu in costum de bale, la Sadoveanu cu §uncile revarsate
peste §nurul boxerilor, inchipuiti-va numai cum i-ar sta lui Dosoftei cu deltoizii
dezgoliti, cat de stingher §i vinovat s-ar simti sistemul osos expus de Bacovia §i cu ce
morga ar tine Vianu Estetica pe pubis.

371

§i totu§i in fata Ateneului nimeni nu hohote§te tinandu-se de foale. Un
Eminescu dezbracat nu stame§te rasul pentru ca in imaginarul cultural romanesc el a
fost de mult asimilat cu lisus etc.

* Acela§i imaginar, care daca e violent atunci incepe cu Eminescu, daca e sa
te iei dupa domnita Ruxandra Cesereanu, imaginar foarte imaginar in care trebuia
ingenuncheat cu botul pe labe §i §tefan eel Mare in pixelul A pus de mamaliga, din
Jurnalul National , 13 iulie 2004. Dar ce zice Tudor Cojocaru pe blogul lui:

- Ne aflam in central Cernautiului, in preajma statuii marelui Poet National
Mihai Eminescu. §i am avut ocazia odata cu sosirea la acest monument, sa discut cu
autoral acestuia. Va rog sa va prezentati.

- Sunt Dumitra Gor§covschi (Olara), sculptor bucovinean din Cernauti, roman
nascut in anul 1940, in timpul Romaniei.

- Sunt fericit pentra ca v-am gasit. Probabil sunteti aici pentra a face straja la
aceasta monumentala lucrare romaneasca.

- Intr-adevar. Am facut lucrarea in 2000, dar acum ma grabesc sa-i fac
monument lui §tefan eel Mare, voievodul nostru. Consider ca §i el trebuie sa aiba un
monument aici, in Tara de sus a Moldovei, Tara Fagilor.

- Va rog sa ne spuneti povestea acestui monument dedicat marelui Poet
National Mihai Eminescu.

- Copil fiind, imi placea sa fac chipuri din lut ale poetilor §i ale voievozilor
no§tri romani. Eu i-am dedicat poetului Mihai Eminescu §i ni§te versuri (...).

E acela§i sculptor roman Dumitru Gor§covschi a carai intamplare cu bustul lui
§tefan eel Mare ne-a sensibilizat asupra mu§caturii ce ar putea fi coltul de cotitura din
2 iunie 1997 in oligopedagogia noastra de nu invatam nimic din istorie.

Duminica 26 octombrie 1997, Alianta Cre§tin-Democrata a Romanilor din
Ucraina, luand in serios proaspatul Tratat de la Neptun, a tinut a pomeni ca la toate
popoarele, 500 de ani de la victoria o§tenilor lui §tefan eel Mare, la Codrii
Cosminului, impotriva trupelor cotropitoare ale craiului loan Albert, in fata §colii din
Ostrita urmand a se pune bustul amintit, ceea ce s-a interzis pe motivul cartarescian ca
„nu poate fi nici vorba despre inve§nicirea pe teritoriul Ucrainei a numelor unor
asemenea monarhi, in particular §tefan eel Mare, care in trecut a pustiit §i a distras pe
pamantul sau poporul".

* De-ai no§tri. Exceptand pizma, e de neinteles in acest context al autoritatii
deontologice implicarea morala a Fluturelui Curcubeu, dupa atata mi§to
postmodernist pe urmele canonicului Grama, in expulzarea liricului Eminescu din
cluburile studente§ti de elita, tolerandu-i-se doar selectiile obscene din manuscrise, la
aniversare in anul Eliade 2007.

In definitiv, cu Autoelita pe care ai crezut-o cum ca, paralel razboiului
canonic, se preocupa tacit de continuarea luptei cu inertia bol§evica, se intampla ceva
in degradeu culinar ca unei mancari de exceptie cu care te-ai ars tinand-o prea mult la
microundele sperantei pana s-a innegrit.

Adica e ca cu textieral tipic postmodernist, adica mi§tocar. Florin Dumitrescu
Scornelius de la Sarmalele red, care unde ne-am amagit la inceput ca e de-ai no§tri, il
fredonam deoarece se opunea lui Nicu Ceau§escu pre§edinte, fiindca §tia prea multe
despre Paltini§, unde avea vila, §i uite ca prin arida vara a lui 2006 1-a trimis pe sfantul
Eminescu al nostru la produs, adica sa se prostitueze pe Centura, ca profesionist,
publicitaral textier dovedindu-se unul dintre cei mai eficienti demolatori, avand priza

372

buna la clientela de club §i folosindu-se de un site liternetic frecventat chiar de
megaintelectuali candva sensibili la eel mai lacrimogen §i curat lirism!

* Deviatia antlEminesciana e insa propulsiva dilematicului Chivu, eminent
promoter, membra marcant in juriul pentra Programul de traduceri a autorilor
romdni in limbi de circulatie internationala, care selecteaza operele din care merg
fragmente traduse la editurile din neagra strainatate sau la institutele culturale romane,
costurile de traducere-tiparire fiind din banii ICR - Patapievici, dezvoltandu-se
vertiginos §ansele de innobelare a Literaturii Romane postmoderne.

§i daca e sa te iei dupa o depe§a Mediafax, traducerea 01 in germana in 2007 s-
a realizat §i cu sprijinul Institutului Cultural Roman (ICR), dupa cum tot cu sprijinul
selectului institut au fost traduse De ce iubim femeile in limba ebraica, pentra editura
Nymrod din Israel, Nostalgia la editura Faber-Print din Bulgaria §i Travesti la editura
Czarne din Polonia - nu-i pricina, cum a demonstrat dl Mitchievici, toate textele
cartaresciene sunt la fel de bune §i indispensabile deoarece fac parte dintr-un sistem
valoros §i trebuie percepute din perspectiva sistemica in sensul ca sistematic un text
mai slab devine valoros prin transfuzie de valori de la textele validate occidental.

* Eminescu $i directia noua in opera cartaresciana . Este fascinanta geneza
exterioara a proiectului Orbitor, care s-a nascut nu din dragoste, ca omul, ci din egec,
ca textul . Din e§ecul de a-l parodia pe Eminescu in Levantul §i din e§ecul de a-l
explica pe acest geniu natural, sigilat de destin, prin stracturi frantuze§ti ale
incon§tientului in Visul chimeric, din care osteneala se trage insa multa invatatura,
cum zicea §i Schopenhauer lui tata Darwin, cum ca spre deosebire de arca§ul talentat,
geniul trimite sageata spre o tinta pe care noi nu o vedem, dar putem macar urma
directia , exploatand filonul, care este a amplifica Sarmanul Dionis ca §i cum am avea
un numar mare, mare de ochi, care naturile peratologice aduna din manuscrisele
elogiate de Noica un snop de raze orbitor. ORBITOR!

* Incon^tienta circarilor care au dat Lovitura de Stat cu Dilema 265, asasinand
la Targovi§te, conform scenariului indelung pregatit in menajerie, la umbra blocului
Tonola, Mitul Eminescian, printre papagali impreunati cu maimute, se vede in acea
consecinta funesta ca functia de Poet National neputand sta in interimat, pe cand mitul
e transmisibil, privatizandu-se-n el deja dl Cartarescu, succesiunea Luceafarului vafi
preluatd de al doilea plasat in topul cdntdretilor Neamului, iar acesta nici nu e Adrian
Paunescu, nici basarabeanul Grigore Vieru, ci tocmai de la Ra§inari, de sub unitatea
amenajistica de pe Coasta Boacii, ardeleanul Octavian Goga, caruia i se repro§eaza ca
§ef de guvern pachetul de legi antisemite prin care Voievodul Culturii Carol al Il-lea a
justificat fata de FUhrerul germanilor, Adolf Hitler, §i fata de Ducele italienilor,
Benito Mussolini, arestarea unuia cam ca ei, a Capitanului Mi§carii Legionare Garda
de Fier - Totul pentru Tara, Corneliu Zelea-Codreanu!

* Printre consecintele cele mai neplacute ale numaralui antiEminescian Dilema
265, retinem faptul ca in inflatia baroca a competentei morale din ziua de azi nici nu
prea mai exista mariti§ din dragoste, ci numai prostitutie casnica, adesea invariants la
cat de urat sau de batran ar fi finantatoral.

§i chiar daca financiar iti permiti, nu prea mai gase§ti nici fata mare complet
virgina, nici partenera ideala, maleabila, din care sa modelezi in cateva luni femeia de
casd cu care sa te simti bine in eternum, adica in jipanul funebra.

373

Acceptarea mediatizata in detaliu, de catre un segment uria§ al mamelor cu fete
de maritat, a unui pattern al reu§itei in viata frizand absurdul, bazat pe casnicia unei
liceence cu un investitor excesiv de foarte matur este iara§i un corolar al numarului
special Dilema 265, principalul vinovat de aceasta pozitionare fiind insu§i eseistul
Andrei Ple§u, care nici macar in tratatul sau Despre ingeri, de§i ofera fiecaruia din
actele noastre reperul epurei lui, adica desenul lui ideal, uite ca nu a prevazut modul
de intrebuintare edenica al fiintelor care nu gasesc nici cu GPS-ul bucataria, unde sa
prepare cu tigara in coltul rujat al lacomei lor guri, tocana vietii de casa.

* Imputitele sale maculatoare. Poetul National se plange in, din punct de vedere
postmodern imputitele sale maculatoare - prima intrebare pusa maieutic de
doctoranda la seminar tineretului idealist fiind daca se spala pe maini la intoarcerea de
la closet, in incompetenta sa Autoelita ignorand ca Michelangelo ma sfatuia sa te
cured, dar sa nu te speli niciodata - ca pe el, romanticul, 1-a despartit de Junimea
aplecarea ei spre hohotul de ras, ca prefigurare a trendului din Epoca Mooye, unde
valoarea femeii consista doar in ce pune pe ea.

Vasazica, lirismul nu rezista la atacul ba§caliei.

De aceea, se evita in biserica tulburarea cultului, pentru ca la homosap §i
credinta, §i fidelitatea sunt fragile: dupa ce ai vazut un film in care lisus e biciuit 15
minute iti vine sa te bahai.

Ar fi ca §i cum pe acela§i site s-ar vinde in seninatate dvd-uri cu Lista lui
Schindler §i pdf-uri cu Industria Holocaustului sau cu Protocoalele Inteleptilor
Sionului.

* Cu macularea nu-i de glumit! Cand un site cu editura webara i-a distrat
manelist pe numero§ii scriitori §i alti Intelectuali de bun gust deserviti cu mult
profesionalism 1-a trimis in vara lui 2006 pe Eminescu „la produs" (expresie jignitoare
despre cum fac bani curvele sau unele navetiste asimilate), sub pretextul ca de ce
brand e bun Poetul National , dintre premiatii acestui demers eel mai creativ va fi fost
matematicianul Liviu Ornea, distins pentru culegerea de teste grila pentru admiterea
la facultate, pe a caret coperta sa scrie: „Dintre sute de catarge care lasa malurile, /
Gate oare le vor sparge: a. Vanturile; b. Valurile"

(http://atelier.liternet.ro/arhiva/3732/-Scornelius/L-au-pus-pe-Eminescu-la-produs-si-
au-castigat.html, 301107)

O mai inspirata deconstructie a acestei piese clasice nici ca se gasea, inclusiv in
ce prive§te captarea generatiilor §colare.

Dl Liviu Ornea a fost premiat in carti de la Editura Tritonic, dar internautul care
va mai citi vreodata Dintre sute de catarge... §i-a pierdut pe vecie inocenta,
faimoasele strofe Eminesciene facandu-1 sa se rada sau macar sa se hlizeasca §i sa se
scarpine cu entuziasm la catarg, in loc sa se cuprinda de acel fior liric de sa mediteze
la incertitudinea de-a fi om.

* Ce a ca§tigat finantatorul punerii Poetului National la produs printr-o
actiune mediatizata intens de presa cu capital strain, nu §tim, dar capodopera
Eminesciana Dintre sute de catarge e pierduta ca o cristelnita in care s-au cufurit
politrucii New Age tot astfel cum Gdnditorul de la Hamangia a ajuns de kkt dupa ce
s-a scris ca: „La ce credeti ca se gandea el, daca nu la samanta lui, ce-avea sa umple
teritoriul dintre Nistru §i Tisa, Tara Fagaduintei, unde curge lapte §i miere."

Asemeni, duse sunt Oda in metru antic, de cand Mircea insu§i §i-a infa§urat-o-n
pixeli, dar §i Luceafarul, dincolo de instigarea liceenilor contra profelor de meditatii.

374

vitriolat culinar ca Poema a chiuvetei sau Sara pe deal inganata-strambata a sex oral
de un cirac barbar de-al Autoelitei: „Seara pe vale / buciumul suna normal / dar pus
intre buzele tale / el suna special".

Cu macularea nu-i de glumit: toate aceste marl cuceriri lirice ale Neamului
Romanesc au pierdut ceva, cum acea Pieta de la Vatican desfigurata de vreun
teribilist in scop autopublicitar §i perfect reconditionata, dar nicicdnd aceea^i, cum se
jelea §i Adrian Paunescu, mi se pare ca intr-un Magazin hebdomadar cu profil
tehnico-§tiintific.

Coca Dospinoiu, cand ii cite§te mankurtului Kotofei Ivanovici din Eminescu,
ocole§te instinctiv aceste piese lirice pe care §i-au depus excrementele Intelectuale
in§i§i Romanii.

lar dinaintea Celui ce prooroce§te 03 ca ma-ta vine, ca va veni din Chaos sa ne
judece de pe Casa Poporului - §i nu poate fi decat EMINESCU! - sunt exista
semne de inserare larvara ca asupra fasci§tilor demolatori de lirism, §i asupra
pruncilor lor, toate blestemele Doinei par uneori justificate unor fani carora li s-a
incalcat cu atata nesimtire balcanica unicul lor drept idealist, dreptul la idealism.

* Nimicirea Mitului Eminescian este definitiva. Nu exista in istorie popoare
care odata corupte, sa mai ia calea virtutii. Chiar pentru indivizi, regenerarea morala
nu e posibila decat printr-o dragoste mare, venita insa in fo§netul de plumb al verii de
noiembrie, al amenintarii cu moartea. Nici daca burghezia de merit va baga bani
frumo§i in festivaluri, in carnati de Ple§coi §i in alte manifestari, nu vom mai avea
vreodata reconstituit dupa atentatul din Dilema 265 un Eminescu astral, tot astfel cum
nici un papitoi de azi n-ar fi in stare sa-1 refaca pe acel Rege Ferdinand al lui
Mestrovici, ecvestru rotat ca de basm poporan, parca abia ie§it din Muzeul Taranului
Roman, topit de comuni§tii romano-sovietici fara ca elitele citadine sa protesteze. Se
va ajunge pana acolo incat sa ne milogim de tineret cu lacrimi in ochi §i cu mana pe
card sa-§i cumpere carti §i sa invete pe de rost poezii de Eminescu, iar junii corupti or
sa ne rada in nas din toata diafragma, ca n-au simtit absolut nimic, nici cu creierii, nici
cu testiculele (les gentilhommieres, cum le spuneau dandu-le papucii curtezanele de la
Solitude).

* In literaturile occidentale, nu exista prozator contemporan care sa i se poata
lauda-n avion tovara§ei de drum, intre doua lansari organizate de mari edituri, ca el
poate oricand scoate din programa de bac, in folos propriu, dupa caz, pe Cervantes, pe
Goethe, pe Shakespeare sau pe Dante.

Dl. Mircea Cartarescu n-ar fi nici pe departe un laudaros daca ar sustine ca la
noi, in bacalaureatul romanesc, Eminescu a ajuns neglijabil fata de De ce iubim
femeile §i de Orbitor, §i aceasta deoarece s-ar baza pe Fapte.

Iar cine crede ca ura fata de Poetul National i-a fost sadita in sufletul de vierme
Lepidopterei postmodernismului de catre Stapanul eel Nou, se in§ala: zavistia are
vechime, e din start, nu mai putem dupa Dilema 265 sa ne ingaduim o lectura inocenta
pentru autofecala parodie postmoderna Poema Chiuvetei.

Ura are caracter fractalic. Teoretic, e o catastrofa care genereaza in haos tot ura.

Acum §tim ca Poema Chiuvetei era doar o prima tentativa de a le confisca §i
macula Romanilor frumoasa legenda a Luceafarului.

* Eu imi apar saracia de imagine!. Mircea eel Batran, candidatul nostru Nobel
eel mai bine plasat, ultimul mare prozator postmodern euroatlantic, a studiat cu
metoda universitara strategiile de succes ale lui Eminescu §i a inteles in anii MPU ca

375

n-are nici un sens sa incerce a-1 bate in poezie, investigatia Visul chimeric dand chix
cu demontarea mecanismului geniului natural iar maculatorul Levantul nereu§ind
nicaieri o vitriolare parodica macar de nivelul inspirat atins candva in Poema
chiuvetei, de unde §i logica renuntare la poezie, Lepidoptera postromanismului
mizand exclusiv pe proza, unde Eminescu a trasat, ca §i in dramaturgie pentru Vlad
Zografi, directii de explorare fertile pentru alti scriitori §i istorici promovati de
Humanitas.

Cand Neamul Romanesc a plasat in 2006, scuipandu-§i elitele cosmopolite,
printre cei zece Mari Romani aproape numai unionigti , la Eminescu s-a propus de
catre TVR un scenariu cretin despre cum 1-a internat securistul Maiorescu la azilul
psihiatric, nemaiexistand la noi, ca la altii pentru Poetii Nationali, vreo catedra
Eminescu sa protesteze vehement la atata incultura logica, bibliografica §i biografica
academica.

Dar nici Autoelita n-au be§lit o interjectie macar, deoarece pe de o parte era
bine din punct de vedere al Stapanului celui Nou a nu se implementa Luminarea
Poporului, difuzandu-se numai confuzia, iar pe de alta parte, era excelent ca se
proceda, ca §i cu Cortegiul Istoric Regal batjocorit in mediocrul 02, la o demitizare a
Epocii Regelui Carol I, dovedind-o capabila de cele mai grave incalcari ale drepturilor
omului, perfect compatibile cu cele din Epocile Dej §i Cea! ! !

Cu amendamentul ca pe Mirci§or cand 1-a luat Securitatea la psihiatrie in 03 de
1-a recuperat colonelul Ion Stanila, aia 1-au facut mai martir decat Maiorescu §i
junimi§tii pe Eminescu, fiindca au retinut §i Manuscrisul!

Pentru Ultimul mare prozator postmodern euroatlantic §i Cel mai bine vandut
scriitor roman, intrupati ca ni§te gemeni in Mircea insu§i, trebuie ca a fost extrem de
instructive insa interventia-n emisiune a unuia dintre Eminescologii angajati ai
televiziunii de stat §i invitati pe scaun, care cu privirea vesela de persoana care a vazut
multe, ca cicli§tii, a bagat de seama ca tocmai de la decazutul asta de Eminescu ni se
trage noua in Literatura Romana naravul ca scriitorii sa nu duca §i ei o viata mai
sportiva, in particular sa evite sa mai fie unii cam alcoolici!

Aici cred eu ca a avut Mircea eel Batran §i Postmodern confirmarea ca se poate
invata ceva ca model de succes §i din popularitatea vietii lui Eminescu.

A§a se explica de ce, pui de mic nomenclaturist, practic locuind in Zona Zoster
langa Dinamo, adica intre Palatul Primaverii §i Palatul Regal accesibile lejer cu pasul,
el se da in Testul Orbitor §i in interviuri drept eel mai sarac §i cu dintii cariati, care nu
i-a dat Humanitasul sau patronii de pe la Jurnalul National sau Evenimentul zHei nici
un ca§tig, ca §i agentii literari din strainatate sau Filologia, iar in 03, ti se face greata
la efortul de a manipula apocaliptic ca viata digestiva din familia unui gazetar al Noii
Revolutii Agrare, cu deplasari, ar fi fost din punct de vedere culinar la fel de frugala
cu a Romanilor one§ti.

* Odata cu cedarea teritoriilor din Rasarit, s-a terminat cu libertatea de mi§care,
cu ragazul dat Neamului Romanesc sa-§i rezolve arieratele refacerii infrastructure
geografice, sa acumuleze acea masa critica de la care se dezlantuie ca in interbelic,
parca de la sine, explozia spirituals a implinirii Misiei Culturale.

Dincolo de tragicul mut reper 2 iunie 1997, cand la urma urmei Statul Roman
era atat de fragil ca nu-§i putea proteja cetatenii nici macar de mu§catura
maidanezilor, reinnodarea firului istoric de acolo de unde a fost decupat de alianta
Stalin - Hitler, la 26 iunie 1940, nu a mai fost cu putinta.

De§i, cine §tie, fratii ucraineni, negociind de la popor la popor, peste capul
politicienilor, poate ca s-ar fi dumirit ca industrializata §i militarizata Transnistrie

376

merita schimbata cu Nordul Bucovinei plus Sudul Basarabiei plus, ceea ce conteaza
eel mai mult in relatia Kievului eu Kremlinul, prietenia §i ve§niea reeuno§tinta a
Poporului Roman.

Nemaiexistand idealul Reintregirii Neamului, a ajuns - logie - relativ inaetuala
§i revenirea la monarhie, fortele politiee retrograde preferand un pre§edinte care,
imediat dupa ce nr 265 antlEminescian din Dilema a creat premisele lirico-filozofice
ale demiterii guvernului Ciorbea, propunea de bunavoie §i nesilit de nimeni
amnistierea crimelor Revolutiei, prostindu-§i electoratul ca victimele represiunii n-ar
dori pedepsirea calailor ci aflarea Adevarului, cum am mai spus!

* Nu incepuse bine anul Centenarului Mircea Eliade 2007 §i am aflat, la 9
ianuarie, din Evenimentul Zilei, ca la Schloss Solitude, Mircea Cartarescu i§i termina
Trilogia Orbitor. Drag mi-a devenit atunci acest cotidian, mai ales ca in acea zi de
marti avea §i un interviu cu Cel mai bine vandut autor roman, care a primit la Gala
"Zece pentru Romania" trofeul pentru eel mai bun scriitor contemporan.

Luminosul ianuarie este la Romani un timp sacra al generozitatii §i al
lirismului, an de an fiind omagiat, chiar §i dupa asasinarea Mitului Eminescian la 5
martie 1998, Poetul National §i, prin extensie, scriitoral sau artistul Roman, indiferent
daca i§i sluje§te poporal sau nu.

§i lata ca la 15 ianuarie, acela§i cotidian Evenimentul zilei, unde §i-a mutat, sa
nu fie cititi conservator, pixelii de la Jurnalul National, editorialistul basescian
Mircea Cartarescu, veni cu ni§te moduri noi de injosire a Poetului National zis intre
ghilimele „poetului national", care m-au facut sa meditez cu prietenii mei baroni la
obligarea prin ordonanta de urgenta a periodicelor §i televiziunilor influente sa i§i
declare la loc vizibil cumparatoralui serviciilor lor structura de proprietate a
capitalului roman §i neroman care le urne§te:

- Editarea recenta a Pove^tii pove^tilor de Ion Creanga, la Humanitas, pune din
nou in discutie publicarea poeziilor licentioase ale lui Mihai Eminescu. La un an dupa
ce unele dintre ele au fost citite in Club A, sub titulatura Eminescu, interzis minorilor,
atribuirea lor „poetului national" crispeaza inca Intelectualitatea pudibonda §i pe
romanii fideli mitului „omul deplin al culturii romane§ti".

Nicolae Tone, directoral Editurii Vinea, eel care anuntase in 2006 ca va reuni
poeziile intr-un volum, a renuntat la idee: „E o chestiune de curaj sa publici aceste
texte, pentru ca lumea nu e obi§nuita sa-§i priveasca cu deta§are personalitatile. De
fapt, valoarea lui Eminescu nu scade cu absolut nimic din cauza lor".

Mitul „Luceafarului poeziei romane§ti" e inca solid: o demonstreaza §i locul trei
pe care 1-a ocupat la concursul „Mari Romani", in cadral campaniei initiate de TVR.

Ce p... mea are poezia licentioasa, chiar §i in Epoca Mooye, cu meritul de a
intrapa „omul deplin al culturii romane§ti"? Ce conteaza e cum se simte Poetul
National ca barbat, or, el scrie negru pe alb: „o fut dumnezeie§te!".

* Ce contrast intre pozitiile mankurtilor §i renegatilor din provizoriul Babilon
bucure§tean, de pana la mutarea Capitalei in conurbatia Giugiu-Russe, §i ritualul
practicat, pretutindeni dincolo de Prut, de pilda in Cimi§lia, spatiu prietenos pentra
Visul-Nostalgia-Antipa, stravechi geologic, cuiburile fosilifere continand aici
osemintele unei faune cu hiparioni de tip turolian, pe Blogul Cimi§lenilor stralucind
orbitor mandria identitara de a fi dat candva nu vreun Laureat Nobel ca §olohov, ci un

377

geniu natural, exact ceea ce este luat la mi§to, de papitoii postmoderni§ti, taindu-le
fratilor romani, cu drujba demitizarii incon§tiente, creanga de aur de sub picioare:
Ziua Eminescu marcata fastuos la Cimi^lia!
ianuarie 15, 2007 by Cimi^lia

Manifestarile cu prilejul celor 157 ani de la na^terea poetului Mihai Eminescu
au demarat in incinta Bibliotecii raionale " Mihai Eminescu" din ora§ul Cimi^lia §i
in Liceului Teoretic cu acela^i nume. S-au desfa§urat serate literare inchinate
Luceafarului poeziei noastre - Mihai Eminescu, la care elevii au prezentat un recital
de poezii proprii §i ale marelui poet, au interpretat §i cdntecul regretatilor Doina §i
Ion Aldea-Teodorovici - „ Eminescu". Aufost expuse de asemenea 4 expozitii de carti.

Serata a fast intregita de prezenta scriitoarei C. L. din Bucure^ti (Romania),
originara din ora§ul Cimi^lia, care de rand cu cimi^lienii a participat la depuneri de
flori la bustul poetului - Mihai Eminescu.

Sa-mi spuna mie cineva ca dupa atingerea stadiului de occidentalizare Dilema
265 vor mai scrie poezii elevii din Cimi§lia §i ca vor mai da un pumn de rasarita
pentru statutul scriitorului, ba chiar al Intelectualului roman, in societate!

* Icoanele ortodoxe, portretele voievozHor §i, mai ales, icoana lui Eminescu.
Lipsind Luminarea Poporului §i acutizandu-se mankurtizarea, de§i avem internet §i
telecablu, mobilitatea statuilor bucure§tene in 03, calauzite de Lenin Demolatu ce §i-a
lasat soclul pentru Soljenitin, este semn rau - Mircea ne obi§nuie§te cu gandul -
pentru a lui Eminescu de la Ateneu, cea cu tate erecte, cum o vede Autoelita cea
fesenita rinocere§te in 2003, ca §i pentru insu§i mormantul de la Bellu, la care se face
pelerinaj interpretabil de catre o anume parte a presei cu capital neromanesc ca avand
u§oare urme de coliva §i de legionarism.

Oricum, mare paguba nu-i, atata vreme cat Poetul National nu este expulzat de
tot din programa §colara, deposedandu-se cumva Coca Dospinoiu de impresionanta ei
actiune filologica solemna din 15 ianuarie, cu recitari §i recitativ. Dar ea, femeie §i
mama cu amor, presimte §i nu poate dormi, cu alte cuvinte, ca in disperarea
supravietuirii, fundatiile care suge banii filantropului occidental nu se vor lasa pana
cand nu vor da afara din §coli icoanele ortodoxe, portretele voievozilor §i, mai ales,
icoana lui Eminescu. Chiar §i o buna parte din parinti au mirosit ca nu e bine sa te
afi§ezi cu Proscrisul §i cam ezita sa-§i mai lase copiii la astfel de activitati dubioase.

* Razbunarea lui Hyperion. Marea fisura dogmatica a Apocalipsei lui Mirci§or
este ca, dupa Sfanta Scriptura, evenimentul de senzatie al Apocalipsei ar fi Invierea
Mortilor. Or, jenat de inhaitarea cu alti megaintelectuali la asasinarea Mitului
Eminescian prin pacatosul numar Dilema 265, precum §i de unele magarii din Visul
chimeric, din Levantul §i mai ales din cele 1450 pagini ale TO, Mircea Cartarescu nu
prea mai voia sa dea ochii pe lumea cealalta cu Mihai Eminescu, Poetul nostru
National, la Casa Poporului, sub ozeneu. §i ar fi fost u§or §i simetric de reluat acel
incident din Antaresul Badislav, cand „la-nceputul iernii, de ziua sfintilor mucenici
Mina, Ermoghen §i Eugraf, pe la scapatat, o oaste putreda, ple§uva §i ranjita" a ie§it
din morminte din cauza lipsurilor, iara nu fiindca a existat acolo lucratura §efilor de
promotie sau a §oferilor de Lada.

De aceea, ce zugrave§te Fluturele postmodernismului nostru in finalul TO, nu
mai e Apocalipsa ci genocid , stupida exterminare atee literara a bucure§tenilor,
inclusiv al segmentului de public cultivat, fesenist §i manelar care i-a cumparat De ce
iubim fameile - demascandu-se aici-§a nu o teologie New Age, ci o smerenie

378

quasipenticostala, o soteriologie de pocait, viziunea Mantuirii ca bonus de la
Dumnezeu dupa o viata de succes, supliment care nu poate fi insa dobandit prin
virtute sau fapte literare deosebite - un fel de loterie la care poate spera cu neru§inare
pana §i pacatosul de Desantist.

* O scarba infinita de elevul pitecantrop §i de dezonoranta ei profesie,
convocand §i §edinta cu parintii, a apucat-o pe profa §i diriga Coca Dospinoiu de noua
sarbatoare implementata in §coala de colegii postmoderni§ti, Valentine's Day, care
toate fetele au reclamat la ea cu lacrimi in ochi ca toti baietii le-au dat biletele in
buzunar la ursuletii cu inimioara ro§ie, continand veselul catren demitizant, care este
§i imnul Epocii Mooye: „Seara pe vale / buciumul suna normal / dar pus intre buzele
tale / el suna special".

* Efectele indepartate sunt imprevizibile §i de addncime, profunde. §apte ani
dupa Dilema 265, polemizand oarecum in jural judecatii de valoare cartaresciene „ii
privesc, intre coapse, «fluturele cu aripi lipite somnoros» §i §tiu ca e, cu adevarat, eel
mai frumos lucru pe care l-a§ putea vedea §i atinge vreodata", intre liderul Generatiei
basarabene unioniste §i postmoderni§tii chi§inauieni se incinge un dialog cu scantei de
rad §i gloantele cazace§ti, cand tinerilor atat de culti incat ei nu mai servesc
Luminarea Poporalui li se repro§eaza ca se scalda-n abstractiuni pretins filozofice sau
in amanuntite descrieri sexualiste, in ascunderea lor in vaginul din care nu mai ies la
aer. Sa stea cat vor in el, nu vom avea nimic impotriva, dar sa nu ne ameninte mereu
cu ,groapa de gunoi a istoriei", stand ei in§i§i in alta groapa...

- Va asiguram, , raspund indignati postmoderni§tii, ca nu veti gasi in poemele
noastre asemenea licentiozitati care sa demonstreze teza sexismului delirant §i vulgar
sau a pornografiei, precum insinuati. Totodata, e §ocanta comparatia Dvs., poet al
«universului matern», cu «vaginul din care nu mai ies la aer» §i o «alta groapa». De
cand, domnule Vieru, matricea care ne-a dat viata tuturor este «o groapa»?!! (Cf.
Rom.lit., 39/ 5-11 octombrie 2005)

* Evaluarea prin itemi cu raspuns multiplu e un cli§eu didactic demascator.
Trecerea fulguranta a Fluturelui postmodernismului prin Arhipelagul §colar se vede
in constructia finala a textului marfa De ce iubim femeile, cand la intrebarea de baza
texistenta raspunde multiplu ca Madrigalul, iar doamna inspectoare Coca Dospinoiu a
constatat la o tanara profa incepatoare abordarea capitolului de itemi din aceea§i
capodopera bestseller tot ca pe un test cu raspuns mai multiplu, dar extrem de inchis,
din nesfar§itul §ir de pentru ca-uri propus de autorul implicat §i omni§tient,
neputandu-se accepta ca unica judecata de valoare certa decat enuntul „pentru ca nu se
masturbeaza", restul fiind poezie de balcon, adica gargara, inclusiv reminiscenta
necrofila „partidul e-n toate" a panseului „din ele-am ie§it §i-n ele ne-ntoarcem".

* Ca §i cum arfi bagat cineva o avere intr-o banco, spre a se finanta campania
din dobanzi la infinit, implacabil, sezonier, batalia contra Mitului Eminescian nu va
inceta niciodata, degi cultul a fost zdrobit de la prima lovitura , cum era §i firesc, in
jurul neuitatului istoric literar Zigu Ornea §i a proteiformului critic Nicolae Manolescu
grapandu-se la 5 martie 1998 elementele Intelectuale cele mai stralucite din toate cele
3-4 generatii ale momentului, iar cine n-a apucat sa patranda sa publice in Dilema
265, daca nu-§i exprimase deja protestul la colocataritatea cu cadavrul din debara
care s-a imputit, va adera ulterior pe unde s-a putut.

379

La 7 ani de la asasinarea Mitului, Mircea insu§i a revenit cu nemuritorul
editorial Etatizarea lui Eminescu, Jurnalul National , 18 ianuarie 2005, o capodopera
care ma convinge de superioritatea sa carismatica §i cazuistica asupra
experimentatului Ion Iliescu, de capacitatea acestui potential urma§ orbitor al
Capitanului la Cotroceni, de a chema minerii §i de a-i calauzi nu impotriva
Intelectualilor, ci spre once azimut, rie §i impotriva averilor cleptocratiei, pentru ca
Tara sa iasa pe caile justitialismului din falimentul nostra moral, pana vom avea cu
adevarat vointa politica §i timp de Luminarea Poporalui prin Infrastractura
Intelectuala, Emanciparea Cadrelor Didactice §i deschiderea §colii spre comunitate.

Este o re-scriere a pamfletului lui Andrei Ple§u Recitatorii lui Eminescu, cu o
parodiere a lui Maiorescu ce cita pe Darwin, aici betia de cuvinte aducandu-1 sa
pledeze la bara pe expertul Pavlov, ca ar fi reflex conditionat a se omagia de catre
televiziuni, intreband §i pe trecatori, „geniul national", chestie care ii provoaca lui
Mircea „o sila nemarginita", comuna deci intregii Autoelite.

Dupa care se declan§eaza fara a clipi dezorientarea tineretului ne§tiutor,
informandu-1 ca „in perioada comunista Eminescu a fost etatizat ca un zacamant
natural", atribuindu-i-se convingeri marxiste (fara a nominaliza vinovatii, pe ideologii
deji§ti, unii formati in URSS!), ceea ce este partial adevarat, fiind insa minciuna
neru§inata exprimarea ca Eminescu a fost proclamat „sfant al neamului", „poet
nepereche", „om deplin al culturii romane§ti". „Adica un simbol national intangibil §i
indiscutabil, ca tricolorul sau stema tarii insele." Eminescu nu avea nevoie sa
primeasca de la bol§evicii pu§i pe globalizare aceste epitete. Le avea prin contributia
HOTARATOARE la clarificarea identitatii romane§ti in perspectiva Marii Uniri de la
1918, aia batjocorita de invitatii doamnei Adame§teanu de la 22. N-avem decat a-i
reciti, ca Intelectuali care am pierdut Basarabia nu insa §i felia de pib trudit de clasele
pozitive, pe lorga, pe Goga, pe Onisifor Ghibu §i pe alti luptatori nationali ca sa ne
convingem.

* Vine apoi evaluarea critica drept „una dintre cele mai stupide productii
literare a vremii" a unei splendide poezii - Trebuiau sa poarte un nume - de Marin
Sorescu, cu folos pozitionat iliescian in tragicul mai 1990, cand prin ambiguitatea
expectativei, tot cam pe-acolo juca §i Mircea insu§i, anume celebrul paradox liric
Eminescu n-a existat, culmea, model in epoca tocmai de cum se poate scrie poezie
patriotica anticeau§ista\ Numai ca, precum recomandau consilierii sovietici ai
securi§tilor §i activi§tilor no§tri cei cu ochi de fecioara, care au crezut sincer in
marxism, ca aide Costel Goanga pentru a i se da casa in Floreasca §i apartament pe
§tefan eel Mare, §i Volga la scara, ca distrugerea vechilor elite Regale Romane§ti sa
nu se execute om cu om ci pe baza de loturi uniformizatoare , a§a curge §i retorica dlui
Mircea Cartarescu, care izbute§te performanta de a inghesui in acela§i tab de-al lui
Petre Roman pe Ceau§escu §i pe Eminescu:

„Mai tarziu, acest nume a fost revizuit, §i chintesentei de ciobani, voievozi §i
crai cu barba-n noduri i s-a spus Ceau§escu. E absolut straniu paralelismul dintre
cultul lui Eminescu §i eel al lui Ceau§escu in epoca. Amandoi erau genii nationale,
amandoi se pricepeau la toate (Eminescu ar fi fost un fel de Da Vinci, precursor al
cercetarilor in toate domeniile cu putinta, de la olarit la fizica cuantica), amandoi
aveau sarbatoarea in ianuarie."

* Ce poate trezi decat ura, ura-ura, sa constati ca Mircea Cartarescu, sprijinit de
o intreaga Autoelita §i avand in spate uria§a forta a statului, lanseaza pentra Poetul

380

National cli§eul „un Ceau§escu al poeziei romane§ti" §i dezinformeaza tineretul
ne§tiutor ca din cultul lui Eminescu §i dintr-o poezie a genialului poet Marin Sorescu
(recite§te §i bucura-te de La lilieci, ca sa compari cu infirmitatea Cartarescului de a nu
se putea salta de pe nivelul cuantic parodic Singur printre poeti, de pe care Sorescu a
decolat cat ai clipi), s-ar fi nascut cultul stalinisto-kimirsenist al scomice§teanului!

Peroratia ca tocmai singuraticului i s-a facut atata galagie aniversara este scrisa
ostentativ la mi§to, discursul insailand cli§eele receptarii geniului de catre gloata:

„Cum, tocmai el, care nu-§i dorea nimic mai mult decat un sfar§it anonim, „la
marginea marii", care voia, in loc de „sicriu bogat, covoare §i flamuri", doar
intoarcerea in pamant §i-n neant, el, care §tia ca totul e un „vis al mortii-eterne", sa fie
proslavit in eel mai indecent, mai bombastic §i mai comunistoid stil cu putinta?"

Nimeni nu ordona azi, in plina Epoca Mooye, nobilei profe Coca Dospinoiu sa
celeb reze in prostia ei naiva pe Eminescu, in pofida atmosferei apasatoare deja din
sistem ca nu e bine, iar cultul Eminescian nu a fost niciodata o indicatie de la partid, ci
mai degraba o forma de Rezistenta, faptul ca Neamul Romanesc a dat omenirii acest
geniu natural dovedind poporului parasit de Intelectualii §i de optzeci§tii sai, ca n-am
fost dintotdeauna acea adunatura de atomizati §i de retardati de care i§i exprima
stalinist-democratul cincizecist Brucan, de pe pozitii frizand rasismul, certitudinea ca
ii vor trebui eel putin douazeci de ani ca sa invete, de la nechezoli de ambe spete, de
origine §i mentalitate nomenclaturista, democratia.

* Ce urmeaza, e previzibil, mai ales a relua gogorita despre co^marul Eminescu,
teroristul bacului, deja perfect prizata de liceeni, sa-i bagam atunci pe optzeci§ti in
subiecte §i deci in manualele alternative, plus Bobe §i Radulescu. Cum pe ici, pe colo,
megaintelectualii sunt intrebati din public pe la faimoasele lansari daca nu cumva un
Coja, un Silvestri, un Cristoiu sau un Mihai Ungheanu sau altii de pe la Saptamdna,
privatizandu-se-n Editura Politica, oare n-ar fi scos ei in tiraje mult mai mari, cu
adevarat populare, basesciene, pe Eminescu, Eliade, Cioran, lonescu, lonescu, Noica,
loanid, pe Regi, carte basarabeana §i din Diaspora, ba chiar pe Monica Lovinescu §i
pe Goma, decat Humanitasul, care pare a se fi pus dupa mu§catura din 1997 de-a
dreptul contra Eminescianismului noichist, Mircea revine la ru§inea §i prejudiciile cu
Dilema 265, lamurind ca:

„Cei care protesteaza fata de inaltarea lui Eminescu pe un soclu atat de inalt,
incat statuia din varf nici nu se mai vede, ramanand vizibil numai soclul cu insemnele
nationale, nu sunt „detractorii", defaimatorii, du§manii poetului, ci dimpotriva, marii
lui prieteni. Sunt cei care incearca sa redescopere omul, omul real, ca mine §i ca tine,
sub masca de geniu inaripat."

Omul real, ca mine §i ca tine, ai? Relevanta interogatiei daca se spala pe maini
dupa closet, reapucandu-se de a §lefui ca Michelangelo Luceafarull Pe care, satul de
ba§calia postmodernists de la Junimea, 1-a publicat la Viena!

* Ce sa mai zici? Ca formula ironica cinic „sicriu bogat, covoare §i flamuri" din
textul online este reclama mascata, punand in loc de faclie vorba covoare §i
strecurand subliminal un link spre muma covorareasa antiEminesciana din Orbitorl
Sau ca desfiintarea posibilului Nobel Marin Sorescu, care aproape ca avea
confirmarea canonica a Occidentului, este lichidarea literara a unui postmodernist mai

381

bun me§te§ugar in parodiile sale decat Mircea in cele din Levantul, lipsite de umor §i
de spirit, perpetuu umectate obscen la chici de sudoarea incrancenarii de alergator de
cursa lunga dupa succes stimulat prin geniu inaripat de postromanism?

* Dintr-o singura loviturd de baltag. Nu poti adauga decat uimirea ca dupa 7
ani, Autoelita, chiar fesenindu-se, nu numai ca nu §i-a facut autocritica, mea culpa, ci
dimpotriva, §i-a intetit ca o incon§tienta propaganda antiEminesciana, actiunile ei
provocatoare, in timp ce din lipsa resurselor de lirism, tineretul se manelizeaza
complet, iar editurile, inecate in zoaiele acestui cere vicios, nici nu mai publica poezie
de frica sa nu-§i strice prin neseriozitate brandul, pe cand criticii se feresc ca de sida
sa mai comenteze asemenea naivitati perimate, de unde in fond nu e rost nici de §paga
promotionala, fiindca o poezie nu se poate ecraniza precum prozele Petruta §i Irina.

Am impresia ca Autoelita, zambind a rade orbind ca beneficiara de conjuncture
§i de stand Bookfest a vidului creat, se preface a nu pricepe ca Mitul Eminescian a
fost ireversibil lichidat la 5 martie 1998, dintr-o singura lovitura de baltag , §i o sa
ajungem de-de-de-de sa ne milogim de tineret sa cumpere §i sa frunzareasca
randomizat Lumina de luna. Versuri lirice, dar gagiii or sa ne rada-n nas cu gagicile
lor pe scuter, ca prefera pornotronica cand le-a veni cartarescian hormonul pe creier,
iar aparitia dintre papitoii superficialitatii postmoderniste a unui nou bun Roman ca
George Calinescu, sa refaca mitul demolat, ramane-n prognoze pentru un viitor prea
tarziu, vom fi deja in Epoca Wash.

* Cemautenii sunt de parere ca locul mai sus amintitei lovituri de baltag nu e la
craniu, poate din motive de respect cum ai pentru gravide sau Hermani, ci la gat, cum
se vede la bustul lui Eminescu din curtea casei profesorului Aron Pumnul.

* Exercitiu de contestare. Sa se consulte medical la radacina cvadrupla a
suficientei, intr-o biblioteca parohiala sau de intreprindere, dintre eseurile din
culegerea imaginara T(z)ara noastra. Stereotipii §i prejudecati, ICR 2006, pe al
ardelencei loana Bot, Imaginea patriei in poezia lui Mihai Eminescu fata cu
stereotipiile criticii, verificandu-se de la pg. 236 urmatoarea judecata cu valoare de
chici violent eterogen:

- Nu intamplator, gesturile de adoratie din scenariul patriotic eminescian sunt
atat de aemanatoare cu acelea ale eroticii sale (in Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
dar §i in Scrisoarea III, de pilda)...

Demonstrandu-se, cu citate din Schopenhauer, necunoa§terea de catre
invatamantul nostra superior filologic a notiunii de erotism.

* Exhumarea lui Eminescu. Odata infectate calculatoarele din RO, DRO §i WO
cu virusul antiEminescian, reprimarea Romanismului nu se va sfar§i decat atunci
cand ni se va diagnostica, la Bucure§ti §i in Diaspora, mankurtizarea ireversibila.

Implacabil, pe pixelii monitoarelor sau ai ziarelor, de 15 ianuarie §i de 15 iunie
se va face reiterat mi§to de nostalgicii recitatori §i de colivarii parastaselor, platindu-se
§i agitatie cu obscenitatile de prin maculatoarele celui ce, ca etalon canonic pentra
geniul natural, poate dezvalui oricand sub masca de geniu inaripat de postromanism a
Cartarescului doar facatura, anume kitschul orbitor ce explica succesul comercial.

Adevarata intimidare a carturarilor fiind planificata in sezonul mort, primavara
sau toamna, exaltandu-se atunci teza inactualitatii poetului national , eel necitit, §i
principiul ca progresele exegetice sunt conditionate de nimicirea mitului, autopsia

382

cadavrului din debara trebuind sa se bazeze pe cercetarea pielii omului real §i pe cum
s-a negociat spurcata imagine generatoare a dezgustatorului mit.

Putem deja dantui precum ne vine: calea anti-Noica, apucata prin Dilema 265
din 5 martie 1998, conduce pas cu pas, in tacerea complice a Autoelitei ireversibil
fesenizate, la exhumarea lui Eminescu de la Bellu §i expedierea sa la Boto§ani sau mai
degraba la Ia§i, la Eternitatea, langa Ion Creanga, unde ar putea fi mutat §i loan
Slavici de la Panciu, poate §i Veronica Micle de la Varatec, infiripandu-se electoral un
fel de Panteon Moldovean, de frecventat in octombrie, cand tot se Strang la moa§tele
Cuvioasei Parascheva milioane de moldoveni credincio§i BOR, cu totii pitici, peltici
§i degraba varsatori de sdnge nevinovat. Nu ne ramane decat a ne intreba Unde este
Stapanul? care sa finanteze „motivatia" §i „mutatia" ce va fi transmisa de mai toate
canalele producatoare de §tiri, nu §i de cele culturale, prea sarace, insistandu-se ca
sunt §i voci universitare bucure§tene care 1-ar fi preferat la Ipote§ti, conform traditiei
autentice, sa se odihneasca mai bine„langa parintii lui", dupa cum au dreptate §i
sexuali§tii care sustin ingroparea la Doi Mai sau in gradina vilei ceau§iste in stil
ucrainean de la Neptun, respectandu-se astfel la mi§to ultimul singur dor al poetului
nepereche, acela de fi lasat „la marginea marii".

* Cat despre, cum o descrie promoterul antiEminescian Chivu al lui Cartarescu,
„sinistra statuie a lui Gheorghe Anghel, din fata Ateneului, cu un Eminescu in boxeri,
purtand mantle, freza a la Bon Jovi §i sfarcuri erecte", eu ce mai, a§ topi-o inca de pe
acum §i a§ face din ea statuie voievodului Mircea Ciobanu la Voluntari, pandant de la
Est catre Vest celei a Doamnei Chiajna, ca primordial cuplu de protectori-intemeietori
ai Bucure§tiului real, folosind pentru tiz, evident, silueta Fluturelui
postmodernismului romanesc, nu insa a Maestrului Cartarescu deja impovarat de
acreala anilor, ci aia originala, cum imi aparea el lunatic cand a§teptam autobuzul cu
burduf 109 §i inca nu luasem, ca pe o condamnare pe viata, nici unul examenul de
definitivat in Arhipelagul §colar.

De cate ori, in drum spre BCU, o vad §i ma uit la localurile de lux din zona imi
trece prin cap ca cineva a facut un pariu, pe bani multi in final, ca investind o suma
derizorie, la inceput, poate convinge opinia publica de „monstruozitatea" acestei statui
§i ca in scurta vreme o va pune jos, eventual i-o va §i trage ca Revolutiei Futute, ca tot
are tate erecte. Dupa opinia §i experienta mea, acest Eminescu, lucrat de parizianul
Gheorghe Anghel printre basarabeni la Manastirea Cernica tinand o cruce ca a lui
§tefan Voda al lui Plamadeala, pe care doar bol§evicii nu o vad, nu are scapare §i daca
nu se va putea face din bronzul lui statuie voievodului Mircea Ciobanu la Voluntari,
caci in casa-n ruine §i gunoi a sculptorului, din centrul Severinului incult de§i are
§coala de arta, ba chiar universitate cu numele „Gheorghe Anghel", s-ar fura §i
revalorifica metalul qua metal, atunci sa fie macar impachetata §i expediata la
Chi§inau, la Cernauti sau aiurea in DRO, pe unde s-ar gasi Romani care sa o slaveasca
punandu-i §i flori, cum odinioara vecinul Geo Bogza.

* §TIU Insa, vad §i proorocesc, despre bucluca§a statuie a lui Pepelea, ca In
realitate ura megaintelectualilor din noua Romanie-Europa o poate urni pana la urma
u§or, ca pe o bisericuta-tramvai In aplauzele pulimii, cu lumanari, BMW §i coliva,
calauzind-o Intortocheat spre Strada Plantelor, de unde s-a §i ridicat la cer Eminescu,
omul real, ramanandu-i masca mortuara la Vadim, nu la Andrei Ple§u, gazda Dilemei
265. §i ne mai putem baza pe functionarii piberati din Ministerul Culturii, care se pot
jelui ca, la Festivalul George Enescu, anumiti dirijori §i interpreti celebri nu pot sa
performeze satisfacator, dinaintea melomanilor cleptocratiei, vegheati de statuia unui

383

fascist, plus ca a repune in drepturi Statuia Regelui Carol I, eel mai mare roman din
perspectiva anecdotica a lui Patapievici, in parcarea din fata Bibliotecii Fundatiilor
Regale Inseamna azi a obtura circulatia fluxului autovehiculelor de pe carosabilul ce
duce la Libraria Kretzulescu, pe cand fixata-n gradina Ateneului ar impaca §i lupul, §i
capra, §i varza §i blonda care intreba la Bellagio pe obstreticianul §tiutor albinos cu
penis curbat giratoriu daca va na§te led.

* Astazi, Eminescu este Mircea, de§i a e^uat in poezie. Demolarea Mitului
Poetului National in Dilema 265 din 5 martie 1998, inspirata pesemne de un fulger
globular in neromanescul peisaj turistic de pe lacul Como cand cu bursa Rockefeller
de la Bellagio din 1997, de s-a putut lauda cu ea puiutul de mic nomenclaturist lui
Volodea, fiu al unui nomenclaturist cu mult mai mare, nu a ramas fara urmari literare
dulci, iar atragerea in acest paricid canonic a ciracilor de la cenaclul Litere Razvan
Radulescu, T.O. Bobe §i Cezar Paul-Badescu, dimpreuna cu unii colegi universitari ca
Ion Bogdan Lefter, Cristian Preda §i §erban Foarta, pe langa batrane autoritati ca
Manolescu, Zigu Ornea §i cu Paleologu, spre a fi sigur de ireversibilitatea macularii
imaginii astrale facand pe Eminescu paros ca homosapul lui Darwin §i Engels, chiar
daca era, a fost genial inaripata. Astazi, Mircea este Eminescu, indeplinind toate
functiunile unui Poet National in postromanism, inclusiv de reprezentare
internationala, cum se radea adineauri nesimtitii ca Clasa Muncitoare bea §ampanie
prin Nicolschi cand o epitomizeaza el.

* Dupa cum se §tie, universitarul filolo fesenist §tefan Cazimir, membru PSD,
baroane, al Comisiei Juridica, de Disciplina §i de Imunitati a Camerei Deputatilor
2000-2004, in, celebrul in referatele webare, mereu citatul studiu, Stelele cardinale
(1975), a demonstrat pe vecie ca tot farmecul lirismului nostru Eminescian nu e o
opera de§chisa inepuizabil, manca-ti-a§, ci purcede na§pa de la patru motive centrale,
anume: gdndirea, cdntul, visul, pldnsul, ceea ce presupune, ca §i semifinalele Cupei,
un numar limitat de combinatiuni genetice.

Ipoteza de lucru fiind desigur una malpozee, daca nu §i protocronista relativ la
Dilema 265, deoarece numai ce tocmai fiind foarte Roman Eminescu este
universal, iara nu pentru ca sta pe ganduri, pe cand postmodernul cinic producator
industrial de marfa scrie, sclav al marketingului, terorizat de „listele kilometrice cu
scrisori de trimis, telefoane de dat, invitatii la simpozioane §i mese rotunde, termene
finale pentru articole §i carti", ajungand pana §i sa gre§easca numarul de telefon cand
il da la pisalogi, ceea ce eu in 109 nu paream a fi.

Totu§i, cu spiritul sau iscoditor, pe care il gasim pretutindeni la Mirci§or in
Orbitor, dl Cartarescu §i-a propus In Visul chimeric sa adanceasca pana-n subteranele
poeziei Eminesciene, unde latra catelul pamantului, numai una dintre aceste stele
cardinale, anume visul, iara§i mergand pe o idee malpozee, pentru ca n-ai ce cata, la
ce-ai venit? in incon§tientul Eminescian, in primul rand pentru ca o fi geniul o notiune
romantica, nerecunoscuta de egalitarismul corect , al cailor de cursa lunga geniali, dar
tot atat de adevarat, de limpede din capul locului, este §i bunul simt ca un PC
Commodore 64 nu poate „pricepe" nici in ruptul fluturelui din carcasa
supercomputerele folosite de Culianu sau de KGB pentru a prevedea viitorul, adica
demolarea Gemenilor de la New York In 11 septembrie 2001, cand s-a dovedit ca
ba§calia postmodernists este ca rasul la mormant! Adica tot ipoteza malpozee este sa
pui la contributie tematismul lui Bachelard (teoria chibritului care se aprinde prin
masturbare), antropologia Gilbert Durand a imaginarului nostru violent vampiric §i
biata psihanaliza dincolo de Fundeni, ca sa adance§ti Inca §i mai mult Sarmanul

384

Dionis sau noichistul Fragmentarium, ca §i-a§a e scris totul prea adanc pentru
superficialul §i fara de afecte om postindustrial de consum manipulat.

* Reconstituire §i ratrapagiu intru a razbi. Adevarul este, cum observa §i
Eminescu in oglinda venetiana, ca timpul Apusului incremenit in flasc confort a ramas
fara soarele inspiratiunii creatoare, care vremelnic se mi§ca imperceptibil, adica i§i
trage sufletul in Rasarit, unde megaintelectualii, pe langa sincronia cu saeculum-\x\
tertiar, ei trebuie sa se preocupe de indeplinirea a doua sarcini de la popor, care e
Neamul Romanesc: reconstituirea a tot ce s-a distrus, respectiv recuperator
exprimarea a tot ceea ce n-a fast sa fie sa se spuria §i sa se expuna din cauza
vremilor, mai totdeauna pe cod portocaliu sau ro§u, o a treia sarcina, cea sincronista
de ratrapaj, adica daca au olandezii un curent, atunci sa-1 importam, fiind facultativa.

§i totul in ideea nobila de a razbi pe piata de spirit euroatlantica, delegatul
nostru Intelectual avand sarcina de a rosti raspicat punctul de vedere Romanesc in
contemporaneitatea cea mai fierbinte!

Adica, de exemplu, pe baza banilor confiscati sau cer§iti de la burghezia de
merit, dar §i de la cleptocratia mai con§tienta, preocupata fiecine de mantuirea
neamurilor lui, sa refaci Manastirea Vacare§ti a postmodernului Arghezi, dar in
acela§i timp, la Cimitirul de Lux din Cartierul nord-bucure§tean Baneasa, in principiu,
sa practici o rafinata sculptura renascentista sadea ca la Firenze, absolut autentica de
patrimoniu, nu mi§tocara retro, care sa rivalizeze complet, inclusiv la chiparo§i, cu
cele ale italienilor de altadata, doua trei secole in pomo-prelingerea eternitatii in neant
fiind cvasi-inobservabile, daca e sa gandim faraonic direct din Akasia pentru cea
viitorime.

Nefiind interzis sa faci §i arta integrata euroatlantic, cum comemorarea printr-
un fel de acromatic zid antifonic a defunctei Biserici Sfanta Vinere, demolata de
Pedepsitu, esentialul ca datorie ramanand totu§i a o reconstitui complet, dar a $i
adauga , drept dobanda, ceva ce nu avem din cele vremi, vreun Faust Romanesc sau
vreun Decameron la care am §i fi mari me§teri, cum putin a lipsit ca Eminescu sa ne
lase dramaturgia shakespeariana a Epocii Mu§atine §tefan eel Mare sau tragedia
greaca a eroicelor lupte ale lui Decebal cu romanii intr-o coloratura donquijotesca
transparent coboratoare din originea iberica a divului Traian.

* Ie§ind nemijlocit din mai josul unei crize de se da zaharul eel mai dulce
aliment pe ratie, Epoca Mooye va dura pana la occidentalizarea Bibliotecii Nationale,
trecandu-se dinspre Bercy, peste pasarela Simone de Beauvoir, direct in Epoca Wash,
care va fi §i ultima - neindeplinindu-§i Misia Culturala, Neamul Romanesc avand a se
dizolva in bezna globala, cum dispare cenu§a incandescenta a artificiilor, lasandu-ne
cu ochii la stele §i la quasari, sau cum e spalat cu furtunul hidrant sangele impu§catilor
de pe carosabil.

Geniul inaripat al Cartarescului a descris perfect curba acestei evolutii, intr-un
martie dilematic 1998, de la Eminescianul „§i dureros de dulce" din romantiosul Era
un vis misterios ajungandu-se firesc in 11 iulie 2007 la cartarescianul „era lindicul
dulce" din ilizibilul 03, p.310.

* Caraghioasele ridicole. Dominatia discretionara a lui Mircea Cartarescu, eel
mai important scriitor postbelic, asupra vietii noastre spirituale este in fond, din punct
de vedere olfactiv, emanatia descompunerii morale a Autoelitei. Pentru prima oara de
la Maiorescu incoace, din cauza limitelor ei morale, noi nu-1 mai putem suporta pe
Eminescu. S-au putut spune despre Poetul National strigatoarele la cer aberatii la o

385

audienta maxima, cand cu votarea a cine e Marii Romani, dar atitudinarii n-au
catadicsit a se atiduna macar in apararea aulicului Maiorescu, cand reie§ea c-a fost
capabil sa-1 interneze pe poetul deplin sanatos in azilul psihiatric, ceea ce izbavea pa
§efii de promotie ai Securitatii c-ar fi inventat ei medicina punitiva. Dar eel mai
usturator pentru simtul national este sa-i vezi pe megaintelectuali ca mai colaboreaza
netulburati la cotidiane cu capital murdar sau strain, care-§i permite §i sa extraga
obscenitati din sfintele manuscrise, cand nu pune reporteritele sa scuipe in coliva
Luceafarului relatand parastasul din perspectiva caraghioaselor ridicole.

* Eu l-a§ fi omordt personal cu ciomagul, in curtea Uniunii! Dar, vorba
dialectica a dlui Horia-Roman Patapievici, sa vedem ce se pierde cand se ca§tiga
ceva!

Trimitere . Verifica pe site-ul Humanitas la Participdril... Bursa Rockefeller
traita la Bellagio, in nordul Italiei, pe malul lacului Como, la faimoasa vila Serbelloni,
„intr-un peisaj care nu era de pe acest pamant", din care au rezultat cele mai lirice §i
mai pitore§ti pagini Kitsch din 03, cand sufla amurgul §i §tiutorii li impreuneaza pe
stramo§ii polonezi §i evrei ai autorului autorului, s-a consumat in anul de jale 1997 al
pierderii teritoriilor noastre istorice din Ucraina, cand publica Lucian Boia Istorie §i
mit in con^tiinta Romdneascd, iar asasinarea Mitului Eminescian o reu§e§te Dilema
265 imediat, in 5 martie 1998, dupa care ritualul certat cu obscenitatea publica nu s-a
mai reiterat niciodata, oricat s-au silit sexuali§tii sa-1 provoace la resuscitare prin
titluri enervante precum „Memorialul placerii" (titlu remarcat de §efii de Promotie
tortionari ai Romlagului ca pe o antiteza merituoasa la serialul „Memorialul Durerii"
al Luciei Hossu-Longin), „Strada Plantelor" (pesemne ca topos al complexului ca
unde Eminescu a innebunit sau a trecut in eternitate, noi ne-am invrednicit de
Colegiul Noua Europa), „0 noapte cu Patria" sau „Romana cu prostii".

- Eu, i-a marturisit un parlit de profesor de la o catedra prafuita inspectoarei
Coca Dospinoiu, la o lectie de^chisd, dupa care el s-a angajat la o firma de
recuperatori, daca-mi da mie filantropul Rockefeller, doamna, o bursa ca lu'
Cartarescu, la Bellagio, in nordul Italiei, pe malul lacului Como, la faimoasa vila
Serbelloni, „intr-un peisaj care nu era de pe acest pamant", eu nu ca a§ fi colectionat
pana §i nefapte de-ale lui Eminescu, stimata doamna, eu l-a§ fi omorat personal cu
ciomagul, in curtea Uniunii!

Adica in batalia canonica ce se pierde in urbanitate se ca§tiga in fanatism.

* Mitomania cdrtdresciand. Mitul Gorki al amaratului cu tata cu Volga. Mitul
labagiului obsedat de Mantuire. Mitul bisexualului §i al schimbarii de sex. Mitul
credinciosului mistic. Mitul tebecistului. Mitul bolnavului psihic, ba chiar al
drogatului. Mitul persecutatului politic. Mitul paulgoman al opozantului incle§tat cu
securitatea. Mitul manuscriselor confiscate. Mitul azilului politic psihiatric. Mitul
participarii la revolutie. Mitul participarii ca golan la Plata Universitatii. Mitul
Eminescian al inadaptabilului. Mitul eroului civilizator postmodernizant. Mitul
consumatorului de fior religios.

Mitul Cartarescu cumuleaza cele mai multe mituri din Literatura Romana.

Deliberat sau nu, asasinarea Mitului Eminescian, barbierirea voievozilor §i
despodobirea de candori a sufletului Romanesc al poporului de hoti s-au introlocat in
folosul mitic al manelistului Mitica de la Bucure§ti, Candidatului nostru Nobel eel mai
bine plasat.

* Adeverindu-se presimtirile intaiului poet postmodern roman, Nicolae Labi§:

386

De ce-i atat de putina poezie pe mormantul tau cenu§iu -

Pe momiantul poeziei tale,

Tu, eel mai mare poet §i eel mai mare roman?

E timpul sa plee;

larta-ma, batrane prieten, ea nu mi-am seos §apea in fata ta,

Dar fruntea mea n-a eunoseut §apea -

larta-ma ea nu mi-am faeut eruee

In fata ta, pentru tine,

Dar eu, neferieitul, nu ered in nimie.

Nu ti-am adus paos sfintit

Pentru ea diseara am sa-mi beau ultimele parale, pan' am

sa ead
§i-mi voi Inehipui ea am baut eu tine!
Dar ia-mi sufletul meu nesfar§it, saraea eununa
§i ineolaee§te-l in jurul tau sau deasupra ta, eum vei erede,
Eu sunt ultimul poet §i ultimul taran,
Eu sunt ultimul om §i ultimul poet
Care te eant.

Sunt ultimul poet al taranimii
§i-s ultimul poet ee te mai eanta.
Voi fugi, voi fugi, mi-i de ajuns -
Daea mai stau o elipa aiei ma narui...

387

21. Geniul inaripat al postromanismului

* Sunt un mazil din Codrii Bdcului. Multe sunt

nevoile de identificare, cea mai nobila dintre toate fiind in

RO sa ai onoarea de a fi acceptat in randurile tot mai rare

ale publicului cultivat, cumparand cartile cele mai

premiate, deschizandu-le la noroc §i ghicind intre paginile

lor ca intr-un nour, pe cand ADN-urile spirituale se

combina pe noptiera, din scriitor §i lector rezultand vreo

fana sau vreun

detractor.

Surasul tau

de budist, levitand

in centrul vechi al
Bucure§tiului,

langa Biserica

Sfintilor, unde ti s-

a aratat Galea,

chiar aplecat

vremelnic extatic

spre cele de peste

Prut asiatice, unde

e viitorul in stare

de bardo,

nerezistand la

taifunul

metamorfozant

declan§at cand iti
scuipa-n

Weltanschauung o

pagina ca 420 din

03, unde efectul

de geniu inaripat

vine din abordarea

excrementiala a
ceea ce este eroism Romanesc, fiind scos din
istoria majora insu§i §tefan Voda al
Moldovei, cu moldoveni cu tot, de catre o
Autoelita foarte aplaudata de toti strainii
Doinei Eminesciene, pentru „meritul" nu
numai de a rata bine teoretizat, inclusiv prin
mini§trii ei, recuperarea Basarabiei, cu
Monarhie cu tot, ci §i de a nu varsa vreo lacrima mea culpa pentru e§ec, iar in loc de a
reprima bol§evismul doar 1-a-nfierat formal in timp ce bufoneriile nomenclaturii de
talanga din auditoriu confirmau ca nici nu se simte.

388

* De la bunicul cetire. Acesta nu este un atac, domnilor, acesta este un
contraatac, cum e la dulaul ala de paza caruia prea i-ai intrat adanc in teritoriu cu
drujba §i onoarea li cere sa faca §i el ceva, fie §i un apel la bunul-simt al con§tiintei
intrusului. Candidatul Nobel eel mai bine plasat, m-a agresat/^e mine, cetitor cinstit de
TO din Diverta, la sentimentul Romanesc al fiintei mele, a luat la mi§to in 02
cortegiul istoric Regal, mai impunand §i unui eminent critic basarabean, colaborator la
Free Europe, sa-1 aplaude la nemeritata lansare!

Mi-a adus daune familiale ireparabile, adica m-a jignit in sentimentele mele de
bun Roman cu radacini peste Prut - bunica fiind din Napadeni iar bunicul meu,
preotul Grigore Constantinescu, fiind insu§i profesorul de Limba Romana al lui
Mateevici §i un vajnic luptator national din marea pleiada pregatitoare a Reintregirii
Neamului, eveniment eroic de care tot face ba§calie, inca nepedepsita mu§cator de
statisticile librarilor ca pierd tineretul idealist, de la 2 iunie 1997 incoace, Autoelita!

Iar de la 5 martie 1998, de cate ori mi-aduc aminte de Eminescu de la Ateneu,
vad numai tate erecte ca exportatorul selector de cultura, dilematicul Chivu de la ICR!

Vai, ochii mei ar§i de azotat de argint orbitor, nu vor mai distinge vreodata cum
ies in lini§tea serii kirlienii din bronz, din crucea ramasa virtuala, pe care o tinea initial
in mana poetul, in infemul muzical al gradinii!

Kiev, Niprul, Lavra in lini§tea serii. Tanarul teolog in miros de tamaie, smirna
§i regina-noptii, intorcandu-se vesel spre boticul meu consternat. Afurisind: sa fie
plesnit peste morda, nu cu aprigul knut ci cu fluturele cela somnoros, renegatul,
instrainatul!

* Patria-mama. §i nu uita ca Anul Revolutionar 1989 nu a inceput la Bucuregti
$i nici la Timigoara sau la lagi, ci la Chiginau!

Mai intai, o stralucita pleiada lirica a recucerit Limba Romana, cu grafie latina
cu tot. Mai apoi, tineretul idealist, in acel uluitor 7 Noiembrie 1989, a impiedicat
defilarea Armatei Rogii de ocupatie, culcandu-se pe asfalt in calea tancurilor, cu
eroism sfidand metalica vibranda lor putere, dupa precedentul de proaspata memorie
al mirosului de sange chinezesc tanar din Plata Tien Anmen.

Nu cunoa§tem asemanare istorica la fapta tineretului bucure§tean al lui Nica
Leon, care au stricat un miting totalitar de asemenea grandoare ca eel din 21
decembrie 1989, §i nici sa se fi intamplat vreodata a se zadarnici defilarea Armatei
Ro§ii de ocupatie in chiar un 7 Noiembrie!

De§i, neuitand ca un neam e un organism viu, am putea zari inca de prin 1987
configurandu-se Podul de Flori, anul Revoltei de la Bra§ov fiind §i anul in care peste
Prut con§tiinta nationala e rascolita de ansamblul lui Mihai Dolgan cu celebrele
versuri ale lui Dumitru Matcovschi:

Scumpa icoana, in inimi purtata...
Trecuta prin foe §i prin sabie,
furata, tradata mereu,
e§ti floare de dor, Basarabie,
e§ti lacrima neamului meu.

Valentin Mandacanu prin neuitatul eseu „Ve§mantul fiintei noastre", publicat in
nr. 4, din aprilie 1988, al revistei „Nistru", declan§eaza lupta romanilor basarabeni
pentru limba romana §i grafia latina, fixand aceste tinte clare, §i intelesul cuvantului
lupta este chiar eel din dictionar, la 17 mai 1989, de pilda, Dumitru Matcovschi fiind

389

strivit de un autobuz langa propriul bloc, la trei zile dupa alegerea in fostul Soviet
Suprem al U.R.S.S., cand invinsese pe fostul pre§edinte al Cagabaului chi§inauian §i
pe unul din liderii de mai tarziu ai separatismului moldovenesc, ceea ce n-a putut
descuraja pe Nicolae Dabija sa nu publice, la 15 iunie 1989, saptamanalul Literatura §i
Arta , la Chi§inau, in URSS.

* E dezgustator ca pentru Mircea Cartarescu §i pentru Autoelita Chi§inaul,
Cernautii, Capriana §i biblioteca ei, Curchi (cu tot ce-au distras bol§evicii la cele §ase
biserici ale Manastirii din Codrii Orheiului), Valcovul - Venetie de lemn, Cetatea
Alba §i Balcicul n-au existat in Romania Regala, iar TO respecta cu sfintenie doctrina
GDS, cu piele de iepure in spinare dupa Razboiul Contra Secesiunii Transnistriei din
1992, scoasa dintr-un laptop primitiv, in octombrie 1994, de troica Valentin Stan,
Renate Weber §i Gabriel Andreescu, asupra expresiei naziste, Mutterland, incorecte
politic patria-mama, pentru RO vizavi de Basarabia, cu recomandarea ca, peste Prut,
sa nu ne ingrijim decat minoritatile, adica pe putinii declarati romani de atunci, dupa o
lunga teroare, nu §i pe moldoveni ! ! !

Nu numai cedarea Basarabiei re-bol§evizarii se putea citi in acest document, ci
§i coloratura pe care o va lua curand ideologia Autoelitei, odata ajunse la putere ca sa
ne demonstreze aproape tot ce poate. Pe masura ce Noul Stapan de origine
nomenclaturist-interlopa i§i va preciza capriciile §i pretentiile, ne vom dumiri ca cine
a fost colaborationist al ocupantului sovietic, securist, turnator sau tortionar cultural
ceau§ist aproape ca nici nu mai conteaza, du§manul, tinta, fiind acum prin obi§nuita
imitatie dupa dl Ion Iliescu, legionarul §i numai legionarul, iar cea mai mare primejdie
care ameninta Romania relevandu-se a fi perspectiva ca Neamul Romanesc, cu istoria
lui de kkt mioritic §i cu incapacitatea lui de la ADN de a invata democratia, in loc sa
se integreze in UE, cum vrea GDS §i FSN, el din contra, sa resusciteze Legiunea §i,
dupa ce aceasta va fi zdrobita de un nou Mare§al Antonescu, sa descopere pe undeva
prin UE unul §i sa se alieze cu acest nou Hitler! ! !

* De la tata cetire. Fost-au tatal meu nu mic sau mare nomenclaturist ci
invatator de moda veche, cu §coala Normala la Targovi§te, cu serviciu militar la
cavalerie la Oradea, cu stagiile fire§ti in Cadrilater, la Hotin §i in Trei Scaune, bun
cunoscator al Romaniei Regale in toata geografia ei ^i al tuturor partidelor ei, senin
cum Seniorul, Omul Durerii, atat ca fericit traitor in ea cat §i din cele auzite in
circuitul pu§cariilor, adica un suficient de bun Roman incat sa ma convinga ca merita
sa te jertfegti $i sa faci totul pentru a indeplini Misia noastra Culturala §i Civilizatorie
pe-acest binecuvantat meleag.

§i legionar, §i turnator de legionari sa fi fost, comparand raportul crimelor cu ce
da Raportul Tismaneanu, eu nu l-a§ da, acum cand e literatura §i umbra, pe-o goanga
de taticut mic nomenclaturist gazetar agricol bol§evic de omenie cu carnet ro§u la
piept §i cu Volga neagra la scara, schingiuitor dejist al taranilor colectivizarii fortate
cu sula-n coaste §i apoi agitator ceau§ist pentru noua revolutie agrara cu productii
onirice, iar modul meu de a-1 innobila nu se bazeaza pe a-i inventa pedigriu polono-
jidovesc, ci sta in a ma opri in loc sa iau atitudine cand aud ca se ponegregte Neamul
Romanesc , §i a replica oricui face spume in inconcevabilul univers, ca ba pe-al ma-tii,
vorba lui unchi-miu Ion, fratele eel mic al tatii.

* De la Golani cetire. Este inadmisibil despre Eroii Recenti sa se scrie altfel
decat a scris Vasile Parvan Memorialele, - despre eroii Revolutiei Impu§cate in 1989
sau despre eroii Razboiului Contra Secesiunii Transnistriei din 1992. Este o deficienta

390

pendinte de asigurarea §i evaluarea unci calitati a invatamantului universitar ca la
Lisabona §i la Pisa, manjind o mare traditie-n Litere Romaneasca de tot Romanul
plansu-mi-sa, sa te pretezi tu ca sa se laude publicitar pentru geniul lor inaripat de
catre critici autorizati, fara sa intervii scandalizat, ni§te pagini din romanul istoric 03
destinate via ICR consumatorului occidental, nesubliniindu-se cu chinoroz totala
nedocumentare , de la Schloss Solitude, fie §i de pe webul dlui Marius Mioc, in ce
prive§te eroismul decisiv, macar pe eel din 20 decembrie, al Cetatii Timi§orii - eel
mai important bastion al Romanismului recent, care Bucure§tiul postmodernist,
datorita prestatiei confuze a Autoelitei de-a pierdut toate meciurile cu cleptocratia,
merita pe deplin a se muta prin lege organica de urgenta Capitala in conurbatia
Giurgiu-Russe, redandu-se Cotrocenii circuitului muzeistic Regal, adica familiei.

* Postmodernismul este adevaratul protocronism. In sine, protocronismul
Romanesc este o mare idee venita de Sus, virtual de la ozeneul lui Dumnezeu parcat
pe Casa Poporului, §i trebuie criticat doar pentru paginile provocatoare, unde
degenereaza aberant, practicat de neaveniti infiltrati sau tolerati de §efii de promotie,
ceea ce se poate intampla §i cu conceptul de diferanta sau cu eel de sloboz .

Marele merit al protocronismului este ca ne incurajeaza ca, proclamand
slobozenia civica §i Romania Stat National Unitar §1 Cultural, creand Institutul
pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), precum §i
Memorialul Refuzatilor, care sa stocheze in Mausoleul din Parcul Carol nu numai
icoane §i portrete de voievozi expulzate din §coli, ci in principal operele neacceptate
de editori sau neobservate de spiritul critic §i promotional de intampinare, urmand a fi
gestionate de Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate
(IVOAR), atunci §i numai atunci ne vom smulge cu adevarat din oligopedagogie,
vom putea impune in conceptul operational de televiziune 34% documentar didactic,
vom defini riguros produsul numit „§tire", ne vom considera cu aprobarea mult mai
con§tienta a poporului, „elita", respectiv intelepti, adica megaintelectuali, respectand
principiul subsidiaritatii, §i chiar vom fi mai mult decat atat, vom avea CEVA DE
SPUS, gi o vom face in noul fond locativ civilizat, cu pereti galbeni, Jacuzzi, pitici de
gradina §i tigle ro§ii, ne vom indeplini a§adar pe baza acestei infrastructuri culturale
recente, descentralizate §i uniform raspandite in teritoriu, Misia Culturala §i
Civilizatorie in Rasarit, in Epoca Mooye la Gurile Dunarii.

* Eminescu era §i mai rau cu Romdnii. Numai ca el biciuia contemporanii
tocmai ca sa-i indemne sa fie mai Romani , nu facea jocul negrei strainatati demoland
prea devreme §i cu toata inteligenta mituri istorice, ca istoricul Lucian Boia, eel foarte
prizat de bol§evicii ultramoldoveni§ti, aide Vasile Stati eminentul ostenitor intru
Dictionarul moldovenesc-romdnesc apreciindu-1 drept „cel mai obiectiv istoric
roman" §i exploatandu-1 din greu in Istoria Moldovei, scoasa in 2002 cu harta
„Moldovei Mari" pusa ostentativ pe coperta, fara vreo atentionare din partea GDS
asupra destabilizarii induse, poate de frica sa nu fie in spatele ei imensul potential
economico-militar de la Rasarit, acum poate §i mai privatizat decat sub Stalin.

Eminescu, din contra, le consolida pe cele mituri, dandu-le o unitate de monolit
cu pietre scumpe:

Dar un batran ce sta-ntr-un colt de masa
Ridica cupa lui cu mied: - Asculta,
Nu mi-i §ti spune ce mai face tara
Ce Dacia se numea - regatul meu?

391

Mai sta-nradacinata-n munti de piatra,
Cu murii de granit, cu turnuri gote,
Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?

- Nicicum, o, Decebal. O vad
Pentru intaia data acum inaltata
Prin parul tau ca o coroana mandra,
Lucrata-n pietre scumpe ca-n granit.

- Dara urma§ii acelor romani?

- Ce sa vorbesc de ei? Toti oamenii
Pigmei sunt azi pe vechiul glob... dar ei
Intre pigmeii toti sunt cei mai mici -
Mai slabi, mai fara suflet, mai mi§ei.
Romani sau daci, daci sau romani, nimic
N-aduce aminte de-a voastra marire.
Orice popor, oricat de prapadit

O piatra va gasi, sau o bucata
De fier ori de arama, ca sa sape
Cu ea urmele-adanci ce le-ati lasat -
Voi oameni mari, ce stati acum cu zeii
§i ospatati cu ei - in colbul negru
Uitat §-u§or al vechiului pamant.

Dupa cum se vede, Eminescu, geniu natural, nu duce politica antinationala §i
antipopulara, exclusivista, a postmoderni§tilor bucure§teni, care concep cartea ca
produs comercializat in folosul autorilor in viata §i considera absurd gogolian din
punct de vedere al bilantului contabil sa-gi mai vanza cartile lor $i mortii , pe baza
publicitatii prin manuale §colare, culegeri de teste §i statui. Luceafarul, dimpotriva,
idealizeaza trecutul, intr-o antiteza stimulatoare, pentru contemporanii cu
redescoperirea lui loan Budai-Deleanu, sa se mai descaragializeze pe cat posibil:

Dar ei...De-ar merge-n sud §i nord - nimica.

Sunt ca o laie de nomazi §i de laieti

Ce stau deocamdata numai pre pamantul

Ce 1-au cuprins, spre a fi alungati

De alt popor mai tare, iubitor

De cele ce-au trecut, ce-s radacina

§i gloria celor ce sunt.

- Ah ce-am dorit in ora mortii mele,
Roma sa guste pan-in fund paharul
Mizeriei §i-a decaderii, intr-atat
Incat sa se despretuiasca ei pe sine -

Asta s-a implinit... Romanii vechi §i mandri,

Invingatorii lumii, au devenit

Romunculi... Dar cu ce s-ocupa ei?

Or fi crescand catei, ori fi-nvatand

Sa strige ca cuco§ii... un popor

Ce se despretuie§te pe el insu§i trebui

S-ajunga la d-acestea.

- Nu, vorbesc frantuze§te §i fac politica.

- E tot atata.

392

Cu alte cuvinte, Eminescu §i ceilalti mari scriitori patrioti, impotriva carora
filologii au ca§tigat la coltul de cotitura din 1997 batalia canonica, nu se multumeau
cu a constata sec ignoranta gloatei §i a face mi§to de ea pe bloguri, aplicandu-i
mu§catura ca create catei in loc de un tineret idealist §i cult, dupa Emanciparea
Cadrelor Didactice. Din contra, acea junime pa§optist-romantica, cum va fi §i tineretul
idealist §i cult a carui venire se apropie, §i-a suflecat manecile §i s-a pus pe o treaba
migaloasa §i adesea stresanta, cum e munca oricarui cadru didactic, angajandu-se intr-
un amplu proiect de Luminarea Poporului, ale carui roade Regale §i dumnezeie§ti s-au
cules la 1 Decembrie 1918 §i s-au etalat la Incoronarea de la Alba lulia din 15
octombrie 1922, iar in 02 se face caterinca de Cortegiul Istoric Regal.

* Corectitudinea ideologica a oricarui text. Marturisesc ca in calitate de Cititor
in quasari §i de vechil al mintii, de Unicul Cititor spre care converge inca de prin anii
optzeci§ti seria §tiutorilor, nu putea sa-mi scape acel editorial teribil, O vina istorica
{Jurnalul national, 5 iulie 2005), care m-a rascolit de§i se baza pe anecdotica
cenacliera, nu pe documentare, truda migaloasa de care cred ca Mircea, ca prozator cu
p mare, artist innascut, teoretic nici n-ar trebui sa fie capabil, cum n-ar fi fost nici
Nichita - de§i avem §i contraexemplu, macar materialul Tiganii, o problema
romdneasca ( Evenimentul zHei, 9 noiembrie 2007), o adevarata rasturnare de
paradigma prin datele absolut noi ale punerii problemei, care vor fi cerut serioase
investigatii de arhiva §i care contureaza insa§i directia noua in istoriografia noastra
postmoderna. Totu§i, eu am luat in serios indemnul cartarescian „sa caut
antisemitismul in cele mai ascunse zone ale mintii mele, sa-1 localizez, sa-1 izolez",
ajungand astfel, intre altele, pe urmele unor reziduuri dubioase, pana la o sugestie
metodologica a lui Paul Goma, celalalt candidat Nobel RO inca viabil daca §i-ar pune
cenu§a incap, care ne da povata „sa invatam de la evrei", efectul sinergic al
contributiilor adesea de sens contrar ale celor doi celebri Romano-europeni disidenti
fiind imperativul critic de a fi mai atenti, ba chiar necrutatori, la corectitudinea
ideologica a textelor , inclusiv a celor pretins literare, deoarece orice text poate fi
daunator, ceea ce se vede eel mai bine in vremuri de criza, cand masacrele nu se mai
pot bagateliza - insu§i textul cartarescian, in conditiile concrete, ideologice,
psihologice §i geopolitice, ale Neamului Romanesc astazi divizat §i oricum in risipire
globala, putand genera mai mult antisemitism decat combate.

* Cle§tele manipuldrii. Mai rau e cand nici nu e nevoie „sa caut antisemitismul
in cele mai ascunse zone ale mintii mele, sa-1 localizez, sa-1 izolez", pentru ca vin in
viata momente cand el balte§te chiar la suprafata, abia injectat, de indata ce, fatalitate,
nu la o bere ucraineana Desant la Cetatea Alba, poposind in drum cu afaceri la Yalta,
ci poate chiar la Laptaria lui Enache, la un chefir, interlocutorii cu adevarat national-
comuni§ti, dar recenti iti explica derapajele astea postromaniste ca materiale pldtite,
§tii, serviciile, Soro§, Francmasonerie, chestii, iluminati, satani§ti, conspiratia
evreiasca, Protocoalele, ideologia unicului popor al lui Dumnezeu, care, §tii, i§i da
copiii la Conservator pe cand tie iti echivaleaza maneaua cu menuetul! La ei e stat
religios fanatic, bey, creat de un serviciu de informatii, iar la tine nici Catedrala
Mantuirii Neamului nu mai e voie s-o ridici, protestul pe liste fiind modul intelectual
subtil de a cere §paga demn de la cine se poate lauda c-o poate da, am cu ce, bey!

lata o „explicatie" comoda pentru orice ofensd fie §i involuntard adusd
Romdnilor de monstruosul manuscris cartarescian, logica e penetrants §i ajungi de te
intrebi, Doamne, n-o fi chiar a§a? Ca §i securi§tii e oameni! §i aici stapani!

393

* Se pot salva de la otravire doar Liceanul Neascultator sau Profesorul
§tiecarte, care parcurgand cele 1001 de carti obligatorii ale mele, ce pot fi §i opere
muzicale sau vizuale, au observat imediat ponderea impresionanta a autorilor evrei §i
pricep imediat de unde atata ura!

Dupa cum dincolo de cruzimea Mineriadei §i mai cum seama dupa
comportamentul bestial al militienilor romani, Romani ca noi, fata de Romanii
capturati la Revolutia Fututa, acuzatiile privind atrocitatile din Bibliografia
Transnistriei (Cf., pe web, The Nizkor Project, Transnistria, Bibliography) incep sa
nu ni se mai para atat de nedrepte, mai ales daca ai citit §i in romane§te, de la cartea de
culoare galbena a Silviei Palty - Evrei, treceti Nistrul! Ed Libra, 1992, prima pe care
am vazut-o infiorat in vitrina Librariei Kretzulescu, pana la cea mai greu suportabila,
cenu§iile §i durele 3 volume din 1998, Ed. Atlas, intitulate sec de dr. Jean Ancel -
Transnistria.

Ma salvez din cle^tele manipularii amintindu-mi de demult, grundul relatiilor
fire§ti om-om, pe Mama povestindu-mi copilaria cea fericita a ei, macar in contrast cu
refugiile Razboiului Sfant, la Napadeni, in Basarabia, nu numai printre romani ci §i
printre prietene evreice, cu drumuri la prietenele lor din targul Vlad, sau la cele de la
Chi§inau, §i imi mai aduc aminte de acel A scurt §i accentuat din „Austria" rostit de
tanti Hulda, sotia fratelui mamei, §i de vecinica invitatie, careia tata, mereu datornic,
n-a putut da curs niciodata, sa ne petrecem verile cele lungi de odinioara, la casa din
Campulungul Moldovenesc ce tot sta goala, date fiind obligatiile universitare de la
Bucure§ti.

* Aceasta lume aparent materiala, orice Intelectual §tie ca este o iluzie,
adevarata fiind doar Akasia, tintirimul etern marin al tuturor propozitiilor posibile.

lar cand ceva moare, se ridica la un moment dat din a^a ceva un ce inaripat, ca
aburul din tuica fiarta sau ca feromonii din prapurii lui Horia Bernea in viziunea
Autoelitei, adica geniul sau , ramas fara proprietar, ratacitor prin lume ca un caine
bucure§tean dupa demolarile ceau§iste, pana i§i gase§te un mai bun stapan sau un azil.

§i poate fi vorba de animale mici, de femei frumoase, de barbati afaceri§ti cu
papion, de categorii economice, de concepte metafizice foarte abstracte, ca ilimitatul,
sau de pseudoconcepte definitiv incremenite in proiect cum ar fi §i acela de
Romanism.

Numai ca strigoiul Romanismului se mi§ca prin definitie, ca orice stafie, intr-o
lume de apoi, care nu ii permite sa mai fie ceea ce a fost, de unde §i sintagma geniul
inaripat al postromanismului prin care poate fi desemnata pana la un punct mirifica
explozie de cuceriri artistice care te orbesc pretutindeni in opera candidatului roman la
Premiul Nobel eel mai bine plasat.

§i a§a e §i normal: numai in conditii de postromanism te poti delecta, liber de
prejudecati, cu multicolorele priveli§ti euroatlantice, dus de geniul inaripat incolo §i
incoace, cum un fluture deasupra unei gradinite de flori tarane§ti de la Tantava.

* Falimentul moral al Autoelitei. §i unde mai pui axioma ca textul se dezleaga-
n context, cum se scuturau Mara§e§tile in pachet, care context este azi chiar falimentul
moral al Autoelitei, prin pierderea rezistentei in strada - Jos comunismul! -, inevitabil
din moment ce, in 1997, ea a cotit-o de la Procesul Comunismului la Condamnarea
Romanismului, in 2000, 1-a legitimat infrico§ata pe Ion Iliescu salvator al democratiei,
gratiindu-i-se faptele trecutului, iar din 2003 pana la 2007 s-a fesenizat natural
predominant in aripa basesciana, rasolind in cere restrans condamnarea bolgevicilor §i

394

laudand §efii de promotie ai Securitatii adica Imposibila Lustratie, precum §i
nomenclaturi§tii care au crezut in comunism, anfilada de derapaje care a atras prin
contagiune nu numai disparitia rezistentei stradale, cum am mai scandat, ci §i
falimentul moral al natiei odata cu inmultirea insectelor, cum a rezultat §i pe plan
extern in chiar anul integrarii 2007 un exces de antiromanism §i de pornografie,
vazandu-se limpede ca europeanul a inteles din Holocaust ca nu e bine sa te lei de
evrei, dar in caz ca s-ar inchide trei saptamani benzinariile, cei mai indicati pentru
exterminare ca tapi ispa§itori par a fi acum Romanii, a caror tara se va de§ertifica
expunandu-i tot mai mult vitregiilor exodului, ceea ce in Akasia ar fi o mare pierdere
pentru umanitate, deoarece ei nu s-au exprimat inca in universal ca fratii lor de Ginta
Latina, italieni, francezi §i spanioli!

* Mea culpa. Dupa coltul de cotitura din 2 iunie 1997, cand cu aderarea
Romaniei Conventiei Democrate la pactul Ribbentrop-Molotov, in nadejdea ca
cedand Romani §i teritorii vom intra in NATO §i chiar in UE fara vreo mu§catura
aplicata cleptocratiei de origine bol§evica, Autoelita in loc sa protesteze langa opozitia
iliesciana §i Vadim §i Funar in contra postromanismului, in loc sa-§i faca minim moral
mea culpa pentru a fi ignorat din dogma Basarabia, socotind-o o piata de carte
neglijabila iar in poetii ei eroi patrioti vazand doar ni§te concurenti la sugerea pibului,
§i o mai dura inca mea culpa pentru comoditatea de a ocoli Luminarea Poporului
folosind Partidul Cadrelor Didactice ca pe o curea de transmisie sau Biblioteca
Nationals Pentru Toti, ea a trecut, dimpotriva, la o ofensiva furibunda impotriva
tineretului idealist, care ar mai citi pe masura ce in cleptocratie burghezia de Merit
create in detrimentul burgheziei de §paga §i a carui venire se apropie vertiginos §i
implacabil ca Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic

Taindu-i-se lui vremelnic aripile prin asasinarea cultului Eminescian.

De aici se trage §i caducitatea eterna a Apelului catre lichelel

Pentru ca greutatea eficienta in rau a numarului special antiEminescian Dilema

265 de 14 karate depa§e§te cu mult pe a celeb rului Omagiu ceau§ist oranj de 1 1 kg ars

la Revolutia Impu§cata.

* Nu prea poate fi savurat in tot spectrul de senzatii tari §i azot lichid
postromanismul din 03 fara a respecta indemnul filologului ultramoldovenist Vasile
Stati §i a pre-citi Lucian Boia, Istorie §i mit in con^tiinta Romdneasca, Ed. Humanitas,
1997, carte care parca a anticipat milogirea noastra de ucraineni sa ne accepte practic
neconditionat la 2 iunie acel an teritoriile din Rasarit, poate intram in NATO fara
Luminarea Poporului, adica fara lustratie, §i in orice caz a u§urat inimile, bagand in
capete ca totdeauna in istorie am fost nigte secaturi . Retrospectiv, suntem consternati
ca un Intelectual de probitatea §i vigilenta bine dovedita a doctorului Sorin Antohi,
care coordona seria Istorie a Humanitasului, nu a observat ca e un moment de gratie,
cand Autoelita se afla pe deplin in istorie, cronica elogioasa a lui George Pruteanu
aparand in Dilema, vezi bine, la 20 iunie 1997.

* Blocarea uria§ului arsenal al instrumentelor de cunoa^tere istoricd. La urma
urmei, dupa mu§catura de la coltul de cotitura din 2 iunie 1997, intrata
oligopedagogic, fara de Invatatura, in arheologia fiintei, era nevoie §i de curajul
§tiintific §i moral al generatiei care nu a recuperat Basarabia , sa manipuleze fesenist
minere§te tineretul idealist cum ca §i restul elitelor in§iruite in hronic au fost ni§te
secaturi, §i nici nu puteau fi plauzibil altceva intr-o Istorie Romana cu radiografie de
fecala recenta. Ba mai mult, sa ne bage in cap ca istoria n-a depa§it niciodatd calitatea

395

de gen literar. Deci sa nu ne bazam pe discursul istoric, pe mit, ca sa facem in istorie
ceva. Pacat Intelectual orbitor, care - Pacat, pacat de sdngele vdrsat! - n-a slujit pana
la urma decat vinovatilor pentru crimele din Revolutia Impu§cata, pentru ca acolo
unde justitia Epocii Mooye, facuta din speciali§ti recrutati pe baza de dosar, n-avea a
pedepsi pe nimeni, s-a blocat §i uria§ul arsenal §tiintific §i filozofic al instrumentelor
de cunoa§tere istorica a homosapului.

Adica pe baza a trei cioburi de opait un arheolog te poate lumina asupra vietii §i
relatiilor unei intregi comunitati cucutene, ba §i asupra structurilor imaginarului ei
credincios, dar cu atatea izvoare in direct, inclusiv orale, megaediturile nu pot
comanda macar istoricilor tineri ideali§ti investigatii de bun simt logic comparatist
privind Revolutia Impu^cata!

Adica Victor Frunza sau Ghita lonescu pot face in strainatate istorie despre
PCR §i tu nu poti face la Castel macar fictiune !

E de mirare atunci, ca punerea in discutie a calitatii de §tiinta a istoriei, §i
incadrarea ei la fictionar, adica a§a cum 1-a inteles Zigu Ornea pe Lucian Boia, „ceea
ce numim istorie nu este, in raport cu realitatea, decat o naratiune simplificata,
dramatizata §i investita cu sens" nu a stanjenit totu§i evolutiile pozitive nouazeciste
privind condamnarea in Romania a totalitarismului, intai a celui antonesciano-
legionar, apoi a celui marxist.

* Ca postEminescian, neavand nimic de spus, neavand nici macar ceva de scris,
avand numai ceva de vandut, Fluturele amiral al postromanismului trebuie insa a-§i
ata§a aripi la corp, una pe stanga §i alta pe dreapta, din motive publicitare, obligatorii
§i totdeauna pudrate regulamentar.

Acea negare radicala a ceea ce era inainte in Literatura Romana nu este nici
kitschul §tiintific (care pale§te daca cite§ti autorii publicati la Nemira), nici integrarea
sexualista in absolutul Mantuirii, deja implementata magistral, exact unde trebuie, de
Gregorian Bivolaru, nici textualismul integrat in inventia epica (mai bun la lova,
Nedelciu §i altii), nici incursiunea in trecutul bucure§tean (fara a ajunge macar la
intemeietorii mitici ca adevarata Capitala, Mircea Ciobanu §i Doamna Chiajna, carora
datoram mateina Curte Veche), nici exoticul redus la nimicuri (spre deosebire de
aportul educativ al lui loan Grigorescu sau de eel cultural al lui A. E. Baconsky), tot
ce ramane ca noutate de tip genial la Mircea Cartarescu este scrierea din start a
Orbitorului ca pe epopeea unui Neam Romanesc pe cale de disparitie , incapabil sa
satisfaca cerintele integrarii euroatlantice §i, odata inglobat din mila fata de
incompetenta clasei politice, din care fac parte §i atitudinarii, aceasta adunatura
neavand pe ce valori sa-§i mentina coeziunea §i descompunandu-se chiar inainte de a
sosi in Levant vidanja globalizarii.

Aceasta privire de sus, a hoitarului peste campul de batalie de la Razboieni, este
geniul inaripat al voievodoctonului Mircea Cartarescu.

* „Asta am fost toata viata, un instrument de scris in mana Ta" argheziaza pe
clapele negre Mirci§or, fiind cat se poate de periculos derapajul ca astfel, sub protectia
Supremei Autoritati, mult repetata-n TO judecata de nonvaloare privind inconsistenta
ba§inoasa a Trecutului Istoric §i Cultural Romanesc capata fanatism paranoic cu voia
Domnului New Age, incat apocalipsul fara de Sfanta Cruce din finalul megacartii -
cand cristalizeaza cu fluturi Casa Poporului §i fata fara vreo moa§a agentul guru
Herman, suprainstruit in tehnicile supravietuirii ca §tiutor cam gay cum sa-§i
foloseasca harca drept pizda, ceea ce totu§i nu poate sa nu traumatizeze congenital pe
bietul fat ca §i pe Coca Dospinoiu, care nu va putea raspunde la elevi ce ii va da

396

Herman prancului sa suga! - se constituie intr-o banala exterminare a bucure§tenilor
de catre ozeneurile supraputerii biruitoare, dupa razboiul rece, §i in eel al civilizatiilor.

* Gandindu-te la Christ, la Michelangelo, la Beethoven, la Eminescu §i a§a mai
departe, constati ca exista pe langa geniul lor natural (= divin): geniu sintetic, geniu
obligat, geniu la borcan, geniu la pachet, ba chiar §i geniu simulant (eel mai frecvent).

Mai rau, e o Axa energetica ce nu se poate starni fara un cutremur catastrofal.

Eminescu al sculptorului Gheorghe Anghel de la Cernica tine in mana,
nevazuta, Sfanta Grace a Domnului Nostra lisus Hristos, pe Ateneu deasupra
deasuprelor scrie intai Michelangelo, iar Beethoven tocmai se canta inauntru.

Teoria devine insa buimaca dinaintea lui Cartarescu, geniul sau fiind
inclasiricabil sau inaugurand un sertar nou, pe care mae§trii culturii rilolo de la
Muzeul Antipa sa scrie Geniu inaripat, cum am precizat mai sus, neexistand in marea
literatura prea multe cazuri de lepadare de propriul popor.

La cafenea sau pe bloguri, se poate importa gaselnita ca a§a cum iti alegi
orientarea sexuala sau rilozorica sau religioasa, cum alb fiind poti alege sa rii negru,
cum superbogat poti sprijini comunismul castrist sau kimirsenist, a§a trebuie sa ai
dreptul sa iti alegi §i poporul sau sa nu alegi vreunul. Dar optiunea asta trebuie
declarata , cum cu atata ostentatie se fac paradele transsexualo-lesbi-gay-bi ale
privilegiatilor acestei lumi, care cunosc anticipat gustul paradisului.

* Autopsia romdnismului. Intr-o tara care a ratat refacerea dupa modelul
aliatului german a unitatii nationale §i reinnodarea istoriei din punctul in care a fost
intrerupta de ultimatumul lui Molotov - e§ec ru§inos rezultat, poate §i din vina
Intelectualitatii noastre prea devreme postmoderniste, centrate nu pe seriozitatea
Eminesciana, ci pe ba§calia berlineza a lui Caragiale - este prematur a-ti bate joe de
Soldatul Necunoscut, sub slaba plato§a ca iei la mlpo pe Omul-cu-doua-mame sau
sec-nationalismul, care mai sunt generatii ce §tiu ceti printre randuri, in realitate fiind
vorba de o abordare chirurgical-forensica a chiar cadavralui cadaveric al
Romanismului autohton, infinit peste bratalitatea stalinista a istoriei lui Roller din
vremurile de ocupatie sovietica ale lui Chi§inevschi §i Rautu, pupa-te-ar in putul
gandirii Popescu-Puturi, caci repercursiunea se extinde asupra tineretului idealist,
numai luptatori nationali ca Grigore Viera, care vede-n mankurt „un vanzator de
Neam §i Tara prin pierderea memoriei", cutezand a sfida bagatorii de seama, in
corosivul, neperimatul stil maiakovskian care intoarce heideggerian slova in slova:

Da,

urasc pe mankurt.

Mi-i draga doina

prin care exist.

Nu ma tarai slugarnic.

Pe scurt.

Sunt na-ti-o-na-list !

Da,

hora nu vreau

sa o schimb

Pe cazacioc ori pe twist.

Port suferinta de neam

ca pe un nimb.

397

Sunt na-ti-o-na-list !

* Exista o diviziune a muncii literare . Nimeni nu poate epuiza un subiect. Din
aceea§i tema obligatorie a respectului filial fata de parinti, fie ei §i nomenclaturi§ti
viermano§i ca banateanul polono-evreu Costel Goanga, textul liric al lui Adrian
Paunescu scoate anumite efecte, care imping la o repetabila relecturare folkista, dupa
cum textul prozastic al lui Mircea Cartarescu scoate cu totul alte efecte , simfonice, pe
care, de asemenea, nu le poti transfera u§or in Akasia, dar tot atat de duioase ca cele
oltenesc basarabene.

A§a gandind, nu ne-am mira daca generoasa rana inca deschisa a Revolutiei
Futute nu ne pregate§te §i alte pagini nemuritoare inspirate de ea!

Totul depinde de luciditatea minima necesara a editurilor de a comanda carti pe
aceasta tematica culinar-senzual-erotica, pentru ca dupa ridiculizarea vietii lui
Eminescu declan§ata de impardonabilul naughty document Dilema 265, a mai scrie
carti lipsite de geniu inaripat de postromanism, care sa le faca sa zboare de pe rafturi
in 199 mil de exemplare, o fac numai fraierii, pro§tii, dudulacii §i impotentii.

* Despre a nu anunta soldatilor tai armistitiul, capitularea. Documentandu-te
pentru a intelege Orbitor, ce texte hallucine, §i Hiroshima exploziei mediatice in trei
randuri detonate - patru cu acest Gaudeamus 2007! - , ajungi la revelatia tulburatoare
ca te asameni, talibanule antibol§evic, cu nu §tiu ce japonezi fanatici, uitati prin
insulele Pacificului, care au mai „luptat" ani buni dupa Hiroshima, pana sa afle, nu
fara u§urare in fond, ca ai lor au capitulat de mult §i chiar sunt pe pace cu fostul
inamic, sunt gra§i, au mancat bine, carnati de Ple§coi cu insondabile muraturi
electorale de Baicoi.

Suntem la Gaudeamus 2007, ai pierdut zece ani! Coltul de cotitura trebuie sa fi
fost, culmea! anul 1997, cand se parea ca au venit la putere „ai no§tri" §i ca vor
condamna imediat comunismul, aplicand Punctul 8 al Proclamatiei de la Timi§oara §i
punand chestiunea justitialista a averilor .

A§! Au cotit-o! §i pesemne nimeni nu a inteles ce inseamna „Istorie §i mit in
con§tiinta Romaneasca", cartea scoasa de Lucian Boia la Humanitas, anume
certificatul de deces al Romanismului §i transformarea optzecismului in postromanism
care face Bidinea din Vecinica Pomenire!

* Ci postromanismul este ideologia Autoelitei Epocii Mooye, deoarece a-ti
dispretui poporul cu tot cu mituri intra ca cu gel in imaginarul euroatlantic despre mai
mult decat Romani, despre estici, despre galitieni, le justifica vesticilor Holocaustul
ca §i RO-Holocaustul virtual, §i este o strunga prin care tree unul cate unul
supradotatii no§tri destinati carierelor de exceptie, adica tuturor categoriilor de
imunitati.

* Geniul - o nefericire. Pretentia postmoderni§tilor, care nu sunt decat ni§te
sugari dependenti de Laptaria lui Enache, cum ca se trag din Proust, Joyce, Musil,
Kafka, este tot atat de disproportionate precat pretentia Elenei Ceau§escu la onoruri
Nobel.

Caci exista geniu simulant, geniu obligat (tipic Romanesc), geniu sintetic (cum
au bulgaroaicele cand gatesc) §i geniu natural, adica pur §i simplu Geniu.
Dar Geniul nu este numai innascut, el este §i predestinat.

398

lar postmodernii sunt inaripati, aerieni, ca ingerii dlui Ple§u. Oameni recenti,
recent mankurtizati, ei nu sunt in stare sa conserve nimic, nici macar sa ia in serios
conceptul de geniu.

Ci Eminescu n-ar fi fost numit Poet National de Romanii Regali daca viata sa n-
ar fi fost hotaratoare pentru Marea Unire de la 1918, incepand de la organizarea
Serbarii de la Putna §i sfar§ind cu citirea Doinei la dezvelirea statuii lui §tefan eel
Mare, pe care-1 face mereu §i mereu Lepidoptera postmodernismului curvar, cu toate
ca simte ca e vituperata din ce in ce mai mult §i de mai multi.

Daca Mircea considera Kitsch dezgustator a-ti cuceri iubita cu poezii, adica nu
cu ciucurelul, atunci nu poate decat sa aplaude ca in Capitala tarii lui Hitler §i a lui
Heider, vreun gazetar sportiv slabanog ca Goebbels va fi folosit sintagma „cal de
curse genial": „Cuvantul «geniu», definitoriu pentru arta mare, aristocratica, elitista a
modernitatii europene, se «democratizeaza» deodata, distrugand bariera dintre aceasta
§i lumea plebee a consumului de spectacole, sportive §i de alte naturi."

Nu s-a rupt nici o bariera, §i uite de ce: pentru ca Gloata n-a inceput sa citeasca
Omulfara insu§iri\

Dar avantajul acestei pozitii doctrinare fascisto-bol§evice egalitaristice, pe langa
lipirea langa publicul cultivat §i eel fesenist a unor halci mari din eel manelar, este
ca nu mai ai deosebire intre T. O. Bobe §i Eminescu, nici intre Gorzo, care ar putea
face un San Pietro doar din slanina, §i rau imbracatul Michelangelo de-§i scotea
cizmele cu propria-i piele cu tot.

* Odata publicat, textul are semnificatiile pe care i le dau cititorii, scriitorul
nefiind decat unul dintre promoteri, pamfletari, glosatori sau exegeti. Conceputa in
primul an de trai european al regiunilor Romaniei, 2007, viziunea macelaririi
Soldatului Necunoscut poate fi o involuntara metafora sumbra a unui destin iugoslav
pentru teritoriul Romanesc, daca interesul euroatlantic va fi impus Patriarhului
moscovit secesiunea Kosovo de Serbia contra unei compensatii strategice in
Transnistria §i chiar mai mult decat atat.

Oricum, de la coltul de cotitura din 2 iunie 1997 incoace neexistand mu§catura
vreunui pret politic pentru postromanism, nu ne-ar mira o recomandare a
megaintelectualilor catre Republica Moldova sa se lepede de Transnistria luand ca
model cum a scapat Romania de Basarabia, intrand in UE fara s-o doara capul, adica
Autoelita, fara Fezabila Lustratie §i fara Infrastructure Intelectuala.

* Ma aplec peste margine, peste balustrada, fiindu-mi din ce in ce mai evident
unde gre§e§te Mircea, anume ca, punand intre paranteze Luminarea Poporului, ia in
serios conceptul american de postistorie, pe care Romanii il rejecteaza din instinct, nu
pentru c-ar fi barbari ci pentru ca nu le convine ca istoria lor sa se termine inainte de
a reface coeziunea Neamului Romanesc intr-o Romanic prospera §i liberala, mama
fertila pentru toti fiii ei implicati in idealizarea Misiei Culturale, adica sa ne
exprimam in universal ca fratii de ginta latina italieni, francezi §i spanioli, indiferent
cate blocaje am intalni aici, la Portile Orientului, larg deschise spre Bulgaria §i spre
Levant.

* Sa fim optimi§ti! Idealizarea Misiei Nationale va veni chiar de la burghezia
romana , de Merit sau chiar cleptocrata de §paga, in lupta ei pentru supravietuire,
sugrumata pe teren propriu de emisarii altor popoare sau de mafiile transnational.

399

* Pe rostogol. Un abuz de a parodia deconstructiv este batjocorirea istoriei
nationale in 02 nu numai prin ridicolul cincizecist antimonarhic proaspat atribuit
cortegiului istoric perindat prin fata tribune! Regale, ci §i prin aceea ca cititorul global
percepe, prin comparatie cu 01, deriziune la Istoria Romana §i evlavie la istoria
bulgara a Badislavilor. lar la 03, ce sa mai vorbim, ti se pare ca de la pacatele
bucure§tenilor se trage nu doar posibila mutare a Capitalei pe Dunare in conurbatia
Giurgiu-Russe ci chiar Sfar§itul Lumii.

* Mistica moderna fiind, dupa crainicul postmodernismului romanesc, nostalgia
iar kitschul fiind singurul limbaj pe care omul modern mai e capabil sa-1 inteleaga
unde Autoelita se ru§ineaza de Luminarea Poporului, atunci e firesc sa ne exprimam
intr-un surogat limbistic pretins pa§optist.

De fapt, avem aici trei enunturi false sau macar contestabile.

Oricum, Levantul este tot un fel de paricid, de omorare a Tatalui Eminescian,
tratand poezia noastra ca §i cum Everestul, adica Luceafarul, nici n-ar fi fost, trecerea
de la Bolintineanu la Macedonski nesolicitand un intermediar de geniu.

Dar eel mai trist este postromanismul proiectului: plasarea aberanta a Romaniei
in Balcani, adica in Rodopii de unde au pornit spre Carpatii voievodali Badislavii, in
cautare de slobozenie, obtinuta peste Dunav, tragand sabia, tocmai de acei mici tirani
cavaleri curvari cu apusuri de mamaliga, a caror demitizare era necesara neprietenilor
Romaniei reintregite.

* Orbitor, eel mai ambitios proiect din literatura romana, conceput in forma de
fluture, trefla sau catedrala, e cartea pe care o scrie naratorul Mircea, iar Mircea e
tinut in viata de poporul cartii. §tiutorii sunt personajele care §tiu ca sunt personaje
multumita autorului. Mama lui purta iarna proteza in po§eta. A§a talmacesc Referatele
webare, la care trimite elevii Coca Dospinoiu, profa §i diriga care a inteles ca intentia
oamenilor de curriculum, filologi, e sa se reproduca ei in elevi, cerand-o §i la bac, nu
sa-i invete sa caute zonele erogene ale textului in scop particular, nici placerea de a
citi §i extazul de a scrie, scapandu-se astfel de o concurenta nedorita §i adesea neloiala
mafiei, a adolescentului miop sau a Liceanului Neascultator cu lista de 1001 lecturi in
universal, paralela celei §colare.

Marthe Robert - despre cartea careia Romanul inceputurilor §i inceputurile
romanului, Univers 1983, excelentii no§tri cititori §i-au amintit de indata ce-au dat
peste acel 69 polono-evreu din care s-a tras Costel Goanga, pe cand icoana mamei
Maria se degradeaza pe la cozi cand lumea e la sirvici, devenind poza Marioarei
femeie de casa - ar bombani frantuze§te doar ca Mircea Cartarescu se comporta ca un
copil gasit fata de Poporul Roman, cautandu-§i, scarbit de revelatie, o origine mai
sanatoasa, in perspectiva unui nou cataclism nationalist european ce nu va mai
napastui evrei, ci dupa cum trag trendurile, romani, inclusiv tigani sau moldoveni.

* Limba in care scrie dl Mircea Cartarescu, cand coborand orbitor spre Kitch,
cand genial inaripandu-se catre Shahasrara, Limba noastra cea Romana , mai exista in
2007 in noiembrie, la Gaudeamus, tare ca o sfera de diamant, §i n-a fost inlocuita
chiar de la 1 ianuarie cu limba europeana (English USA) deoarece Romanii in
decursul veacurilor s-au luptat mai mult pentru ea decat pentru viata, iar jertfa
purifica. De aceea, ci nu neaparat fiindca ar fi citit Memorialele lui Parvan, pacato§ii
de Badislavi, inca ametiti de samanta de tigan, bajbaie ei in 01, ajungand a lua in
serios Podul de Fluturi §i trecand peste Dunare dupa locuri cat de cat sfinte.

400

* Sentimentul lichidatorist al postromdnismului. Vreme de zece ani de la
Revolutie, evident calauziti prin subtile influentari pozitive de o forta mai bine
organizata, infinit mai puternica §i chiar, paradoxal mai inteligenta decat Generatia
Pupici, atitudinarii au tot vanat legionarii prioritar fata de bol§evici - colaborationi§tii
recenti cu ocupantul sovietic, atacand totodata miturile istorice ale Neamului
Romanesc, generand astfel, ca o luare inapoi a Ligii Culturale samanatoriste,
sentimentul lichidatorist al postromanismului , cum ca Istoria noastra Romaneasca s-a
terminat cu rele calificative, te pi§i pe ea instinctiv ca pe fecala lui Patapievici,
disparitia Romanilor in oceanul global nemeritand nici un regret.

Cleptocratia §i-a vazut astfel de treaba, economic §i politic, nederanjata de la
ospat, obtinand cu viclenia tipica §efilor ei de promotie chiar o victorie ideologica de
proportii asupra Intelectualitatii, decat care a fost transfinit mai §mechera: unica
aparatoare a ideii unioniste §i a integritdtii teritoriale a ramas gruparea zisa Cutarida
Mare!

Generatiile de maine vor intinde degetul acuzator spre Autoelita pentru ratarea
unirii cu Basarabia, iar daca independenta Kosovo va atrage pierderea Transnistriei $i
a unor parti din Ardeal, ba chiar $i Moldova pana la Carpati, atunci vom avea de ce sa
ne radem!

Or, misiunea elitei Intelectuale era, mai intai, sa se dezvolte pe ea insa§i,
preocupandu-se de Infrastructura Intelectuala §i de Biblioteca Nationala, iar mai apoi
sa practice pe scara larga Luminarea Poporului prin lexic accesibil, carte ieftina,
biblioteci actualizate, muzee creative, televiziuni didactice, internet cultural, de o
suprema importanta strategica fiind folosirea Partidului Cadrelor Didactice ca pe o
curea de transmisie a datelor de la Autoelita spre Partidul Amaratilor din Romania §i,
respectiv, spre Partidul Romanilor din Diaspora.

* Ce pdcat cd e curvd! De o mare popularitate se bucura printre speciali§ti
strania epopee Levantul, unde Mircea Cartarescu, exersandu-se pentru a o reda pe a
lui Hiescu, deconstruie§te Revolutia Romana pa§optista, reducand-o la un complot
eterist burlesc, eroism neexistand in aceasta fantasmagorie nici cat in Tiganiada , ci
doar acel realism al descurcarii, al compromisului, al consensului, care a pus
postmodernismul romanesc optzecist sub semnul suspiciunii demitizante ca §efii de
Promotie, ca §tiutori bine informati ai Textului Literaturii din RO, sunt de fapt
primum movens in aceasta diversiune a implementarii unei paradigme postistorice
americane intr-o societate galitiana vadit subindustriala in ce prive§te Infrastructura
Vietii Intelectuale, consecintele extinzandu-se firesc §i spre jus primae noctis, cedat
surprinzator sexuali§tilor, o noapte cu patria, Romania, nefiind pesemne ceva delicios
cu care sa te lauzi fara sa ti se raspunda ce pacat ca e curva!

* Tot aici, postmodernul recent Mircea Cartarescu se impune deta§at drept un
clasic al excrementialului, detronand definitiv prozatorii mahalagi§ti §i pe cine a mai
avut iluzia ca publicul feminin, in particular numeroasele promotere, nu rezista: „§i
noroiu-asta gros, de caca §i pipi, de hartie de ziar botita, cu care te-ai §ters la fund, de
mu§te verzi roind §i de viermi gra§i suindu-se pe peretii unui closet de tara, din fundul
curtii, unde-ti venea sa ver§i de cum ti-aruncai ochii in gaura aia puturoasa §i
colcaitoare, se ridica, incet, in camera lui Dan, acoperind mobilele §i jucariile,
ingropandu-ne pana la glezne, pana la genunchi, pana la brau, incat fundul gras al
Nebunului nici nu se mai vedea, §i-apoi urcandu-ne, caca §i pipi amestecate, din zeci
de funduri §i puli, §i pizde, §i mate, pana la gat, pana peste gura, peste nari, peste ochi.

401

pana la tavan, dospind acolo o ve§nicie §i pastrandu-ne vii, inotand, zbatandu-ne,
inghitind materia aia imunda."

Prin monoclul psihanalitic citind, aici e trimitere la fecala lui Patapievici, la
barbaria istoriei noastre abjecte, dezgustatoare, ca un closet de tara, unde-1 invita
Moromete doar pe musafirul de la Bucuregti , el u§urandu-se in fundul gradinii, in
natura: „privit la raze X, trapul poporului roman abia daca este o umbra: el nu are
cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca
un cur, fara §ira spinarii" (Inapoi la chestiunea specificului national, Politice , 1996,
p.63)

* Olteanca rea §i proasta, in blana de leopard, cu po^eta in dreptul pizdei, i§i
incepe el pamfletarea de la pagina 287 din 03, scotand din startul jongleriei o olteanca
dintr-o damboviteanca, confundandu-se u§or judetele la Castel, cand te pui in lipsa
arpentorului cu telomeraza perpendicular pe univers, ceea ce nu trebuie sa ne orbeasca
sa nu vorbim iar de revelarea falimentului moral al Autoelitei, care la adapostul
Revolutiei Futacioase §i al batjocoririi martirilor din Decembrie, i§i permite azi a
pronunta cuvantul de origine cumana pizda, dupa ce-n Epoca Cea la dansa-ntr-insa, a
manifestat atata retinere feciorelnica fata de «fluturele cu aripi lipite somnoros», cu
adevarat eel mai frumos lucru pe care l-a§ putea vedea §i atinge vreodata. Mai grav
fiind ca Oltenia asta are drept capitala, dupa Lepidoptera postromanismului, tocmai
municipiul arge§ean in care s-a nascut Mare§alul Dezrobitor Ion Antonescu, facandu-
se vorbire la aceea§i pagina descalificanta pentru documentarist de vdnzarea
semintelor de bostan, cu care se indeletnicise in Pite^tiul natal, gloata, bucure§teana
sau nu, vorbind la acest episod totdeauna de Gara Titu §i niciodata de „Pite§tiul natal"
existent doar in creierii megaintelectualilor, care au avut grija sa faca Memorialul
tocmai la Sighet, langa unguri, de unde le era mai u§or sa calatoreasca in Europa
Centrala §i mai departe, nu in acest municipiu al lui Dobrin, lesne vizitabil datorita
autostrazii, ramanand sperante doar de la straini ca vor evalua corect potentialul
turistic al unui Muzeu al Reeducarii §i il vor infiinta!

* Grija asta de a ne convinge ca avem o istorie de kkt! Cu radiografie
Patapievici ca a fecalei! Evident in folosul transnationalelor: adida§i in locul
opincilor, sucuri de euri in locul socatei noastre. Dar ieri? Cu voievozi ajun§i de
nimic, nu se mai justifica retrospectiv nici Razboiul Sfant, nici disperatele optiuni
legionare ale tinerilor Intelectuali interbelici, care intelegeau ca bol§evismul va nimici
pe vecie cultura romaneasca, nici Rezistenta din munti, nici opozitia la ceau§ism la
care n-ai participat!

Nu era Romania Regala Mare o tara pentru care sa mori, nu este RO o regiune
pentru care sa te jertfe§ti.

Marxismul e genial, bol§evismul apare treptat ca o binefacere de la Leonte
Tismaneanu §i restul desantului, iar romanul Ceau§escu a fost rau nu pentru ca s-a
imbatat cu marxism, ci fiindca ne-a indepartat de ru§i!

* Poporul Cartii vizita Casa Poporului la putina vreme dupa exterminarea
apocaliptica a bucure§tenilor §i confiscarea sufletelor lor de catre ozeneuri cetoase.

Singurele vipuri pareau a fi ctitorii pentagonalului edificiu, Cizmarul §i
Savanta, a caror detronare s-a datorat nostalgiei de a ajunge Intelectuali cum cuplul
primordial in Gradina Tolbiac a Edenului.

Nu e un bun Roman cine apreciaza aceasta asociere dezonoranta de mai jos,
care se duce ca unsa cu unt prezidential direct in drojdiile incon§tientului:

402

„Cei doi batrani pa§eau ticait, brat la brat, urmati de voievozii neamului ce-§i
zdranganeau blazati sabiile pe podeaua lustruita."

Aici, graba scriitorului de a-§i termina cartea in prelungirile castelului i§i spune
cuvantul: Voievozii Neamului pu§i langa calaii no§tri marxi§ti nu apartineau
nicidecum de Poporul Cartii, ca rapitoarea curva Coca, ei nu au fost pe nici o pagina
din 30 personaje, membri activi, ci doar ni§te abstractii ale unui cortegiu istoric Regal
de prin 02, de care s-a facut mi§to crunt, cu umor ca de pompieri.

Tu-i neamu nevoii-n epistema postmoderna a lumii ca text scris de D-zeu §i rau
copiat de arti§ti, daca acest prea devreme dispret pentru concepte tari precum
vechimea, continuitatea, independenta sau unitatea, nu ne vor duce de la independenta
la dependents §i de la Shahasrara direct in Muladhara destramarii, de unde §i psihoza
conspirationista, tragandu-se atunci Autoelita la grea raspundere de catre europenii
con§tienti de ce popor mare piere!

* La 26 iunie 1940. A da continuitate democratica functiei represive asupra
Intelectualilor, functiei inhibatoare a Casei Poporului, e tot atat de nedrept precat a
trage foloase materiale din Batalia Canonica, deoarece nu s-a reu§it §1 nici macar nu
s-a regretat innodarea indaratnica a istoriei la 26 iunie 1940, prin: monarhie
bipartida, procesul comunismului (cu al masacrelor din Decembrie cu tot),
Reintregirea Neamului, Luminarea Poporului dupa occidentalizarea §i accesarea din
judete a Bibliotecii Nationale, exaltarea Misiei Culturale a Neamului Romanesc §i,
implicit, Emanciparea Cadrelor Didactice intru refolosirea lor ca pe o curea de
transmisie intre reflectia elitei §i manelele gloatei inspirate de aceea§i Fiinta.

Anul antiEminescian 1998, incununand victoriile filologului Zigu Ornea asupra
filozofului Constantin Noica, necomemorandu-se fertil 80 de ani de la Marea Unire,
trebuie atunci reproiectat chiar pe Casa Poporului, adica din perspectiva canonica a
Romaniei Regale, unde Romanii Regali chiar meritau, pentru Reintregirea Neamului
prin Liga Culturala, atat cuprinderea carturarilor in manualele alternative cat §i
exportarea lor prin fonduri de la Institutul Cultural Roman in tarile cu literatura
functionala, ceea ce nu se justifica insa cu spatele la Neamul Romanesc, departandu-
te, ratand toate obiectivele strategice enumerate mai sus, cu exceptia comertului cu
indulgente dintre Aripa Stanga - Hiescu, prestalinista, §i Aripa Dreapta - Brucan,
poststalinista, Corpul fluturelui coruptiei fiind Cleptocratia mereu ca§tigatoare, iara nu
damnata Autoelita, pozitionata sistematic nu la Coposu, Omul Durerii, nu la tandemul
liberal-taranist nereconstituit de Autoelita cum a fost, ci perpendicular pe acest
univers.

* Vrednicii no^tri voievozi. lar mai departe, Liceanul Neascultator chiar ca nu
pricepe nimic, dar proful pensionar ce inca mai §tie ceti printre randuri o ingalbenita
Scdnteie, n-are dubiu ca la p. 278, 03, unde Lepidoptera postromanismului critica
chipurile national-comunismul sau protocronismul, de fapt n-are boala pe Ceau§escu
ci numai pe vrednicii no§tri voievozi, asociindu-le titlul infamant de membri supleanti
ai CC al PCR §i punandu-i intr-o nemeritata lumina de abajur din hartie igienica
folosita, ajutand-o sa vomite de sila de ei pe credula Suelin:

„Prin manevrele paranormale ale Mamei Omida fusesera resuscitati in secret
toti voievozii trecutului, pe care, prin decret, Ceau§escu-i numise membri supleanti ai
CC al PCR. Jurnalul de la ora 19, la singurul post al televiziunii nationale, ii arata de-
acum pe toti, intr-un semicerc de scaune domne§ti, ascultand deferenti, pe cand
Tovara§ul, in mijlocul stranei, cu mana intinsa, le arata calea spre viitor §i-i certa din
cand in cand daca-i prindea §u§otind sau uitandu-se dupa mu§te. Erau cu totii acolo,

403

in costume de epoca, u^or de recunoscut: §tefan eel Mare, un pitic uitandu-se
furios pe sub sprancene, Mihai Viteazul, negricios §i cu cu^ma pe-o ureche,
Mircea eel Batran, vaj cocarjat in baston, ridicandu-^i sprancenele cu palma,
Vlad Tepe§ cu ochi de fecioara perversa §i buza umeda, Alexandru loan Cuza cu
mantaluta de superman §i tone de decoratii pe piept, alti doi-trei mai necunoscuti
care facusera §i ei cate ceva, sau eel putin se lasasera rupti in patru de camile ca
sa ramana in istorie."

Este instructiv cum brasc textul vireaza visceral impardonabil, pentru ca se
exprima colectiv aici o Autoelita abjecta emanata de la fesenism, nu de la liberalo-
tarani§ti, §i care ascunde Poporului ca ea a ratat lamentabil recuperarea Basarabiei,
dar uite ca i§i permite nu numai a-i manji cu boia §i chinoroz pe Eroi, cum
chilotaresele Tricodavei pe Golani la Plata Universitatii, ci la la mi§to insagi Ideea de
Ideal , in locul jertfei pentru Independents, la ciocnirea civilizatiei lui Ion Voda eel
Cumplit cu terorismul musulman desantat de pe camile, ea prostind potentialul tineret
idealist c-ar sta mobilul vanitatii de a ramane cumva in istorie!

* Chiar! Familie privilegiata, de activist gazetar la Steagul Ro^u, cu nevasta
casnica §i cu Volga la scara, in bloc de securi§ti langa Dinamo §i Circ, fost-au
Cartare§tii reali, adevaratii Cartare§ti, chiar a§a de amarati, totu§i pripa§iti in Zona
Butterfly pe §tefan eel Mare, departe de poporul nespalat, necitit §i nesimtit din Zona
Maha §i din Prerie?

Este mama sa bulgaroaica? Este taticul lui polono-evreu banatean? A fost el,
Mircea Mircea, detinut politic in spitalul psihiatric? A luptat el la nu §tiu ce baricada
cu lunedi§tii concurand pe-ai lui Dan losif?

S-ar putea invata autopublicitate la greu seminarizand ca la Heidegger pagina
cu pagina textul cartarescian, cate §oparle bagate, sintetizandu-se mai degraba
impresionist decat postmodern, o imagine la sfar§itul lecturii de ti-e §i mila de pui
instinctiv mana pe card sa-1 trimiti cu dantura cariata la stomatolog pe autor.

De fapt, convergenta TO spre un statut al autorului de membru al Partidului
Amardtilor din Romania este performanta suprema a scriiturii cartaresciene, abia la
reverificari pufnindu-te rasul ca, pui de nomenclaturist, el NU se putea sa fi trait in
altfel de „mizerie" decat a confratilor sai de Autoelita, Petre Roman, Horia-Roman §i
Volodea.

* Jurnal. 2 iunie 1997. Frunzaresc sfanta condica a Istoriei Literaturii Romdne
din Bucovina §i de bine de rau aud vocile suceveanului Simion Florea Marian, §i inca
una cerandu-§i scuze fata de publicul cultivat pentru elogierea lui Aron Pumnul,
caruia nenorocitul de Eminescu i-a inchinat la mormant un cunoscut ferpar, totul
parandu-mi a ajunge la mine cetos, ca de pe Marte, din releu in releu:

- A§adara omul individual Pumnul §i omul colectiv Hurmuzachi sunt parintii
mi§carii natiunale din Bucovina.

- Pumnul a fost unul din acei putini fii ai naciunii care aridicandu-se preste
interesele private, ca o stanca neclatita in mijlocul valurilor impetuoase totdeauna cu
demnitate a stat la inaltimea chemarii sale, carele nicicand in viata nu a smintit
dinaintea ochilor deviza noastra: Limba §i cultura natiunala §i prin aceasta toate.

- De vom intreba §i vom scruta cronicele noastre, ce vom afla in dansele?
Nesmintit doua idei sublime, pentru carele stramo§ii no§tri §i-au varsat sangele; una
este limba §i alta este natiunea. Ereditatea aceasta trecu din generatiune in generatiune
prin litere scrise cu limba de moarte. Blastamat sa fie fiul care prapadesce avutia
ramasa din mo§i stramo§i!

404

- Literatura moderna trebuie sa se intemeieze pe cea poporana.

* Corespondenta privata amicala. Toate aceste pove§ti, fantazii venite parca
din Ushuaia sau din timpuri precre§tine, tin de praxiologia a§ezarii zilelor vietii
incolonate dupa un ideal foarte inalt. Pragmatismul otravit de azi, carierismul cinic de
haita maidaneza, exclude a§a cale spirituala: viata in postromanism e un obiect de
consum. Un clit de pizze, care uneori ti se pare ca se imputineaza alarmant
soteriologic §i te preocupa atunci Mantuirea, cum zice Zanne, ca la batranete s-a
calugarit motanul. Ma §i mir ca inca nu s-a facut blasfemie de catre megaintelectuali
de „iubita lui Balcescu", de halucinantele scrisori prin care pa§optistul cu probabil
cele mai multe sculpturi dupa a lui Eminescu de maculat urgent cu capital potential
mai degraba extremist maghiar decat extremist rusesc sau ucrainean, consoleaza pe
Alecsandri, care nu e mai putin un fraier, cu ce acela§i Stapan §i-o ales, Romania, de
pierderea stelutei Elena Negri, frumoasa ingerela cu albe aripioare, prin (citez dupa
Manolescu):

- Este mare §i frumoasa ideea ta d-a cauta a-ti incalzi inima, trudita §i inghetata
de suferintele intime, la vatra nationala. Nenorociti sunt acei ce concentreaza toata
puterea lor d-a iubi intr-o dragoste intima asupra unui obiect rar de gasit, iute trecator
§i peritoriu. §i ce e mai mare pentru om decat tara sa? Sa nu ne mai trudim dar, iubite
Basile, a alerga dupa fericirea intima, o nalucire ce tu nu vei mai putea gasi, ce eu n-
am gasit niciodata §i pe care e multa vreme de cand n-o mai caut. Sa intoarcem ceea
ce ne-a ramas din dragostea noastra, s-o intoarcem catre tara. Romania va fi iubita
noastra.

Mentionez pentru Liceanul Neascultator ca nu e vorba aice decat de
corespondenta privata amicala, in cheie idealista, e drept, Eminesciana, nice de
Epistolar, nice de Jurnal proiectate cinic pe public tinta in scopul comercializarii, §i ca
tocmai aceasta Iubita a lui Balcescu e descrisa ca o albie de porci in 03, pentru uz
extern via ICR, in capitolul Revolutia romdna, o fata de zece metri inaltime care
incepe la p 225 §i merita cenzurat de Humanitas sau macar regretat cu lacrimi de
reptilion de Autoelita.

* Neamul meu eel Romanesc cuprinde printre Marii Romani, pe langa Carol
Davila, Constantin Daniel Rosenthal §i Alexandru Flechtenmater, pe Regina Maria, pe
mama rusoaica din Ploie§ti a lui Nichita Stanescu §i, textualice§te, pe mama
bulgaroaica din Tantava §i din Rodopi a lui Mirci§or, fascinant pentru orice Intelectual
fiind ca aici, in RO, totul este de facut sau de refacut, nu din inferioritatea rasei ci din
pricina vitregiilor istorice, incat nu e departe momentul in care din cleptocratie se va
desprinde o burghezie de merit nebuna, nebuna, nebuna, ce va importa iara§i din tarile
civilizate nenumarati Intelectuali valoro§i, inclusiv printi, care se vor implini
profesional pe aceste meleaguri deschise catre eel mai armonios cosmopolitism in
scopul cum am zice marxist al cre§terii profitabile a ratei plusvalorii capitalului
investit.

* A auzit poporul de ei? Geniul inaripat al postromanismului tot dondane bine
remunerat, ca intr-o slujba de blestem, Neamului Romanesc sfar§itul, in lumina de
plumb bacovian §i terorist intelectualice§te a infatuarii ca aceasta Autoelita este §i
ultima, drept pentru care intelept e sa o preamarim, sa o limbuim.

Intrebarea e aceea§i ca la 11 decembrie 2000, cand megaintelectualii, cu
influenta electorala de 0,1%, 1-au totu§i validat pe Ion Iliescu, al terorismului §i al

405

mineriadelor, ocrotitorul nomenclaturii, justificand cu piele de iepure in spinare
investitiile Occidentului dezinformat in combaterea lui Vadim: a auzit poporul de ei?
Chiar! Se va grabi Neamul Romanesc eel bimilenar sa piara doar la simpla
bunavestire ea anumite popoare, parasite de toti intelectualii lor, sunt absorbite in
vidanja BH a globalizarii?

* Desigur, nu poti nimici miturile din scripturile Romane daca nu te iei §i de
Biserica Nationala, prescurtata in deradere BOR, de parca te-ai racori cu bere
ucraineana Desant la Cernauti sau Hotin printre catedrale cu bulbi noi abia instelati
ale altera, grohaind insa de a ta ca de Catedrala Manuirii Neamului!

Pentru orice cre§tin, executia sotilor Ceau§escu de Sfantul Craciun a fost §i este
o blasfemie, eel mai criticat de popor pentru aceasta decizie, pe laudaro§enie, fiind in
epoca batranul profet cincizecist de la Scdnteia stalinista, Silviu Brucan, care de§i
omniprezent in Revolutie, a ramas perceput ca Stalinist inchizitor sanguinar al
adevdratilor liberalo-tarani§ti, in perspectiva Mineriadei recomandand fripturi in
sange grevi^tilor foamei, curios fiind ca lipsind din 03 scena cea mai semnificativa a
confiscarii Revolutiei, episodul cu un disident marxist batran tupeist bruscand la
TVR o opozanta antibol^evica, amagita ca tocmai sta cu capul sub gloante teroriste,
doamna Doina Cornea, suntem orbiti de naratorul din 03 prin omisiune ca nici usturoi
n-a mancat, nefiind identificabil vreun ras macabru ca de proteza materna pe zidul roz
printre interjectiile violatorilor fetei adormite-n ceceu.

Cel mai frumos, eel mai curat moment al Revolutiei Impu§cate a fost caderea
omatului peste pacatele noastre §i peste baltile de sange, in timp ce pe ecrane
aparusera icoanele ortodoxe §i-n difuzoare se auzeau dumnezeie§tile colinde
Romane§ti Regale ale Madrigalului, iar lumanarile palpaiau in toate ora§ele martire pe
cand eroii urcau la Cer. Multi contemporani, adevar graiesc ca abia atunci numai au
simtit gustul Libertatii, in bezna terorista, deslu§ind in semiintunericul tv semne bune
ca Dumnezeu §i-a intors fata spre Romani.

Greu de inteles de ce Mircea Cartarescu le confisca cre§tinilor, nu numai
ortodoc§i §i nu numai Romani, intreaga bucuria acestui pretios suvenir al vietii lor,
vestea ca de Craciun ne-am luat ratia de Libertate, deoarece un tineret idealist a
acceptat jertfa - Vom muri §i vom fi liberi! - anuntarea executiei sotilor Ceau§escu
redand-o artistic intr-o maniera execrabila, sub-jdanovista, care maculeaza tocmai una
din componentele viabile ale identitatii Neamului Romanesc, colindul, imaginand
pentru piata de carte euroatlantica, accesata prin ICR §i pe banii contribuabilului
amarat Roman ortodox cu pensie de la colectiv, „un grup de popi cu barboaie pan-la
pamant §i cu enorme cruci de abanos la gat, care-ncepura sa cante, acompaniati discret
de un acordeonist tuciuriu, §lagarul zilei: «0, ce veste minunata/La Targovi§te se-
arata:/Cei doi scelerati/Au fost impu§cati/De-un pluton de iiiiiiingeeeeeri...» Milioane
de locuitori ai ora§ului, care nu-§i mai dezlipeau ochii din ecran, murmurau §i ei
minunatul colind, simtindu-se inaltati §i purificati." (03, 460)

* Uitata constemare de dupa stalinistul proces de la Targovi§te - un mare fals
istoric, al romancierului? Amintita largire cinica a publicului cultivat, in stil De ce
iubim femeilel - de poti aduce §i fanii lui Ceau§escu la standul editurii noastre, cu atat
mai bine, banii §i statisticile n-au miros! Poate doar literatii care, mizand trendy pe
Gorbaciov, amanasera pupincurirea cuplului prezidential, sa fi exultat cumva prin
bucatariile lor cu familia, ca ei fura mai §mecheri alegand cealalta cale, anume de a
intrupa Realizari, cum ar fi ca §i la noi in RSR avem textualism §i postmodernism in

406

suprastructura, cu adevarat protocroniste fata de baza jalnic agricola in curs de
industrializare.

Doua au fost, pentru Intelectuali, momentele autodemascarii
criptobol§evismului emanatiei lui Hiescu: acest proces Stalinist Kitsch Vi§inski pe
cifre fanteziste §i cu Craciun afumat, de m-am temut ca Revolutia insa§i fusese
ciuruita la Targovi§te §i faimoasa desfiintare de Revelion, la cererea... studentimii, a
pedepsei cu moartea, ceea ce elibera, pe principiul ca mai trebuie §i alta data, cele
doua specii de terori§ti, care derivau cu o logica de vidia din confruntarea armatei
securitatii cu securitatea armatei , „care se urau de moarte", pe langa gratierea explicita
a tuturor fiarelor militiei care au schingiuit romanii arestati in Revolutie.

Singura circumstanta atenuanta pentru vinovatia autorului §i a complicilor sai
mari mythmakers ramanand comoditatea de a nu se documenta, mai ales ca pe unde
dormea pe la Metrou, Mircea inca de pe atunci le cam surzise fata de popor, n-a
retinut chemarile cu portavocea la primul miting anticomunist anti-Iliescu, din 26
decembrie 1989, la CC, unde se cerea intoarcerea la Constitutia din 1923, §i nici
contrareactia Radioului, nu va duceti, ca va ataca terori§tii, buna pista de investigare
intr-un 04 a mecanismului de asigurarea puterii pe viata pentru Noul Stapan, in baza
caruia cincizecistul Silviu Brucan, sub genericul „Fara isme §i fara partid", anunta
deja la 31 decembrie 1989 ca feseneul pa§e§te in batalia electorala!

* Vom muri §i vomfi liberi! Erau gata stranse de mult sloganurile Revolutiei, de
firi idealiste, Irina Nicolau dandu-ne apoi §i Piata Universitatii, §i Povestea Elisabetei
Rizea din Nuc^oara, cari adunat-au franturile de discurs cu pietatea inlacrimata a
ingrijitoarelor de morminte. N-aveai decat sa mergi la fi§ierul galben §i sa ceri
bibliotecarei ciufulite §i rau salarizate un album pios, ca Memorialele lui Parvan. Sau
sa rogi un ucenic sa ti-1 procure, sa xeroxeze paginile prelucrabile. Mira-m-a§ sa nu-1
ai chiar in casa, ca obiect multifoliar sub vreo vaza cu asphodele.

Deci nu e vorba de comoditate, ci de refuzul ferm de a pomeni pe Eroii Romani.

La 1 1 iulie 2007 se incheie o epoca.

Nu mai avem nimic de a§teptat nu numai de la generatia in lichidare de stoc.

Ci in§i§i optzeci§tii sunt deja generatie expirata.

SCHIMBAREA in RO va veni de la tineretul idealist, ne va salva inca o data o
generatie ca a Revolutiei din Decembrie §i a Manifestatiei din Plata Universitatii
pentru Proclamatia de la Timi§oara.

Precum a pa§opti§tilor, generatia mantuitoare va veni din afara, de la zecile de
mil de studenti de-ai no§tri care se formeaza, inclusiv patriotic, folosindu-se de
Infrastructura Intelectuala a altora §i sprijinindu-se ici-colo pe interesul profesorimii
occidentale pentru o Enigma §i un miracol istoric - Neamul Romanesc, minoritatea
majoritara din RO.

* Chiar nu se putea lua Nobelul fara derapaje?

Nu, nu e lucru curat sa ai intr-un text mic §i meschin atatea atacuri la Istorie,
dupa ce Intelectualitatea numai bine ca tocmai Istorie n-a facut. A ratat prin nechezolii
ei faimo§i - formati unii pe semi-carti, altii pe semi-romanism - toate ocaziunile de a
reu§i Unirea, Monarhia (chiar daca prezenta riscul sa lucreze cu Academia, nu cu
Autoelita ca Pre§edintia), Dezbol§evizarea, Idealizarea Misiei Culturale, Emanciparea
Cadrelor Didactice §i, in fond, ceea ce gandeai sa fie chiar inceputul, Luminarea
Poporului, care atata a§tepta.

lata de ce, pentru ce, din perspectiva atacurilor semi-romane la istorie, cu
vizibile efecte geografice, postmodernismul romanesc se configureaza tot mai mult ca

407

un postromanism general, cu pivotul sau generatia optzecista expirata, despre care ar
trebui sa tot adaoge rubrica multa cotidianul Cotidianul cand face, tot in acest
memorabil an Eliade 2007, cu insistenta §i ostentatie vorbire contabila despre
exorbitantul pret al Unirii, al recuperarii Basarabiei, cat ne-ar costa, cat ne-ar costa, ca
§i cum cleptocratii no§tri nu s-ar putea asigura, in caz ca se aranjeaza treaba, de la
magnatii transnsitreni, de o profitabila refinantare!

* Harta Romdniei Regale Mart. Ori§icare cercetator privat in istoria recenta, §i
rau Roman de-ar fi, tot ar deplange comoditatea postmoderna ca documentarea pentru
Revolutia din Decembrie este atat de superficiala meat 03, ca evocare canonica de
bac §i stand, exact ca aia de la Targovi§te cu filmarea executiei in scopul valorificarii
ei la export, n-a prins tocmai momentul eel mai semnificativ al Eroismului nostra,
cand nemuritorul Dan losif - tragatorii de pe catargele blocurilor §i blindatele
strapungand Baricada, de umblau revolutionarii de-a bu§ilea - a conturat in acest
infern, pe caldaramul inghetat de la Dunarea, Harta Romaniei Regale Mari, cu o
carpa muiata in sange bucure§tean proaspat §i cu gandul ca nu va scapa din masacra
nici unul din ace§ti ultimi rezistenti.

O clipa, istoria Neamului Romanesc s-a intors dincolo de acel blestemat 26
iunie 1940, cand bol§evismul, bazandu-se pe promiscuitatea reeducativa a closetelor
sale fara u§i, parodiind o societate deschisa, ne-a inceput deznationalizarea, spre a
reu§i sa ne mankurtizeze ireversibil abia in Epoca Mooye, cu putin inainte de anul
2000, de indata ce standardele de viata politica postmoderne savurate in Occident au
facut credibila alegatia ca viata inainte de 4 aprilie 1944 ar fi fost insuportabila pentra
elitele civice din cauza derapajelor §i a instabilitatii inerente Romaniei Mari ca stat
tipic imperialist insailat norocos prin ocuparea de teritorii straine.

* Madame Butterfly. Din punctul de vedere lichidatorist ca exista popoare pe
cale de disparitie, aceasta mama postmodernists a lui Mirci§or, odioasa §i sinistra in
03, este inca din zilele Revolutiei un om care s-a orientat, un om al Epocii Mooye,
sfatuindu-1 mereu pe baietel: sa nu te jertfegti pentru Tara!

Facandu-§i eterna plimbare pe Strada Plantelor, pe la inceputul lui aprilie 2001,
bucuros ca inca nu i-au demolat filologii sinistra statuie de la Ateneu cu tate erecte,
care nu-1 lasa sa doarma, ca ni§te silicoane fotbalistice, pe dilematicul Chivu de la
ICR, Mihai Eminescu, Poetul National al Neamului Romanesc, va fi tras cu urechea
spre New Europe College, auzind nu §tiu ce nemteasca despre un Symposium ce
tocmai procesa nationalismul, poticnindu-se chiar in intrebarea istoricului promovat
de Humanitas, Lucian BOIA, La Fin de la Nation?, zicandu-§i ca nu mai calca iarba
verde piciorul lui Eminescu §i indepartandu-se parca de insa§i intelepciunea
Occidentului ca nu se merita sa te duci pe tobogan pentru libertatea popoarelor
de rasa inferioara, de pe fie ce continent ar fi ele:

Entre les droits de I'homme et les devoirs civiques, l' accent est mis
aujourd'hui, d'une maniere plus energique, sur la premiere partie de cet ensemble.
Au moins dans le discours, mais aussi dans certains comportements et evolutions
effectives. Mourir pour la Patrie, n' est plus, comme auparavant, la plus belle chose
de la vie. D'autant plus qu'au nom de la Patrie (qui ne parle jamais!), V elite
dirigeante, un gouvernement ou un autre, ont engage leur nation dans des conflits
assez souvent mai inspires. Combien de jeunes Frangais sont morts « pour la Patrie »
en Indochine et en Algerie, combien de jeunes Americains au Vietnam!

408

* Statuia Eroului American. In cadrul actiunilor prilejuite de Festivalul
International de Sculptura Monumentala reconstitutiv-recuperativa sub genericul
Misiei Culturale §i Civilizatorii in Rasarit, intre Gara de Nord §i Gara Basarab, eel
mult in Cimitirul Sfanta Vinere, pe care 1-au arat la 4 aprilie 1944 ceau§ist covoarele
de bombe, pe acea axa ar trebui inaltata in stil festiv supraputere Statuia Eroului
American, fie §i in forma de Butterfly, dedicata nu insa rasistului ozenist ce ne teroriza
atunci sa ne bolgevizam neconditionat ci tineretului postmodern exemplar §i
inexplicabil, care s-a jertfit cu o generozitate §i un idealism inegalabil in Coreea, in
Vietnam §i in alte locuri, Pentru Zagazuirea Totalitarismului, in timp ce obeza
Europa, incapabila a calma bol§evismul nici macar in lugoslavia sau in Transnistria,
guita foarte contra, ca de ce sa sacrifici oameni albi ca sa dezbol§evizezi coreeni sau
vietnamezi!

* De-a educatia permanenta. Dintre scriitorii no§tri vizibili, Mircea Cartarescu
a asimilat satisfacator postromanismul §i cu naturalete poate nota ca „«PiNCOTA
(fosta Silistra)» scria pe o placuta albastra batuta-ntr-un gard uns cu gaz. De ce or fi
schimbat denumirea strazii mi se pare §i azi de neinteles." fara a-§i indeplini - ca
scriitor §i ca fost cadru didactic - datoria de bun Roman, explicand Generatiei Pupici
ca Silistra, adica Turtucaia cum o numesc turcii din Bazargic, sau Rila cum ii zic
lipovenii din Durostor, era odinioara posesiune a Romaniei Mari Regale primita odata
cu Caliacra prin Pacea de la Balcic, de dupa marea noastra biruinta asupra hoardelor
barbare la Dionissopolis (Adamclisi) §i lata, copii, de ce, de aceea, nu avea rost sa-i
schimbi numele, tu primarie, in ceva ce habar n-ai ce inseamna!

* Programatica demitizare. Ca Autoelita viza doar autopublicitatea §i nu
recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei, rezulta nu numai din tragicomedia
cu drama Evangheli^tii, ci §i din deziluzia ca pe vremea Podului de Flori, cand se
pregatea de tipar Levantul, laurta aromanul (din care oieri s-au tras multi nationali§ti
§i oameni de fotbal performanti) il provoaca pe Manuil sa-§i laude Neamul. Se ajunge
la Podul lui Apolodor §i har§t! i se atribuie acestui arhitect damaschin nevasta lui
Manole de la Curtea de Arge§, pentru ca tot exista motivul inzidirii §i la sarbi. In 03,
un banc cu Ceau§escu §i Dobrin nu uita a macula cli§eul „pe-o gura de rai". Previzibil,
Mihai Viteazul e eel mai batjocorit, pa peste tot, unitatea nationala fiind inca din anul
Iowa USA 1990, crunt ridiculizata:

§i, precum totuna este Pachistan §i Banglade§
Noi, valahii, fum totuna in Moldavia-n Ardeal
§i acilea,-n Rumaneasca Teara, ce mi-i ideal.

De observat cu luciditate de bisturiu ca aiasta nu se poate, nu-i parodiere, n-are
haz, ca la Toparceanu sau Sorescu, ci o strdmbare, acea imitare rautacioasa ce poate
provoca un Mendebil sa-§i iasa din minti.

A§ijderea, Eminescu e cotonogit oriunde, pe tot terenul. Pentru nu §tiu ce
operatiune secreta a Securitatii, alt nume nu se gasea decat „Sarmanul Dionis", cu
sugestia ca numai §efii de promotie, ace§ti national-comuni§ti obtuzi, citesc kitschul
asta, care e de fapt mostra de geniu natural pe care Mircea a incercat s-o faca de
ru§ine in „Orbitor" pe cai sintetice , nereu§ind insa a frapa decat pe alocuri, anume ca
geniu inaripat de postromanism, pe ansamblu, datorita labartarii inadmisibile a
trilogiei, diluandu-se jalnic credibilitatea obsesiilor soteriologice ale sarmanului autor
oniric prea treaz in managementul carierei aici-§a pe pamant.

409

* Din punct de vedere al Directiei a Vll-a Literatura, scriitorul atomizat cu
manuscrisul din 03 cu picioarele pe calorifer, n-ar fi interesat mai deloc dincolo de
nivelul informativ, cata vreme avea originea cea mai sanatoasa §i totu§i dispretuia
Intelectualist clasa muncitoare, periferia §i taranimea cooperatista putind a usturoi, nu
avea amici §i nici macar nu se prea lamurise cum e cu fluturele ala somnoros,
imaginandu-§i ca §i lucrarile, cum ar fi statuile antropomorfe, copuleaza pe roua.

Cat despre sectantul Herman, daca n-ar fi fost ofiter acoperit, eel mult i s-ar fi
confiscat Bibliile, in caz ca le-ar fi difuzat pe la Dinamo sau pe la Circ gloatei, fara
brutalitati insa, sa nu se pericliteze clauza americana a natiunii celei mai favorizate.

Cat despre ve§tejirea discursului protocronist, Pintea Viteazul observa o
contradictie antagonists intre ce aberatii mitologice atribuie filologul bucure§tean
conferentiar Mircea Cartarescu securi§tilor §i ce merite revolutionare §i de studii,
numai §efi de promotie, atribuie acelora§i cetateni, colegul sau de catedra universitara,
eminentul critic Nicolae Manolescu.

* Tineretul idealist. Coca Dospinoiu intocmea ni§te situatii, iar olimpicii
judetului navigau pe internet.

- Dar de ce nu se pot lustra a^tial C-am constatat §i noi, mance-i-ar canii! Ah!
zise unul, urma§ de detinut politic, dintre frumo§ii liceeni.

- Deoarece §efii de promotie securi§ti, asta e paradoxul roman, ca tocmai ei
facura Revolutia - i se raspunse de catre un expert - nu poporul de patibulari,
pitbuUari §i labari

- §i in ziulica de azi - zise experta - tot Securitatea se comporta ca un factor
activ al Tranzitiei §i al Integrarii, copii! Ce sa-i faci!

- Aha! De-aia §i este anul 2003 anul Manifestului Imposibila lustratie §i
totodata anul monumentalei exegeze Mihaie§ a operei manolesciene, care opera
dezlanata §i subiectiva nu va umbri niciodata Istoria criticului Regal George
Calinescu, deputatul cincizecist de da colonade Bernini la Popor, fiindca frumosul ca
un actor american critic Nichi a picat in 5 martie 1998 la Testul Eminescian, n-a luat
nici sala, doamna Coca, n-a facut decat 17 puncte din 26! intelese el §i tacu male.

- Da' nu ti se pare tie ca e§ti cam bun de analist? i§i ridica ochelarii Coca
Dospinoiu din statistici §i liceenii pufnira in ras.

- Doamna, fara voia mea am ajuns analist! Din momentul in care am constatat
ca luand nota de evolutiile Intelectuale de la Bucure§ti, la Chi§inau, in scurta vreme, la
25 iulie 2003, a fost scos Dictionarul moldovenesc-romdnesc, continand vreo 19 000
de termeni, semnat cu indrazneala de un fan al istoricului promovat de Humanitas
Lucian Boia, filologul Vasile Stati, carele se lauda autopublicitar ca aceasta kniga
„demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit
ale individualitatii §i dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc
moldoveneasca".

* Doua mari merite ale Securitatii. Paradoxul relatiilor dintre manuscris §i
Securitate este ca pe langa descrierea fantezista a activitatii ei, explicabila prin
deficitul de documentare al scriitorului Mircea Cartarescu, le fondateur du post-
modernisme roumain, in solitudinea de la Castel, i se ignora acestei institutii cu mari
pacate doua merite colosale. Primul este ca dupa 1964, nimeni nu se mai lua de tine
fara motiv , pe criterii staliniste, de categoric social-politica, doar pentru ca te aflai cu
numele pe o lista. Pana §i militia mergea de la probe spre inculpat, nu invers. Doar
daca hamaiai la regim, de regula vizand emigrarea, urmau anchetele §i persecutiile.

410

rareori pu§caria, deoarece s-a declarat la ONU ca nu detinem detinuti politici. Sau
daca aveai vocatie de luptator in Rezistenta, ca Paul Goma, Radu Filipescu, Doina
Cornea, Gheorghe Ursu, Vasile Paraschiv, Dumitru Mazilu §i atatia altii. Al doilea
mare merit este ca ridiculizatele, de catre publici§ti suspecti, principii ale
independentei, suveranitatii $i neamestecului in treburile interne , au fost o realitate,
propaganda antiromaneasca neputand patrunde in RSR decat voalat prin radio, dovada
faptul ca discursul istoric de dupa 1989 al Autoelitei libere e distorsionat uluitor de
aproape de neoroUerism, pe cand eel de dinainte de elicopterizarea Ceau§e§tilor e mai
aproape de istoriografia clasica, romane§te corecta, a Romaniei Regale §i putem privi
spre el cu aceea§i nostalgic. Fiind chiar o problema de raspundere istorica,
Intelectuala §i politica, de ce aceasta extraordinara oportunitate creata de ceau§ism nu
a fost exploatata pentru recuperarea Basarabiei.

* Neorollerismul. E o buna tema pentru o lucrare de masterat surpriza ca
Revolutia Impu§cata la timp, in loc sa permita evolutia creatoare a Spiritului, din
contra, 1-a introlocat in borcanul cu spirt de la Muzeul Antipa, 1-a silit in Epoca
Mooye sa se intoarca de la ceau§ism spre un desuet dejism, batjocorirea de catre
Mircea Cartarescu a Unirii lui Mihai Viteazul ne-fiind decat o re-scriere de
incon§tient a lui Mihail Roller, cum rezulta §i din arhivele sotietatii de§chise de pe
webul ungar expertiza obiectiva ca The Marxist historian Mihail Roller failed to
detect any national characteristic in the unification of the Rumanians, reducing it to a
purely anti-Ottoman alliance which failed, since its economic foundation was
insufficient to support a centralized state.

La care verdict, adaugand prodigioasa bibliografie Mihail Roller, nu putem a nu
remarca, fiindca ne sare orbitor in ochi, provocandu-ne macropsie, intuitia colosala a
acestui nefericit istoric bol§evic cum ca Povestea Neamului Romdnesc are un capitol
cheie la pa§optism, ceea ce a simtit fara sfoara dulgherului §i Mircea Cartarescu, atat
in nimicitoarele ridiculizari ale idealismului tanar din Levantul, cat §i in pustietoarea
inspiratie de a-1 pune pe Omul-cu-doua-mame §i pe ceilalti oameni de circ, sa violeze-
n ceceu tocmai pe Romania tineretului idealist, pictata de generosul Constantin Daniel
Rosenthal, obscenitate publica de un gust al Autoelitei comparabil cu al criticului
postmodern Ion Cristoiu, colegul de televiziune §i laptop cu antibasarabeanul
pragmatic Valentin Stan, cand ca scenarist pentru Cel mai iubit dintre pamdnteni pune
pe enormul detinut Radu Albulescu sa i-o traga lui §tefan lordache interpretand pe
filozoful Victor Petrini, care spala rufe la covata, pregatindu-se pentru intoarcerea din
Romlag in straie curate, descrisa in finalul apoteotic al 03 de la Casa Poporului ca pe
o apoteoza a Detinutului Politic.

* Limba noastra cea romdna. Faptul ca adesea Prutul e mai departat decat
Amurul sau Mekongul ma trimite la o clarificare a cum se pune problema privind
dinspre Rasarit la Romani, pe Blogul Cimi^lenilor gasind cu bucurie
nepostmodernista, sub motto-ul „Limba Romana este patria mea" (Nichita Stanescu)
Itinerarul Limbii Noastre de mai jos, util celor ce nu vor a ingreuna lupta altor romani
§i obligatoriu pentru ca nu s-a facut Luminarea Poporului §i istoria recenta a
Basarabiei este un miracol gi o enigma istorica infatuatului public cultivat
bucuregtean :

- Limba Noastra a fost un colac de salvare pentru romanii moldoveni la
sfar§itul anilor '90, dar nu numai atunci. Uneori stau §i ma minunez cum s-a pastrat
limba romana intr-un spatiu supus decenii la rand unci intense politice de
deznationalizare.

411

Ceea ce avem acum este datorita poetilor §i scriitorilor care au alimentat multe
generatii cu spiritul con§tiintei nationale. Exemplu elocvent este generatia din anul
1918, care a realizat visul stramo§esc de a se uni cu Romania (Constantin Stere,
Emanuil Gavrilita, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa,
Arhimandritul Gurie Grosu, Grigore Constantinescu, Nicolae Bivol, fratii Tudor §i Ion
Inculet, Simion Murafa, Andrei Hodorogea, Alexei Mateevici, Pantelimon Erhan,
Elena Alistar, Pavel Dicescu, Petru Cazacu, Paul Gore etc.), apoi a urmat generatia
anilor '60-70 care au luptat cu darzenie pentru adevarul istoric, fiind expulzati §i
deportati in „Siberii de gheata", vorba marelui nostru patriot, interpretul Ion Aldea-
Teodorovici, care a facut parte din alta generatie, una la fel de sclipitoare ca cea de la
inceputul veacului XXI (Gheorghe Ghimpu, Ion Hadarca, Nicolae Dabija, Alexandru
Mo§anu etc.).

Aceasta din urma, la 31 august 1989, a adunat peste 700.000 de oameni la
Marea Adunare Nationala, organizata de Frontul Popular din Moldova §i a cerut
imperativ Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovene§ti
adoptarea Legii prin care se conferea limbii moldovene§ti statutul de limba de stat. Se
hotara, de asemenea, printr-o alta lege, abandonarea grafiei chirilice §i revenirea la
alfabetul latin. In ambele acte legislative se mentiona explicit faptul ca limba
moldoveneasca este «identica» cu limba romana.

Ulterior, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca
sarbatoare nationala Limba Noastra cea Romana . Tot la acea vreme, Intelectualii
moldoveni au constituit Societatea culturala de ocrotire §i raspandire a limbii romane
«Limba Noastra cea Romana», avandu-1 in frunte, in calitate de pre§edinte, pe poetul
Nicolae Dabija.

Toate bune §i frumoase pana in 1994. Guvernul agrarian, de orientare
neocomunista, schimba denumirea initiala a sarbatorii din 31 august in sarbatoarea
nationala «Limba Noastra», modificare determinate de prevederile art. 13 din
Constitutia Moldovei, adoptata la 21 iulie acela§i an, care proclama ca «limba de stat
a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, cu alfabet latin», fiind astfel
eliminata recunoa§terea identitatii acesteia cu limba romana.

* Doamne, mare-i operativitatea atitudinarului romdn! Ar invidia-o pana §i
generalul Lebed, eel care, impingandu-ne spre NATO, se lauda in timpul Razboiului
Contra Secesiunii Transnistriei ca ar ajunge cu Armata a XlV-a de Garda din
Transnistria in numai doua ore la Bucure§ti, ceea ce poate ca n-ar fi amanat inceperea
01, care s-a inceput abia la 7 decembrie 1992 in fesenista noastra Capitala, fiind insa
scris departe de orice pericol sovietic, la Amsterdam. Cotitura spre antiunionism
bol§evic din 1994 se produce vasazica in Republica Moldova in vara, iar daca citim la
adresa: http://studint.ong.ro/moldovar.htm, constatam ca expertii no§tri Renate
Weber, Valentin Stan §i Gabriel Andreescu aveau gata terminat, pentru revista Studii
Internationale, deja la 30 octombrie 1994 rasturnatorul de paradigma, selectorul de
dureroase optiuni §i creatorul unei intregi politici la Rasarit, celebrul studiu
Raporturile Romdniei cu Republica Moldova.

* Blestem mu^atin. Chestiunea raspunderilor Autoelitei punandu-se a§a: clasa
politica trebuia sa respecte legea §i norma internationala. Este exact ce biciuie§te
Eminescu inainte de a innebuni - discursurile iresponsabile, provocatoare fata de
Austro-Ungaria, ce s-au rostit, de catre politicieni nu de catre Intelectuali, la
dezvelirea Statuii lui §tefan eel Mare la Ia§i.

412

Cine putea impiedica pe megaintelectuali sa pastreze Unitatea Culturala, secand
Prutul dintr-o sorbire? Cu experienta lor in ale rezistentei... Macar pe web. Pastrand §i
chiar sporind mo§tenirea ce se acumulase pana la 1994.

Blestem in toate bisericile mu§atine asupra mantuirii sufletelor lor §i ale
urma§ilor lor, §i ale urma§ilor urma§ilor lor!

* Piese inter§anjabile. Cu tot putregaiul din viata noastra Intelectuala
postmoderna, spre necazul prea multora ce saliveaza cu bale lungi la gandul de a-i
manca Neamului Romanesc cat de curand coliva, el e ursit sa se exprime cat italienii,
francezii §i spaniolii, are o misie a sa, a§a ca nu va pieri cand vor pitbullii, ci abia
dupa ce va spune tot , insa nu e bine nici ca pe hardurile din Akasia euroatlanticului sa
ramana o imagine ultra-levantina precum gratioasa definitie „Valahia adormita,
parfumata §i rasfranta ca o mare coliva intre Carpati §i Dunarea plina de insulite cu
smochini §i moschee", mai potrivita poate pentru sora noastra Bulgaria invinsa, unde
otomanii cu moschei cu tot s-au putut incuiba ca scolopendrele, lasand urme mai
pervazive din dulceata aromata cu trandafir a rahatului lor.

Altminteri, in acela§i context latit, ce mi-e coliva lui Mircea, ce mi-e fecala lui
Patapievici in climat mediteranean schimbat global.

* Umbra prezentului. Starea de postromanism este acceptata cu bonomie de
multi Romani, fiindca in structurile antropologice ale imaginarului tau de homosap,
nimic nu e mai reconfortant decat revelatia ca ma-ta nu te merita. Ajun§i tara
exportatoare de forta de munca, de gagici §i chiar de copii, cu politicieni incoruptibili
la onestitate, lectura §i competenta, cu un fotbal mediocru, in-calificabil, mult sub
nivelul celui al Stelei lui Valentin Ceau§escu, cu o literatura nefunctionala §i total
lipsiti de biblioteci publice fata de cat ar cere Luminarea Poporului sau Emanciparea
Cadrelor Didactice, nu avem de ce-1 suspecta pe Mircea de legaturi cu virtuala
structura „Demoralizarea Inamicului Intelectual" a Armatei a XlV-a din Transnistria
Basarabiei, cand crede ca ne calca in picioare falsele mituri moldovene§ti, cum ar fi
§tefan eel Mare sau Eminescu, pentru ca e explicabil de ce vede el a§a: umbra
prezentului cade intr-adevar §i peste trecut, desfigurandu-1.

* Sictirul din agitatia m-am saturat de Romania este deja insu§it de mult public
cultivat pe la 2002, sub noul Hiescu, §i atunci 02 pica pe un orizont de a§teptare fertil
in materie de postromanism.

Cartarescu accepta manipularea bine ticluita in folosul nomenclature cum ca
vina lui Ceau§escu ar fi c-a deviat-o nationalist nu c-a fost bol§evic §i se pune cu
harnicie pe a pulveriza miturile nationale, ca critic literar fiind pe deplin con§tient ca
scrie capodopere de interes universal §i ca ponderea publicului sau din Romania va
cobori treptat sub 10% din eel mondial, a§a ca sa nu ne spalam mantalele domne§ti in
familie.

Fiind greu de imaginat ce va intelege fecioara din Liechtenstein intinsa lene§a
pe canapea din batjocorirea amanuntita a unei defilari Regale cu voievozi, dupa ce
poporul se jertfise pentru independenta noastra, trecand Dunavul spre Plevna,
eliberand in treacat §i pe fratii bulgari. Ostentativ, scriitorul se confunda aici cu
autorul §i chiar cu naratorul. Nu manifests nici o incercare de atenuare a §ocului,
atribuindu-§i de pilda viziunea lui Badislav Vasile, ala fara umbra de la trecerea
Dunarii in cautare de slobozenie §i de izbavire pe un pamant nespurcat de pagani.

Traditionalul cortegiu istoric al defilarilor Regale ce incepea cu Bucur
Ciobanul, evidentia breslele §i elogia voievozii este facut, cum se exprima internautii.

413

de kkt. Nici macar Cuza-Voda, a carui imagine pozitiva in popor staruie §i azi, nu este
iertat, atribuindu-i-se norodului spectator, nu altcuiva , invectiva „Curvarale!", cu
singura precautiune a ambiguitatii ca ar fi vorba de desfranarile actorului.

* Periculozitatea acestui postromanism sta in normalitatea ca epigonii lui
Mircea nu vor putea imita componentele tari ale operei sale, cum ar fi scriitura bazata
pe traditie §i pe lecturi occidentale revigorand limba §i literatura noastra, arhitecturile
spatiului literar, tensiunea onirica adesea insuportabila, profesionismul controlului
efectelor textului asupra lectorului, perfectia interviului literar §i a imaginii publice,
pragmatismul constructiei fara idealisme a carierei literare, bre§a creata - pentru
prima oara un scriitor din Romania nu din exil impunandu-se in universal!

Pseudofanii §i pro§tii vor intelege doar ceea ce li se confirma in text ca au
dreptate: de pilda cretinatatea ca e dreptul artistului sa i§i aleaga sau sa-§i respinga
poporul §i patria, pe motiv ca din cat §tiu ei avem o istorie de kkt.

* Simptomatic, Cartarescu aproape ca nu folose§te bancuri cu Bula, care erau
creatia autentica a poporului, fine ca Miorita sau ca Me§terul Manole, ci bancurile de
laborator cretine ale Intelectualilor securi§ti, adesea de import din lagarul sovietic,
glume deplasate care de regula miros a diversiune psihologica, securitatea cautand
prin ele a induce mai cu seama convingerea paralizanta ca mamaliga nu explodeaza
(limbaj ofiteresc), deoarece Romanii, ace§ti impulsivi, ar fi ni§te la§i de la ADN, uite,
zicea un fel de Jean de la §apte, au vrut sa cante §i ei Internationala (limbaj marxist-
leninist) din parturi, dar cand au ajuns la Hai la lupta cea mare! s-au cacat pe ei.

Existand asemenea precedent, ne intoarce stomacul pe dos contributia bine
proiectata a Lepidopterei postromanismului la demolarea con§tiintei patriotice
romantice, desuete, cum se vede in 03 la p.58, pasaj excremential dincolo de care o
pornire idealista cum a fost, de pilda, la altii, sionismul, la noi, daca ne-ar lua
bunaoara transnistrenii, bazandu-se pe cateva Armate XIV §i coruperea NATO, mai
toata Moldova §i apoi toata Romania, nu mai este posibila din cauza scepticismului
postmodern al Intelectualilor:

„Uite cum e cu tara: cica limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de cacat ca sa-i
arate cum e afara. §i fi-su zice: «Taticule, ce e chestia aia albastra de deasupra
noastra, care luce§te a§a de frumos?» «Ala, fiule, e cerul.» «§i, taticule, ce e chestia
asta verde care freamata-n vant?» «Asta, fiule, e iarba.» «§i, taticule, ce simt in nari
atat de dulce §i de placut?» «E mirosul florilor, fiule. » Limbricu-acela mic se gande§te
ce se gande§te §i dup-aia zice: «Pai, taticule, dac-aici e atat de frumos, de ce trebuie sa
traim noi in gaura aia paroasa, in duhoarea aia de cacat, in bezna aia groaznica?» Da'
taica-su-i zice rastit: «Fiule, sa nu mai vorbe§ti a§a! Aia-i Patria. »"

Bine fiind ca basarabeanca de succes Nicoleta Esinencu, trecuta §i ea pe la
Akademie Schloss Solitude, judeca dupa acela§i calapod, de con§tiinta trecuta prin
ciur §i prin darmon, poate Indus de vreo agentura: Ce afacut tara mea pentru mine?/
Tata, mie nu-mi place in cur./ Asta imi aminte§te de Patrie. /Cand iube§ti §i te doare.

* Doctrina unor megaintelectuali romani §i neromani ca avem un trecut
neglijabil - ei n-au adus laude nimanui, istoria RO incepe §i se fuku-sfar§e§te cu
optzeci§tii - este subtil plasata in eel mai pavlovian stil cititorului cu cap de caine,
exploatandu-se ura legitima a poporului pentru Alexandru Draghici, tortionarul dejist
salvat de la judecata cu ajutorul democratiei europene din Ungaria, care a vazut un
avantaj de imagine din a nu-1 expulza, tocmai cand incepuse Iliescu procesul
bol§evismului, punand o pata de dezonoare pana §i pe evenimentele din 1956:

414

03 p. 187: „asta de-acum, lulica Vlad, n-avea nici pe departe coaiele pana la
pamant ale lui Draghici. Ala era odata om, il vazuse §i lonel de cateva ori: nu se lasa
pe seama gealatilor, punea el mana personal unde era mai greu, asemenea voievozilor
nogtri care cu spada sau cu barda-n mana, doar in camasa si cu parul fluturand, se
varau unde era batalia mai grea ."

De observat insa ca dispretuirea trecutului Romanesc, inclusiv a Revolutiei de
la 1848, cu tot cu tineretul ei idealist, este la Mircea Cartarescu mult anterioara
coltului de cotitura din 2 iunie 1997, cand am parasit pe o suta sau o mie de ani pe
Romanii din stanga Prutului. Ea se manifests pregnant inca din 1990 prin ideologia
inghesuirii colivei care nu explodeaza in derizoriul paner balcanic din Levantul - orbit
de cazneala din scriitura ca de samdnta tiganului din 01, criticul filolog promoter din
ziulica de azi trecand cu o condamnabila u§urinta peste postromanismul ideologiei.

* Tine de postromanism functional, daca nu §i de un antiromanism visceral,
batjocorirea cortegiului istoric Regal din 02, terminat cu atitudini nu primitoare ci
primitive caragiale§ti fata de Progres §i de eroii civilizatori, cum ar fi Coana Mita
Biciclista, unsa cu chinoroz de reactionari, ca o limuzina parcata la bloc pe locul
altuia. §i tot de a§a ceva tine-n 03 evocarea sumbra a romanilor-viermi ai fazei de
incalcare de catre totalitarismul ceau§ist a drepturilor elementare de a manca, de a te
incalzi, de a te mantui prin sex, de a-ti spala holograma, de a fi transportat decent in
comun §i altele...

Rau este ca targetul cartarescian devine prioritar unul de export §i ca cititoarea
Suelin i§i va face o imagine incorecta Romane§te, inductoare de dispret rasial fata de
Neamul Romanesc, inchipuindu-1 ca fiind el a§a ticalo§it de la ADN, de la spermie §i
ovul, de la sine, iara nu pentru ca a fost supus secole lungi unei stricari a moravurilor
sub o ocupatie complet straina de „bazele greco-iudaice ale culturii europene", care 1-
a sensibilizat la intelepciunea lucrului neispravit intre doua invazii.

Mai rau inca, asistam in 02 la extinderea asupra intregului Neam Romanesc a
cruzimii marxiste privind elita sa burghezo-mo§iereasca §i mic-burgheza, viziune
integral admisa de ideologii bol§evici din RPR profesori filolo, multi din ei desantati
cu tancul intr-o inserare de luni, dupa cum in 03 este asumata §i raspandita chiar peste
hotare dezinformatia securista cum ca noi am fi ajuns la 1989 o ceata de laieti, o
adunatura de la§i, de viermi preocupati doar de ratia de pe hartie, ni§te starpituri
pentru mai binele carora nu se merita pentru ca sa-ti ri§ti tu - falsifikatie securista
sadea - viata, serviciul, familia, pa§aportul, posibilitatile de a publica plachete §i
aprobarile de sa se comenteze laudativ de tine §i de a ti se decerna premii, inclusiv
liter are.

In realitate, de la Nistru pan' la Tisa, lupta cu ocupantul, sub diverse forme, nu
s-a mai curmat de la 26 iunie 1940 incoace §i numai starea de nonfunctionalitate a
Literaturii Romane de azi ne priveaza de cunoa§terea reconfortantelor liste de eroi, ale
caror morminte sunt presarate pana-n Siberiile fara de sfar§it.

* A pus de mamaliga (cf. Baroane!, p 62, 13 iulie 2004): pentru orice
psihanalista sensibila la pozitii, acest pamflet parca platit de neprietenii transnistreni
contra Celui televotat Cel Mai Mare Roman, aparator al cre§tinatatii neparasind
crucea la Chi§inau nici sub Stalin §i Jdanov, probeaza ingamfarea maturului Mircione
izvorata din complexul de super-superioritate al copilului Mirci§or de „a sta pe §tefan
eel Mare".

Dar pentru un psihanalist §i-n Romlag statatoriu, ca N. Margineanu, ar putea fi
semnificativ §i altceva.

415

Imaginarul colectiv antrepozit al Epocii Mooye stabilizate antiEminescian
cuprinde o scena foarte deranjanta la o spirtualitate pe baza de chakre exploatate ca
exaltand ce ne poate da sexul interminabil drept traire mistica fara a fi §i cre§tin
practicant. Acest imaginar consista nu numai in cartile de dupa Revolutia Futanta sau
in explozia periodicelor libere, ci cu deosebire in ceea ce s-a implementat in casele
oamenilor prin intermediul televizorului. Nu numai scenele Mineriadei s-au inscris in
memoria cetatenilor, chiar daca ar trebui sa ne amintim cu testiculele §i sa iubim cu
creierul, nu numai Procesul Ceau§escu, ci §i secvente din Memorialul Durerii sau din
diferite interviuri.

Printre care §i o extraordinara pagina spirituals de prin 1995, cu aducerea
inapoi, de la Mara§e§ti in Parcul Carol, a Eroului Necunoscut, camera fiind focalizata
pe zambetul lui Corneliu Coposu, un zambet de o bunatate, de o deta§are fata de calai
§i la§i, cum nu poti obtine decat dupa decenii de suferinta intru un ideal national.
Aceasta fiind in genere superioritatea spirituals.

Or, pentru structurile antropologice sau diavole§ti sau injectate cu umbrela
bulgara ale unui Intelectual postmodern, zapacit chiar §i in eel mai izolat castel bursier
de obligatiile cotidiene tipice postistoriei, sa recuno§ti tu ca cineva, Roman, a atins in
Levant (!) un asemenea nivel de inaltare spre Dumnezeul popoarelor este mai rau ca
reeducarea de la Pite§ti, e de-a dreptul insuportabil!

Simtul politic §i comercial, viclenia de elita, cenzureaza impulsul de a-1 ataca pe
acest batran taranist, declarandu-1 turnator la Securitate, cum a pacatuit Adrian
Paunescu, enormul poet ceau§ist preocupat de familia sa, de parinti, in moduri tot atat
de melodramatice cat cele din Orbitor, alegandu-se insa cu demonstrate ale tineretului
idealist extrem de furios, care i-au speriat fata.

§i atunci, nu numai ingamfat ci §i la§, dai §i tu cu bata postmoderna unde
nimere§ti, dai in eel ce nu se poate apara, dai cu copita fesenista in Soldatul
Necunoscut, incizat ca la o lectie de anatomic olandeza, de personajul tau om cu doua
mame, de la gat pana-n radacina sulii!

O festa a incon§tientului de care e§ti ideologic vinovat §i pentru care vei plati ca
Macedonski, dupa ce nu se va mai investi in tine promotional.

* Der Verdammte Krieg. Ca de obicei, noi avem orbirea de a a-i subestima pe
fratii no§tri turci, care totu§i au obtinut bronzul la penultimul Mondial fotbalistic §i, de
curand, Nobelul eel mai important , pentru Literatura, singurul dat pentru creativitate,
ca in rest, ce n-a descoperit in §tiinte sau in pace unul, va descoperi, in functie de
investitii, oricare altul dintre savantii sau oamenii politici cu geniu cat de cat obligat.

Dar nu numai cu turcii ni se intampla orbirea asta, ci §i cu ru§ii. Cand tarul lor
Putin a zis despre Kosovo ca pot aparea probleme in Romania nici un analist nu a
prevazut cat de activ va fi pre§edintele de la Chi§inau, Voronin §i cat ne va strica
imaginea la forurile europene. Nici ca Vasile Stati va scoate cuvintelnicul cu 19.000
termeni moldo-romani. Noi uitam ca Rusia este o supraputere §i ca serviciile ei i§i
mentin pretutindeni pe mapamond capacitatea de a influenta pozitiv unele decizii sau
de a baga multe strambe.

lata de ce, avand in vedere §i cum au jefuit romanii Budapesta bol§evica din
1919, §i cum i-au tratat apoi pe maghiari, poate ca Mircea ar trebui sa mediteze serios
la o carte despre razboiul antonescian a§a-zis sfant prin care romanii s-au aliat cu
nazi§tii provocand suferinte de nedescris nu numai evreilor, sau tiganilor in
Transnistria, ci §i poporului rus, poporului ucrainean, tatarilor §i altor populatii dintre
Nistru, Volga §i Caucaz, fata de care de asemenea avem, ca fata de UDMR, cate o
vina istorica, pe care nu ne-am asumat-o inca, nici macar literar.

416

Mai ales pe piata rasa, libera fata de cea americana dominata de Nomian
Manea, un roman de buzunar cat Travesti, intitulat insa Der Verdammte Krieg, §i
referindu-se la raul pricinuit de soldatii lui Antonescu, eventual in contextul fugii lor
ra§inoase de pe frontul de la Stalingrad, cand §i Aliatului i-am facut mult rau, nu ar
trece neobservata, eel putin in mediul academic, care are un cuvant greu de spus cand
e de acoperit petele albe de pe harta europeana a decernarii Premiilor Nobel uniform
pe euroregiuni separate inca din Evul Mediu din perspectiva divortului radical dintre
trap §i suflet.

* Poate avea Mircea Cartarescu geniu natural in sens Eminescian?

Nu. Pe de o parte, pentra ca Eminescu era paros §i cu tate erecte, iar poezia sa,
cum au aratat cartarescienii de la Litere, cum ar fi Bobe §i Radulescu, nu se mai
prizeaza in postistorie, datorita unor fapte suflete§ti de parca n-am mai avea §tecar
pentra lirism la sufletul nostru filologic ca al recitatorului antiEminescian Marius
Chivu eel rebarbativ la Manuscrise.

lata de ce nici nu are rost sa te intrebi, ca Borges sau ca Pynchon, cate feluri de
geniu exista. Tot ce poti declara este ceea ce simti in calitate de cal de curse noichist.

§i simti ca geniul cartarescian nu poate fi conceput decat ca un geniu treaz,
avantat, erect, deasupra poporalui fara insu§iri, un geniu neaparat inaripat.

Iar acest geniu inaripat ca un cal de curse genial din basmul romdnesc explica
drept zoopsie poate §i viziunea TO net diferita de tot ce s-a scris in Literatura Romana
despre Kitsch, deoarece se bazeaza pe postromanism.

* Cartarescu trebuie nu numai cumparat §i laudat, trebuie §i citit! Nu radeti,
tovara§i, ca a§a e! Incercand a schimba cu numero§ii mei prieteni din RO §i DRO,
chiar §i cu cei nesiguri sau suspecti, impresiile privind 03, am constatat cu stupoare
ca cea mai promovata proza postbelica e in situatia tragica §i intrevazuta de Scriitor,
ca se mult palavrage§te despre ea, dar nu e citita din scoarta-n scoarta! Decat eel mult
randomizat!

Cum, pe un e§antion reprezentativ, eu insumi am constatat ca La un colt de
cotitura, proza mea revolutionary de tranzitie de prin 1997, care fata de TO e o
bro§urica, rar a fost terminata de cititorii ei, de§i date fiind conexiunile subtile din
conurbatia Colentina-Voluntari, ea premerge Orbitorului. Aripa dreapta, ca loan
Botezatorul Mariei Magdalena, teama mi-e ca trebuie sa-mi recunosc 95% ilizibila §i
aceasta de pe acum carte imprescriptibila, ecou al infamei pagini 420 din 03, pentra
care m-am abatut de la trebi. Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului
Cartarescu.

* Nu exista la concurentii lui Cartarescu pentra Nobel: Coelho, Eco, Rushdie,
Kundera, Villon, Llosa, Manea, Pynchon, Roth asemenea concesii in lupta pentra
notorietate globala, sa lingu§e§ti orgoliul Stapanului occidental scuipand pe propria
identitate, sa-ti declari dispretul fata de rampa de lansare Romana, chit ca semintiile
acestor contracandidati au biblioteci functionale §i tuneluri autostradale, nu ca noi.

De fapt, ambitia de a ca§tiga i-ar face poate §i renegati, dar ei procedeaza
inteligent.

Pentru ca riscul nimicirii Neamului Romanesc in biografia sa este ca Mircea
Cartarescu sa se pomeneasca intr-un statut ambiguu ca al lui Panait Istrati, de a nu fi
subiect de bac nici in Franta lui Edgar Reichmann nici in Romania lui Paul Cornea.

417

* Cusururile pe care le mai detectam in texistenta sa nu sunt neaparat ale lui
Mircea Cartarescu ci ale generatiei optzeciste, ale generatiei postmoderniste, ale
generatiei tinere, ale generatiei ca generatie muista in general, cusururi pe care poetul
nostra national de geniu, Mihai Eminescu, le-a anticipat genial prin protocronism §i
le-a criticat cu asprime in Junii Corupti sau in Ai no§tri tineri.

Niciodata in istoria Neamului Romanesc n-a existat o a§a generatie care sa
abdice de la misiunea noastra istorica in asemenea hal §i, mergand la Leipzig, daca tot
face careva teoria chibritului european, sa nu se intrebe de ce germanii s-au unit in
miezul incandescent al Epocii Mooye gi romanii nu? Ce, le suntem noi lor inferiori
rasial sau numai Intelectualice§te, adica la nivel de elite?

Aceasta hulita Securitate, pe care insu§i dl Cartarescu recunoa§te ca Epoca Cea
a educat-o cu succes in spirit nationalist, pregatind-o pentra recuperarea Basarabiei
dupa Congresul XIV al PCR luandu-se in serios profetia lui Amalrik despre
dezintegrarea Imperiului Sovietic, in loc sa o demascam la intimitati §i s-o facem de
fapt simpatica poporalui cum reguleaza vecinul Stanila anumite Estere Hirsch, mai
bine era ca o generatie idealista, con§tienta de altarele Neamului, sa o constranga sa se
angajeze de la general la locotenent nu intr-un capitalism pentru care nu era calificata,
ci din contra spiritului protestant al lui Weber, sa ne unim toti, ca intr-un cor al
vanatorilor, neprecupetind nici un efort pentru atingerea obiectivelor de consens ale
Neamului: unitatea nationala (alipirea Basarabiei §i cedarea Transnistriei
industrializate Ucrainei, contra Cernautilor §i Bugeacului; implementarea unei politici
de masive investitii in litoralul bulgar, gonind capitalul german din zona noastra de
influenta §i asigurand continuarea exprimarii in universal a §colii noastre de pictura de
la Balcic), realizarea unitatii de monolit a Diasporei Romane de prin prejur sau din
lume §i asigurarea lobbisticii pentru integrarea, deplina §i cu minimum de efort, in
civilizatia euroatlantica.

* Savuros e momentul de la Baricada, unde colonelul maior Stanila de la
Securitate se gande§te ca Hirsch, numele de fata al iubitei evreice activiste, e o
trimitere bizantina la coarnele de cerb, dar §i la Validity in Interpretation, scenariul
prin care Estera, prin 1967, sustinea academic ca opera are meaning, adica ce-a vrat sa
zica autorul, §i significance, adica ce mesaj i§i face fiecare client cititor, servindu-se
singur! Se uita uimit la care moare impu§cat §i §tia ca vor trece deceniile §i cei ce vor
supravietui li vor invidia pe cei morti pentru ca au ramas tineri!

* Deci stam intr-o rana §i Mircea Cartarescu venea ca o maicuta batrana intr-un
pulovar de lana dinspre Humanitas, care-1 proteja de racoarea siberiana a murilor
Casei Scanteii. §i m-am smuls din sarcinile zilnice, regasindu-ma-n radacini ca eu
eram unul din Secta Cititorilor, adica din nefericita secta ce nu numai ca da banii pe
carticica de pe noptiera, ci o §i cite§te pana la fund. §i mi-am amintit, ragaind drojdiile
spumegande-n pocal, de §coalele gemene de la antipodul comunei de gemeni Chiajna:
42 §i 41, ca §i de ma§ina 109, pana au suprimat-o, §i cum citeam noi doi Romania
literara, sprijiniti in acela§i burduf, aruncandu-mi ochii eu pe a lui, ca §i cum am fi
fost Goma §i Goiciu urinand incruci§at in aceea§i parnaie. Eram impreuna in lumina
transfinita acela§i fractal catoptromant in inconcevalabilul univers, el la polul popular,
iar eu la polul polar, care nu voiam sa fiu validat eel mai mare poet al Epocii, nu
voiam sa public nici un rand, nici sa intru in mediul literar eel pervaziv inconcevabil,
ba cuprins de „o revolta fanatica §i purista, resentimentara", ca a eminentului critic
Paul Cernat, respinsesem dinspre nadir §1 filologia, §i filozofia, precedandu-1 cu un an
pe Patapievici la noua Fizica de la Magurele, pe care de asemenea 1-am pascut in

418

numeroase ocazii Intelectuale in calitate de Cititor sectant de oameni recenti, adica
facand observatie romanesca pentru o visata oniric tetralogie wagneriana cu ni§te
cavaleri, nici n-ar fi fost greu, prea era deja melancolic §i de toate mahnit.

Invatasem de la Soljenitin §i de la fratele meu §alamov ca adevarul ori este
complet ori este minciuna §i ca mai bine taci, infulecandu-ti §unca presata, decat sa
spui numai pe jumatate adevarul pe care il §tii.

lar ca §ef de Secta de Cititori, ca Cititor Unic indemnand ca David Creanga din
Pipirig la continuarea studiilor, ca mai Liceene, fii Neascultator, ca nu e mai placuta
§i mai de folos in viata omului zabava decat cetitul cartilor, uneori cred ca tot pentru
Akasia scriem §i in ziulica de azi, daca scriem ilizibil.

* lobdgau eel Mare. Ce va scrie Mircea Cartarescu mai departe?

Nu este greu sa dormi §i sa visezi un raspuns. Oricum, totul depinde de
acceptarea obligatiei de a se documenta daca mai abordeaza subiecte Romane§ti, in
caz contrar recomandandu-se de catre Nichita Stanescu hemografia, arta de a scrie cu
tine insuti, pe care in fond chiar Revolutia Fututa a practicat-o la Baricada, cand a
scris pe covorul asfaltic Dan losif mesaj sa refacem cumva Romania Mare Regala.

Din scepticism visceral, de la osul in forma de fluture etmoid la eel in forma de
chakra, fata de o istorie crezuta de kkt, probabil Lepidoptera careia gazda e Mircea, nu
se va osteni a o cunoa§te. Lasand astfel loc viran pentru o batjocorire mai departe §i
mai creativ, de pe pozitii neoroUeriene, a Eroului Necunoscut, a eroismului Neamului
Romanesc, sub pretextul criticii national-comunismului imaginar, cu mari foloase
materiale, Dracula §i alti caraghio§i exotici fiind foarte prizati in Occident.

Judecand dupa complexul de superioritate sedimentat din expresia „stau pe
§tefan eel Mare", ar fi de anticipat dezvoltarea pamfletului A pus de mamaliga intr-un
mare roman postmodern parodiind pe Sadoveanu, cum au mai facut-o §i altii la Portile
Orientului, §i spulberand atat BOR cat §i in genere mitul voievodului care-§i apara, de
cre§tin ce e, mo§ia, de pilda generand evenimentul editorial al deceniului relatand pe
zeci de pagini delirante sex-spiritualist cum Maria Sa, simbolul unirii moldovenilor, le
da muie la calugaritele sanitare ciccioline de la Manastirea Patrauti, ba chiar
convocandu-le in celebra dar ridicola Sixtina a Voronetului, multamindu-le astfel
pentru cum au ingrijit aceste curve fine pe ranitii de la Calugareni sau Razboieni.

Mai eficient inca, un roman antivoievodal cu un titlu parodic judicios convenit,
cum ar fi lobagau, adica lo Bagau Voievod, ar putea avea u§or cariera celui
confectionat candva de un britanic intreprinzator despre Dracula. Violurile s-ar putea
comite nu numai la Voronet, unde un guru cu plete dalbe, un Albinos priceput ca
Daniel Sihastru, ar tine monstruoasa lumanare, peste legamantul medieval ca
altminteri sa ne futa nevestele cainii, ci §i in peste 40 de altare ale Neamului
Romanesc, iar finalul ar putea fi ecranizarea chiar a Apocalipsului de la Casa
Poporului „Nicolae Ceau§escu", cu care incepe §i se sfar§e§te 03, fara nici o ratiune
narativa alta decat a face sa paleasca episodul Revolutiei, ceea ce nu s-ar mai putea
corecta in textul tradus deja, ci doar in scenariul de care ar fi indicat sa se apuce pe
hartie bleu tot regizorul antiEminescian Radulescu.

Paradoxal, o personalitate turistica de teapa presupusului lobagau, dotat cu un
vibrator in forma de cruce, ar prezenta §i calitatea stranie de a uni pe basarabeni cu
restul patriei, deoarece Dracula era mai mult muntean §i ardelean, pe cand pe urmele
de sperma de aur ale lui §tefan eel Mare §i Sfant, japonezii, americanii §i alti turi§ti
genero§i ar deveni pelerini fideli la Cetatea Alba, la Tighina, la Soroca, la Orhei §i la
Hotin, contribuind sensibil la cre§terea economica a acestei regiuni.

419

* Scena Lectiei de Anatomie a omului-cu-doud-mame, care ne scarbe§te
incepand de la pagina 418 din 03 cu disectia Soldatului Necunoscut, spre marea
satisfactie a Du§manilor, calculata cam cat trebuie sa incapa in manualul liceal
Manolescu, este in fapt o capodopera de influentare pozitiva pe urmele Directiei Noua
a Consensului §efilor de Promotie in Literatura, hm, Romana.

Geniul inaripat al postromanismului li §opte§te Nobelului Roman formule
memorabile, nemuritoare, folosibile in orice viitor manual de istorie locala menit a
anestezia nostalgiile in Epoca Wash, cand se vor umple cu barbati cimitirele §i RO va
fi o simpla amintire sub harta euroregiunilor.

Nu vei mai putea surade niciodata Ganditorului de la Hamangia, replicii sale de
langa veioza, fara sa te exciti vizavi de rabensiana lui consoarta, fesenista ingra§ata
dintr-o zgatie manelara, de „enzima nemuririi", acea „substanta V a lui Pynchon" care
desface automat picioarele partenerei: „La ce credeti ca se gandea el, daca nu la
samanta lui, ce-avea sa umple teritoriul dintre Nistru §i Tisa, Tara Fagaduintei, unde
curge lapte §i miere."

* Intentia sau justificarea autorului este aici-§a ca, maculand prin geniul lui
inaripat Ganditorul de la Hamangia, ar critica exagerarile protocroniste national-
comuniste, iar rezultatul este contrapropaganda profesionista in favoarea du§manilor
§i a inamicului, lansarea unei poante antiromanegti memorabile , nemuritoare, §i
inchegarea unui neoroUerism care ne destabilizeaza psihologic defetist convingandu-
ne de realitatea umilitoare ca, vazuti de foarte sus, noi Romanii am avea o istorie de
kkt, adica de fecala in sens Patapievici §i, logic, intorcandu-ne la argumentul
patibular, meritam mankurtizarea optzecista §i dezunirea, daca megaintelectualul, in
loc sa se ia de securist, dupa ce a pierdut rezistenta de strada, scuipa altarele
Neamului.

De pilda, despre §tefan eel Mare, ie§it la un sondaj televizat a fi Cel mai mare
Roman, dintre zece finaligti mai toti unionigti fanatici, ca mine , aflam aberatia ca i§i
denigra adversarii §i era un mare violator: „a rostit o zicala nemuritoare, ce i-a servit
drept deviza, §i care-apoi s-a dovedit o lege a pamantului pentru toti voievozii ce i-au
urmat: «In du§mani cu hula, in popor cu sula!» Nu-i de mirare ca toti moldovenii de
azi ii seamana ca doua picaturi de apa: pitici, peltici §i degraba varsatori de sange
nevinovat." (03, 420) Aici, tableta deznationalizanta e doar o re-scriere cu
supralicitare rasista dupa ce prima demitizare, anti-Delavrancea, dar tot cu
moldoveni care seamana cu totii violatorului mic tiran de provincie, A pus de
mamaliga (cf. Baroane!, p 62, 13 iulie 2004, pentru ca pe site la Jurnalul National , din
lipsa de memorie nu mai incape.), n-a condus la preconizatele schelalaieli ca la
Frontul Salvarii lui Eminescu al lui Paul Cernat, din care s-ar fi ales cu un profitabil
efect publicitar.

Iar despre Mihai Viteazul, in timp ce nomenclatura optzecista, chiar ajunsa la
putere culturala discretionara, n-a reu§it nici ea sa termine barem Biblioteca Nationals
inceputa de Ceau§escu, aflam ca „i-a legat pe tarani de glie, dar a §i unit cele trei tari
romane§ti, cum mai tarziu, in mod simbolic, istoricii au unit trei bucati de hartie ca sa
alcatuiasca faimoasa lui fraza-testament: «Pohta ce-am pohtit: Moldova, Ardealul,
Tara Romaneasca»", mai demitizare experta decat aceasta poanta cu trei hartii nici
gasindu-se teoretic , s-ar rade §i Mihai Viteazul.

* Te intrebi de nu cumva aceasta adresare ce te-abate de la trebi nu-i, la lectura
de adancime printre randuri, §i o o subtila declaratie de teritorialitate, cum fu candva
Apelul catre lichele, pe §leaul trivial un avertisment al megaintelectualilor bucure§teni

420

catre cei chi§inauieni sa NU cumva sa se dea la felia lor de pib , dac-ar ie§i la succes
amenintarile din primavara lui 2007:

- FDRM con§tientizeaza necesitatea acuta a debol§evizarii mentalului
oamenilor, a revenirii acestui mental la cadrul democratic european §i pledeaza pentru
insanato§irea morala §i civica a societatii, pentru revigorarea idealului national dupa
modelul realizat de marea natiune germana la caderea Zidului Berlinului. FDRM are
in randurile sale sute de mil de oameni eliberati de frica Gulagurilor leniniste §i de
angoasele comuniste, fiind con§tienti de faptul ca sunt romani, ca fac parte din marea
familie europeana. Tinand seama de aceste realitati sociale, economice §i politice,
FDRM a depus in numele societatii civile Cererea de Aderare a Republicii Moldova la
UE, pe care guvernarea actuala refuza cu indaratnicie sa o depuna, §i a colectat peste
200.000 de iscalituri intru sustinerea acestei cereri, initiind, de fapt, un referendum
national de integrare a R.M. in structurile euro-atlantice. (Declaratia Forului
Democrat al Romdnilor din Republica Moldova (FDRM) privind ostilitatile
guvernantilor comuni§ti declan§ate contra Romdniei §i Uniunii Europene, Chi§inau,
12martie2007)

* Condamnand atacurile murdare ale guvernantilor comuni§ti impotriva
Romaniei, FDRM cheama pe toti cetatenii, oamenii politici, reprezentantii de frunte ai
tuturor grupurilor sociale, religioase §i etnice din Republica Moldova sa se uneasca,
pentru a readuce perspectivele europene ale democratiei §i bunastarii in eel mai sarac
Stat din Europa. Doar prin unire vom izbandi. A§a sa ne ajute Dumnezeu!

In numele Consiliului Director §i al Sfatului Inteleptilor ale Forului Democrat al
Romanilor din Moldova:

Nicolae DABUA, scriitor, Membru de Onoare al Academiei Romane;

Mihai CIMPOI, academician, pre§edinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Constantin TANASE, director al publicatiei „Timpul";

Valeriu SAHARNEANU, pre§edinte al Uniunii Jurnali§tilor din Moldova;

Grigore VIERU, academician;

Dumitru MATCOVSCHI, academician;

Ion UNGUREANU, ex-ministru al Culturii;

Ion COSTA§, ex-ministru al Apararii;

Petru SOLTAN, academician;

Alexandru MO§ANU, Membru de Onoare al Academiei Romane;

Sergiu CHIRCA, Membru de Onoare al Academiei Romane;

Gheorghe PALADI, pre§edinte al Asociatiei Istoricilor;

Gheorghe GHIDIRIM, academician;

Anatol CODRU, academician;

Anatol CIOBANU, academician;

Diomid GHERMAN, academician;

Aurelian SILVESTRU, doctor in pedagogie, directorul Liceului „Prometeu";

Ion MAHU, academician;

Timotei MELNIC, pre§edinte al Ligii Pedagogilor;

Boris MOVILA, publicist;

Ion BUGA, doctor in istorie, profesor universitar;

Andrei VARTIC, regizor;

Anatol VIDRA§CU, director al Grupului Editorial „Litera";

Boris DRUTA, avocat;

Nina JOSU, pre§edinte al Asociatiei de pentru Cultura §i Literatura Romana

„Astra - O.Ghibu";

421

Alecu RENITA, pre§edinte al Mi§carii Ecologiste din R. Moldova;

Petru MUNTEANU, avocat;

protoiereu loan CIUNTU, pre§edinte al Comisiei Cultura a Mitropoliei

Basarabiei;

Ion MELNICIUC, doctor in filologie, conferentiar universitar, Universitatea de

Stat din Moldova;

lonut GROSU, magistru in filozofie, pre§edinte al Ligii Tineretului a F.D.R.M.;

Ion GAINA, profesor, director al Casei-Muzeu „A. Mateevici" din Zaim

(Cau§eni) (...)

* Nici nu §tii cum e mai bine cu aceasta infama pagina 420! Poate ca cititorul
care mai are ceva de dorit dulcei noastre Romanii, ar trebui, cum a propus deputata
Coca Dospinoiu, s-o decupeze cu cutterul din Orbitor. Aripa dreapta §i sa-i dea foe cu
bricheta piezoelectrica reincarcabila electorala, in municipiile mai rasarite, dotate cu
Librarii Humanitas, deoarece prin aceasta orbitoare §i reprobabila vandalizare s-ar
remarca pe plan intern cat de cat o reactiune, dupa care multi arti§ti, care exploateaza
scandalul postromanist in scop autopublicitar , s-ar mai maturiza, iar pe plan extern
s-ar valorifica evenimentele tot in interesul Nobel-ului romanului Mircea Cartarescu,
insistandu-se-n materialele promotional de pe la Targuri asupra persecutiilor,
vexatiunilor §i ofenselor suferite de celebrul Candidat in tara de ba§tina.

* In general trebuie safim mai serio§i Intelectualice^te. Firesc e sa te bazezi pe
studii ample, sa mergi la text §i la document ca Turcanu cu Eliade, ca Gane cu
domnitele §i jupanesele lui, spre a distruge imaginea zidita in sute de ani a unui §tefan
eel Mare sau pe a lui Eminescu, geniu incontestabil §i Poet National, nu sa otrave§ti
atmosfera cu tablete, cu kkt in ventilator, cu articola§e teribiliste, care au ceva ticalos,
de fulgerator §i eficient atac terorist, foarte percutant pentru gloata fara memorie care
se bucura-n promiscuitatea semiintunericului tv ca mai pica o valoare, ca toti suntem
egali in ticalo§ie, toti am fost turnatori, toate femeile e curve.

Astfel de faradelegi la Intelectuali spilcuiti trezesc ura . §i ce mai ura!

Nu vad de ce Autoelita ar deveni imuna la demitizare la randul ei eel rar.

Maine-poimaine, cand va umple cu obezitatea ei cimitirele §i, totodata, cu
statuile meritate, ecvestre sau doar cu aripi, ora§ele §i municipiile euroregiunilor
noastre, ne vom trezi ca vor navali alti teribili§ti, tot alergatori de cursa lunga, dar pe
scutere, ni§te excrementiali§ti postsexuali§ti minimali§ti, §i vor scrie cu impertinenta
de-constructiva §i demitizanta absolut la fel ca-n TO:

„Despre Mircea Cartarescu §i statuia sa din centru, unde era aratat pe cal, pe
Blator, cu aripile geniului erecte, era un fel de poveste pe care o spunea Jean de la
XXXVII. Cica statuile de-acolo, care erau patru, trei megaintelectuali obi§nuiti §i
Mircea Cartarescu, spuneau a§a: prima, Andrei Ple§u, zicea «Cine s-a ba§it? Ce-i
obscenitatea asta?» A doua, Patapievici: «Sa-l cautam, ca trebuie s-o fi comis recent! »
A treia (care era Mircea Cartarescu): «Sa-i taiem capul!» §i a patra, Nichi Manolescu:
«Nu m-am ba§it eu!»."

Suna ca dracu! Dar demitizant . Cine va scrie a§a i§i va face publicitate, va fi
declarat mare prozator, de§i n-are nici simtul amorului §i nici pe-al naturii, ci doar pe-
al Kitsch-ului orbitor §i al geniului inaripat de postromanism.

* Profitul autopublicitar scontat. In fine, a§a-zisele bra§oave, barbariile lui Vlad
Tepe§, marele erou cre§tin care dezinforma psihologic pe credulii §i superstitio§ii turci
ai lui Orhan Pamuk ca Teapa-i a§teapta-Occident, iara nu ginga§ii mozartiene precum

422

cretina imagologic Rapire din Serai cu sultanul ei de omenie, sunt exploatate de
Lepidoptera postromanismului spre a reaminti tineretului idealist cat de mult 1-ar fi
admirat pe Dracula, ca sadic, „cel mai mare poet national", desigur in Satira III,
„propunand o solutie ieftina §i comoda de a scapa de clasa politica din vremea sa" -
aici bucure§teanul §mecher de pe §tefan eel Mare demascandu-se ca mare §menar,
oricine putand verifica, cetind cu mare atentie editia Perpessicius de Opere IX -XIII,
ca Eminescu se refera doar la patura superpusa, enervat de fizionomia ei parlamentara
patibular-lombroziana greco-bulgara, nu la intreaga clasa politica, cea indeob§te egal
responsabila cu Intelectualitatea cand se sinucide natia!

Pe de o parte. Pe de alta parte, se §i vede orbitor de ce este Eminescu geniu, fie
§i-n xenofobie, geniu natural, implicat pana la delir in lupta Kitsch cu priveli§tea
coruptiei, iara Mircea pare eel mult geniu simulant, mi§tocar, carcota§, inaripat doar
de banalul postromanism, de ni§te violari de cli§ee, productive §i alea doar cata vreme
n-a fast plesnit in aprecieri peste morda de eminentii no§tri critici, atragandu-i-se
atentia ca risca sa deconspire un mysterium tremendum et fascinans, anume ca
postmodernismul nostra cult §i totu§i neserios, demobilizant, in intimitate, se fecala pe
el de discurs anticoruptie , inclusiv pe tepele aurite anticoruptie ale lui Basescu din
Plata Victoriei dinspre gargaunii de la Antipa, nefiind dispus a se implica nici macar
retoric in mai mult decat ceea ce profitabil produce fostului prof, evadat din
Arhipelagul §colar unde erau atatea de ispravit, profitul autopublicitar scontatl

* Sinuciga^ul Mit Cartarescian. lar simtirea finala poate fi greata, jalea §i
lacrima, ca atunci cand se spala matele tatalui tau, ales de un orfan drept Erou
Necunoscut §i trimis la autopsie-n ceceu, te gande§ti la Goga, la lorga, la Onisifor
Ghibu, la Mateevici, la Regina Maria §i la Regele Ferdinand, la mare§ali, la generatia
marilor luptatori nationali, la mortii refugiului §i ai Mara§e§tilor, la vreun bunel care a
jertfit totul pentru Basarabia, pentra Intregirea Neamului, §i curios, poate §i de asta se
va fi uneltit, in vreo casa conspirativa de lux, exaltarea sinuciga§ului Mit Cartarescian
- pentra ca aceste pline de geniu inaripat pagini postromaniste, de obscena boire
diareica demitizant a altarelor Neamului, iti indue un ciudat §i abject rudiment de
simpatie pentru acea Securitate a totalitarismului ceau§ist, care inventase un
protocronism romantic §i eel putin nu te trimitea in Romlag pentra contestarea istoriei
Roller a Neamului Romanesc, ca sa vina, uite, neofanariotii a§tia acuma, sa se catere
cu uria§ele lor tombatere pe stiva Lapu§neanu din inimi, a mortilor Revolutiei
Impu§cate, oferind pietii de carte occidentale o ciopartire de paradigma de zece ori
mai canibalica decat a ocupantului sovietic .

* Inca un ritual de trecere. PitbuUii, ca porcii lui Orwell, experimentati activi§ti
propagandi§ti §i pamfletari, pot lamuri imediat gloata despre orice, inclusiv pe baza
succeselor la export, ca singural geniu care mai poate „produce" azi este geniul
inaripat de postromanism, mistica moderna fiind nostalgia, iar kitschul fiind singurul
limbaj pe care omul modern mai e capabil sa-1 inteleaga , in loc sa ieie gospodare§te la
puricat, de la Apelul catre lichele incoace, pas cu pas, exploatand intr-o biblioteca
judeteana, §colara sau parohiala, minimum 7 colectii de periodice, cum ar fi 22,
Romania literara, Dilema §i Observatorul Cultural, plus Romania libera,
Evenimentul zHei §i Cotidianul, iar daca e vreuna incomplete, substituind cu Sfara
Politicii, pentru ca in loc de a ne intoxica ca n-ai popor bun decat sa-i sugi pibul,
direct sau indirect prin Stapan, cum ar rezulta §i dintr-o istorie de kkt bimilenar ca n-ai
ce-i face, - sa ni se analizeze-sintetizeze dupa 20 de ani sterpi, o mea culpa, in spirit
critic §i autocritic ce, in ce text §i context, optiuni ideologice §1 strategice, §i ale cui.

423

poarta raspunderea pentru enigma §i miracolul ca n-avem o clasa Intelectuala mai
breaza decat aia politica, de-a faurit macar pluralismul, pe baza caruia ne-am fofilat in
UE, dupa care savar§ire a ritualului de trecere sa se §i treaca la Luminarea Poporului,
Reintregirea fie §i pe net a Neamului din RO §i DRO in WO, Monarhia bipartida
liberalo-taranista originara, Preeminenta TVR asupra televiziunilor comerciale,
Reprimarea dura pana la lustratie a Bol§evismului, Postarea autorilor romani pe
Project Gutenberg, Valorificarea pe un plan superior a Diasporei Romane,
Emanciparea Cadrelor Didactice, Recuperarea Basarabiei instrainate, Wikipedia
Romaneasca §i Canal TV Didactic, Occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale dupa
terminarea Bibliotecii Nationale de pe malul Dambovitei §i a tuturor clonelor ei
judetene, sinecvanona Fisiune a Monopolului Spiritual §i Ideologic al Autoelitei, §i in
final, Individualizarea Indeplinirii Misiei Culturale a Neamului Romanesc in spatiul
danubiano-carpato-pontic mai degraba galitian decat levantin, de care deja ne putem
apuca toti, fiecare pe blogul lui, ca §i in con§tiinta sa.

* Incorecta Romdne§te. Important in politica §i in crailac este sa nu recunogti
niciodata! Cicalitoarea presa/partenera te poate §i convinge de adevar, la dansa-ntr-
insa, de cum a fost, dar e decizia ta daca-1 recuno§ti cu gurita proprie au ba.

Un fan de-al lui Mircea spunea unei fane de-a lui Horia-Roman ca infama
antiunionista pagina 420 nici n-o fi fost conceputa de autor, ci de suma editorilor, spre
a testa daca e adevarat ca cititorul mediocru nu depa§e§te prima treime a cartii, iar eel
performant doua treimi, constatandu-se ca in realitate adevarul statistic ca tipul de
lectura dominant al omului recent este frunzarirea, ghicirea in text unde se deschide
ceaslovul.

(Experimentul ramane insa neconcludent, ba chiar irelevant cata vreme
Autoelita nu constrange plutocratia sa asigure elevilor supradotati pentru performanta
§anse egale la Biblioteca Nationala pentru TOTI, prin filialele judetene, municipale §i
cele din ora§elele suburbane ale judetului Hfov.)

Cu alte cuvinte frumoase, spaima de pana la finala cu Vadim din 1 1 decembrie
2000, cu gratierea §i votarea fatarnica dar supramediatizata a dlui Ion Hiescu de catre
megaintelectualii perfect con§tienti ca nu pot influenta decat 1-2% din electoratul
meloman, dar ingrijorati cu piele de iepure in spinare sa nu-i beleasca reintorsul la
Cotroceni pre§edinte de onoare al ICR §i la supremele servicii pentru cat de
ireverentios s-au exprimat despre dumnealui in ultimii 4 ani, era o spaima omeneasca
perfect rationala, dar a nu milita din toate pozitiile pentru occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale numai din interesul comercial §i frica altora sa nu apara un
tineret idealist §i competent, adica o concurenta fireasca, justitialista, la o Autoelita
complezenta, nu ni se pare Romane§te corecta.

* Ca o vrabie. Caci avem pana §i elicoptere sa care muribunzii la Urgenta, dar
de cele cu adevarat nemuritoare in Univers noi nu ne preocupam, daca un Intelectual
are nevoie presanta de un anumit tom, sa-§i sufle pe el colbul de pe ochelari terminand
argumentat o fraza, macar sa existe atunci facilitatea de sa i se expedieze in regim de
urgenta din orice raft al tarii unde s-ar afla depozitat, dar e na§pa ca noi nici macar de
fax nu dispunem pentru ajutorul interbibliotecar, dac-ar avea cineva timp de scanat.

lara pana gase§ti cartea trebuitoare, piere §i inspiratia §i starea in care ai fi putut
lucra. Mai ales ca scrii in sila, in postromanism, fara vreo datorie fata de trecutul eroic
sau geografic ! Emotiile tin de varstele spre care privim inapoi cu ru§ine.

Vorba ceea, a domnitei Ruxandra Cesereanu, in 22, exact de 1 Decembrie
2006: „Eleva la §coala generala, ma emotionam ca o vrabie, fara sa pricep de ce.

424

atunci cand citeam celebrul fragment Ardealul din Romdnii subt Mihai Voievod
Viteazul de Nicolae Balcescu".

* Disidentul Dan Petrescu a asemanat stilul cartarescian cu al premiantului care
la teza la Coca Dospinoiu la Romana i§i etaleaza §i cuno§tintele de la alte materii.

Este evidenta-n 30 u§urinta leptocromodinamica cu care Mirci§or se mi§ca in
teoria haosului §i a catastrofelor fractale, ceea ce inseamna ca i-au placut problemele
de logica matriciala din manualele de gimnaziu.

In 02, conferentiarul Mircea Cartarescu le parodiaza savant §i, drept marca a
autorului foarte implicat, atribuie unui maidanez tampit o §arada de o subtilitate
demna de colegii sai universitari rafinati tineri antiEminescieni de la Matematica,
despre Mihai Viteazul §i statuia sa din centru, unde era aratat pe cal, cu barda
ridicata, era un fel de poveste pe care o spunea Jean. Cica statuile de-acolo, care
erau patru, trei oameni obi§nuiti §i Mihai Viteazul, spuneau a§a: prima zicea „ Cine s-
a ba§it?" A doua: „Sa-l cautam!" A treia (care era Mihai Viteazul): „Sa-i taiem
capul!" §i apatra: „Nu m-am ba^it eu!"

* Dar sextazul publicului cultivat, provenit din la§a Intelectualitate fesenista
formata de bol§evici, care a ratat recuperarea Basarabiei §i Monarhia §i Emanciparea
Cadrelor Didactice §i Luminarea Poporului, atinge Sahasrara pe metafizica abia cand
apropo de martiriul conducatorilor uneia dintre nenumaratele rascoale ale acestui brav
Neam Romanesc, expus deznationalizarii violente, genocidului cultural, in Ardeal §i
peste Prut, se face intromisunea in vulgaritate §i se exprima dispretul Autoelitei fata
de poporul-fecala astfel: „Cica Horia se dusese la-mparat, la Viena, sa ceara drepturi
pentru romani, iar imparatul, cand 1-a vazut, 1-a-ntrebat daca era nobil: «Nobel e§ti?»
Horia raspunsese insa mandru: «Nu, iobag!» Dar era un banc, caci de fapt se-ntelegea
«N-o bele§ti?» «Nu, i-o bag», adica prostii."

Iara§i este greu de crezut ca §tia Jean maidanezul ce a cerut martirul Horia de la
Imparatul, adica drepturi pentru imputitii de Romani, cum a inteles Cartarescu din
inegalabilul prin geniu sintetic Geniu pustiu al geniului natural Mihai Eminescu,
Poetul National, dar ca §mecher fara vocatie de martir a intrevazut ca e mai lucrativ a
apara, erijandu-se in Erou Civilizator emisar al Occidentului, drepturile tuturor
minoritatilor, numai al minoritatii majoritare nu, adoptand adica pozitiile cripto-
postromaniste ale Autoelitei ca de ce sa te mai canone§ti daca in doua-trei generatii
Limba Romana va fi oricum o limba moarta a unei semintii pe cale de disparitie.

* §mecheriile de Bucure^ti. §i aici-§a, tocmai pentru ca erau prostii, se vede
cuantificat inferioritatea geniului inaripat, simulant, de consum sulfuros, al
Lepidopterei postromanismului fata de geniul natural sau obligat de care au dispus
autori serio§i, gravi chiar tri§ti, ca Proust, Joyce, Musil, Mann, Kafka, Borges,
Soljenitin, Broch §i Varlam §alamov. Ba§inile gloatei le-au mirosit cu totii, natural
sau obligati pe priciurile Gulagului, §i ace§ti uria§i arti§ti, care nu erau deloc
postmoderni (narav marxist-leninist de a confisca predecesori!) ci pur ^\ simplu
geniali, uite ca deontologia scrisului hemografic i-a oprit natural de la prostul gust
bol§evic de a colecta, in scopul editorului de a vinde cat mai multe carti, un biogaz
fara de nici o semnificatie cata vreme au existat pe-acest binecuvantat cre§tin meleag
§i Eroi. lata de ce, procedand exact invers decat Vasile Parvan, avand in dotare doar
geniu inaripat artificial, simulant, Fluturele amiral al postromanismului risca acum s-o
beleasca cu Nobelul exact cum ca cu drepturile pentru Romani martirul Horia, de care

425

a facut mi§to la coltul blocului, deoarece Juriul Regal Nordic nici nu concepe a premia
§i promova inconsistente, fie ele §i §mecherii de Bucure§ti.

* Justificarea demitizarii lui Mihai Viteazul, ii §opti profa Coca Dospinoiu lui
Serenus Zeitblom din Cernauti, la parastasul de la Malini ocazionat de Concursul
national de poezie „Nicolae Labi§", este ca noi Intelectualii trebuie sa-i aparam pe
viitorii cetateni ai Europei de manipularea prin istorie!

Obiectivul operational suprem este ca la sfar§itul lecturii elevii sa-§i deie seama
ca, sa se fi ba§it, sa nu se fi ba§it Mihai Viteazul din opera Cartarescului ridicata in
slavi de Autoelita, sau poate armasarul s-o fi comis-o, ei, copila§ii minoritatii
majoritare, cresc in primejdie a recepta un mesaj de unitate nationala sub forma
degradanta de solidaritate in jurul Puterii , oricare ar fi ea, ca sa nu mai repetam ca sub
pretextul arderii din filmul lui Sergiu Nicolaescu §i al lui Amza Pellea a creditorilor
veniti cu turcii de fapt noi avem de a face, cum s-a observat de catre Intelectualii
atitudinari de dupa Revolutia Fututa, cu un fel de sinistru pogrom, ceea ce-ar face §i
mai rentabila in relatiile literare Internationale demitizarea acestui voievod odios, care
OS domnesc n-a fost decat negustor oltean burghez grec, nu erudit de sa-§i dea seama
de lipsa de valoare ca piata de carte a Basarabiei, depunand intre cele mai somnoroase
paranteze aceasta pohta, cu singura precautiune de a justifica retroactiv dezinteresul
megaintelectualilor pentru Reintregirea Neamului in baza asemanarii moldovenilor cu
violatorul §tefan eel Mare.

* Ce va mai scrie Mircea Cartarescu in contra miturilor nationale?

Nu este greu sa dormi §i sa visezi un raspuns, daca extrapolezi de la pagina 420
a desfiintarii lui §tefan eel Mare spre demolarea unui artefact, iluzia Neamului
Romanesc, constatandu-i decesul ca producandu-se in anii '80, cand Literatura
Romana, cu pivotul ei poezia, calauzita de critici vizionari, a avut nevoie sa importe
deja sensibilitatea de maine, americana.

Oricum, multe atarna de acceptarea obligatiei de a se documenta in caz ca mai
abordeaza subiecte Romane§ti. Din scepticism fata de o Istorie crezuta omogena
neputintei Autoelitei de a lumina poporul asupra clubului monarhiilor europene, e de
prognozat ca nu se va osteni a O cunoa§te, dobandindu-se astfel loc viran pentru o
batjocorire, mai departe §i mai creativ, de pe pozitii neoroUeriene, a Eroului
Necunoscut, a eroismului nostru legendar, sub acela§i pretext rasuflat al criticii sec-
nationalismului , cu mari foloase materiale, Dracula §i alti caraghio§i exotici fiind
foarte prizati in Occident, iar la noi, cum ne-a ramas sensibila rana Unirii cu
Basarabia, tot simbolurile comune justificand investitia de a fi atacate.

Numai ca mitul Eminescian e ireversibil lichidat, anul 2007 debutand fulminant
cu extragerea din maculatoarele de la Academic a insemnarilor de versuri populare
licentioase ale ultim-romanticului ce-i cam citise pe Herder, pe Volkslieder §i pe
Hardenberg, §i cu publicarea lor in Evenimentul zUei, putand ajunge in toaleta copiilor
sarmani sa se masturbeze-n multi-covrig, fara ca Autoelita sa-i sensibilizeze ca aceste
moduri de vibratie au alt statut ontodinamic decat epopeea protolevantina
Antropomorfism, pe cand eel mai specializat critic in TO, posibil §ef maine al unei
Catedre Cartarescu, la Universitatea unde avea Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga una a
Luceafarului, dl viitor academician Chivu de prin juriile ICR, In Dilematica nr 9, din
acela§i ianuarie noroios, pare a-1 incita pe primarul basescian sau postbasescian sa
implementeze un zgarie-nori in parcul Ateneului, ca cum ai calca cu bocancul o larva
de Bombix mori grabindu-i Mantuirea, exprimandu-§i greata ca In Dictionarul General
al Literaturii Romane, vol. 3, academicienii Simion §i Cimpoi au bagat „sinistra

426

statuie a lui Gheorghe Anghel, din fata Ateneului, cu un Eminescu in boxeri, purtand
mantie, freza a la Bon Jovi §i sfarcuri erecte".

Judecand totu§i dupa complexul de SUPERIORITATE cumulat de Mirci§or, zi
de zi, ceas de ceas §i dupa fiecare masa, din expresia „stau pe §tefan eel Mare", ar fi
de anticipat ca fiind eel mai probabil demers transformarea pamfletului A pus de
mamaliga intr-un roman postmodern, re-scriindu-1 pe Sadoveanu §i spulberand atat
BOR cat §i in genere mitul voievodului care-§i apara, de cre§tin adica cretin ce e,
„mo§ia", de pilda intr-o abordare sexualista generand evenimentul editorial al
deceniului relatand pe zeci de pagini delirante expert cum Maria Sa, simbolul unirii
moldovenilor, le da muie la calugaritele sanitare de la Patrauti in celebra, dar ridicola,
sixtina a Voronetului, desigur pe frunze de dud in racoarea altarului, Daniil Sihastrul
tinand lumanarea, multumindu-le ei lor a§a pentru cum vor fi ingrijit aceste
mironosite, aceste curve fine, pe ranitii a§a-zi§i eroi boieri de la Razboieni.

Eventualul film, pe eventualul scenariu cu tarantule al ciracului antiEminescian
de la Litere Razvan Radulescu, lansat cu ostentatie pe un ecran cat Palatul Culturii la
Ia§i ori macar cat Soborul la Chi§inau, ar genera prin reactiile de protest cinic
antecalculate, o explozie publicitara compatibila ca mecanism cu ce a scos de la
moldoveni prin Evangheli§tii ei aproape contemporani cu dramele Golanilor parintelui
Galeriu, politoloaga promovata de Humanitas Angela Mungiu-Pippidi, a carei
Academic unii destarati o confunda deja, fie cu cea Romana a lui Otetele§anu, fie cu
Akademie Schloss Solitude, Stuttgart.

* Sexualismul postmodern e cam de acela§i nivel al gustului, reu§ind insanitati
de gust securistic, parca inventate intr-o casa conspirativa pentru a bloca mila
populatiei pentru Intelectuali cand le da omor minerii la Bucure§ti: „0 noapte cu
patria", „Ce tate mortale ai tu, fa, patrie", „caca-m-a§ in poienile tale, patrie", „Sunt
atent cu tine, Romania/ Iti introduc penisul meu lung §i negru/ In gura Romania"...

Bineinteles, Romania nu se descompune din cateva versuri teribiliste. Cel mult
observatorii culturali pot raporta lipsa de reactie a elitei Intelectuale, defetism ce poate
incuraja pe vreun mic satrap rasaritean la declaratii din ce in ce mai amenintatoare la
integritatea §i independenta ei, de care nu depinde nici geniul unui producator, nici
volumul vanzarilor...

* Totu§i, sa nu conteze nimeni pe la§itatea noastra!

§i sa nu ia in serios vidul de spiritualitate teoretizat de intemeietorii modelului
fecala pentru istoria §i cultura nationala, pentru eroismul Romanesc, bazandu-se doar
pe halul in care se circula fara autostrada pe langa Lancram, ondulat prin spatiul
mioritic, spre Nadlac.

Nici din radiografierea Bucure§tiului, care are nevoie de mai mult decat de
Catedrala Mantuirii Neamului pentru a arata a ora§ cre§tin, nu se pot trage concluzii
despre religiozitatea Romanului.

Inainte de a lua in serios infama pagina 420, ca scrisa §i conceputa in
solitudinea de la Castel in contra Unirii bucure§tenilor cu inferiorii rasial moldoveni
chi§inauieni, e de invatat exact contrariul dintr-un banal week-end la Suceava, trecand
§i prin nou restaurata - de catre japonezi! - Probota, necropola lui Petru Rare§, fara
indoiala acum mai valoroasa decat Voronetul, multa elita postmoderna mi§tocara
avand o §ansa de a se pocai §i a-§i salva sufletul aici, amintindu-§i ca daca Stalin nu ne
lua Basarabia in 1940, determinand apoi caderea Ardealului §i a Balcicului, nu s-ar fi
pomenit cu Razboiul Sfant din 1941, a carui importanta nu consta in aparitia a doua
armate de tarani dincolo de Nistru, u§or de ridiculizat, ci in influenta Mare§alului

427

Antonescu asupra lui Hitler §i mutarea mult spre Sud a efortului de razboi, ceea ce a
rasturnat apararea sovietica §i ne-a permis epopeea Stalingradului.

Altminteri, inca din 1942 inepuizabila Armata Ro§ie, Cagabaul §i Desantul de
activi§ti ar fi fost la Berlin, in 1943 la Paris §i in august 1944 la Madrid §i la Londra.

* Marea suspiciune. Oricine ai fi, dinaintea unuia care nu respecta pe
Eminescu, §tefan eel Mare §i Mihai Viteazul, odata format reflexul de a incasa
lovituri, tresari §i te fere§ti, chiar unde-ar putea fi o simpla intamplare inaltarea vanei
de bou a vechilului. De pilda, multcitata uimire a spionului Antonie Bonfiniu, copil al
Romei pierdut in pustiul, ve§nic innoit, al barbarilor, care raporta Papei ca in toata
istoria lor Romdnii s-au razboit mai mult pentru limba decdt pentru viata - brusc ti se
pare deliberat pulverizata de Lepidoptera postromanismului, demitizata pe banii
neprietenilor no§tri, cand i se atribuie pelticului Ceau§escu un interes deosebit pentru
limba (03,276) - „in locul organului care-a dus faima ciobanilor no§tri pe toate
meridianele lumii («Este pula ciobaneasca tipul pulii romane§ti», recita Dumnezeu, cu
patos, inceputul singurei noastre epopei nationale terminate vreodata), Tovara§ul a
indicat, drept organ central al doctrinei sale, limba. (...) De-acum inainte, tovara§i,
limba va fi, in patria noastra socialista, masura tuturor lucrurilor" - acela§i calator
neuitand a-1 informa pe papa ca nici una dintre distinsele doamne ale Cartii Anului
2007, cumparand §i Codul manierelor elegante feseniste cu papion, nu s-a declarat
ofensata-ntre sani, tate §i mamele sau mai adanc de enorma doza de lexic licentios §i
excremential impusa de agentii literari retetei produsului postmodern achizitionat in
lipsa oricarui avertisment despre nocivitatea continutului.

* Odata cazut in damblaua suspiciunii, nu te mai opre§ti, cite§ti totul in aceea§i
cheie devastatoare. Ti se pare ca a§a-i porunca de la Stapanul eel Nou, sa fie
batjocorita cu orice pret Revolutia Romana! Se urne§te putin la p. 225 relatarea dupa
ureche a capitularii CC-ului §i dezertorul din Arhipelagul §colar deviaza ca o cartita
spre pseudoistoria Bucure§tilor, nu spre a feri pe Suelin de confuzii cu Budapesta sau
cu Sofia, ci clic! dai de un pasaj rezonant exact cu orizontul de agteptare predefinit, al
barbariei estice , neexistand intr-o descriere a FIRESCULUI entuziasm popular de
dupa elicopterizarea Tiranului nici o necesitate retorica sau narativa de a macula
tocmai cu asemenea prilej de fiesta neamul nostru de tarani pretaluindu-1, de pe
spurcate pozitii Intelectualiste bucure§tene, drept incapabil sa zica HohenzoUern (ci
Hop in Tol) sau Napoleon (adica Nea Pula Ion), urmand previzibil cu strica-cheful la
a fi scuipata de la inaltimea noptierei insa§i Biserica Ortodoxa (cununand-o pe
intelesul Stapanului eel Nou nu cu §tefan eel Mare multziditorul, ci cu mediatizatul
vampir Dracula), §i in genere, pe cateva pagini dense, toata Istoria Patriei,
provocandu-ma pe mine sa reactionez §i sa-i fac pe spezele mele publicitate, deci
vanzare: „targul Bucure§tilor se latise, intre padurile colcaind de fiare salbatice, §i se-
mpodobise cu frumoase biserici, inaltate ca multumire pentru victoria-n batalii a
printului cu ochi uria§i, stralucitori, §i mustata peste o enorma §i umeda buza
inferioara. Dupa fiecare batalie, prizonierii turci, tatari sau Romani dintr-o alta
tari§oara, erau supu§i unei extrem de delicate operatii." etc. etc., cu o fascinatie demna
de Bataille sau Artaud fiind recapitulate, inscenate §i umflate cruzimile lui Vlad
Tepe§, ca §i cum contemporanii sai ru§i sau euroatlantici erau ni§te ingeri, cazandu-se
iara§i peste acea infama asociere a Estului cu triburile canibalice, practic repetand
literar banoasa difuzare tv in toata lumea a imaginilor artefactelor din Cimitirul
Saracilor din Timi§oara, prezentate insistent drept atrocitati comise de Romani , fie ei
§i securi§ti!

428

* Testul Orbitor §i postromdnismul. Din punct de vedere al lui Dracula, TO este
un termometru anal omorator al iluziei, Romani, ca mai suntem o natiune! Cercetand
in presa literara §i pe forumuri ecourile lecturii evenimentelor editoriale 01, 02 §i 03,
constati ca asasinarea mitului Eminescian a dat roada bogata: nimeni nu mai
indrazne§te sa ia apararea miturilor voievodale mai mici. Toti i-am luat frica
Autoelitei, din calea ei ne ferim de parca s-ar duce la vale o turma de rinoceri obezi,
sa traga la fiare.

Nici macar BOR nu-1 blesteama pe Cel mai bine vandut scriitor roman pana la
al noualea neam, pentru prejudiciul de imagine adus sugerand in 03 ca mai sus
colaborationismul ei adulator la victoriile, adica torturile din bra§oavele despre Vlad
Tepe§, sau cand lanseaza un cli§eu precum Catedrala Manuirii Neamului intr-un
articol din Jurnalul National, 6 septembrie 2005, absolut pustiu, nul, n-ai ce
conspecta, in afara acestei bombe de trei cuvinte!

La noi, intra drujba in codrii verzi de brad §i poti scrie Romane§te, in paginile
editurilor de maxima vizibilitate, orbitoare, de pilda, sa zicem, ca Mausoleul de la
Mara§e§ti este umplut cu kkt, sau ca cine fuma Mara§e§ti parca simtea iz de mort, asta
s-a zis, §i nu va reactiona nici un atitudinar profesionist. Dar nici Intelectualii mai
retra§i. Prietenii mei academicieni, care au studiat reactiile la 03 din saptamanalul
Tricolorul al nationalismului cutaridar, au remarcat o prudenta maladiva ca de
maidanez oparit, focalizarea cre§tina a criticilor doar pe excesul cartarescian de
trivialitate sexuala §i excrementiala cat cuprinde, nu pe combaterea virulentei
batjocoririi miturilor nationale pe baza tocmai carora noi suntem aid stapdnil

Traim in eel mai deplin §i mai functional postromanism §i Testul Orbitor ne
alarmeaza ca nici de schimbarea numelui tarii nu se va sinchisi nimeni, cand vom
trece, in mai putin de o viata de om din Epoca Mooye in Epoca Wash, §i vom inalta
Domul New Age in conurbatia Giurgiu-Russe, viitoarea capitala a Regiunii de
Dezvoltare UE Valev, prevazuta §i cu Infrastructure Intelectuala la standarde
euroatlantice.

* Totalul chix militar al cuceririi Budapestei §i al pastrarii Balcicului. La urma
urmei, nici mazilii §i codrenii Mu§atinilor nu iertau nimic, despicand cu sabia prin
vecinii sud-estici, nedorite acolo, pana §i tatarcele cele grase in starea binecuvantata,
iar rezultatul refuzului intoarcerii celuilalt obraz a fost ca, spre deosebire de
Budapesta, Pri§tina §i Sofia, Cetatea Bucure§tilor a scapat neturcita, de§i densitatea
bisericilor e sub a spiritualizatei capitale a moldovenilor, Suceava - ceea ce da un
argument hotarator exact pentru grabnica ridicare a Catedralei Mantuirii Neamului §i
dotarea ei cu o mare biblioteca, al carei nucleu digitizat sa fie accesibil din toate
bibliotecile parohiale.

Observatie patriotica suparatoare, aceasta a eroismului Romanilor Regali, in
baza caruia am recuperat Basarabia, Bucovina, Ardealul, Banatul §i Cadrilaterul, pe
care Mircea tocmai la p. 235, adica dupa ce ia la mi§to intre timp izmenele eroilor de
la Mara§e§ti, Mara§ti §i Oituz, mi-o anticipeaza §i continua ostentativ macularea
Istoriei Patriei cu mijloacele precare ale literaturii, in spiritul suplimentului Revistei
22 de-a dreptul antiromanesc din 15 mai 2001 despre Marea Unire ca nemeritata, mi-o
respinge deplorabil, odios, dovedind neseriozitatea de a nu-1 fi citit pe obligatoriul C.
Kiritescu (Istoria Razboiului pentru Intregirea Romdniei): „Ciudat insa, dupa totalul
chix militar, tanarul regat se trezise cu teritoriul §i populatia dublate §i, prin urmare,
cu veleitati de preeminenta politica, economica §i, mai presus de orice, Intelectuala
asupra fratilor no§tri bulgari, cu binecunoscutele lor cefe groase."

429

* Dumnezeu sa-1 mai inteleaga pe Cartarescu in acest pasaj dintr-o secventa de
un antiromanism deprimant, sinistra, care merge pana la a sublinia pentru Suelin, in
plin entuziasm popular, analogia dintre semnul altminteri euroatlantic al Victoriei §i
degenerarea lui la valahi in semnul tot digital, de cartier - Suge-o ! - devenit ulterior
sigla Epocii Mooye!

§i sa-1 ierte Dumnezeu, pe evadatul din Arhipelagul §colar, fost meditationist la
examene de Romana, cand devine moralice§te odios §i sinistru, permitandu-§i licenta
poetica de a disloca dintr-o epoca-n alta cefele groase ale bulgarilor . Nu, Eminescu n-
a avut fumuri de preeminenta, el ar fi serbat bucuros cu o libatie la Rusciuk, unde
Petra eel Tanar al Doamnei Chiajna avea proprietati §i roabe, unirea Bulgariei cu
Romania sub coroana glorioasa a Regelui Carol I, iar in celebra recitare Scrisoarea III
a criticat, ca genial antepostmodern ce era, tocmai nationalismul stupid, a satirizat
numai pseudoromdnii bulgari §i greet, ca ultranationali^ti fatarnici ai paturii
superpuse, nepoti ai unuia... Traian, nu insa vreun evreu de pilda, tocmai pentru ca
a anticipat genial eticheta de antisemit pe care i-o va atarna dupa un veac Autoelita, in
folosul altor mituri §i in folos autopublicitar propriu, in obi§nuita-i comoditate §i
incompetenta ea lovind recitatorii sau aniversarile sau boala sau statuile, numai
transparenta analiza de text, ca §i la Goma, dincolo de etichetari, neobosindu-se a
practica vreodata.

Cand s-ar vedea cat de natural se tot duce Sarmanul Dionis cu Me§teral Ruben
in epoca voievodului Alexandra eel Bun, sau cum se mi§ca insu§i Eminescu in
promitatoarele pagini Iconostas §i fragmentarium, printre cele iudaice, mult §i
profund mai familiarizat decat Sadoveanu in Haia Sanis, ba chiar insote§te la Suceava
sub luna cu un §tefan pe o fascinanta roaba Hagar de au §i copil.

* Ba nice macar cu fratii maghiari n-a avut Geniul pustiu al lui Eminescu
nimica, ci numai cu nationalismul alor lor, atat de ingust chiar §i dupa 1848, incat prin
genocidul cultural imitand panslavismul de peste Prut, practicat in vremea
Memorandului, aproape ca ei au impins Romanii la Marea Unire de la 1918:

- §i toate astea le propagau de§ertii in numele poporului maghiar, care, bun §i
bland, cum sunt toate popoarele, pana-n marginile unde nu 1-au ametit, parea
predestinat sa traiasca in pace §i-n fratie cu romanii. Dar ei au explicat rau §i fals foile
cartii destinului §i au patat §irarile sale cu sange. Senina dictiune a lui Dumnezeu:
traiti in pace, caci sunteti singurele natiuni eterogene in oceanul panslavismului -
aceasta dictiune ungurii trebuiau s-o intoarca §i s-o traduca spre pierzarea lor. Ei au
vrat-o, nu noi!

* Preeminenta. De§i, poate - ah, §i preeminenta asta! - baietelul buclat al
miticei Maria Badislav, puiul de mic nomenclaturist al gazetaralui agricol bol§evic
Costel Goanga, de la care tatic a invatat, cum arata psihanaliza, meseria scrisului, s-o
fi referind la reprimarea interbelica a micului partid bol§evic, in care Cominternul lui
Cristian Rakovski, Boris §tefanov, Petre Borila, Leonid Tisminetki §i Valter Roman
se incapatana a cocota aproape numai bulgari in functiile de conducere ale filialei din
Romania!

Nefiind exclusa nici preeminenta sa avem de a face cu un ecou intarziat al
denuntarii atrocitatilor comise de Romani in pelicula O vara de neuitat, vizand un
Palme d' Or, prin simbioza dintre Lucian Pintilie §i colaborationistul Petra Dumitriu,
ce ecranizeaza in 1994 capitolul Salata din Cronicd de familie - §i filmul, §i romanul

430

avand a influenta considerabil 01 (1996), apropo de epopeea bulgara a Badislavilor
§i de axarea TO pe hronicul aventurilor unei singure familii.

* Care atrocitati? Tatal meu, Sandu D. Stan, fost director al §colii din Titu Targ,
a facut ca §i Petru Apolzan, tatal universitarului Nicolae Manolescu, Normala, „cam
in imprejurarile pe care le va relata Marin Preda", fiind repartizat, conform legii de
atunci, sa-§i faca stagiul de apostolat printre minoritatile din teritoriile alipite,
nimerind la turcii cafegii de la Kuciuk-Kainargi (pe numele romanizat fortat
Cainargeaua Mica), unde atat de eficiente erau incursiunile transfrontaliere ale
comitagiilor bulgari uciga§i terori§ti, vanatori de Intelectuali Romani Regali, incat s-a
transferat tocmai la Macarovca, langa Hotin, gasind adica mai multa securitate printre
ruteni, langa URSS §i aproape de Cernautii unde profesa acum Petru Apolzan. Cele
doua destine tipic Romane§ti Regale s-au ingemanat apoi ca-n Orbitor, fractalic. Tatal
meu a fost luat la Canal in acela§i 1952, ca celalalt tata, fiind eliberat pentru noi
anchete §i presiuni tot de sub stejarul lui §tefan eel Mare de la Borze§ti, foarte
probabil cei doi intalnindu-se §i uneltind ceva, daca au trecut intr-o lume mai dreapta,
fiecare urmandu-§i cararea, in acela§i 1986 al Cernobilului, ceea ce intereseaza de fapt
fiind ca nu m-a convins domnul Mircea Cartarescu nicidecum de o vina istorica ce o
a§ avea eu nu numai fata de evrei §i tigani, ci §i fata de bulgari!

Poate, cu preeminenta, doar fata de bulgaroaice.

* Ar trebui sa-i fim recunoscatori. Supralicitarea in batjocorirea Istoriei
Romane§ti vine la Mircea in proza dupa ce Horia-Roman i-a pus demitizarii totale
bazele teoretice in Politice, multi straini, §i inca §i mai multi Romani, retinand de la
cei doi corifei ai Autoelitei ca, ca cultura, noi Romanii nu valoram pe mapamond mai
mult ca o fecala radiografiata-n spatiul mioritic. Spre deosebire insa de Horia-Roman,
Mircea nu este legat de Romania §i de bugetul ei dubios ca functionar foarte bine
platit. De aceea, el i§i poate permite, in baza veniturilor de pe piata occidental^, sa
continue a ne spune pe §leau tot ce-i trece prin cap despre prostia, insignifianta,
impotenta §i viciile Neamului Romanesc. Absolut totul §i absolut orice!

Ar trebui, a§adar, sa-i fim recunoscatori ca are unele retineri, de pilda ca
amintind de izmenele de la Mara§e§ti, el a uitat sau n-a vrut s-o faca nimfomana pe
Regina Maria.

* Pentru ca nici un naiv sa nu mai spere. Kotofei Ivanovici, spionul lui Putin §i
al lui Soljenitin, a ramas surprins, §i nici nu a indraznit sa raporteze cui 1-a trimis la
Bucure§ti cu o blana de vulpe peste pielea de camila mankurta, ca nechezolii no§tri de
ambe spete, care impart raspunderile soteriologice cu cleptocratia §i burghezia de
merit, nu prezinta nici un pericol privind recuperarea Basarabiei cu Transnistrie cu tot,
deoarece a§tia se uita peste Prut cu con§tiinta celui ce se apleaca peste gard in curtea
vecinei, ca fiind proprietatea altuia, sfanta pentru toti liberalii, inclusiv cei ce
pupincuresc pe feseni§tii brucanieni.

Deci in perspective, el §i-a pus cu durere problema renuntarii la meseria de
spion, a intrarii in adormire, nevazand decat stabilitate in modul original in care
Autoelita se achita fata de neluminatul norod dupa ce a ratat Reintregirea Neamului,
Monarhia §i Reprimarea Bol§evismului: in loc ca ea sa-§i faca mea culpa ca, spre
deosebire de Romanii Regali ai lui Nicolae lorga §i ai preotului Grigore
Constantinescu, n-a intreprins nimic serios decat ca sa se autopremieze §i sa se
numeasca in functii bune, de nu mai iese nimeni in strada la apeluri, ea baga strambe
postsecuriste rasuflate cum ca oricum noi Romanii suntem o natie de secaturi cu o

431

istorie de kkt, pentru cine sa te mai zbati? - ceea ce inhiba orice chef de munca pana
§i celui ce are a-i intocmi insu§i rechizitoriul amar, care s-o infiereze §i s-o sileasca a-
§i declara urbei §i celor orbiti de publicitate, FALIMENTUL, pentru ca nici un brav
naiv din provincie sa nu mai spere ca e cineva care se preocupa acolo sus , deasupra
deasuprelor, unde a ramas toata noaptea lumina aprinsa, ca la cabinetul lui Mussolini.

* Nu in Revolutia Impu§cata au fost Romanii la§i, ci in Mooye Age, cand au
tolerat infamia clasei politice §i intelectuale ca integrarea euroatlantica, adica sa ne
fofilam in NATO §i in UE, s-a jurizat pe baza unei stabilitati facile , obtinute prin
abandonarea unor idealuri ca Monarhia, Reintregirea Neamului §i Procesul
Comunismului, pentru care s-a manifestat crunt §i la Plata Universitatii.

La coltul de cotitura din 2 iunie 1997 de la Neptun, cand am abandonat unei
puteri deznationalizante uluite Romani §i teritorii, fara a cere ca bonus macar Casa lui
Aron Pumnul, doar hulita revista a lui Vadim, in nr. 360, din 6 iunie 1997, cand pana
§i maidanezii mu§cau pe roman nepedepsiti, ne amintim sa fi protestat memorabil ,
prin procedee retorice desigur specifice, ca sintagma zHe de doliu national:

„La Neptun, in ziua de 2 iunie 1997, a avut loc eel de-al doilea Cernobil. Fara
nici un mandat din partea Poporului Roman, Emil Constantinescu a semnat
scandalosul Tratat cu Ucraina, prin care a abandonat in ghearele acestui stat rapace §i
artificial stravechile teritorii Romane§ti Bucovina de Nord, Basarabia de Sud, Tinutul
Herta, Insula §erpilor §i Bratul Chilia al Dunarii. Nedemnul pre§edinte al Romaniei se
face vinovat de inalta tradare de tara, alaturi de toti negociatorii §i participantii la
funebra festivitate: evreii Petre Roman, Adrian Severin, Zoe Petre, ungurul Marko
Bella, tiganii Al. Popovici, Victor Bo§tinaru §i Dorin Clocotici, armeanul Varujan
Vosganian, tarani§tii turbati Ion Diaconescu §i Gavril Dejeu, carieristul abject
Dumitru Ceau§u §.a. Orice manifestare de protest pe raza judetului Constanta a fost
inabu§ita in fa§a de batranul psihopat care conduce Ministerul de Interne. §i astfel a
fost posibil ca Femeia cu barba, care conduce Romania de 6 luni, din groapa in
groapa, din dezastru in dezastru, sa intareasca prin semnatura sa Pactul Hitler-Stalin.
Poporul i-a §i facut un cantec: La Neptun, la Neptun/ Ne-a vdndut un tap nebun!'\

* Bineinteles, Occidentul, pufnind in ras ca dupa negocierile de la Cairo din
1944, n-a tinut seama de sacrificiile noastre, peste o luna, la Madrid, Bill Clinton a
invitat sub umbrela NATO, cum §i anuntase aproape imediat dupa coltul de cotitura,
doar pe unguri, cehi §i polonezi, insa macar generozitatea atitudinarilor Romani
profesioni§ti a fost rasplatita, functionarii no§tri pe probleme de cultura le-au inventat
- tot pe Litoral - Festivalul international „Zile §i Nopti de Literatura" de la Neptun,
frecventat mai mult de elitele postmoderne §i cosmopolite.

§i nu se poate sa nu ne mahnim ca unora dintre vecini li se recunoa§te
euroatlantic vechimea anticomunista - anii 1956, 1968, 1980 - pe cand noua, eroica
Revolutie Impu§cata in numar de peste 1200 de morti, adica mai multi decat tot Estul
la un loc, ne e citita, dupa mi§elul de Castex, drept Un mensonge gros comme le
Steele, §i vine acuma aide Mirci§or al Nomenclaturistului cu 03 al lui, evenimentul
editorial al anului 2007, la aniversare, §i arunca §i el sloboz peste foe cum ca nu e aia
nici macar o Revolutie Incalcita, ci una simpluta de tot, balcanica §i pa§optista,
lubrica, levantina, o Revolutie Fututa! ! !

Nefiind totu§i nimic de ras, ci de jelit, daca te gande§ti ca o carte solida §i
documentata §i injurata ca Delirul lui Marin Preda s-a facut pentru pomenirea unei
Rebeliuni uitate, in urma careia, u§or de accesat, Wikipedia scrie ca: „S-au numarat

432

120 de cadavre de evrei §i inca 5 evrei au fost dati disparuti (se presupune ca §i ei au
murit)."

* Stapdnii vechi §i noi. Parca ne cautam in zbor oscilant de fluture un alt Stapan
in locul celui pierdut! zambi Serenus Zeitblom. Vechiul Stapan era invelit in grasime
ca Hru§ciov §i avea rasul ala intelectualu' al lui Brucan, cum ca 20 de ani Cleptocratia
§i complicea ei involuntara, Autoelita, vor tot taragana Luminarea Poporului,
impiedicandu-1 sa invete democratia, adica sa umple cu substanta civica gaoacea
pluralismului §i sa curme Inversiunea Valorilor. Noul Stapan ar trebui sa aiba pe el
numai libra, ca Arnold Schwarzenegger §i sa fie un bun manager al intereselor
Neamului American. Este de prost gust, §i in orice caz incorect Romane§te, chiar daca
am devenit parteneri ai aceleia§i aliante cu americanii, sa descrii primavaratic, cu
fluturi §i circ, un bombardament de aprilie asupra populatiei civile din Bucure§ti,
terorist sadea, est-etica fiind insa cu maiestrie orbita de estetica , de arta chirurgicala
de a descrie doar carnurile omene§ti impra§tiete, de parca publicul tinta ar fi canibal
sau fan al olandezului Boului jupuit de la Luvru, Rembrandt. Ca §i cum ar fi vorba
numai de atata prejudiciu, carnea, din nedocumentare nemaivazandu-se prabu§irea
omului, scenele cu Armata antonesciana implorand cu lacrimi in ochi pe unii
bucure§teni periferici, asociati pentru comiterea de infractiuni, sa nu se mai dedea la
talharii, in case §i pe strada, asupra mortilor §i ranitilor, exploatand, ca in vremuri de
ciuma, camuflajul {Te recunosc §i pe-ntuneric, Bucure^ti!) §i in genere conditiile de
largire a bre§ei frontului moral cauzate de bombardamentele americane.

* Este insa mai mult decat de prost gust, ar putea observa uzurpatorul Jean
Laturi§, tine de manipulare, de dezinformatie, de influentare pozitiva cu ochii pe piata
de carte americana §i pe universitatile lor puzderie de vizitat, sa dai tu, Roman,
Roman ca noi, acestei crime o interpretare biologista, jignitoare atat pentru femei cat
§i pentru etern lovitul de istorie popor bucure§tean, lamurind tu ca criminalul de
razboi Charlie Klosowsky „ excitat de feromonii ucenicelor de la croitorie , azvarlise
peste atelierul din inima Bucure§tiului o bomba care-1 prefacuse-n ruine." (03, 558)

Nenorocirea fiind ca pentru tineretul idealist, cre§tin ortodox, nu prea e nici o
deosebire intre a limbui pe Stapanul eel Veehi, pe carmaciul roman national-
comunist §i intre a-1 pupa-n scaunul ergonomic pe pilotul superman, superior rasial,
pe Stapanul eel Nou din Lumea Noua ca§tigatoare a Razboiului Rece, erou civilizator
apocaliptic care mai era §i s-o omoare pe mamica fluturita a celui mai bine vandut §i
mai tradus autor roman din Mooye Age, supralicitarea in elogierea criminalului de
razboi din 03 fiind insa vina Autoelitei, neemanand scrisoare deschisa de la vreo
autoritate morala dupa ce in 01 nemuritorul Charlie Klosowsky se opre§te din
pulverizarea cartierului muncitoresc - descrisa de Mircea scrijelind in otel cu o
neimplicare auctoriala de combatant robot SS-Panzer-Grenadier-Division Totenkopf -
, pentru a regula din picioare o liftiera romana aleasa doar pentru feromonii ei de
calitate.

* TO, n-ar fi putut sa devina romanul unui intregi Literaturi, de la originile ei
somnoroase pana in prezentul flasc, fara nici o picatura de dragoste, fie ea §i picatura
de sperma americana de aur.

Acuplarea dintre fluturele criminal de razboi §i liftiera este strigoiul a ce mai
ramane din sentimentalitatea unui popor caruia i s-a asasinat mitul Poetului National.

433

* In general, bucure§tenii sunt rau vazuti. In Colentina, unde insoara Marin
Preda pe aide Paraschiv din Delirul cu o tiganca, contactul cu mahalaua al tanarului
absolvent de rilologie, repartizat prin 1980 la §coala Generala 41 §i care nu vrea a citi
samanatorist numele strazilor paralele Dascalului, Apostol §i Calitatii, se soldeaza cu
aprecieri Intelectualiste regretabile in §apte Seri: „Trecatorii §i calatorii care urcau din
statii nu erau deplin nici romani, nici tigani: cei mai multi pareau metisati, in diferite
grade, intre cele doua rase §i culturi, tigani romanizati §i romani tiganiti, lumea
obi§nuita bucure§teana." Adica precum se exprima Cutarida Mare despre domnii
Ple§u §i Liiceanu!

* Masochismul asumarii invinuirilor. Cand un nechezol de poet versifica
orizontal in maniera universitarului antiEminescian Foarta „Ce sfincte sfinctere §i
roze rozete ai tu, Patrie / §i cati salcami taiati de moromete" e prea romantic iar cand
altul rustavelizeaza „Sunt atent cu tine, Romania,/ iti introduc penisul meu lung §i
negru/ in gura, Romania" e un laudaros, fiindca macar Romania lui Rosenthal mu§ca.

A face amenintare cu justitia pentru asemenea chiloti tricolori cu stema
decupata e ridicol.

Altceva este insa a indatora Neamul Romanesc fata de minoritati cu argumente
comparabile cu versurile de mai sus. Dar, cu piele de iepure in spinare, romanul
american care a protestat in contra sexualismului tace chitic la generozitatile excesive
§i sistematice ale lui Cartarescu. Exista cititoare atat de sensibile la retorica
cartaresciana incat s-ar duce la psihologii Autoelitei, sa se planga ca se simt vinovate,
au ruminatii, nu numai fata de evrei §i de rromi, ci §i fata de ru§i, fata de unguri, fata
de turci, fata de tatari, fata de greci §i fata de alte popoare cu care am avut contacte
de-a lungul vremurilor, inclusiv fata de cumanii Humanitasului.

Dar nu le-a spus nimeni ca acest disconfort se vindeca prin progresul
globalizarii.

* Geniul obligat al Autoelitei. Sarcinile privind Misia Culturala trebuie mai
intai bagate in Constitutie, astfel incat sa devenim „Romania - stat national §i
cultural". Motanus mutantus, o asemenea modificare a axiomelor §i a regulilor jocului
atrage imediat de la popor chemarea catre megaintelectuali de a se genializa obligat,
chiar daca nu poseda toti geniu natural, fiind pe piata ideilor cerere de personalitati, pe
motiv ca sa regasim sentimentul de incredere pe care ni-1 furnizau Mircea Eliade,
Cioran, Eugen lonescu, Noica §i chiar filozoful conversational Petre Tutea.

* Vigilenta identitara. De fapt, antiromanismul, ca fapta a faptelor, rezida in
insu§i curajul de a scrie a§a de urat despre Neamul Romanesc - eel mai bine vandut
scriitor roman, deci §i eel mai sustinut de promoteri §i de comunitatile literare,
plecand de la iluzoria con^tiinta a unei impunitati bazate pe modelul gre§it ca nici un
tanar Intelectual de valoare nu va indrazni sa-§i ri§te cariera, in Romania §i nu numai,
criticandu-1 pentru postromanismul sau paralizant, ci numai ni§te frustrati sau
caraghio§i u§or de pamfletat sau de desfiintat prin silentium lugubru mediatic, cand se
exprima pe bloguri sau in reviste de fund de provincie, lipsite de vizibilitate.

Dar in vara aurita a terminarii cladirii §i al occidentalizarii depozitelor
Bibliotecii Nationale sau cand se va intoarce in RO din DRO (Diaspora Romana)
tineretul idealist, spre a moderniza ireversibil centrul de documentare, acest provizorat
se va curma.

434

Oricum, Romania trebuie sa-§i consolideze serviciile secrete pe masura ce
cre§terea economica §i forta universitatilor ei o transforma in puterea dominanta din
Balcani §i a 5-a putere economica din UE.

Razboiul nu se mai poarta azi cu mijloace armate, ci mediatice, iar obiectivele
sunt de natura identitara.

Cu totii ne framantam ca Romani aici stapani dac-om mai fi avand vreo
structura militara conceputa §i instruita literar-artistic sa detecteze, de pilda, ipotetic,
agresiunea cum ca un serviciu ostil ar investi masiv bani pentru a se §pritui in presa §i
literatura de pe la noi, cu ecouri TV, obscenitati §i atacuri de imagine la Eminescu,
§tefan eel Mare §i Mihai Viteazul, ca simboluri unioniste pentru Romanii din stanga
Prutului uitati de cei din dreapta.

* Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromdnismului. In ce
prive§te Diaspora, nu avem un canal didactic national pentru copiii ei §i nici o imagine
clara, de ansamblu, privind ponderea atacurilor mediatice asupra Romanilor ca
Romani acolo.

Trebuie infiintat, a§adar, intai virtual, pe web §i pe gratis, in totala transparenta,
apoi cu un buget cu 33% peste al ICR, un institut nou, ISMAR, adica Institutul pentru
Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului, in a carui functionare voluntariatul
va fi de baza.

Bineinteles, totul sub conducerea profesioni§tilor, a adevaratilor speciali§ti in
analize, sinteze §i generalizari, in extragerea ideilor principale, dificultatile inerente
demararii proiectului, urnirii mentalitatilor, crearii con§tiintei de asediat, conducand la
estimarea ca pe ansamblul comunitatii de informatii noi ar trebui vremelnic sa avem
strict numerologic mai multi speciali§ti decat Germania, Marea Britanie §i Franta la
un loc, dupa implementarea §i pilotarea proiectului fiind insa permis sa-i canalizam §i
spre alte activitati

* Epoca Wash. Fiind foarte postroman, M. Cartarescu este universal. §i nu
numai ca are Nobelul pus de o parte, dar in satul de vacanta mondial, pentru evitarea a
tot felul de blocaje, urmeaza o schimbare de paradigma care ii face pe Romani inca o
data in istorie protocroni§ti: in general acest prestigios premiu Nobel nu va mai fi
acordat de-acum inainte decat pentru Kitsch orbitor gi pentru geniu inaripat la
capataiul Neamului tau , desfigurat de-atatea invinuiri istorice incat ti-e §i ru§ine sa-i
pronunti numele in timp ce descompunerea continua.

* O identitate mai degraba bulgara. In definitiv, daca eram eu Liiceanu,
cenzuram fara mila, ca sa nu trimit la topit intreg manuscrisul 03, cele doua capitole
oricum neglijabile, in care geniul inaripat de sifiliticul postromanism, adica de
abuzarea cli§eelor patriotice in devalma§ie, sanatoase sau bolnave, face ravagii
incorecte Romane§te.

Ma refer nu numai la infamul capitol Soldatul cu ochii halucinati, care incepe la
pagina 418 cu disectia Eroului Necunoscut §i sfar§e§te la pagina 440 prin retragerea
matinala a Revolutiei Impu§cate din futelnita ceceului, cu slobozul combinat al
primului CFSN la dansa-ntr-insa, ci §i la capitolul Revolutia romdna, o fata de zece
metri inaltime pornit la pagina 225, semnificativ pe Bulevardul 1848, spre a sfar§i la
pagina 246 in Plata Palatului Regal cu elicopterizarea Ceau§e§tilor, Mircea Cartarescu
bagand tot timpul kkt in ventilator, peste entuziasmul popular al zdrobirii
totalitarismului marxist, ca Romanii, nici chiar bucure§tenii (!), n-au istorie propriu-

435

zisa, deci §i conceptul de Revolutie in spatiul mioritic s-ar revela inconsistent ca
radiografia fecalei lui Patapievici.

Din fericire, ne impiedicam aici doar de o Autoelita care invele§te, ca pisica la
tara, crima de a nu-§i fi asistat poporul alaturandu-se marelui opozant Paul Goma, care
ne-a lasat macar Culoarea curcubeului, respectand traditia deja veche de „a scrie carti
pentru a face rau cu scopul de a face bine".

* Chiar nu se putea fdrd derapajele postromanismului? E o problema. Pentru o
Autoelita etaland lacune ru§inoase in lecturile din Istoria Romaniei, tolerand in
infamul capitol Revolutia romdnd, o fata de zece metri indltime un regres considerabil
fata de putinul ce ni-1 lasase - ca tara fascista invinsa! - de ocupantul Mihail Roller,
nu numai incultura lui Mircea deranjand aici, altminteri bun, paradoxal mai bun §i
decat fizicianul Patapievici ca informatie §tiintifica orbitoare, ci tonul batjocoritor de
nesuportat, etaland de Sus, ca-n maculatorul Levantul, abia voalat, o identitate mai
degrabd bulgard, dupa rudele din Rodopi-Tantava, decat cea de Roman verde:

„Inaltandu-ne §i mai sus in balonul nostru vargat, cuprindem in privire
Bucure§tiul dintre Razboaie, sau de dupa Marele Razboi, cum i se zicea pe-atunci,
caci mica §i brava natiune de la Dunare intrase §i ea, ca la '77, in focul bataliilor, pe
care le pierduse una dupa alta, in ciuda minunilor de vitejie de la Mara§e§ti, Mara§ti §i
Oituz, cand soldatii no§tri luptasera doar in indispensabili cu nemtii avantajati de
portul uniformei regulamentare. Ciudat insa, dupa totalul chix militar tanarul regat se
trezise cu teritoriul §i populatia dublate §i, prin urmare, cu veleitati de preeminenta
politica, economics §i, mai presus de orice, Intelectuala asupra fratilor no§tri bulgari,
cu binecunoscutele lor cefe groase."

Cine nu a gasit in colectiile zdrentuite de la Biblioteca Academiei la ce se refera
Mircea, poate visa ca frunzare§te exhaustiva sinteza a lui Radu Paraschivescu,
„Antologia veleitatilor interbelice de preeminenta politica, economica §i Intelectuala
asupra fratilor no§tri bulgari, cu binecunoscutele lor cefe groase", Humanitas
Educational, 2007.

* Pentru Intregirea Neamului. Cum i se zicea Regal romane§te nefrantuze§te
Marelui Razboi, sa intrebe Mirci§or pe tac-su fictional gazetar agricol Costel Goanga,
ca cand mergea zi de zi, ascunzandu-§i in Autobiografie nesanatoasa origine nobila,
jidovesc-le§easca, sa se formeze profesional la Academia de activi§ti „§tefan
Gheorghiu", trecea pe langa Leul Cotrocenilor, dedicat de sculptorul Spiridon
Georgescu Geniului Obligat, monument sacru de pe inscriptia caruia se rapise, din
inalt ordin bol§evic, dar nu se §i §tersesera pana la ilizibil literele, pe langa

SPUNETI

GENERA TIILOR VIITOARE

CA NOI AM FACUT SUPREMA JERTFA

PE cAmpurile de batalie

al cincilea rand:
PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

* §i e aici un recitativ, un monolog ca de Varietati, cuvanteaza numai venin §i
fiere nu vreun anchetator la Jilava, nici Omul-cu-doua-mame, nici persoana de sprijin
de la cozi, nici macar vocea auctoriala, ci Mircea insu^i, ceea ce, in cele mai adanci

436

profunzimi identitare ale sufletului meu de nepot de Luptator National profesor de
limba noastra cea romana lui Mateevici, ma face sa-mi fie absolut indiferent, sa mi se
rapa-n pai§pe daca Nobelul romanesc al lui Eliade, lonescu §i Cioran nu-1 vor lua Ana
Blandiana, Paul Goma sau Grigore Vieru, ca romani ca sa zic a§a noichist de caii de
curse, pursange, ci §tergandu-mi obrazul scuipat din montgolfier pe Bulevardul 1848
al tineretului idealist, de acest famelic fanariot sudic, voi afla din presa internationala
entuziasta ca i s-a decernat lui, sau lui Norman Manea sau Hertei MUller!

437

22. Mitul micului nomenclaturist nobil §i angelic

* Injurierea Celui Mai Mare Roman, §tefan Voda eel Mare §i Sfant,
Lepidoptera postromanismului o mai facuse in eel mai bun §i mai nedrept pamflet al
sau, A pus de mamaliga, publicat fara jena in Jurnalul National, la o jumatate de
mileniu de la moartea Eroului, ceea ce a rasucit in morminte pe mai toti scriitorii
Romani Regali, in frunte cu profesorul Nicolae lorga, a carui Istorie in 10 volume i§i
a§teapta poetul de geniu capabil sa versifice din ea intaia noastra epopee functionala.

Nesanctionat de Autoelita, care a ras cu lacrimi de atatea poante §i rasturnari de
valori devorand fericit, pixel cu pixel, in Jurnalul National al profesorului
Voiculescu, excentricitatile tipice geniului inaripat prin violarea vreunui mit, Mircea
n-a putut insa observa ca noutatea infamei pagini 420 din 03 sta mai mult in
supralicitarea aia cam neroada cu tratarea moldovenilor drept rude inferioare rasial,
ceea ce in situatia in care benzinariile europene ar §oma trei saptamani, i-ar pune in
primejdia de a fi exterminati, pentru ca nici un extremist, dupa cele intamplate in
urma ultimului razboi mondial, nu e atat de incon§tient incat sa se mai ia de evrei.

lata de ce se cheama Sarcofagul Cavalerului, monumentul medieval de mai sus,
care cu putere subliniaza de la cuca domneasca §i barba ascutita pana la pavaza, ca
Eroul increzator in nemurirea albastrului de Voronet $i-a mentinut dreapta coloana
vertebrala un Ev intreg .

Adevarata surpriza 03, care §i justifica o mediatizare depa§ind enorm granitele
destul de stramte ale publicului cultivat, este conturarea definitiva a doua personaje
tip, tipuri, care nu te-a§teptai de la o Autoelita ce se dase drept antibol§evica, sa le
imbrati§eze §i sa le inghita.

Este vorba de securistul de omenie Ion Stanila §i de bol§evicul onest cinstit care
a crezut in marxism deoarece a fost recrutat de la tara, banateanul Costel Goanga, tatal
fictional al Candidatului nostra Nobel eel mai bine plasat.

Est-etic, sunt incalcate cu bratalitate normele minimului de morala deontologica
§i epidemiologica, dar praxiologic totul e OK, fiindca nimeni nu poate anexa publicul

438

fesenist fara o retorica amintind de ideologia, propaganda §i agitatia iliesciana, foarte
ingaduitoare cu cei care s-au jertfit, dar mai dura cu care au intinat.

* Coriolanii Draganescu. Nenorocirea este ca puii de mici nomenclaturi§ti sunt
intotdeauna cei mai cruzi §i mai ambitio§i, ca ai hienelor, ai §acalilor sau ai
maidanezilor de pe Platforma de Fizica Magurele, nazuind a se muta chiar calcand
peste cadavre de detinuti politici, din Zona Butterfly in Zona Zoster, de preferinta in
case nationalizate, indiferent prin ce mijloace, inclusiv literatura §i artele plastice,
atacand cu virulenta de desantati de pe tancuri T-34 mereu §i mereu acelea§i simboluri
nationale, cu deosebire pe §tefan eel Mare §i Sfant, Eminescu §i Mihai Viteazul, care
ii intereseaza §i pe oropsitii basarabeni.

In incon§tientul lor foarte particular, ace§ti arivi§ti acoperiti intelectual pot avea
nazuinte reflectand tocmai ceau§ismul trait, fiecare fiind inca de pe bancile §colii un
posibil Coriolan Draganescu.

Intru cre§terea doar a tineretului idealist, proiectata de Piranesi pe o idee Monsti
Desiderio, Casa Poporului, ca un uriag tramvai cu martoage norii sau remorcata
antilabi§ian §i albinos de Casa Scanteii, trebuia cedata tineretului revolutionar Roman,
inca din 22 decembrie 1989 ora 12 §i 8 minute, sa faca din ea ce vrea mu§chii lui,
parintii avand a-i achita intretinerea.

Paradoxal §i impotriva cursului istoriei postmoderne spre interculturalitate,
blestematul edificiu, care neterminat era bun de decor de Hotel de lux pentru Leul de
Argint, a fost totu§i dus, prin reducerea pensiilor Partidului Amaratilor din Romania,
la o opulenta de necrezut §i a fost insu§it mai intai de cleptocratie, pentru a-1 folosi
drept parlament fara acoperi§, dupa care §i Mircea Cartarescu a avut inspiratia de a-1
inchiria fictional pentru a-§i desfa§ura aici formalitatile apocaliptice de incheiere a 30
sub forma unui eveniment editorial de intregirea familiei intr-o cam larga bazilica
aproape ortodoxa, de zece ori cat Sfanta Sofia , in care Lunedistul se intalne§te, porno
surprize-surprize, cu Desantistul, apropo de terori§tii despre care megaintelectualii n-
au scris nici o carte, trezind neincredere in cat de penetranta-n misterul cu aripile lipite
somnoros este metoda §i eruditia lor.

Se arhiveaza inca un caz semnificativ de asimilare in incon§tient a cultului
personalitatii §i de substituire a tiranului prin deposedarea de ce are el mai scump,
imitatia mergand pana chiar la cosmetizarea pecerista a CV-ului, sugerandu-se origine
proletarians §i mizerie-foame ca-n Gorki-Hamsun, sau macar ca-n viata scriitorului
din Holter-87 de Boian Biolcev, tocmai in blocul nomenclaturist cu dinamovi§ti,
Banalitatea Raului, de pe §oseaua §tefan eel Mare, care i§i trage numele de la cladirea
cu turnulete §i smalturi in stil mu§atin a Inspectoratului General al Militiei Politiste, la
care este remorcat dupa alipire.

* Inceputurile economiei de piata. Sosirea la Bucure§ti, de urgenta, a
criminalului mafiot Victor, geamanul lui Mircea, cu ocazia Revolutiei futute-n ceceu,
are insa §i o alta semnificatie decat lacrimogena intregire a familiei, una economica,
neoimperialista, m-a lamurit bine informatul meu prieten baron §i securist ideolog
Pintea Viteazul, eel mai creditabil hermeneut din cati cunosc eu, ai sensului simbolic
metalurgist al convocarii tuturor statuilor din Bucure§ti la Casa Poporului, ca
animalele la barlogul Leului, securi§tii fiind atunci pu§i sub protectia Armatei,
pretextandu-se lupta cu terorismul, §i fiind lasati trei luni sa se privatizeze ei mai
primii dintre toti amatorii.

Cei doi fratiori gemeni, Victor §i Mircea, aveau fictional a pune de-o asociatie
familiala de recuperarea metalelor neferoase , vizat fiind deci tocmai bronzul din care

439

sunt confectionate cele mai multe statui bucure§tene notabile, poate §i marmura unora
dintre nimfe, de§i mai putin, fiind extrem de urat deteriorata ca-ntr-un co§mar acolo
unde a fost violata pe roua de ace§ti barbati ai neamului topiti dupa ele, mai existand
§i concurenta importatorilor de gresie poroasa autoumectabila ca ulciorul stramo§esc.

* Inspiratia de a face din tatal fictional Costel Goanga un nomenclaturist nobil
§i angelic trebuie sa-i fi venit lui Mircea in plina gestatie a TO, comparand doua editii
succesive din orbitorul iliescian „Revolutie §i reforma", care la editia princeps zice
„sistemul comunist in care nimeni nu mai credea", iar in editia urmatoare, epoca fiind
a guvernarii Vacaroiu bazate pe fesenism §i pe resturi ceau§iste - „sistemul comunist
in care foarte putini mai credeau".

* Marea escrocherie cu 03 §i metisajul categoriilor de public, cultivat, fesenist
§i manelar, e ca laudand evenimentul editorial al anului 2007, ni§te megaintelectuali
apropiati de Procesul Comunismului, ca Liiceanu, Tismaneanu §i chiar Manolescu, nu
fac decat sa imbrace in asemenea ambalaj antimarxist o carticica al carei satios
continut este in esenta lui ideologica nimic altceva decat cea mai vicleana agitatie
pentru refacerea fesenismului originar in baza doctrinei ca Revolutia nu poporul a
facut-o , ci emanatia ei politica §i intelectuala, adrisantul Lichele imputinandu-se
drastic odata cu aparitia unor noi tipuri de fiinte umane in acest roman realist :
securistul de omenie recuperator §i activistul cu creier virgin, muncitoresc, care a
CREZUT in Stalinism!

Caricat, parintele fesenismului Ion Hiescu iese din 03 mai simpatic decat intra
la disectia Eroului Necunoscut. Cerand profesional bisturiu, Emanatul apare initial de
o cruzime canibalica, dupa care discursul cotegte spre descrierea excrementiala a
istoriei mioritice , in toata inconsistenta ei de fecala Patapievici, spre a se infunda pe
ulita Revolutiei Futute, adica inapoi in somnul eel de moarte.

Mai rau inca, iese satisfacut de 03 §i Noul Stapan occidental: raul recent la
romani nu mai vine de la Marx, nici de la bol§evizarea impusa lor fiindca au fost
invin§i in Razboiul Sfant, ci de la ADN, de la falimentul lor moral la care medita
Ganditorul de la Hamangia.

* Agenta de influenta. Conditia necesara pentru a incepe Trilogia obligata,
compusa in maxim §apte ani, minimum 1500 de pagini pioase, care abia incepe cu
Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cdrtdrescu de Camelian
Propinatiu, mazilul din Codrii Bacului, a fost infama pagina 420 care le pune pe tava
extremi§tilor antimoldoveni cli§eul ca romanii de peste Prut ar fi, pe langa boi ca-n
nemuritoarea stema, violatori §i uciga§i precum miticul §tefan eel Mare, caruia ii
seamana ca doua picaturi de apa, fiind toti pitici, peltici §i degraba varsatori de sange
nevinovat. Conditia a devenit insa §i suficienta abia cand am avut surpriza sa
constatam ca in 03, pentru cine §i-ar da un doctorat pe relatia dintre narator §i muma-i
fictionala, simpatica mama amarata din 01 §i 02, devine o pisaloaga agenta de
influenta, tranchilizanta asupra tineretului idealist care s-ar jertfi pentru Libertate, in
timp ce tatal activist, care a crezut activ in marxism , devine protagonist pana la
innobilare polono-evreiasca.

* Astfel de concesii infernale tin de substratul postmodern hoUywoodian cum ca
noi nu avem altceva de spus, noi avem un text de vandut, fiindca extinderea odata cu
bestsellerul De ce iubim femeile a publicului cultivat prin infuzia capitala de public
fesenist §i manelar solicita gi unele concesii ideologice , compatibile in fond, ca

440

obscenitate publica minima moral, cu sprijinirea cu 0.01% voturi megaintelectuale a
lui Iliescu, Dio, come ti amo/ Non e possibile - O Dio, o Dio, o Dio,/ chi m'ha tolto
a me stesso,/ Ch'a me fusse piu presso/ O piu di me potessi che poss' io? / O Dio, o
Dio, o Dio - in contra omului presupusei conspiratii sixtine a Vaticanului, Vadim, la
1 1 decembrie 2000, motiv pentru care impetuosul extremist, care daca n-ar fi fost ar fi
trebuit inventat de atatea fundatii §i onegheuri, nici nu §i-a recunoscut infrangerea -
logic, deoarece competitia creierelor chiar ca devenise strict inegala!

* Meritul nepieritor al TO, prin care Mirci§or §i-a depa§it tatal castrator, a fost
tocmai punerea celor mai noi cuceriri ale §tiintei §i tehnicii literare, postmodernismul,
in slujba unui Kitsch orbitor datorita caruia publicul cultivat a primit acea ampla
transfuzie de public fesenist , care vedea uluit, dupa atata respingator talibanism
lustragiu al Autoelitei, pusa in focarul atentiei luminat orbitor, ce? Familia tipica a
unui mic nomenclaturist\ Mic, va sa zica periculos, in stare de orice, cand avea drept
adorabil vecin de bloc, cu muiere fute§a dar ro§cata ca ginga§a goanga Miriam, un
securist de omenie, care nu-i va „uita" nici mutandu-se la vila, revizitandu-i poate §i
din obligatii de serviciu privind colectarea de informatii privind starea opiniei publice
dupe §tefan eel Mare, Moara Dambovita, Blocul Tonola §i Aleea Circului.

* Tovara§ul Luca Saracul. Als qua Cititor Unic spre care converge monoton
seria §tiutorilor din 03, cum am mai spus, ego §TIU ca Revolutia Romana,
victorioasa la Timi§oara §i impu§cata la Bucure§ti, apoi violata-n ceceu, deoarece
visul ei de fecioara stressata era sa doarma mult , nu putea fi abordata literar decat prin
doua strategii narative, una mai putin fesenista §i alta prefesenista.

Prima era a scrie 03 nu din perspectiva de martor implicat necreditabil a lui
Mirci§or, fiu al unui activist romantic care, futu-1 in cametul pe ro§u ars la aragaz, a
crezut, iar a doua ar fi fost a tovara§ului Luca Saracul, un personaj creat cu o verva
exceptionala de genialul manipulator de gloate Ion Iliescu, care ar fi putut fi un
excelent prozator postmodern, perfect nobelizabil macar cat Breban:

- Am vorbit la telefon cu cabinetul nr. 1 (rdsete). Nu mai era nici persoana nr.
1, nici secretarul §i secretariatul acestei persoane. Mi-a raspuns un tovara§ Luca, nu
§tiu cine-o fi saracul, mi-a spus ca el §i alti cativa, care fac parte dintr-un Comitet
National sunt acolo. Mi-au cerut sa ma prezint. I-am spus cine sunt, nu m-a cunoscut
omul §i n-am putut sa inchei nici un dialog.

- O sa va cunoasca.

* Frdmdntdrile morale ale Activistului care a CREZUT. Mircea insa, dupa ce
in momentul de maxim teoretic al audientei tv din RO, la finala prezidentiala din
2004, reunise intr-o unitate de monolit cele trei categorii de public, cultivat, fesenist §i
manelist, in clipa consternanta publicitar in care moderatorul intreaba, desigur nu pe
abia pamfletatul baron, ci pe contele marchiz sau cu ce poate fi echivalat un Capitan
bine informat, ce-a mai citit din Cartarescu, nu mai putea da inapoi la Castel de la
tirajele fulminante la care ajunsese, inexplicabile doar prin proza subtila, chiar prea
initiatica taumaturgic din Petruta §i Irina.

A§a ca a fost constrans sa se prefaca a fi in 03 un mare maestru al ambiguitatii
postmoderne, pe de o parte construind un caracter Iliescu om cu doua mame §mecher,
ca mielul care suge consens de la doua oite, un fel de secatura §i - ceea ce apreciaza
enorm orice carturar - scenarist, adica un simpatic §i un dulcic maestru al
combinatiilor operative, iar pe de alta parte, respectandu-i indicatiile ideologice
Stapanului celui Nou privind sarcinile ce revin uniunilor de creatie democratice de a

441

reliefa in operele lor , prin toate mijloacele artistice §i populate ale contemporaneitatii,
framdntarile morale prin care, ca Curva din Babilon prin Eufrat, au trecut - de indata
ce a dat buzna-n televizor Omul Durerii, Corneliu Coposu - eel putin 4 milioane de
stimati concetateni adulti, membri PCR.

* Altfel spus, in 03, pe neve, neajungand poate nici la pagina 240 cu lectura,
Autoelita preamare§te o geniala ilustrare - cu mijloacele autoreferentialitatii
textualismului perpendicular pe acest univers bioseizat cu creier care ejaculeaza §i cu
testicule ganditoare merditativ - a discursului iliescian din 22 decembrie 1989, care a
declan§at in sufletul activistului Costel Goanga iluminarea, catharsisul, dumirirea de
a-§i arde ca pe-un fluture ciumat carnetul ro§u pe aragazul lustruit, de muierea casnica
de casa ca a Me§terului Manole, de stralucea ca Shahasrara.

Pe de o parte, ne delectam cu ilustrarea tezei ca nu marxismul, impus noua
fiindca am pierdut Razboiul Sfant, genereaza Gulag si Foamete prin doctrina
Dictaturii Proletariatului, ci doar modul cum 1-am aplicat noi, romanii , pigmeii
Galitiei Mari cei incapabili sa invatam in douazeci de ani democratia de la cleptocratie
- vinovatul principal fiind Ceau§escu, personajul proteiform cu atribute de realism
magic: fara inima, fara suflet, fara creier, fara ratiune, executat ca sa nu termine
bagand Armata - Muzeul de Istorie a Revolutiei din Decembrie §i nici Biblioteca
Nationala, conceputa intru Luminarea Poporului pe principiul antropic al
umanismului socialist.

Pe de alta parte, in eel mai pur spirit postmodern corect politic, pe care
galitienii, de la Baltica la Pont, inca nu il pot asimila pana in cele mai ascunse unghere
ale con§tiintei lor, i se face dreptate literara cartaresciana unei minoritati vitregite,
uitate, nu a statuilor lui lonel Stanila, ci aceea pentru care nu e adevarat ca Maran
atha! {Domnul vine!), a Activi§tilor care au CREZUT in cu totul altceva:

- Sa se vada ca aid seface ordine. Cu contributia, cu participarea, cu prezenta
oamenilor muncii, cu participarea activa a poporului §i nu a unor conducatori care s-
au autointitulat conducatori, s-au autointitulat ale§i ai poporului, s-au autointitulat
comuni^ti, nu au nimic de a face cu socialismul, nici cu ideologia.... comunismului
§tiintific... Au intinat numai memoria celor care §i-au dat viata pentru cauza
socialismului in aceasta tara.

* Nu aveti ce face, Cartarescu place! Altminteri, pre§edintele Iliescu a avut §i
sechele de national-comunism, a manifestat adesea un patriotism superior
cosmopolitei Autoelite , inclusiv in problemele de la Rasarit. De exemplu, un asurzitor
ecou a avut in Tara §i in neagra strainatate curajul civic orbitor al lui Mircea -
Poporul Roman este principalul vinovat! - exprimat in favoarea rromilor, cand s-au
burzuluit in toamna lui 2007 italienii, el acuzand pe romani ca i-au tinut veacuri la
rand in sclavie pe tigani §i, de aceea, mai apar unele probleme in libera dezvoltare a
Diasporei noastre, a carei Misiune providentiala §tim ca este a forma tineret idealist
exploatand infrastructura intelectuala, geocortexul, acolo-§a unde se gase§te la altii
efectiv. A devenit orbitor-asurzitor de evident ca a§a cum Horia-Roman s-a dovedit un
stralucit manager al promovarii Internationale a Culturii Romane§ti din Anii Basescu
ai Epocii Mooye, dupa ce-i demonstrase autofecalitatea incolacita-ntr-o structura
Calabi-Yau, intocmai eel mai bine vandut scriitor roman ar putea la fel administra pe
plan intern sau extern, cu cea mai fertila fantezie, fondurile alocate de Fundatia Soros
nobilului ideal de a-i ajuta pe rromi sa se ajute singuri, spre deosebire de alti
impra§tiati, Fluturele postmodernismului romanesc fiind un artist atipic - ceea ce abia
biografii vor remarca - capabil atat de disciplina temporala a predarii materialului la

442

termen catre editura, cat §i de controlul spatiului literar vital, inclusiv in ce prive§te
capacitatea mentinerii ordinii canonice a cartilor in propria biblioteca.

Autoritatea morala de a privi cu ochi feciorelnici Adevarul, nu ce spun
interlocutorii, Mirci§or a invatat-o de la taticul sau, cum rezulta din 03, ca gazetarul
colectivizarii fortate a chiaburimii §i al noii revolutii agrare era om de omenie.

Devine astfel o certitudine ca toate atributele pozitive ale micului
nomenclaturist nobil §i angelic Mircea le-a mo§tenit de pe cand era goanga mica
menita a se vipui §i ca electoratul potential ar manifesta hemianopsie la sloganul de
exterior Poporul Roman este principalul vinovat! §i ar defila prin Plata Universitatii
scandand catre Balconul de la Geologic: Nu aveti ceface, Cartarescu place!

* Scrisorile autodeschise civic. Certurile dintre Intelectualii Estului sunt
frecvente, ca intre §olohov §i Soljenitin. Paradoxul roman e insa ca, dupa 1 1 iulie
2007, Autoelita la noi a ajuns de partea lui §olohov. Cand ar fi trebuit sa fie de un
radicalism §i mai dur, adica langa §alamov, ceea ce ar fi pastrat tineretul idealist ca
rezistenta in strada, facand din scrisori - din scrisorile reflex autodeschise, intru
violarea ca-n ceceu a corespondentei - mai mult un joe piramidal de-a
autopublictatea , mentionandu-se totdeauna capii de tabel.

* Cine 1-a auzit pe Mircea laudandu-se ca Humanitasul i-ar primi la tipar orice
scrie sau nu scrie, chiar gi pagini goale , se referea la unele probleme de libertate a
planului specifice doar editurilor de autor, care asemeni Dunarii inundante a gandirii
nu prea au nevoie de public. Dar poate ca se cam baza §i pe orgoliul satisfacut ca uite,
dom' le, el i§i... permite lejeritati ce nici visa tatal personaj castrator gazetar agrar
bol§evic cu multi §efi pe la Casa Scanteii.

Publicul cultivat, hranit initial cu Noica, Eliade, Cioran, lonescu, Goma,
Steinhardt, Virgil lerunca, a§a cum se vede din rezistenta stradala, s-a cam subtiat,
dupa cotitura inceputa in vara de neuitat a lui 1994 cu imprevizibilul film al
basarabeanului Lucian Pintilie in carda§ie cu dejistul Petru Dumitriu, nu despre 26
iunie 1940 §i invazia sovietica in Basarabia §i Bucovina, ci despre masacrarea
bulgarilor de catre romani, in orizontul de a§teptare creat juriilor de contextul
genocidelor iugoslave sau apropiat asiatice, venind e drept, providential, la 1996 01,
epopeea Badislavilor din Rodopi excitati de samanta tiganului, ca o mangaiere literara
peste vina istorica, §i prin 1997, in anul capitularii de la Neptun a clasei politice §i
Intelectuale la coltului de cotitura NATO-UE, studiul de directie contra miturilor
istorice al universitarului promovat de Humanitas Lucian Boia, astfel incat asasinarea
Mitului Eminescian la 5 martie 1998, adica stabilizarea Epocii Mooye, se arata plina
de urate consecinte in reteaua librariilor.

Exista primejdia reala de a nu se mai gasi cine sa savureze ampla investigare de
catre Turcanu a cazului Eliade, daca merita istoricul religiilor o reeducare la Pite§ti au
ba, la care poate ca medita-n ragazuri melancolice prefatatoarea acestui eveniment
monografic, dna Zoe Petre, pe atunci la Cotroceni, cum Angela Mungiu-Pippidi
concepea blasfemia EvanghelLpii cand noi Golanii ne rugam in genunchi pentru
Proclamatia de la Timi§oara, ceea ce inseamna ca tatal gazetar facand observatie
romanesca agricola inca de pe vremea regiunilor §i raioanelor bine 1-a sensibilizat pe
fiul lunatic asupra duplicitatii carturarilor, sa nu se avante, sa nu se bage, ca oricum,
pe plan extern i§i va re-construi imaginea de disident prin marfa insa§i, prin 03.

* Numai geniul inaripat al lui Mircea a facut posibil a se lua in serios chiar §i
de fiii paguba§ilor, spurcata manipulare ca astfel de raptori, de mici pradatori

443

sangero§i, §tefanghiorghi§tii gazetari agrari, au dus o viata exact tot atat de grea la fel ,
proletara §i infometata, precat a Neamului Romanesc sub bol§evismul adus cu
tancurile de ocupatia sovietica nemaivenind americanii!

Cine a stat in Zona Butterfly, in raiul dintre Dinamo §i Circ, de sa mergi pe jos
pana la Cinemateca sau Universitate, cu tata portbagaj apetisant de gazetar agricol §i
in bloc de securi§ti, n-a indurat decat a§a, pentru calire sau observatie romanesca,
foamea §i frigul, ca noi, ci s-a simtit mai degraba ocrotit ca intre clitoris §i Muladhara,
fiind prea de tot minima morala de declara-n UE ca §i le mai amagea rezistand prin
cultura: Ich vergafi den Hunger, wenn ich Kafka las, und die Kdlte, wenn ich Thomas
Mann las.

* intreg Raportul Comisiei Tismaneanu, care a condamnat la nivel prezidential
comunismul, este luat inapoi de Mircea Cartarescu prin inzestrarea liter aturii noastre
bolgevice postmoderne cu un nou tip, activistul de origine muncitoreasca care a
crezut in stalinismul dejist.

* Din punctul de vedere al uzurpatorului Laturi§, eel ros launtric de invidie
meschina §i chiar ura, a§a ca nu poate fi un ageamiu in strategic, Mircea insugi gtie gi a
gtiut totdeauna sa se orienteze , ceea ce este o caracteristica a e§alonului 3, al
profesioni§tilor, al §efilor de promotie, al elitei micii nomenclaturi crapuloase, al
gazetarilor antichiaburime, al adevaratului fesenism, eel etern, eel indestructibil.
Inainte de Revo, cand ne conducea e§alonul 1, ceau§ist, al nomenclature, Cel mai bine
vandut scriitor roman de azi scrisese suficient de... publicabil, adica nesubversiv,
mimand subcon§tient unele strategii comportamentale observate la taticu, incat
dobandise fara probleme statutul de lider talentat §i sarguincios al postmodernismului,
atat ca Nichi-lunedist, cat §i ca Crohu-desantist, cum bine va observa in 2007
promoterul eel mai bun al Alergatorului de cursa lunga.

lar in 1990, sub e§alonul 2, iliescian, al nomenclature, a evaluat ca un autentic
filozof al istoriei Kitsch ca nu se putea face cariera in Romania impotriva enormei
comunitati criptobol§evice, care a§tepta cu infrigurare bine informata doborarea lui
Gorbaciov de catre dogmatici, adica puterea pe viata §i era capabila prin monopolul
mediatic §i al serviciilor de dezinformare sa-ti strice imaginea §i cariera nu numai in
RO ci gi in UE $i mai ales in State.

L-a lasat pe Marian Munteanu (ulterior candidat la pre§edintie al §efului SRI,
Virgil Magureanu, cum eu §TIAM, §i magnat) sa reprezinte Filologia bucure§teana in
balconul de la MPU, a contrapunctat declaratii ambigue pe la TVRL §i prin
strainatate, practic favorizand pe Hiescu, ocupandu-se insa, mai §mecher decat
tineretul idealist, in principal de valorificarea ecourilor Revolutiei gi Golaniadei afara:
cre§terea printr-o munca necurmata, prin chici cu lipici orbit orbitor §i prin geniu
inaripat, a operei, a brandului, a retelei de relatii §i a CV-ului, urmand, spre deosebire
de Eminescu eel paros, care era un geniu natural nu unul simulant, pana §i rigorile
promovarii universitare, inclusiv doctoratul, adica monografia autopromotionala
Postmodernismul romanesc (1999) fiind exploatata stralucit pentru a deporta in
interbelic pleiada labi§iana de poeti mai lirici, de§i tot de formatie filolo.

* Lulu Caldarescu §i Mircea Cartarescu. Apelurile la prudenta ale mamei cu
proteza §i cu fluture, arta de a naviga ca o„ combaina" prin lanul rau erbicidat a tatalui
§tefanghiorghist §i-au spus cuvantul, convingand §i pe alti literati sa asculte de parinti,
ceea ce i-a amuzat din totdeauna pe cei §apte magnifici, ezitanti totu§i „pe un pod
aruncat spre soare-apune", spre risipire.

444

Caci totul in cariera ziaristica cartaresciana s-a facut cu o naturalete §i un §ann
paralizant pentru orice carcota§, inclusiv pentru §eful de promotie pensionar care a
apreciat generozitatea ca Mirci§or atitudinarul, publicandu-§i celebrele editoriale
civice in vestitul Jurnal National, i-a marit stralucirea imaginii de tolerant unui
proprietar certat cu alti universitari §i ai carui conservator! au avut unele combinatii
parlamentare §i regionale tocmai cu, vai, cu ai antimafiotului nationalist Vadim, din
critica furibunda a caruia s-au hranit atatea fundatii - compromis la care cre§tinul
practicant Horia-Roman nu s-a pretat, fara ca rigiditatea sa sa-i aduca mai multa
simpatie de la insu§i publicul cu carti pe noptiera.

Totu§i, orice Stapan merita slujit , dac-ai evadat din Arhipelagul §colar.

Praxiologic, din punct de vedere al ramurii protestante a postmodernismului,
dreptatea e pragmatic de partea lui Mircea, singura precautiune ceruta de viitor, care
este unul al criteriului moral, est-etic, apocaliptic, cum a patit-o §i alt detractor al lui
Eminescu, naucul de Macedonski, e a nu mai deruta strainatatea §i mai ales tineretul
ne§tiutor cand scrie referate pentru Coca Dospinoiu §i a pune opera majora, de titan,
anume Orbitor §i Postmodernismul romdnesc, sub heteronimul Mircea Cartarescu,
iar scrierile minore, mai comerciale §i mai facile, anume ziaristica, De ce iubim
femeile, Travesti, Nostalgia (strivita de etaloanele din TO), diaristica, maculatorul
Levantul sau exercitiile lirice quasi-maneliste, sub un alt heteronim, eventual mai in
spirit de gluma antifesenist §i cu trimitere autobiografica spre §coala 41, cum ar fi
Lulu Caldarescu sau cam a§a ceva.

* Cine nu §i-ar dori un asemenea tdtic, in locul unui §ofer neam de manivela?
„...el, descendentul celei mai nobile case aristocratice polone §i-al unui neam
stravechi §i misterios... Asculta, cu ochii lui de fecioara mereu pierduti in gol,
palavrageala inginerilor agronomi, a pre§edintilor de GAS-uri, accepta resemnat
pepenii §i laditele cu ro§ii pe care i le indesau in portbagaj, apoi masa la bodega
respingatoare, «cheful» ce se prelungea pana noaptea tarziu (...) §i-n cele din urma
Volga pornea iar pe drumuri ...(03, 269)

La p.286, acela§i nobil personaj se reazama pe „onestitatea scrisului sau,
con§tiinta curata a celui ce nu facuse rau", cum au fost toti nomenclaturi§tii, largindu-
se astfel publicul cultivat §i consolidandu-se baza de sprijin fesenista a preafericitei
Autoelite.

* Dupa coltul de cotitura din 1997, ca Cititor Unic spre care converge seria
§tiutorilor cartarescieni inca din autobuzul 109, §TIAM ca odata cu inmormantarea
lui Corneliu Coposu, Omul Durerii, se terminasera §i oportunitatile privind
valorificarea rama§itelor tarzii ale Romaniei Regale intra indeplinirea Misiei
Culturale. Criteriul originii sanatoase nu cazuse in pluralismul democraturii noastre.

Era limpede ca in economia de piata cine plate§te baga §i ideile, a§a ca mai
toti noii Intelectuali dominanti vor avea origine eel putin mic nomenclaturista.

In fond, al cui organ de presa §i a cui agentura externa inca neadormita ar fi
promovat ca vip intern §i mai ales extern, in Epoca Mooye, literatura vreunui pui de
detinut politic famelic, vicios, hartuit §i reeducat turnator sub Dej, nu neaparat
legionar, cum au fost cei mai multi, nici taranist sau liberal, ci hai sa zicem social-
democrat titelist?

Nu am prevazut insa §i impertinenta literara, curajul bine informat, de a inventa
atat de repede pe bol^evicul cu inima curata, incoruptibil §i cu o credinta

445

feciorelnica in marxism, de o puritate a sufletului la standarde New Age pe care ar fi
invidiat-o §i cei mai cucernici dintre legionari.

Uneori ma gandesc ca scriitorul postmodern, fiind creier care ejaculeaza §i
testicule ganditoare, poate slobozi in 2006 crampeie de text poate chiar de prin 1991,
contemporane cu Evangheli^tii Alinei Mungiu-Pippidi, doar ca inca nu se boltise
atunci orizont de a§teptare pentru deliciosul mit al micului nomenclaturist nobil §i
angelic fara par pe piept, intre doua mineriade.

* Casa Poporului §i blocurile de valoare. Insa contradictia psihanalitica a
Celui mai bine vandut scriitor roman, care deci i§i poate tocmi cea mai ampla
publicitate, e ca el face de cristal sa plesneasca de tot numai Casa Poporului , cea cu
doua cabinete nelocuibile de un cuplu de scriitori, dar din Bulevardul Victoria
Socialismului §i din noua zona rezidentiala Uranus, sosirea fulminanta a Ozeneului
divin, ca sa imbarce pruncul-molie din uterul capatanos al suspectului ofiter acoperit
pe probleme de secte Herman, extrage precum o pompa de vid mistic viii gi chiar
mortii din absolut toate apartamentele , al caror pret obiectiv pe valuta 1-a fixat chiar
economia de piata, le gole§te vasazica de proprietari §i le lasa intacte, iar care dintre
Intelectualii no§tri - in loc sa zbiere pe la Plata Universitatii pentru lustratie, ca
„legionarii" neagreati nici de Iliescu, nici de Europa, nici de America - au §tiut sa stea
deoparte §i sa culeaga banii de unde sunt cu adevarat, inclusiv de la §efii de promotie
promotori ai capitalismului romanesc cleptocratic, numai aceia §i-au putut crea
conditii de scris compatibile cu ale invidiatului parizian Kundera, care fac inevitabil
succesul extern §i, implicit, pe eel intern!

laca dar ca arta manevriera a tatalui mic nomenclaturist de omenie, taran
banatean agricol, de a-§i fixa o baza in Bucure§ti pe §tefan eel Mare, perpendicular pe
Aleea Circului §i pe acest univers, poate fi continuata fictional de fiul, in economia de
piata, dovedind insa multa inspiratie §i creativitate.

* Jocul cu licentele. Coca Dospinoiu, inainte de a deveni fana lui Mircea, i-a
fost lui Horia-Roman, paradoxal, pentru ca a§a cum Fluturele amiral al
postromanismului i§i construie§te un tata fictional, a§a §i viitoarea doamna secretar de
Stat se legase suflete§te ca o fiica de filozoful conversational Petre Tutea, care enunta
numai vorbe memorabile, adica citate.

Cand s-a organizat cu El Hombre reciente larma mare, donquijotesca de s-a
premiat mai mult U^a interzisa, doamna Coca a procurat odata cu sfanta carte ditamai
registrul in care sa-§i conserve excerptele, admiratiile §i notele de lectura.

Cand a ajuns la ultima pagina a ceea ce parea a fi tot un caiet, unul de fi§e de
lectura din carti citite fie §i numai partial, in ea a cartit neincrederea in
megaintelectuali §i totodata un fel de infatuare, din care a rezultat psihologic §i
de§ertaciunea de a concura in acel an la a o functie de putere in inspectoratul §colar.

Intr-un email catre Kotofei Ivanovici, interceptat aleatoriu de mine tocmai cand
visam la Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR),
prin lege organica finantat de la buget cu 33% peste cat se acorda Institutului Cultural
Roman, ea a ajuns sa ii acuze pe megaintelectualii no§tri pur §i simplu de
ESrCOMPETENTA, neputandu-se compara la o adica eseistica lor scoasa din burta,
din emisfere sau din testiculele care gandesc, nici cu Blaga, nici cu Eliade, nici cu
lorga. §i tot da in ei cu un multcitat citat in care excelenta sa dl Horia-Roman
Patapievici comite o inversiune temporala intre Mihai Viteazul §i §tefan eel Mare:

„Privit la raze X, trupul poporului roman abia daca este o umbra: el nu are
cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca

446

un cur, fara §ira spinarii. Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cand i-au
lasat romanii pe daci in formula hibrida straromaneasca, ne-au luat la urina slavii: se
cheama ca ne-am plamadit din aceasta clisa, daco-romano-slavi; ma rog. Apoi ne-au
urinat la gard turcii: era sa ne inecam, a§a temeinic au facut-o. Demnitatea noastra
consta in a ridica mereu gura zvantata, iar ei reincepeau: ne zvantam gura la
Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, §i a§a mai departe, la nesfar§it. Apoi ne-au
luat la urina ru§ii, care timp de un secol si-au incruci§at jetul cu turcii, pe care, in cele
din urma, avand o ba§ica a udului mai mare (de, betiile...), i-au dovedit. (P, p 63)

* Vina subdocumentarii e endemica. Intr-adevar, mai intai vine in Lupta
Neamului Razboienii §i abia pe urma Calugarenii, numai ca licente poetice au comis
§i celalalt mare demitizat, Eminescu, fixand retoric biruinta lui Mircea asupra lui
Baiazid dupa dezastrul levantin de la Nicopole.

Nu aceasta licenta e meritul lui Horia-Roman in acest citat, nici fetigizarea
pigatului ungaro-austriac - prin omisiune - drept apa vie, ci explicatia sugestiva la de
ce nu ne-am indeplinit deja Misia Culturala $i Civilizatorie , anume ca s-au pi§at
supraputerile pe noi. Deci, logic, Romanii nu sunt patibulari numai de la ADN §i
atunci, depa§ind rasismul capitulard, noi intelectualii mai maricei, mai mici sau
mijlocii trebuie sa ne canonim mai cu optimism la Luminarea Poporului.

Face rau Mircea ca nu se sfatuie§te in strategiile sale ideologice cu
experimentatul sau tata fictionar, deoarece batranul ar fi observat instantaneu diferenta
de nuanta §i derapajul spre rasism de la ADN daca nu mentionezi in 03 ca
inconsistenta de fecala a Bucuregtiului spiritual are o explicatie tocmai in cat s-au
pigat turcii gi cu rugii $i mai ales pantecul habsburg pana ne-au corupt Intelectualii la
gard sa se rupa de Clasa Muncitoare .

Pe criteriul gradulul de subdocumentare este firesc ca pozitia social-
institutionala a Lepidopterei postromanismului sa fie inferioara celei a celuilalt mare
excrementialist demitizator al dramaticei §i tragicei noastre istorii, de tara al carei
tineret manipulat-manelizat §i lipsit de initiere culturala, se va scrie-n Akasia ca a fost
pentru totdeauna impu§cat la Revolutia Fututa, intai de primii emanati, pe urma de
secunzii lor - megaintelectualii.

* Slabiciunea 03 la capitolul documentare se trage din faptul ca Humanitasul
nu a comandat tineretului universitar idealist sa scrie carti atractive despre Revolutia
Impu§cata sau despre Recuperarea Basarabiei, propunand pe site diferite concursuri.

lata inca un argument pentru nostalgia ca de la un capat la altul, Orbitor. Aripa
dreapta trebuia sa fie o autocritica dureroasa a Intelectualitatii confruntate cu
timpurile noi. Daca tot a fost conceput ca roman total, atunci aceasta capodopera sa ne
fi prezentat nu ce face spermatozoidul la destinatie, ci cum alte Intelectualitati din Est,
mai lucide §i mai responsabile, au asistat Clasa Muncitoare in lupta ei pentru
intoarcerea de la bol§evismul contemporan la capitalismul postmodern!

* Lipsa de caracter innascuta. Viziunea cartaresciana de baza este a
indiferentismului moral reptilion §i a metamorfozei lepidopterice. Nu avem criterii.
Toti am colaborat sau am fi putut colabora. Toti am fost membri de partid. Toti am
fost securi§ti. Toti am dat §paga. Toti am pacatuit cu fractali. Toate femeile e curve.

„Erau toti, toti care traisera vreodata, toti ce aveau sa traiasca, toti la toate
varstele, toti cu toate posibilitatile, curatate de pe trunchiul vietii lor ca ni§te crengi
inutile, a§a-ncat se aflau acolo §i matroana ce nascuse noua copii barbatului ei langa
care imbatranise fericita, dar §i tarfa ce-ar fi devenit daca nu-1 intalnea, §i poeta ce ar

447

fi ajuns daca la bordel 1-ar fi intalnit pe Catullus, §i sfanta ce-ar fi fost daca Fecioara i
s-ar fi aratat intr-o zi."

Toti am fi putut avea tata securist, toti ne-am fi putut dezvirgina pixelii cu
agente, toti am fi putut na§te §efi de promotie, toti am fi putut fi intelectuali care sa
confi§te Revolutia de la popor §i s-o privatizeze cu futelnita cu tot Vechiului Noului
S tap an.

* Toti comitem licente, dar nu e nimic mai imoral decat ceea ce se intampla in
scena antologica de sex din 03, anume innobilarea simbolica a tatalui fictional
bol§evic cu bot uman numai pentru meritul ca pana la urma §i-a ars carnetul de partid
la elicopterizarea Stapanului, iar pe la anchetele gazetare§ti lua §paga cu ochi de
fecioara, de capra inecata.

Asistam totodata, ca voiori§ti a§teptand de la Razvan Radulescu scenariul unei
ecranizari, la ni§te fantastice impreunari, cu rezultatul postmodern ca banateanul
gazetar agricol se trage acum, in 03, din printul polonez Witold §i din „Miriam,
israelita, stra-stra-stra-bunica lui Mircea", cu mentiunea lini§titoare, tipic postmoderna
re-scriere a fanteziilor delirante octogonal ale lui Pavel Corut, despre reu§ita
demersului eugenic: „contactul se produsese dupa voia §tiutorilor §i mesajul era sigur
transmis", ceea ce, in calitate de Cititor Unic, am §i semnat chitanta ca a ajuns la
destinatar.

Toata aceasta filologie aplicata nu trebuie insa sa ne distraga atentia de la
adevarul ideologic §i propagandistic ca in 03 noutatea orbitoare a mesajului
cartarescian, la doua decenii civice de la Revolutia infutigabila, e ca se face de catre
mai toti megaintelectualii promoteri elogiul comunistului de omenie, care a crezut.

Evident, Autoelita, care se exprima prin 03 asumandu-1 neconditionat,
rejecteaza astfel insa§i Lustratia, cu Proclamatia de la Timi§oara cu tot, chit ca §i
legionarii sau antonescienii sau chiar turnatorii din propria initiativa, ne§antajati, au
crezut §i ei !

§i aceasta pentru ca Autoelita, vedem orbitor acum, nu este nici liberala, nici
taranista, in sens Regal. Ea este eel mult fesenista ca profetul Brucan, nu
criptocomunista ca Iliescu, ceea inseamna totu§i mai mult decat nimic, dar totu§i un
epsilon neglijabil, de§i teoria catastrofelor ne face optimi§ti cu ecuatii in care o
variabila mica, un fluture in Ora§ul Interzis, produce retrospectiv un orgasm
interminabil intregului harem celest.

Aceasta este, la urma urmei, cre§tineasca recuno§tinta ca nomenclatura din care
s-a tras merituoasa noastra cleptocratie, diferentiindu-se tot mai mult o burghezie de
merit §i una de §paga, n-a executat in 30 decembrie 1989 chiar pasul inapoi cerut de
Apelul catre lichele, dar nici n-a nimicit, de§i putea s-o faca atat in Tara cat §i in
spatiul euroatlantic, carierele chiar tuturor supradotatilor Autoelitei pana la starpire.

* Odata cu innobilarea micului nomenclaturist cinstit, care A CREZUT, Costel
Goanga, 03 consfinte§te adevarul ca Autoelita, daca n-o fi ea criptocomunista ca
Iliescu initial, este atunci pe deplin fesenista elevat la nivel Brucan, Petre Roman,
Andrei Ple§u, adica nicicand Regal liberala ca fata lui Mociornita, ci predominant,
definitoriu, o disidenta mai spalata sau doar mai spalacita a PCR-ului, o orientare care
nu s-a prea putut manifesta in Epoca Cea, dar a facut-o zgomotos ca E§alon 3, dupa ce
tineretul idealist a daramat cu mil de jertfe, azi batjocorite, comunismul.

Ca Mircea Cartarescu nu apartine de E§alonul 4, de grupul Romanilor victime
ale rezistentei in contra bol§evismului daramator de biserici, rezulta din cum ni se
propune o noua viziune pentru infern, in 03 bazata inginere§te pe misterioasa

448

substanta P, probabil un polimer, care mediaza cu durere cearta dintre nervi §i creier:
„Nu cumva Nero §i Heliogabalus §i Hitler §i Genghis-Han, §i Gilles de Rais §i khmerii
ro§ii §i toti demonii ce-au incendiat vreodata lumea sunt briciul cu care Dumnezeu
rade popoarele, uneltele lui, coase ce secera cranii umane mustinde de substanta P? N-
au fost Auschwitzul §i Hiroshima §i Ypres §i coasta Normandiei §i lagarele Indochinei
teascuri de strivit strugurii testelor §i de stors mustul inspumat al substantei durerii?"
(03,516)

A§a cum arheologul deduce din trei cioburi inscriptionate o intreaga cultura cu
§efi cumani, a§a §i acest text este vorbaret foarte, mai intai demascandu-ne targetul
real evident euroatlantic, nu bun Roman, al Lepidopterei postromanismului -
Auschwitzul §i Hiroshima §i Ypres §i coasta Normandieil - §i mai apoi revelandu-ne
orbitor tendinta mic nomenclaturista de a ocoli procesul real al comunismului , cu
spanzuratori ca la NUrnberg, reducandu-1 la o lectura publico, asemanatoare celor de la
Leipzig, cand se tine Balciul De§ertaciunilor.

Tentativa de a ascunde crimele acestui nemilos totalitarism, bol§evismul lui
Marx, tertipul de a minimiza eel mai mare genocid din istoria homosaspului,
vorbindu-ni-se eel mult aiurea de aberatiile khmere (mizand pe scuzarea criptorasista
a masacrelor, ca fiind fire§ti la rasa galbena) iara nu de clarele §i doveditele crime din
Lagarul Pacii §i al Socialismului epitomizate prin cum ar veni Gherla, Aiud, Pite§ti,
Sighet, Periprava §i tot ce gase§ti macar in Soljenitin sau in §alamov.

* Mai bine golan decdt activist. Doamne, bine ca Securitatea putea spune-scrie
despre mine orice, c-a§ fi urma§ de asteroid, de androida, pana §i de boustrophedon,
dar numai nu fiu de activist!

449

23. Despre fute§a noastra Revolutie, sa ne saturam de idealism

* Exercitiu de

documentare. Neintreband pe
Safta Florareasa, sa se
scotoceasca nu la BCU in
cenu§a Eminescian-Eliadesca
a manuscriselor §i cartilor
nej elite inca de Autoelita, ci
in arhivele evenimentelor din
noaptea de 21 spre 22
decembrie 1989, dupa ce
represiunea s-a desavar§it cu
tancuri §i cu misterioase Garzi
Patriotice, stabilindu-se daca
Bradul de Craciun dintre
scutierii din figura a ajuns sau nu la eroul unionist Dan losif.

* Nici nu meritam mai mult. Odata cu pierderile de memorie specifice
cincizecistului uzat §i cu dezromanizarea de la Schloss Solitude, Mircea Cartarescu,
nebeneficiind de internet de banda larga la nemti, ca sa se documenteze macar din
clara Carte a Timi§oarei Antibol§evice, daca despre Bucure§ti stam in mister, nu poate
fi decat exonerat, prin insu§i succesul comercial §i aplauzele grele ale
megaintelectualilor, de orice raspundere pentru invinuirea c-a rasolit prima
abordare romanesca de catre un geniu inaripat, a singurei Revolutii antibol§evice
reunite vreodata in Istorie fara interventie externa.

De asemenea, o fi tinand de pitorescul murdar cutaridic - „fratilor, am dat de
cacat!" - violarea-n 03 a Uria§ei circarese in costum popular ce simboliza prin
picioarele interminabile idealismul Romanesc pa§optist Eminescian, dar scopul
oligopedagogic ce ne va europeniza de sa nu se mai dea clasici la bac, nici romantici
ideali§ti, promovandu-se numai postmoderni§tii in viata, multi fiind §i negustori de
carte orbitoare Kitsch este atins miraculos, mult inainte de innobelarea Literaturii
noastre, a§a ca trebuie sa ne multumim §i cu atat, recunoscand ca nici nu meritam mai
mult.

* Crearea argumentatiei pentru solicitarea ocupatiei sovietice. Dincolo de
fascinanta sexy fute§a scriitura cartaresciana, savurata de megaintelectuali poate
pentru viermii ei metafizici nucleari, din modelul didactic de revolutie adoptat nu
rezulta pentru infierbantata cititoare occidentals Suelin §i nici pentru tanara liceanca
semianalfabeta Coca Dospinoiu doua particularitati neprevazute poate nici de CIA.

Prima este rusofonia: §edintele primelor structuri de putere, politica §i chiar
Intelectuala, de dupa elicopterizarea Ceau§e§tilor la 22 decembrie 1989, se puteau tine
bine-spasibo in limba sovietica! Inclusiv desfiintarea pedepsei cu moartea §i gratierea
arzatorilor de cadavre §i mai ales a zbirilor Militiei, care au batut Romani cu o ura
compatibila cu a horthi§tilor reveniti in Ardeal la 1940. O vorbeau, limba lui Vi§inski,
indeosebi in ceceu, aproape toti megaemanatii, beneficiari a tot neamul de burse la
Est, cum dupa Revolutia Fututa §i Schimbarea Stapanului vor fi altii chemati la Vest,

450

multi §i mari inca din 1990. lar sensul suprem al mascaradei teroriste a fost crearea
argumentatiei pentru solicitarea ocupatiei sovietice , cu desant para§utat in aerul cu
diamante al Radioului diminetii lui 23 decembrie 1989, la acest test Occidentul
respectand cu anticipatie doctrina Brejnev!

A doua mare particularitate omisa este - previzibil - emanatia Intelectuala a
Autoelitei, care a imitat emanatia fesenista a Nomenclaturii , organizandu-se prima §i,
spre deosebire de Ion Iliescu, neacceptand inca rotatia puterii cu alte Autoelite,
ajungandu-se astfel in anul lansarii 03, anul centenarului Mircea Eliade, 2007, la
contradictia antagonista dintre pluralismul nostru politic §i accentul cenu^iu pus
de megaintelectuali pe monocultura, in detrimentul Luminarii Poporului.

* Brucan fesenistul cand au dzis criptobol§evicului Iliescu ca Romanilor le vor
trebui 20 de ani sa invete democratia taranistului Coposu, §tia ca „ticalo§ii lacuitori"
nu sunt neam inferiori rasiali altor galitieni, dar vor fi tinuti numa-n semiintuneric tv
celular, ca-ntr-o zarca-n amurg perpetuu, iar interlocutorul sau comitea o
codescoperire, demna de epistemologiile studiate de fizicianul Patapievici, prin
extrapolare intuind ca in aval de elicopterizarea celui ce a bagat ratiile ca sa ne
permitem Bibliotecd Nationala, acest Neam Romanesc nu se va mai preocupa cu
creierul, pe putin 20 de ani de aici inainte, decat de ce baga pe gura-n stomac,
departandu-se mult cu caruciorul supermarketului de Misia sa culturala §i civilizatorie
in Marea Galie dintre Cortina de Fier §i Ural sau mai degraba dintre Baltica §i Pont..

* Emanatia Intelectuala. Intr-adevar, cum Intelectualul e prin definitie eel ce
invata fara efort, inclusiv din mersul revolutiei in Istoria Romanilor, emanatia
Intelectuala a oricarei Revolutii din Decembrie va imita necesarmente porcaria
politica, pentru ca numai taranimea se exalta in postistorie la vreun mit cu §tefan eel
Mare sau cu Eminescu sau cu Mihai Viteazul, respectiv cu fata preschimbata-n
caprioara, pe cand importatorul de carte manifesta dezinteres ribbentropic fata de
Basarabia, nefiind ea o piata interesanta pentru desfacerea de baxuri cu metafizica ,
rezultatul declaratiei Omului-cu-doua-mame cum ca evenimentele din ultimele zHe au
avut o dinamica fara egal degenerand in clona inconcevabila ca la vreo saptamana de
la solicitarea ajutorului Uniunii Sovietice pentru incle§tarea cu flagelul terorist, fara
creier, fara ratiune, ceea ce Occidentul ar fi achiezat instantaneu stand capra, cu sau
fara ajutorul altei Uniuni, anume Uniunea Scriitorilor, atunci s-a ajuns la o dinamica §i
mai §i, al carei fara egal fost celebrul Apel catre lichele.

Intimidate de aceasta declaratie de teritorialitate , lichelele pupincuriste au
spalat putina, stanga-mprejur, adrisantul cunoscut decameronic, §tergandu-se de saliva
sau salivand, ca ni§te hiene la ragetul fioros al leului, §i lasand Intelighentia sa
munceasca organizatoric doua-trei saptamani, sa caute-n vidul de putere pe Noul
Stapan, acumularile cantitative ducand dialectic la saltul calitativ spre lamura unui
elitism incurvatus in se deasupra echilibrului social de o statica fara termen de
admiratie, anume Autoelita, deoarece cu timpul lichelele au ridicat capul nero§ind
nici un pic, ignorand in totalitate Apelul, care insa acum functiona erga omnes contra
la toti, cu toate ca poate unii erau one§ti in sensul lui Noica, a§a ca novaia
nomenclatura Intelectualis s-a conglomerat mai mult in Capitala, in jurul unor
respectati piloni institutionali, cum ar fi dnii Liiceanu, Ple§u, Patapievici §i
Manolescu, ale caror portrete ideale sunt profetite de sclavii eliberati ai latinului
Michelangelo de la Roma, iar produsul epitomizant reprezentativ recunoscut §i pe
plan international al limpezirii apelor §i al Rena§terii Romane§ti este dl Mircea
Cartarescu, ca un Moise vituperand ve§nic pe falimentul nostru moral, pururi tanar

451

insa, ca David cu pra§tia, numai ca de mare prost gust chici uneori, cum ar fi sa-
nfl§ori in pixeli, in culori acrilice pe zale gasteropodale, marmura michelangiolesca in
care merita sculptat eroismul Neamului Romanesc, ultima oara afirmat la Revolutia
Impu§cata.

* Singura asemanare a Autoelitei cu Cleptocratia. Provenind din filozofie,
literatura, entomologie, teologie §i soteriologie, modelarea formarii Autoelitei este,
vasazica, foarte departe de o imitatio Mafiae, dupa melanjul paradigmatic al
activi§tilor, securi§tilor, burgheziei de merit §i al lumii interlope, deoarece este
inconcevabil falimentul ei jenant in Luminarea Poporului, aprovizionarea studentului
cu carti, Monarhia bipartida, reprimarea bol§evismului, fixarea conceptului de
autolichele, desavar§irea Bibliotecii Nationale, canalul tv didactic, Wikipedia
Romaneasca, proiectul ideal al Catedralei Mantuirii Neamului, analizele de nevoi,
emanciparea personalului din educatie §i Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a
Basarabiei.

Din vointa pervaziva de a incuraja initiativa in societatea liberala, deprimand
victimismul, singura asemanare a Autoelitei cu Cleptocratia este doar ca pe cand tara
a mers ca racul, gheparzilor, megaintelectualilor le-a cam priit Epoca Mooye , de la
foarte bine la excelent, ca avere, pozitie sociala, mediatizare, travel §i ascensiune in
ierarhia institutionala.

* Moarte Intelectualilor! Cum a fost posibila emanarea acestui slogan urat, de
la coloanele muncitore§ti, nu numai IMGB face ordine, scurse in 1990 pe §oseaua
§tefan eel Mare spre Plata Victoriei, unde trebuia salvat Frontul, adica
criptocomunismul lui Hiescu §i fesenismul lui Brucan?

Simplu: majoritatea eroilor revolutiilor nu se recruteaza la homosapi dintre
carturari , deoarece oamenii cu multe diplome - nechezoli de ambe spete - i§i rezerva
mai de fiecare data placerea de scrie abia tarziu candva eseuri despre cum le va
conveni noilor lor Stapani sa se spuna ca a fost sub Fostul, lipsind/mancand adica de
la a lumina poporul exact cand era nevoie mai mare de lumanari in sufragerie.

Caci Intelectualul e un om de§tept care chiar daca are idei proprii i§i folose§te
competentele filologice §i talentul mai mult pentru a le exprima pe ale Stapanului sau
ori, in conflictele manifestarii dominantei, cand faci totul sa-ti ingropi rivalul - o
istorie a literaturii romane din perspectiva criticii represive fiind aproape ilizibila din
pricina perpetuarii senzatiei de voma.

Inainte de a citi un Intelectual de succes, intreaba-te ce Stapan are!

* Nimic nu e intamplator in istorie, iar teribilul slogan Moarte Intelectualilor!
trebuie sa recunoa§tem cinstit est-etic ca in acel moment de rascruce, §i numai in acel
moment, se justifica perfect. Deoarece daca Clasa Muncitoare nu s-ar mai fi oprit din
protestul anticeau§ist demarat in 15 noiembrie 1987, daramand bol§evismul intai in
Romania §i sorbind Prutul, carturarii no§tri pui de nomenclaturi§ti s-ar fi a§ezat tot pe
o pozitie de echilibru social, asigurand eel mult dialogul dintre parintii lor cu ochi de
fecioara despletita §i gloata hamesita, intru grabnica stingere a conflictului.

Acele coloane proletare Zola ce se scurgeau mugind germinal dinspre Obor spre
Muzeul Antipa §i Televiziune, deranjand pe Lepidoptera postromanismului cand
tocmai dezvolta inca §i mai antiEminescian Poema chiuvetei, in Levantul §i Visul
chimeric, vizitandu-§i insa regulat, cu pietate filiala neobi§nuita la romani, pe parinti,
au sensibilizat pre multi optzeci§ti sa asculte de mamicile lor, sa nu se bage cu

452

Golanii, daca familia lor e confectionata din oameni mici, incapabili sa-i scoata, daca
s-ar fi intamplat sa fie arestati de mineri, din lagarul unitatii militare de la Magurele.

* Ce puii mei! Daca Autoelita nu genereaza prin diviziune sau macar prin
Luminarea Poporului o alta Autoelita de pui de lei ideali§ti, macar sa se termine cu
demonstratiile de forta §i sa ne bucuram de adevarate polemici de idei, ca in Romania
Regala, atunci fute§a noastra Revolutie trebuie cu necesitate descrisa in alta parte, pe
la universitati straine.

Pentru dezvoltatorii literari, eel mai ieftin e in UE, recrutandu-se scriitori
occidentali obiectivi, recte nu postmoderni§tii mi§tocari, care se opun Catedralei
Mantuirii Neamului §i chiar icoanelor din §coli, a caror expulzare ca pe ni§te
curcubitacee de Holoween anticipeaza vadit aruncarea la gunoi a portretului imparo§at
§i buget al lui Eminescu dimpreuna cu seturile didactice de voievozi, patriotismul
invatandu-se de la fotbalul nostru, de la harta meteo gi de la gtiriste .

Caci Revolutia din Decembrie apartine patrimoniului european al Eroismului.

Ea este ruperea lanturilor de catre un stravechi popor latin, parasit - tocmai
cand era situatia mai incalcita - de Intelectualitatea sa, bol§evizata pupincurist sau
tranchilizata culturist, §i care pe urma Neamul Romanesc a trebuit sa umple aparatul
de Stat cu ce baroni a putut §i campul ideologic cu ce nechezoli pui de nomenclaturi§ti
s-au oferit, pe principiul ca ce puii mei!

* Dumnezeu §i-a into rs fata spre Romdni! Ce rost avea in abjectul §i grabitul §i
mediatizatul 03 abordarea apocaliptica a Revolutiei Romane, cand la televizor noi
am vazut transcendentul care coboara §i am ingenuncheat in noaptea de 22 spre 23
decembrie la minunatele colinde madrigale, care iradiau chiar din alb-negru? Merita
sfar§itul Ceau§e§tilor §i al emanatiei lor, Partidului Comunist Roman, atata atentie din
partea Divinitatii?

A§! Mai rau este ca nici Autorul nu ia aceasta tema in serios, umplandu-§i textul
cu bancuri §i cu sex exotic legionar strain sau, foarte reu§it, unul de-a dreptul
mendebil, oricum de mare interes pedofil, sub obligatoria eticheta onest heteronima
Lulu Caldarescu, dezlipita iar.

Spre a ie§i din inconcevabil §i din rost trebuie admis, extrapoland sistematica
denigrare a valorilor nationale, ca proiectul romanului 03 a avut in vedere de fapt
nimicirea inspiratei formule Dumnezeu §i-a intors fata spre Romdni! prin care
revolutionarul Ion Caramitru punea sub semnul sacrului dezbol§evizarea Romaniei §i
reluarea Istoriei Romane§ti de unde a fost intrerupta la 26 iunie 1940 inclusiv
monarhic.

A§a se §i explica de ce atata izolatie din material excremential aplicata pe
zidirea interioara a Textului, iara§i sub egida lui Lulu Caldarescu.

* Metafora sdngelui de gdind vdrsat. Amintirile din mica copilarie din cartierul
Floreasca se intind pe pagini lunge, care tree totu§i pe nesimtite, cum insa§i aceasta
varsta a goangelor de tot felul, cand incepi sa presimti minciuna romantica a
con§tiintei nationale §i precaritatea Poetului National!

Remarcabila este in 03 metafora sangelui de gaina varsat de zugravi (p. 96) pe
Mirci§or, cu pete ro§ii punct contrapunct, ridiculizand superstitiile ortodoxiei noastre
§i prefigurand lighenele cu eel varsat, parca tot in joaca, parca menstrual, la Revolutia
Fututa, Autorul omniscient dar nedocumentat neintarziind cu vreo relatare, nici macar
la secventele apocaliptice, in nici o cascioara care a avut luptator antibol§evic expus in
sicriu pe masa din sufragerie.

453

De aceea, semibila din plexiglas care protejeaza in 03 Floreasca pranciei pare
inspirata de Dumitru Dinca de la Plata UnlversltatU §1 de slntagma Zona Libera de
Comunlsm, doar in folos proprlu famlllst egoist cartaresclan.

* §menul cartarescian. Ca Intelectual, nu prea ma Intereseaza ce gandea Gloata
in Epoca Cea sau in Epoca Dej, mal ales lumpenproletarlatul cozllor, mulerlle
barfltoare pe care nlcl Marx nu se baza, poate Stalin. A§ fl volt sa §tlu, ca Cltltor Unlc
§1 ca navetlst la §coala 42, ce gandea Mlrcea insu§l la §coala 41 despre o poslblla
Revolutle, pentru ca din Levantul rezulta la§ltatea Intelectuala ca n-ar fl facut neam
ce-au facut tlnerll ldeall§tl Balcescu, Rosenthal, Pataplevlcl de la Jllava §1 mal ales
Emlnescu, eel mal pa§optlst dlntre totl!

Pretentla ca acest oblect senzual ce cltlm, bun de pus ca fundul pe borcanul de
muraturl electorale, este o carte ILIZIBILA, nu il scutegte pe autor de raspundere
Ideologlca pentru demltlzarea Istorlel natlonale, cu volevozl §1 Emlnesclanlsm cu tot,
intre Kosovo §1 Transnlstrla.

E doar §men ca, in loc sa-1 somezl est-etlc pe mlnlstrul de externe Andrei Ple§u
sa ne remlta o mica nota expllcatlva tataresclana, un eseu pltoresc §1 melancollc, De
ce n-am recuperat Basarabia, tu, Lepldoptera a postromanlsmulul, sa preintamplnl
peroratla adversarulul bagand in cap fostulul Neam Romanesc ca dintr-o Istorie de kkt
mllenar, cu volevozl, erol §1 balade cu tot, nu putea rezulta decat o tranzltie tot de
fecala Inconsistenta in sens radiologic Pataplevlcl, eel mult cu dropsurl §1 cercelu§l pe
mot, straluclnd ca perlele llpsa de pe coroana vlolatorulul §tefan Voda.

* O contradictie antagonista. Est-etlc, Autoelita epocii noastre cleptocrate i§l
poate permlte aroganta de a Inspecta daca rezlsta criticii deconstructlve a tlnerllor
§acall hegellenl §1 a batranelor hlene explrate, un domenlu vital, ca bazele eroismului,
dalnultorlu in Sumer §1 in Dacla de pe tlmpul lul Ghllgame§ §1 Enkldu, doar num'
atuncl cand ar etala la dansa-ntr-insa ea insa§l nl§te merlte Istorlce eel putln tot atata
de urle§e§tl!

Or, Autoelita n-au facut pentru popul in anil '90, cat Stapanul de la Rasarlt
bolea, decat foarte putln §1 comod, in llnll marl, doar sa studleze fie Jurnalul lul
Mlhall Sebastian, fie vlata Mare§alulul Antonescu, remarcand asemanarl §1 dellmltarl,
orlcum ajungand la a con§tlentlza cat de perlculos poate fl sa facl pentru Neamul
Romanesc cat de cat cate ceva cumva candva , macar Infrastructura Intelectuala, §1 ca
e de dorlt sa preferl mal bine ca sa te ocupl doar de famllla ta pervazlva §1 de proprllle
placerl cullnar-travelare autostradal, nevarsandu-se cafeaua-n curbafle.

Exlsta, a§adar, o contradictie antagonista intre cat §l-a vazut flecare
megalntelectual de Interesele proprll, §1 putlnul alocat Lumlnarll Poporulul, fie ea
dlrecta, cu autoservlre la mediated, fie prln Emanclparea Cadrelor Dldactlce intru a fl
utlllzate ca pe o curea de transmlsle.

De aceea, e §1 normal ca se poate spune ca mal mare este Interfata dlntre
Autoelita §1 Cleptocratle decat Interfata dlntre Autoelita §1 norodul eel prost ca o
fecala de zeu.

* Neotaranismul. De ce nu e Regele Mlhal la Cotrocenl? De ce serbam
Craclunul separat de fratii de peste Prut? De ce Romania nu este un Stat Cultural,
cand megaintelectualii superflnl percep deja feromonll vldanjel globallzarll §1 se
orienteaza anexandu-§l genlul inarlpat al postromanlsmulul? De ce plurallsmul politic
e un camplonat cu echlpe fesenlste, decl de orlglne pecerlsta, cand trebula sa fie deja
redus amerlcane§te la o dreapta llberala §1 o stanga taranlsta, Chestiunea Rurala fiind

454

iaragi problema de baza a Romaniei : cum intorci din pseudoblocuri semi-muncitorii
inapoi la sate §i cum DISTRUGI prin reconversie profesionala taranimea aducand-o la
ponderea din spatiul euroatlantic.

* Elogiul Cadrului Didactic. Cu deosebire, nu trebuie sa ne giucam de-a
Emanciparea Cadrelor Didactice, care e un masurariu al luptei dintre burghezia de
gpaga $i burghezia de merit prima preferand o gloata priponita in semiintunericul tv,
iar a doua avand necesitate de o forta de munca cea mai inalt calificata, singura in
stare sa produca o rata inalta, compatibila euroatlantic, a ratei profitului esplotarii
omului de catre om, cum ar zice vecinic tanarul carpaci Carolu Marx.

In exaltarea pa§optista a unui publicist temperamental pe marele site Moldova
Noastra, gasesc dincolo de inexactitati documentare, fire§ti fara Infrastructura
Intelectuala pe care RO, acum membra UE, ar trebui sa o puna la dispozitia
basarabenilor inca nemembri, acest potential Elogiu Cadrului Didactic, din 5
septembrie 2005:

Trebuie de asemenea amintit §i profesorul de limba romdna din Seminar,
transilvdneanul Grigore Constantinescu. El este unul din colaboratorii jurnalului
bisericesc „Luminatorul" . Printre elevii sai de la Seminar au fast Pantelimon
Halippa, Ion Buzdugan, Alexei Mateevici, Daniil Ciugureanu, Sergiu Nita, fratii Ion
§i Teodor Inculet, Dimitrie Bogos.

Simpla lor enumerare ne sugereaza ideea ca toti ace^ti faptuitori ai Unirii de la
27 martie 1918 aufast educati de un modest dascal ale carui merite aufast degraba
uitate. Dupa Unire el se preote^te §i devine paroh la Napadeni, Balti, unde a §i murit
in 1935.

* Unde este Stapdnul? Se vizioneaza din ce in ce mai lejer ca dupa
elicopterizarea Ceau§e§tilor Intelectualitatea ramasa parasita pe jos s-a confruntat
frunte la frunte cu o mare nelini§te: unde este Stapdnul?

Vremelnic, unii 1-au cautat prin Occident, ajungand chiar in America. Altii
ratacesc etern pe culoarele Akasiei. De la un timp insa, elementi de stapanire s-au
putut lesne gasi calzi chiar in RO, pe masura ce acumularea primitiva §i pitecantropica
a capitalului progresa spre facilitati.

Nu ne mira abjectul pamflet Soldatul cu ochi halucinati, care trebuie decupat
din editia definitiva 03. Intelectualul este din veac un om cu preocupari dubioase,
aflat in perpetua cautare a Stapanului mai scund sau mai Inalt. Ideologice§te,
Autoelita aproape ca este perceputa azi ca o ancilla Cleptocratiei, ale carei averi
fabuloase trebuie scoase de sub orice amenintare, iar Justitia ramasa de origine
nomenclaturista pe baza de dosar la admiterea-n facultati nu poate fi oarba. Ba chiar
face cu ochiul. Batjocorirea Revolutiei Romane §i, simbolic, a Idealismului Romanesc
pa§optist, are scop psihologic a-1 ridiculiza dur, ca fraier gi perdant, pe participantul la
Revolutie de buna-credinta , in strategia infama de a nu se mai intampla eel putin o
mie de ani de acum incolo combaterea eficienta a Nedreptatii, practicate de imbuibatii
care-§i permite sa-§i arunce oscioarele ospatului lor la ni§te carturari famelici.

* §edinte conspirative. Curajul de a scrie „civic" fara expunerea la represalii §i-
a testat eficienta odata cu pamfletul probasescian Baroane!, ceea ce e marcat in 03
prin excesul de clovn Bombonel in descrierea ospatului comploti§tilor. Violenta
atacului pamfletar la pre§edintele Ion Iliescu s-a bazat pe arta acestuia de a-§i

455

exploata, cu cat mai intunecate, criticile, cu atat mai stralucitoare argumente, pentru
vocatia sa pervaziva de om al consensului permisiv §i al democratiei liberale!

Poate ca ideologia excrementiala a pamfletului Soldatul cu ochi halucinati,
care exprima punctul de vedere al Autoelitei autofecale ca, la o Istorie de kkt cu boia,
nu putem avea decat o Revolutie cu sange §i sangerete §i hemospermie, ar mai avea
justificare prin excesul de deziluzii care au urmat, dar toate aceste picanterii adresate
doar publicului Cool cultivat se asezoneaza cu o formidabila concesie catre publicul
Fese fesenist, demna de pupincuri§tii lui Ceau§escu, anume cedarea catre Ion Iliescu,
Silviu Brucan, Alexandru Barladeanu, generalul Militaru, Petre Roman, Dan Martian,
Adrian Nastase §i alti nomenclaturi§ti a meritului de a fi complotat $i a fi exersat „in
gedinte conspirative" (!!!) preluarea puterii inainte s-o ia ai lui Coposu sau ai lui
Tutea.

Poporul, venit sa ceara MUNCITORE§TE socoteala Partidului nu numai pentru
mortii de la Inter ci §i pentru miile lui de colegi arestati §i du§i la Jilava sau la
Baneasa, socotiti tot printre cei impu§cati, nu conteaza pentru Autoelita ca subiect al
Istoriei:

„Nobilul nucleu de disidenti §i opozanti ai regimului, marginalizati de tiran sub
ciuperca albastra a Circului, se ridicase pe valul entuziasmului popular §i, in cele din
urma, luase puterea printr-un true simplu §i eficient, pus la cale in §edinte
conspirative." (03, 424)

Adica: costumasera in Revolutia Romana pe o vedeta a Circului, Fata-cu-
picioare-lungi, §i pe aceasta o urmase poporul, in patru labe §i boit ca clovnul
Siminica, ingaduindu-le comploti§tilor sa penetreze, sa patrunza-n ceceu.

Teza complotului fiind reiterata de indata ce „un stol de stewardese" le aduce
potol la revolutionari:

„0 data cu ele intrara-n sala de comanda doi generali acoperiti de decoratii, care
discutara-ndelung cu comitetul revolutionar situatia. Se cuno§teau de mult,
conspirasera impreuna la menajeria circului, acoperiti de ragetele tigrilor §i sfada
maimutelor, a§a ca acum mainile lor stranse-ndelung consfinteau intelegeri de mult
parafate." (03, 427)

* Etern §i comod. Parafate pe ma-sa lor! Toti marii nomenclaturigti, chiar cei cu
obligatii $i protectii externe, gtiau ca Securitatea Partidului e peste tot, cu informatorii,
TO-ul $i filajul ei, aga ca n-a riscat nimeni complotul, confiscarea averii si ciuruirea
cu familie cu tot.

Revolutia s-a furat din mers, i-a fost suflata muncitorului din farfuria de
tinichea pentru ca Intelectualul nu s-a mi§cat suficient de repede ca sa-§i puna Cartea
pe ea.

De ce nu chiar un fel TO greu in editia trilobata? De pilda Cei mai iubit dintre
pamdntenil

Ori Eminescu in editia Perpessicius, ori Istoria lui Calinescu, ori Panorama lui
Baconsky!

Cand se vor deschide peste o suta de ani arhivele, vom afla de ce
megaintelectualii, adica intelectualii cu nume cat de cat mediatizat, nu au revigorat
liberalismul §i taranismul, fiindca e greu de crezut conjectura ca a§a cum au complotat
unii sa fure poporului puterea, a§a au complotat altii sa se orienteze, dimpotriva, spre
alte roluri §i statute: sa se a§eze intr-o pozitie de centru, de arbitru care ca§tiga etern §i

456

comod. Ce? Putina publicitate. Inclusiv din injuraturile ce prime§te cand fluiera civic
§i alearga in chiloti negri.

* Gloria levantina de a chibita. Aia e! Aide Iliescu, Brucan, Barladeanu §i
ceilalti tarabostes cuno§teau perfect cat de bine era acoperita tara de reteaua
informativa a Securitatii, a§a ca nu s-ar fi expus acuzatiei de complot. In actiuni civice
autopublicitare, relativ da! Iliescu a fost insa prudent §i aici, ca bun cunoscator al
psihologiei Intelectualului, mizand pe faptul ca intelighentia n-avea sa prezinte la
ospatul mo§tenitorilor ceau§ismului pretentii la vreo particica din putere! Oase, da.

§i intr-adevar, cand se punea problema echilibrarii sistemului monopartid ce
devenea Frontul, Intelectualii, in loc sa-§i imparta uzinele intre ei §i sa le viziteze spre
a le lumina dimpreuna cu clerul nostru ortodox, ei §i-au exprimat optiunea pentru
palavrageala, pentru neutralitatea politica, pentru gloria de a chibita!

In loc sa umfle cu substanta lor cenu§ie alb opalescenta, din creiere §i eventual
din testiculele ganditoare agresiv, formele fara fond §i introlocate ale partidelor liberal
§i taranist, ei au infiintat Grupul pentru Dialog Social §i alte comitete §i comitii, ba
chiar alte partide, eventual personale, de buzunar, quasibecaliste!

Mai rau inca, din solidaritate intelectuala cu oamenii de radio §i televiziune,
Autoelita nu a pus niciodata in discutie serioasa chestiunea omorului din culpa , crima
apelarii in insangeratul Decembrie 1989 la tineretul idealist sa se expuna confuziilor,
sa apere cu pieptul lui gol Armata (!) de gloantele teroriste, pentru a alimenta
Cimitirul Eroilor Revolutiei, eel mai important monument istoric bucure§tean, care nu
cuprinde nici jumatate din impu§catii Capitalei Revolutionare!

Ea n-a completat §i continuat cartea lui Tatulici cu transcriptul mesajelor de la
TV §i Radio in zilele atragerii in strada a ideali§tilor pentru ca Tara sa nu mai poata
conta pe ei o mie de ani!

Atitudinarii puteau exercita consecvent §i perpetuu reiterat toate presiunile sa se
dezlege enigma terorista altfel decat s-a procedat cu incremenire in proiect, adica sa se
porneasca reflectia §i interogatia pornind logic de la microfon, de la sursa debandadei,
nu de la balta de sange din strada inghetata.

* Caricaturizarea revolutionarilor pu§i pe ospat nu se justified.

Din principiu, nu faci glume cu tortionarii §i criminalii, cand ai ingropat dupa
elicopterizare de zece ori mai multe victime decat la Rebeliunea din Delirull

Altminteri, Iliescu gi CFSN-ul au fost plini de curaj, chiar cu Ceaugescu prins !

Aparitia lui Iliescu a u§urat inimile tuturor de teama, totdeauna justificata la noi
§i in Polonia, ca ne vor ocupa ru§ii. De pilda, in scopul de „a intregi" R.S.S.
Moldoveneasca, operatic care atunci ni se parea absurda, dar care dupa modelul
iugoslav §i cu eliti§tii no§tri mankurtizati §i mi§tocar-demitizatori, descoperim azi -
cand 1 Decembrie este atacata ca zi nationala, spre a masca raspunderile politice §i
Intelectuale pentru nerecuperarea Basarabiei - ca era perfect fezabila!

In timp ce Intelectualii „rezistau" in continuare prin cultura, adica departe de
Clasa Muncitoare, riscul ca unele formatiuni fidele Ceau§e§tilor sa reactioneze era
real. Ba chiar e de crezut ca, in baza scenariului cu Garzi Patriotice pentru conjectura
unei invazii ca in Cehoslovacia lui 1968, cum a interpretat Radu eel Frumos
Revolutia, au reactionat demonstrativ, inainte de a se intelege cu Stapanul eel relativ
Nou. Iliescu a fost catastrofal abia ulterior, cand §i-a propus, ca orice bol§evic, ca tel
suprem ocrotirea nomenclaturii. In momentul 22 decembrie, era o persoana
necontestata de nimeni.

§i-a ratat destinul abia mai tarziu, ca un ratoi!

457

Azi ar fi avut statui in toate municipiile cu biblioteca judeteana functionala,
daca in spatele proclamatiei lui Dumitru Mazilu el ar fi manevrat eficient, folosindu-§i
dibacia, carisma §i autoritatea, totala atunci asupra maselor , pentru un program in 7
puncte vizand:

• Monarhie cu sistem bipartid liberalo-taranist;

• Lustratia, fie §i prin Procesul comunismului §i al masacrelor recente,
daca nu §i prin asmutirea lumpenproletariatului asupra vilelor cu Kent §i
video ale nomenclaturii de la 1989;

• Reintregirea Neamului, macar in ce prive§te Romania de Est;

• Integrarea euroatlantica (singurul punct realizat prin consens, in
Snagovul eel cu iubiri postmoderne, postEminesciene);

• Luminarea Poporului, dar §i Intelectualul reeducandu-se de la tarani §i
muncitori, primind fidbec, biftec §i carnati de Ple§coi;

• Exaltarea Misiei Culturale exprimandu-se ce n-a fost sa fie sau
reconstituindu-se ce ni s-a demolat;

• Emanciparea Cadrelor Didactice ca curea de transmisie intre monologul
Autoelitei §i manelele Gloatei.

* In chiloti. Marea problema in anul Eliade 2007 este ca nu numai imaginea
E§alonului 2 iliescian s-a erodat, ci §i a E§alonului 3 atitudinar. Daca i-ar aresta la
noapte unul dintre posibilii dictatori, deocamdata mici, de buzunar, pe toti
incon§tientii care se mai manifests cu adevarat incomod civic, n-ar ie§i poimaine in
strada o suta de protestatari. Protectia ne vine de la Bruxelles.

Oamenii din popor se chiorasc acum, spre imbuibata §i realizata pana la papion
ca al armatorului Ion Ratiu, Autoelita, cam cu aceea§i cautatura incarcata de repro§ cu
care amicul Fluture postmodernist al dlui Tismaneanu descrie in 03 emanatii
imbuibandu-se. Dar fara aceea§i veselie ba§calioasa, iresponsabila, inspirata de
Balanta lui Pintilie, unde §tiutoarea dose§te de Securist Manuscrisul in chiloti, adica
exact unde ala adulmeca §i cauta mai intdi, caterinca cu coliva, nepotrivita la
morminte de eroi. §i este o mare tristete ca Intelectualii n-au facut nimic serios pentru
E§alonul 4, eel mai amarat, al victimelor bol§evismului, in afara indepartatului
Memorial de la Sighet, plasat §i ala excentric-excentric, in Europa Centrala, nu la
Pite§ti sau macar la Jilava noastra.

* Lepidoptera postmodernismului, cu geniul ei inaripat de cinismul ca nu are
ceva de spus, ci un text de vandut (asta vrea publicul in aceste timpuri de prosperitate,
asta-i dam), preia leninisto-hitlerist, ideile cele mai simple, susceptibile a atrage cele
mai multe voturi ale Gloatei, deoarece §i dumneaei ar fi facut la fel ca Omul-cu-doua-
mame, care a inventat in 03 terori§tii ca sa aiba timp sa salveze Partidul §i sa dea
Occidentului un sangeros show a§teptat:

- Pai eu a§ zice sa infiintam mai intai Frontul Supravietuirii Noastre, rosti el
simplu cand uralele se potolira. Dup-aia, sa trimitem cativa baieti pe terasele
blocurilor, sa traga un glont din cand in cand... a§a... in aer sau pe asfalt.
Impu§cam cu asta mai multi iepuri deodata. Mai intai, avem §i noi timp sa respiram,
sa ne organizam, sa vedem care-i treaba. (...) §i-apoi, ganditi-va la Europa, stimati
tovara§i. Oamenii a§tia a§teapta ceva de la revolutiile din Est, ca doar n-au dat banii
de pomana. (...) Asta vor telespectatorii sa vada §i asta o sa le dam. Mai sange, mai
cemeala ro§ie, mai de-a binelea, mai trucaje, ca nu degeaba avem intre noi iluzioni§ti
§i scamatori de nivel mondial. (03, 433)

458

* Noi am tras in noi! Rar text sa contina atata densitate de geniu inaripat in ale
marketingului literar! §tiutorii omniscienti din TO li atribuie, cum citim,
revolutionerului Ion Iliescu initiativa diversiunii teroriste, da, dar intra a nu pierde de
la stand cititoarele feseniste, Mircea Cartarescu baga grijuliu grija de ciolovek, Omul-
cu-doua-mame precizand baietilor cu umanitate: „sa traga un glont din cand in cand...
a$a... in aer sau pe asfalt" .

Restul (vreo mie de morti) ar fi, dincolo de aceste bune intentii, auto-macel tipic
Romanesc. Vina istorica nu e a lui Iliescu, ci a Eroilor. Noi am tras in noi! Ca pro§tii.
Dar mai este ceva.

In realitate, diversiunea terorista nu mai avea nici o ratiune interna odata
elicopterizat Ceau§escu §i ajuns colet in tab pentra rechizitoriu §i impu§care la
Targovi§te.

Asemeni Mineriadei din 13-15 iunie 1990, acest carnagiu ramas nepedepsit,
terorismul Revolutiei Impu§cate, pregatea ceva extern.

La 23 decembrie 1989, Radio Bucure§ti §i-a inceput dimineata anuntand ca
intrucat e atacat de comandouri arabe , noua putere a solicitat sprijin militar din
partea Uniunii Sovietice! Adica nu lui Gorbaciov, cat dogmaticilor viitori puci§ti!!!

Cum n-am putut convinge Occidentul ca Romania este parte din Galitia Mare,
din Galia Rasariteana, iara nu tara ponto-balcanica, ca-n Levantul lui Churchill,
invazia ar fi fost televizionata euroatlantic ca o Eliberare .

Noroc cu intelepciunea lui Gorbaciov §i cu... acei generali ai no§tri rasofoni din
ceceu, despre care zicea Dan losif ca sefilmau sa-i vedem govorind pa rasskii intre ei,
ordonand cum sa traga antiaeriana fara crutare, in sus, perpendicular pe acest univers
inconcevabil, in tot ce mi§ca pe ceral tricolor!

* Nimeni nu putea contesta pe Iliescu fara motiv, adica inainte de a-§i arata
bol§evicul din el caninii fasci§ti, inainte de a incerca sa atraga, ca-n anii' 50 amicii lui
Bmcan, macar tineretul cu vederi potential legionaroid de partea sa, convocandu-1 §i
aratandu-i foarte curgator: limitele postmoderne ale democratiei pluralismului depa§it
istorice§te, caducitatea postistorica a conceptului de partid, superioritatea eterna a
Frontului Unic Muncitoresc!

Totul la o luna de la Revolutia Impu§cata!

lar crevasa dintre cripto-comunismul ce agtepta puterea pe viata dupa
daramarea lui Gorbaciov §i fesenismul reformisto-populist ce va lua alta cale i s-a
demascat abia la sfar§itul aceluia§i ianuarie 1990, cand a adus terorismul muncitoresc-
mineresc de stil fascist cu lampa§e-torte la Bucure§ti.

* Cu oaste de strdnsura. Este o ipoteza slaba a atribui terori§tii tovara§ului
Ceau§escu domnului Iliescu, deoarece, ca tovarag , in Partid, „emanatul" s-a remarcat
mai degraba cu ideological, ca Mircea insu§i, nu cu organizatoricul, lipsindu-i
calitatile manageriale de care se bucurau aparatcici get-beget ca rigurosul Patapievici
de la ICR sau simpaticul Cozmanca de la FSN. Asta nu inseamna ca ar fi fost
incapabil de a folosi serviciile producatoare de fantome care sa functioneze ca
terori§ti, probabil ale armatei, din moment ce a multumit unor cetateni pentra ce mai
Mineriada au facut, arestand romani §i concentrandu-i in unitati militarel

Revolutia 1-a luat ca din oala de la serviciu, pe dl Iliescu, cum confirma §i poeta
Carmen Firan de la §coala 42 Voluntari, pe atunci la Editura Tehnica, §i era incapabil

459

in cateva ore sa imagineze ditamai scenariul, de eficienta tipic securist-militara,
televizionara §i radiofonica, a celui terorist, inceput cu otravirea apei de trebuia fiarta.
Nu e posibil, la urma urmei, complot fara program. §i totu§i, insa§i declaratia
politica a noii puteri s-a incropit ad-hoc, pornind de la o hartie a lui Dumitru Mazilu ,
iar generalii fortelor de represiune s-au refolosit pe masura ce soseau pe front, ca §i
activi§tii cu material cat de cat recuperabil.

* Cele doua specii de terori^ti. Sa nu uitam ca Ceau§escu nu era Intelectual ca
incremenitul in proiect Mare§al Antonescu (ori biruim cu Axa, ori cadem cu Axa), de
dormea cu increzatoru-i cap pe genunchii generalilor sai, ci un taran sceptic asupra
cadrelor, le rotea mereu, deci e de neconceput sa nu-§i fi pregatit o strategic pentru
starea de necesitate cand s-ar fi produs o lovitura de stat militara implicand §i
Matrio§ka generalilor §i functionarilor rusofoni, cu stapan sovietic.

Scenariul de contracarare va fi fost a-i tine pe rebeli in loc, cu diversiunea
zvonistica, lunetista §i electronica terorista adecvata, pana cand se va ajunge cu
elicopterul colonelului Vasile Malutan la o vila de vanatoare dotata inca din
septembrie 1968, cu tablouri §i biblioteca, precum §i cu logistica de sa se organizeze
rezistenta bagand grosul armatei acolo unde mai sunt probleme...

Cum Partidul ne-a surprins pe toti cu infioratoarele unitati de scutieri
perfect antrenate , de ce n-ar fi pregatit, cu teroarea zvonistica in dotare cu tot, §i
unitati diversioniste ca pentru o invazie sau ca pentru o rebeliune?

A ignora plauzibilii terori§ti de speta I, ceau^i^ti, unii retinuti de actorul
Caramitru in cadrul transmisiei in direct de la ceceu, numai din dorinta de a exalta
polemic activitatea terori§tilor de speta II, presupu§i iliescieni, oricum inventati doar
pentru a baga animalele civice de pe strazi inapoi in grajduri, evitandu-se pradarea
vilelor ce stocau Kent, cafea, valuta, e o mare gre§eala §i un fapt de mare ru§ine.

* Mai trebuie §i-al' data! §i investigatia istorica, §i cea literara - extrem de
puternica, devastatoare dupa cum a probat marele rus Soljenitin, a carui statuie o vom
pune pe soclul lui Lenin ca sa dezrobim Casa Scanteii, adica editurile §i presa din ea,
inclusiv Humanitasul, de statutul de viol arhitectural sovietic al Capitalei - trebuie sa
decoleze de pe singura pista care e §i dreapta, §i logica: la elicopterizare in 22,
terori§tii au pornit inexorabil scenariul pentru care au fost formati, anuntand imediat
lui Tica Brate§ otravirea apei §i necesitatea de a o fierbe. Apoi, lichidarile staliniste de
la Targovi§te i-au dezlegat de groaznicul juramant. Iar la Judecata de Apoi, poate ca
se va certa in OZN-ul de pe Aripa Noua a Casei Poporului puterea emanata fiindca
va fi pus Securitatea §i Arhiva Partidului sub protectia Armatei, pur §i simplu
pastrand pentru ea terorismul, cu intregul aisberg logistic cu tot , pe principiul
conservator ca mai trebuie §i-ar data, in nadejdea monopolizarii puterii pe viata, daca
Gorbaciov va fi doborat de dogmatici, cum se cam a§teptau prea multi contimpurani,
inca foarte convin§i de imortalitatea marxismului.

Toata superioritatea zdrobitoare a criptocomunistului Iliescu de pana-n
Lacrimiada din septembrie 1991 a doborarii de catre cripto-comuni§ti a guvernului
autentic fesenist al lui Roman, imediat dupa biruinta lui Eltin asupra lui Gorbaciov §i
destramarea CCCP cu bol§evism cu tot, se bazeaza pe monopolul asupra acestui
aparat critic.

Cu sau fara consensul de la Snagov, prin acest praxis Stalinist din 1989-1991, al
felierii salamului, nimicind sau paralizand pe rand opozitia stradala civica, partidele
Regale, iar in final propria aripa reformists, sufletul ateu al dlui Ion Iliescu va fi pe
lumea cealalta nu langa al fesenistelor care inca il adora §i se roaga pentru el, ci in

460

Kolima Gheenei, printre bol§evici vechi §i cripto-bolgevici , cum 1-a incadrat
instantaneu, cu experienta sa din anii '50, Omul Durerii - Corneliu Coposu.

* Pozitia obscena a Autoelitei. Esenta Revolutiei Impu§cate este nu futaiul
pa§optist din ceceu imaginat de poetul Mircea Cartarescu, §i care exprima pozitia
Autoelitei, ci impreunarea subtila dintre criptocomunistul Ion Iliescu §i fesenistul
Silviu Brucan in scopul de a nu-1 lasa pe Corneliu Coposu sa intre in Studioul 4 al
televiziunii lui Tica Brate§ §i a lui Emanuel Valeriu in scopul ca sa ne arate ca drumul
a fost cotit dinspre Rasarit la 26 iunie 1940.

* Terori^ti de tip nou care trag din toate pozitiile. Literatura ca terori§tii i-a
scos Iliescu din maneca in ceceu este o ipoteza slabuta. Dupa cum o ipoteza de-a
dreptul rahitica este a considera ca nu i-a avut $i finantatorul celebrului Carlos,
Ceaugescu, pe-ai lui , mai bine pozitionati pentru prima noapte de poeme de amor cu
Revolutia, dezvoltand fanatismul antilntelectual pe la ECU §i la Muzeul de Arta,
eventual razandu-se de Neamul Romanesc eel stupid, incapabil sa-nvete, din motive
de inferioritate rasiala, democratia douazeci de ani, fara Biblioteca Nationala, fara
televiziuni didactice, fara profesori culti, fara internet romanesc, fara RO-Wikipedie,
fara scriitori Eminescieni, ci doar macedonski§ti, fara mi§care civica chiar - dupa ce
Autoelita, institutionalizandu-se-n filistinism, s-a dovedit a fi doar emanatia secunda
a Revolutiei. Oricum, pana la anuntarea executiei primului pregedinte bolgevic,
poporul a fost tinut in suspansul terorist , fara nici o declaratie neechivoca a noii puteri
privind detinerea undeva a sotilor Ceau§escu - ceea ce pateaza cu mult sange
nevinovat intregul nucleu de nomenclature fesenista al momentului, dar §i Autoelita
care a abandonat batalia pentru elucidarea acestui Mister, mai important decat
eforturile cotidiene ale filozofilor Kant, Hegel §i Heidegger de a combate personal
mitocania stradala, mai ales pe vreme de ploaie rece, care adance§te bestialitatea din
trasaturile homosapului.

Intre timp, fanaticilor, orfanilor sau disperatilor fostei puteri (neinvestigandu-se
niciodata serios cate arme au primit totu§i activi§tii, sau dubioasele Garzi Patriotice,
nici daca le mai au!) li s-au alaturat numero§i terori§ti de tip nou, care trag din toate
pozitiile, in fond terori§ti virtuali foarte sangero§i in spatiul confuziilor aranjate ca-n
Drumul Taberei §i la Otopeni, terori§ti inventati in legatura cu fenomenele New Age
sapientiale ca tocmai generalii pe care oricine i-ar fi suspectat de implicarea in
represiune la Timi§oara au ajuns partea cea mai fidela a puterii critptocomuniste
feseniste, dl Ion Iliescu devenind totodata primul politician roman postmodern , cu
orientare profunda spre chiar anii '60, de inflorire americana atomica a acestei mode
literare, luminand reiterat Gloata cu realismul magic ca enigma terorista ar fi tot
atat de bine brodata ca §i asasinarea pre§edintelui american Kennedy!

A rezultat astfel un terorism poematic, fabulos, textualist chiar, oricum
postmodern. §i, firesc, intr-un stil apetisant culinar cu gust de sangerete, eel mai bine
a fost descris ca pentru femei de casa, care tricotau rezemate de taburi, tocmai intr-
unul din primele numere libere ale Romdniei literare, publicatia de culoare magenta
care 1-a lansat candva §i pe inginerul de ape ciclamen ca posibil succesor al
Carmaciului invinetit cu dreptate, pentru celebra magnolie de pe Uranus.

* Investitii in regiunea din chiar bdtaia tunurilor Armatei Ro§ii. §tiutorii care
proiecteaza sa-1 propulseze pe Autor spre innobelare este de dorit sa aloce macar o
duio§ie cat pentru un copil handicapat §i Neamului Romanesc, nu sa-1 dispretuiasca.

461

lata de ce Fluturele Curcubeu al RO-postmodernismului, insu§i Ultimul Mare
Prozator Postmodern euroatlantic, gregegte descriind congresul statuilor din 03 §i
mi§carile lui Lenin fara mentiunea pentru cumparatorul de carte occidental, pentru
nevinovatul lector Charlie Klosowsky Jr, ca monumentul acestui megacriminal de
Volodea Ulianov Lenin a mierlit-o la bucuregteni mult mai devreme decat la altii ,
prefatand cumva protocronist descompunerea Imperiului Sovietic, fiind scos din soclu
in primele zile ale lui martie 1990, un preot anticipand cu agheazma atat inaltarea lui
Soljenitin in fata Casei Scanteii pe acela§i soclu, cat §i iminenta formulare a
Proclamatiei de la Timi§oara, care a fost documentul eel mai semnificativ al
Revolutiei Impu§cate la Bucure§ti.

Dar poate ca abtinerea de la a condamna explicit bol§evismul este o protectie
psihica pentru enorma piata de carte din Est, epitomizata de junele filolog obiectiv
Kotofei Ivanovici, finantator potential al alegatiilor unor nechezoli de speta a H-a,
culti dar rai Romani, despre inventatul dispret RO fata de Basarabia, manifestat
chipurile inca de pe vremea Romanilor Regali, prin lipsa de investitii in regiunea din
chiar bataia tunurilor Armatei Rogii ! ! !

§i nu numai Lenin a fost demolat spre marele necaz al unor istorici nechezoli
ajun§i avocati ai ocupantului sovietic, ci §i doctoral Petra Groza al Sovromurilor
Epocii Dej, ca simbol al colaborationismului Intelectual.

Ramanand a ne lamuri doamna profesoara Coca Dospinoiu la ce data a fost dat
jos de pe inaltul soclu, sa-§i spele obielele, §i Osta§ul Sovietic aducator al
totalitarismului marxist, oare nu cumva tot in martie 1990 , doar ca Matrio§ka va fi
impus TVRL sa nu mediatizeze o actiune de natura a incorda relatiile cu structurile de
la Moscova, care inca mai puteau asigura circarilor bucure§teni puterea pe viata.

* Mortii. Doi dintre generalii de la Timi§oara au fost cooptati chiar in CFSN-ul
originar, Stanculescu fiind pus in guvernul Petre Roman ministru al economiei de
piata §i ulterior al armatei, acumuland patra stele pana la trecerea in rezerva.
Generalul Chitac, de la Catedrala, va fi recuperat in 28 decembrie 1989, inaintat la
gradul de general-colonel (cu 3 stele), §i instalat pana la Mineriada in suprema functie
de ministru de interne.

Cu faima rea, daca a tras Armata, ace§ti generali nu puteau fi refolositi, dar a te
bate cu terorismul readucea Armatei stima initiala, mai ales ca noua presa libera ar fi
putut sustine la ordin ca au tras la Timi§oara, la Inter, la Sibiu, la Cluj, la Targu Mure§
§i pe unde au mai fost morti de-ai lui Ceau§escu, „agenturili".

Dintre fenomenele paranormale in acest sens, mai retinem, pe langa toate
formele de obstructionare a justitiei, de blocare a arhivelor §i de batjocorire a
revolutionarilor, cu deosebire a timi§orenilor, Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990,
care i-a amnistiat instantaneu pe toti tortionarii care au batut salbatic cetatenii romani
arestati ca revolutionari, crima care prefateaza gratierea, cand Revolutia a ie§it din
memorie, a tot ce s-a putut dintre cadrele de partid sau represiune, adica membri
C.P.Ex. al C.C. al P.C.R, generali sau ofiteri.

De aceea, istoria deosebe§te mortii lui Ceau§escu (162) de mortii lui Iliescu
(942), dupa cifrele din 11 decembrie 1999, cand UE §i-a exprimat la Helsinki intentia
de a se extinde pana-n Prut, nu §i pana-n Nistru, urmand ca Unirea sa se faca in
momentul in care se va orienta pragmatic spre UE tineretul ras idealist al Republicii
Moldova , care ar trebui sa fie principalul nostra interlocutor, mai ales eel cu vocatie
politicianista, care nu vedem de ce-ar dispretui ni§te privilegii precum ale UDMR-
ului.

462

lar literatura trebuie sa faca la fel §i, oricat de contaminat de postromanism s-ar
simti autorul, sa nu pufneasca cititorul in ras ca de-o futelnita la momiintele albe cu
tricolor diagonal.

* Ceea ce frapeaza-n 03 pe orice Roman este, cum ne-am mai mirat,
metamorfoza mamei textuale a autorului, fluturita, care oricum era, inca de la scena
gretoasa a protezei §i a petei de lupus eritematos, o mama neEminesciana, de care sa
nu-ti aminte§ti in nici o circumstanta elegiac. Ea devine acum, regresand istoric, o
inconcevabila mama antibolintineana, care i§i indeamna fesenist §i pervaziv copilul sd
nu meargd la Revolutie, fiind mai gmechera decat mamele Eroilor no§tri, la
mormintele identice ale carora due pre§edintii coroane de protocol, trecand insa in cea
mai mare viteza, du§i de nasuc de fo§tii militieni, fara a se opri §i reculege la
Crematoriul unde au fost ar§i cei mai revolutionari dintre revolutionari, timi§orenii:

„Vino, mama, sa vezi, e revolutie la televizor! (...) §i-acum e miting mare in
Plata Palatului, credeam ca e§ti §i tu acolo. Mama, sa nu te bagi, ca nu §tii ce se-alege
din asta. Mai bine stai tu in casa, ca se vede foarte bine §i de la televizor".

lata de ce tineretul idealist, a carui venire se apropie vertiginos §i implacabil ca
Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic, il va prefera pe Bolintineanu in naiva
sa autenticitate, intregului postmodernism romanesc §i a§a prea LATIT sa mai luam in
serios criteriul estetic.

Acesta este §i raspunsul corect Romane§te la problema pusa de Eminescu in
Epigonii, daca mai suntem naivi au ba, daca mai credem in poezia naiva §i
sentimentala, singura posibila teoretic la homosapul inca amator de canibalism: ar
servi oricand carne vegetala de om cu arome identice cu cele naturale.

Nu trebuie permis nimanui sa ne trimita pe Muma lui §tefan eel Mare in
Siberiile fara de sfar§it ale unei ba§calii pe care in Era Banuielii nu o putem concepe
ca gratuita, ci chiar vedem §i argintii in somnul paradoxal, care sa compenseze
excentricului Chir Autore ura statornica pe care o pot genera astfel de provocari.

* Tineretul idealist vine! Faceti-va ca munciti! Fie §i pentru Stapani cleptocrati
ale§i dintre Topsuti§ti... Sau ca va marturisiti pacatele! Maran atha! Sau cum scrie pe
zidul Universitatii, lisus vinel - mottoul corect pentru un filolog bucure§tean!

S-a spus despre Mineriada ca nici o specie nu-§i reprima tineretul, dar la noi,
clasa politica §i intelectuala au fost solidare in a-1 tine, departe de cultura, la periferia
istoriei, pana-n ziulica de azi. Paradoxal, ultima exprimare serioasa, nemanipulata,
libera, a tineretului, dateaza de cand cu emisiunea Gaudeamus a lui Pink Floyd, din
primavara lui 1990, nepusa la zid pana la Mineriada, de iliescianul director TVR
Razvan Theodorescu. Cine spera insa ca nu va veni din DRO in RO niciodata tineretul
idealist, eel fara de Stapani, gata sa judece incoruptibil toate cele, se in§ala amarnic in
dosul perdelei de fum a cascadoriilor mereu repetatului tsunami publicitar ca sunt
etern premiabile cartile lui, printr-o planificata rotatie a evenimentelor editoriale.

Pe de o parte, acest tineret idealist ca pa§opti§tii se va forma in DRO,
exploatand la greu Infrastructura Intelectuala a altora.

Pe de alta parte, chiar in RO, burghezia de merit, mai putin legata de comenzile
statului decat cleptocratia de care s-a desprins cu placenta cu tot, va intelege §i chiar a
inceput sa inteleaga prin Filantropul Mizericordios legitatea marxista ca daca nu-i sugi
dispretuitului norod pibul, atunci banul nu iese decat din exploatarea omului de catre
om.

Or, ce plusvaloare poate crea capitalul tau storcand vlaga unor cap§unari
necalificati?

463

Mai devreme sau mai tarziu, din necesitatea de a avea resurse umane pentru
care se asigura §i se evalueaza o calitate a educatiei §i a formarii la standarde
europene, Emanciparea Cadrelor Didactice va deveni inevitabila, pentru ca acesta este
sensul istoriei . §i de indata ce salariul va deveni satisfacator cat sa poti filozofa,
circumscriind Capitala pe Centura, reaparitia in Arhipelagul §colar a unor
personalitati Regale cum erau Lovinescu la Liceul Matei Basarab sau Calinescu la
Liceul Dimitrie Cantemir sau macar ca pleiada de §tiutori §i Cititori care a uneltit
Schimbarea in conurbatia Colentina-Voluntari, la §coalele gemene 41 §i 42, este un
eveniment care se va produce cu necesitate de vidia in viitorul eel mai apropiat.

* Necesitatea heteronimelor Fluturelui postmodernismului. Este ca o tranzitie
de la canonul calinescian al literaturii eroice de la 1941 la canonul manolescian al
dezinteresului nostra pentra Basarabia §i implicit Bucovina, din motive estetice, iar
daca Mirci§or se baga, nu atat cu Golanii cat ai lui Dan losif, era ca §i cum s-ar fi
implicat insu§i Tanaral Scriitor roman, totul devenea o chestiune de onoare, imagine
§i consens, va sa zica il coopta omul-cu-doua-mame in primul CFSN, aplaudandu-1 cu
un zambet de 22 cm.

Ceea ce inseamna ca Mircea insu§i, nesatisfacut de agenta Irina, de§i filoloaga
ca el, a pierdut o virtuala autopsie de erou, un mare praznic cu portocale §i - ratarea
vietii sale - sa-i urmeze lui Lupoi, dupa ce i-a tinut putin kala§nikovul, la gratiile
Revolutiei lui Rosenthal, facuta po§ta-n ceceu, nefiind limpede nici azi cine a
comercializat ulterior celulele stem de valoare evident inestimabila, prodigioasa, ale
postmodernului embrion ramas in girafa inflacarata de pe Aleea Circului.

Ci multa vreme in anii '90 Cel mai bine vandut scriitor roman nu s-a mai bagat
cu atitudinarii bataliei canonice pentra Dreptate §i Adevar Azi, vazandu-§i de
managementul carierei, ceea ce a permis Baronilor §i §efilor de Promotie sa-mpinga
tara spre Imposibila Lustratie §i orizontul de a§teptare spre ceva foarte sexy, largindu-
se publicul cultivat cu eel fesenist, ba chiar manelar, care insa est-etica Epocii Mooye
cere ca sa se avertizeze de travestire consumatorul semnand, dupa caz operele, cand
Lulu Caldarescu, cand Mircea Cartarescu.

* Prin ochii Gloatei. O stratagema de o mare astutie vezi in modul cum a
rezolvat Fluturele amiral al postromanismului chestiunea migaloasa a documentarii
privind Revolutia din Decembrie ca revolutie postmoderna, in sensul de a o re-
construi nu de a o reconstitui, care e treaba scenari§tilor ca Razvan Radulescu
(urmand la zid Me§terul Manole guralivei Miorite, futute spiritual in Moartea cea fara
de crace nici resemnare a domnului Lazarescu) sau a istoricilor implicati.

Cel mai bine vandut autor roman se cam afla cu 03 §i cu familia in mare criza
de timp la Castel in strainatate §i e de crezut ca va fi a incercat pe web sa mai afle cate
ceva despre ultimele dezvaluiri §i interpretari ale acelei minuni dumnezeie§ti de
organizare, care a fost Lovitura de Stat impotriva Puterii Poporului din ceceu, chiar de
pe site-ul Jurnalului National, unde §i stocase in arhiva materiale foarte citite candva,
cum ar fi celebrele pamflete Baroane! §i A pus de mamaliga, unul anticipand caderea
politica a colectionaralui de arta Adrian Nastase, celalalt acuzandu-1 pe §tefan cel
Mare de hartuire sexuala fara prezervativ, oarecum cu aceea§i invidie incon§tienta
abia voalata pentra puterea despotului total care transpare §i din proiectul arhitectural
textual hiperceau§ist Orbitor, - totul profitand din plin de incapacitatea de reactie a
cercurilor nationaliste, scoase pe vecie in afara legii, dar cu iluzia gre§ita ca Partidul
Cadrelor Didactice nu va lua atitudine macar prin cate un reprezentant autoales.

464

Acum, tanara critica idealista considera ca ar merita sa-§i piarda un specialist
timpul cu un studiu comparativ privind ideile foarte mediatizatului istoric al
loviturilor noastre de stat, Alex. Mihai Stoenescu, poate §i consilier la vreun partid
intra aceasta, daca 1-au influentat ele pe ATOT-§TIUTORUL §tiutorilor Mircea
Cartarescu, atat cele publicate in acela§i cotidian de Marius Tuca, cat §i cele din
diferite carti, inclusiv metaromanul Patimile sfdntului Tomaso D' Aquino, de acela§i
Alex Mihai Stoenescu incadrat in Postmodernismul romdnesc la textele pentra care
continutul istoric e indiferent, valoarea estetica inmugurind din reciclarea formelor
narative fosilizate , folosite candva de marii mae§tri ai romanului nostru istoric
popular, inspirat de epopeea Neamului Romanesc.

In aceste conditii, de penurie de documentare la Castel, din vina lu' tata lu'
Schiller, cand in RO s-ar fi ivit de fapt probleme cu supradocumentarea pentru fraieri,
acumularea de materiale neputand fi parcursa de o singura persoana nici in 1 8 ani, cat
au trecut de la evenimente sau aproape cat a durat Romania Regala interbelica, este
extrem de instractiv de subliniat la ce strategic narativa a recurs Mircea: a ales ca
voce Gloata!

Or, Gloata §tim azi ca degeaba o sondam, pentru ca nu gasim decat ce-au bagat
tembeliziunile in creiera§ii ei! lar ieri, ce bagau lamuritorii, influentand-o de la om la
om §i de la organizatie la adunatura.

Vedem atunci in 03 succesiv coacerea buboiului §i explozia de puroi prin ochii
caprai ai acestei dihanii colective, care nu gandea ci transmitea mai departe, suntem
orbiti de aberatiile zvonistice, pe care scriitura Cartarescului le face la sigur zone
erogene ale textului, §i ajungi de nici nu te mai intrebi cum a fost, sau n-a fost, de§i ce
este ti se pare ca nu este, pana totul se transforma intr-o balta de sange!

* Generatia Pupici. S-a nascut nu mai tarziu, odata cu tarabele de zgonhen §i
outlet, sau cand a devenit eveniment de §tiri spargatoare de emisiuni bizareria ca intr-
un liceu un elev sau chiar o eleva a citit Baltagul, ci chiar la Revolutia Fututa, exact in
clipa cand mamo§ul Tica Brate§ tinea lumanarea §i comenta, §i o venit un pupici §i 1-a
pupat evanghelic in direct pe obrazul gros pe Omul-cu-doua-mame, ca ecce-va omul,
oameni buni! Pregatiti-va sa vi se autopsieze copiii!

* Ce §ansa mare s-a ratat. Scrisa la Castel, aceasta carte eveniment editorial 03
e numai o inaugurare, ca romanul Manoil §i Elena, pe care-1 citea arpentorul, este un
mod scandalos de a incepe evocarea literara a Revolutiei Romane.

Principalul ei viciu sta in lenea performanta ca pentra a o incropi nu a necesitat
mai deloc documentare, ci numai scotocitul in memorie. Putea fi scrisa §i pe treptele
de la Biserica Kretzulescu, §i pe stabilopozii de la Vama Veche §i intr-un acvariu de la
Amsterdam §i-n leganarea unui vapor cu zbaturi pe Mississippi, la New Orleans.

Arta de a visa a dlui Cartarescu este tipica antemergatorilor. Este un spargator
de gheata eliberator de fluturi.

§i nu poti decat sa oftezi visator §i tu la ce §ansa mare s-a ratat, cand
universitaral care a evadat din Arhipelagul §colar, abandonand §coala 41, de fapt
sistemul stea dubla cu §coala 42, se arata recent capabil in cateva zile, daca nu in
cateva ore chiar, de acea documentare amanuntita care iti ia piuitul prin noutatile
strivitoare pe care le afli, pe baza careia s-a scris poate eel mai mediatizat editorial
cartarescian dupa eel cu Vina istorica, de curand celebral Tiganii, o problema
romdneasca, Evenimentul zilei , 9 noiembrie 2007.

465

* Tema. Sa se suprainterpreteze intr-un eseu indragostit scena inubliabila-n care
grupul de profitori ai Revolutiei care profita de ea in sensul postmodern, adica obscen,
al cuvantului, putand trece toti prin Sublima Poarta, bagandu-§i picioarele §i obielele
aproape neobservand pragul, daca este sau nu este §i o trimitere la origine a intregului
demers de innoire spirituala din care s-ar fi putut na§te Luminarea Poporului, §i uite
ce-a ie§it!

* Este o ru§ine pentru Autoelita ca dupa lectura cu creionul in mana a TO,
pre§edintele de la Cotroceni nu i§i poate face o idee completa despre cum a fost la
Timi§oara, dupa cum nici Suelina, nici taticul ei, pilotul pensionar american propus
pentru clonare Charlie Klosowsky, deoarece a respectat decalogul deontologic
polonez al cinefililor, dar nici basarabeanul spion al lui Soljenitin §i prieten Cocai,
Kotofei Ivanovici.

Este inadmisibil ca Autoelita sa ofere la popor o asemenea mostra de
nedocumentare pentru un text literar, de sa nu fie subliniate in ba§calia a§a-teoretizat
postmoderna:

- nici adevarul suprem de imagine ca la Timi^joara romanii au dezlantuit
Revolutia ca sa apere de justitia punitiva un disident maghiar !

- nici arderea martirilor de la Timi§oara in Crematoriul bucure§tean de langa
Polivalenta Nadiei, ceea ce impune depunerea de coroane de catre toate convoaiele ce
merg cu multa presa la Bellu Tanar, mai ales ca se evidentiaza orbitor aici inrudirea
bol§evismului cu nazismul.

* Bucure§tiul pldnge Timi§oara-n sdnge! §i e ciudat cat de putin poet a mai
ramas Mircea, a carui poezie era oricum scoasa din capul de savant, de filolog, nu din
simtire lirica, din moment ce nu simte cu supersimturile adevarata cauza a stricarii de
catre Clasa Muncitoare din Bucure§ti a mitingului Intelectualilor Nicolae §i Elena
Ceau§escu: o cauza cumva feromonala.

Arzandu-se aproape ca de catre celalalt totalitarism muncitoresc , nazist, oameni
nevinovati langa Sala Polivalenta §i Palatul Copiilor Pionieri sau §oimi ai Patriei,
aerul a fost infestat pana la mari altitudini cu particule ca de moa§te de sfant,
producandu-se astfel un fel de imparta^ire a milioane de cetateni cu esenta simbolica
a Eroismului.

Nimanui nu i-a mai pasat de viata lui: Vom muri §i vomfi liberi!

* Spiritualitatea de Ple§coi. Are haz bizareria ca Autoelita, care se exprima pe
sine prin 03, ce-are ea in cap, care este conceptia ei, vede in elicopterizarea
Ceau§e§tilor o lovitura de stat, pe cand cei carora li se atribuie aceasta merituoasa
catapultare - Iliescu §i generalul Stanculescu - a regimului marxist, vad Revolutie §i
au dreptate !

Din nefericire, ceea ce i se atribuie fictional Omului-cu-doua-mame este o
simp la variatiune pe tema cu care Mircea a improvizat in strainatate 03, tema cozUor,
a cautarilor culinare pentru aprovizionari care inca din primele pagini o due la
exasperare pe mama fictionala a autorului, in loc sa fi cumparat carti sau discuri:

- Credeti c-au facut ei ditamai revolutia pentru ca nu le placea politica
Partidului? Sa va spune eu de ce s-au deranjat: pentru telemea, tovara§i. Intre noi ne
putem permite sa spunem §i adevaruri dureroase. Daca odiosul le dadea papica, nu
cadea-n veci de veci. (03, 434)

466

* Daca odiosul le dadea pdpicd, nu cadea-n veci de veci. lata aici intreaga
filozofie a Autoelitei aeriene, desprinse de popor ca Antheu de meleag. Este o pozitie
ideologica profund incorecta Romane§te. Nu criza alimentara a scos in strada Poporul
Roman, ci decalajul de perestroika fata de restul Galitiei Mari, in care noi aveam o
Misie Culturala comparabila cu a Galiei pariziene, iar regimurile comuniste cazusera
peste tot, pe principiul Ronald Reagan al dominoului gorbaciovist.

E eel mai u§or pentru un Intelectual sa-§i dispretuiasca natiunea. §i nu-1 opre§te
nimeni s-o faca. Ba chiar se vand totdeauna cartile denigratoare.

Est-etica §i rigorismul kantian antimasturbant pretind insa a se incepe Noua
Directie Noua cu o critica nemeritata, de intransigents Goma, chiar a Autoelitei.

Caci scheletul macabru al doctrinei revolutiei pentru telemea pica de la primele
incercari de a privi dincolo de ba§calia caragialesca, intotdeauna reductionists. In
toamna lui 1989 Ceau§escu avea datoria externa achitata §i incepuse sa mai bage cate
un pic de mancare, eel putin de Congresul XIV. Timi§oara Comtimului furnizor de
carnita, Sibiul Printi§orului, Capitala Academiei Jdanov-Gheorghiu §i celelalte ora§e
explozive erau mai toate cu o aprovizionare pe buletin relativ invidiata. In fine, dupa
Revolutie, mai ales in anii antiEminescieni cat guvernarea Intelectual-civica a achitat
sarguincios datoriile baronilor cleptocratiei, care trecusera dement de mult dincolo de
epuizarea rezervelor ceau§iste, s-a indurat de catre unele categorii sociale
defavorizate, inclusiv personalul didactic eel mereu umilit, aproape ca mai multa
foame, mizerie gi umilinta decat sub Ceaugescu §i s-a §i sucombat din lipsa de
medicamente, fara a fi pus in practica sloganul Incd o Revolutie! decat de Miron
Cosma, care in acest sens avea totu§i pe ce nedreptati a se baza.

A§a ca atunci cand tineretul idealist va scrie istoria Epocii Mooye, va fi surprins
de un fel de lege de conservare a abjectiei intelectuale, in sensul ca luand ca
masurariu pupincurirea lui Ceau§escu va descoperi ca Antolo^ia Postromdnismului e
mult mai grea in pacate decat celebrul Omagiu , atacurile la Eminescu, Voievozi,
Miorita, Revolutia Impu§cata, Eroul Necunoscut, Romania Regala, Exil, Sfanta
Biserica §i orice valori romane§ti, de la limba la peisaj, producandu-se in deplina
Libertate, §i venind nu de la Strain, ci de la ni§te genii inaripate care se comporta ca
narodul cela ce vazand-o pe Claudia Shiffer promovand cosmetice, prinde obicei a-§i
dispretui muierea ca n-are la fel, uitand de datoria lui sa-i dea.

* Intdia privatizare. Acel Revelion sub camuflaj. Cei §apte magnifici, fiecare
cu subiectivitatea sa. Cum a fost, cum va fi. Hartia violet de imbracat manuale §colare
acoperind geam cu geam, sa nu vada eventualii terori§ti mi§care. §i momentul farsei:
intr-un fuior de populisme, contrar spiritului public - anuntul liderilor feseni§ti cu
desfiintarea pedepsei cu moartea, ticaloasa autoprotectie atribuita-n deriziune unei
initiative a studentilor, doritori cica ca Odiosul §i Sinistra sa fie ultimii politicieni
romani judecati formal §i impu§cati!

Istoria viitoare nu mai putea fi ascunsa sub hartia violet, in lumina mov,
culoarea de doliu a Reginei Maria. Ca Cititor, ca viitor Cititor Unic in Romania,
intelegeam ca nu vor exista terori^ti, ca ni se va impune doctrina denigratoare Noi am
tras in noi! Era deja limpede ca Intelectualii no§tri nu vor reu§i sa a§eze Revolutia din
Decembrie 1989 - in care bolgevicii romani n-au contat, Clasa Muncitoare
descurcandu-se aproape de capul ei - langa evenimentele din 1956, 1968 §i 1980,
imposibile fara jocul reformist de sus in jos al comuni^tilor unguri, cehoslovaci §1
polonezi.

Se demasca §i perfecta cunoa§tere psihologica, tipica §efilor de promotie,
asupra modului cum trebuie sa-ti prezinti Occidentului, in ce ambalaj umanitar.

467

crimele feseniste. De asemenea, noi cei §apte magnifici inca pe pamant, intrevedeam
ca Literatura va achieza, i§i §i dadea chilotii jos in acel ianuarie inca insangerat,
reinregimentandu-se, inventand culinar terorismul realist magic in chiar Romania
literara, apoi un deja mirosind a mort, umoristul Baie§u, plasandu-1 in Scdnteia pe
Corneliu Coposu chefuind la Paris §i pandind sa incepem sa ne vindem tara! Era clar:
scriitorul se va privatiza in mica Industrie de succes ca singurul „eroism" e sa-ti scrii
Manuscrisul, in care - paradoxal §i lucrativ - nu e vorba de eroism, de partea de
fluture a Metamorfozei, ci de secventa cu larve baloase, eventual necrofore, bazate pe
denigrari.

Dar asta ne arata doar ca Revolutia noastra fusese impu^cata.

Nu ca n-a fost!

* Ramane carturarilor tineri din Diaspora sfanta datorie sa dovedeasca Tarii,
viitorimii §i lumii acest aspect tragic, cu lovitura de stat nu impotriva lui Ceau§escu, ci
impotriva noii puteri revolutionare de cateva ore - ma tot agasa, abia revenit din
partile moldovene, loan Slavici - pitic, peltic §i degraba varsator de sange nevinovat -
cam ursuz negasind la Magurele bust decat pentru musafirul Eminescu, dar optimist in
ce-i prive§te pe Romani, in sensul ca se va reitera efervescenta culturala a Epocii
Regina Maria, cu ingrozitor de multe personalitati in fiecare judet, de la Nistru pan' la
Tisa.

Numai ca astfel de naive profetii nu s-au confirmat. De vreun 15, ianuarie sau
iunie, poate in chiar coltul de cotitura de la 1997, rasul buldozerelor de la Cenaclul
Litere a demolat, a ras tot ce se infiripa clasic, fundand in schimb adevarata cultura
postmoderna pe sol tiramisu, pe un antiEminescian catren care este §i actul de
conceptie al Epocii Mooye: „Seara pe vale / buciumul suna normal / dar pus intre
buzele tale / el suna special".

* 03 pica pe un vid de memorie. Este greu de crezut ca Suelin sau Kotofei
Ivanovici mai au videocaseta din 22-23 decembrie 1989, cu Revolutia Romana in
direct cand se tragea in Plata Palatului cu rapaituri infernale, iar acel tineret Roman de
premiul Nobel pentru pace, care nu se mai confruntase cu deschiderea focului in
strada, cu o nepasare de moarte amintind de stramo§ii tot tineri (!) de la Calugareni,
Podul Inalt, Mara§e§ti, Sevastopol §i Cotul Donului, strigau „Nu plecam acasa, mortii
nu ne lasa!" ori se imbatau cu emotii, pur §i simplu repetand euforic la nesfar§it
„Libertate-Libertate-Libertate!", fara a ceda strada, de teama sa nu li se ciunteasca
drepturile abia castigate.

Neuitate §i inaltatoare momente de Istorie Romaneasca majora, pentru cine le-a
trait langa popor, cand Dumnezeu §i-a in tors fata spre Romani!

Totu§i, raspunzand exigentei agentilor literari, Stapanului celui Nou, sau
calculand el insu§i ca nu trebuie contrariata prejudecata criptorasista a occidentalilor
despre prostia $i lagitatea romaneasca , Fluturele amiral al postromanismului comite o
dezinformare de care Autoelita expirata sau in curs de lichidare de stoc ar trebui sa se
disocieze, anume ca s-ar fi plecat de la ceceu fugind muncitorii ca potarnichile, la
prima amenintare cu tancuri emisa de un gef de promotie :

„«Vino, mama, sa vezi, e revolutie la televizor!», imi spune mama de cum am
intrat pe u§a, seara tarziu, dupa ce, plecand de la miting («oameni buni, vine spre noi
o coloana de tancuri dinspre Ploie§ti!», strigase cineva de pe balcon in portavoce, ^i
lumea se-mpra§tiase, ca altadata dupa ce afla ca nu mai e paine la centru), am

umblatde colo-colo(...)". (03, 252)

468

Astfel de minciuni gogonate despre cum a fost §i cum s-a murit in Decembrie,
blasfemia in fal§ ca tineretul idealist s-a carat la teveu de cum a auzit ca vin tancurile,
scoasa din propria minte cartaresciana subiectiv lucrativa sau rau sfatuit, de o leninista
neru§inare §i readucand intelectualii in Pactul cu Minciuna , au poate sens intr-o
strategic de aducere cu orice pret a Premiului Nobel la Literatura Romana, care il
merita cu prisosinta prin atatia superscriitori ce are, de la Eminescu la Mircea Eliade,
dar in caz ca totu§i nu i se da lui Mircea insu§i inalta distinctie, atunci toata stratagema
va ramane pe vecie inscrisa in Akasia ca o pata de dezonoare pe obrazul ras sau neras
al Autoelitei Epocii Mooye, care neputand recupera Basarabia, nici valorifica
cuceririle revolutionare intru Luminarea Poporului, i§i permite nepedepsita a se
autofecaliza in eroismul tineretului idealist, risipit ulterior in lume.

* Era cat pe ce sa imi incep prezenta carte de oftalmologie literara, de critica a
privirii, cu aceasta dedicatie:

In memoriam Dan losif, inchipuindu-mi ca nu ca infiltrat au condus Baricada
§i ca, intr-adevar, la declan§area Masacrului de la Inter, a conturat pe asfalt, cu
sdnge de Romdni impu§cati, conturul Romdn iei Regale Mart dzicdndu: A§A SA FIE!!!

Drept pentru care eu §tiu, cred §i marturisesc ca de Sus de tot i s-au iertat
eroului Dan losif toate cele pacate, izbavire ce se §i intrevede din suferinta
purificatoare a sfdr^itului aid §i din simbolismul ca i s-au daruit o demna moarte
Romdneasca, aceea in Siberii fara de sfdr§it.

Dar nimerind dosarul cuvantand despre participarea, in folos propriu §i intru
configurarea Mooye Age, a Celui mai bine vandut scriitor roman, la asasinarea
Mitului Eminescian, care ne-a luat amorul, dadui peste noi atitudini ale
coordonatorului trecut prin Cenaclul Litere Cezar Paul-Badescu, care in Dilema din
15 decembrie 2007, meditand Despre morti..., in loc sa se preocupe ca Soljenitin sau
Goma, de investigarea filologica, document cu document §i voce cu voce a fluxului
mediatic care a scos tineretul idealist in strada numai $i numai pentru a fi impugcat ,
uite ca ne ru§ineaza de acea Revolutie mareata prin care Neamul Romanesc, doborand
cu mare jertfa de sange nevinovat un totalitarism, nu un gorbaciovism de catifea, a
recuperat decalajul ce ne despartea de fratii no§tri de lagar, unguri, cehoslovaci §i
polonezi:

Simbolul Revolutiei Romdne chiar ca a fost, dar asta, in realitate, nu e o vorba
de lauda. Dincolo de faptul ca a schimbat un regim care a facut mult rdu tarii,
Revolutia in sine nu e ceva cu care sa ne mdndrim. Cinism, manipulare, haos dirijat
din umbra, confruntare a structurilor de addncime care-^i disputau Puterea cu
sacrificarea oamenilor nevinovati - ce poate fi nobil aid? Apoi, sunt oare exemplare
actiunile unui pion al unei astfel de ma^inarii? Ofifost Dan losif portavocea care i-a
tinutpe oameni la baricada de la Inter, dar el actiona de capul lui?

* Este o mdr^avie, vorba Omului-cu-doua-mame intervievat de Vladimir
Tismaneanu, sa te iei foiletonistic de taticul paternalist de la Cotroceni, ca §i de
baronul sau Adrian Nastase, abia dupa ce, prin rezerva ta Intelectuala nouazecista, cat
ai aplicat politica Eminescu First, i-ai impins din culpa la incurie §i la dezmat, ca tot
tu sa dai pe urma in dan§ii cu pixelii oranj basescieni!

469

Este o mar§avie, pentru ca atata cinism, manipulare, haos dirijat n-ar fi fost cu
putinta in patria noastra daca Intelectualitatea s-ar fi preocupat de Luminarea
Poporului. Inainte sau macar dupa.

Este o mar§avie pentru ca ea nu s-a preocupat deloc nici dupa ce prin atata jertfa
s-a dobandit libertatea cu L mare, strategia Autoelitei de inghetare a Infrastructure
Intelectuale neavand alta explicatie logica decat frica de aparitia concurentei
tineretului idealist, care ar mai citi daca ar avea ce sau macar liste de carti bune sa le
pirateze pe internet.

Este o mar§avie care n-are nimic de a face cu est-etica §i iata de ce doamna
inspectoare de Romana Coca Dospinoiu, cand i-a lecturat Kotofei Ivanovici file
randomizate din TO, la Nisipurile de Aur de la Yalta, n-a fost surprinsa, prin
extrapolare, §i nici n-a ro§it de cate excremente, pule, pizde, coaie, cururi §i lindic
pitoresc Italian de Bellagio au fost deversate intra maculare tocmai in insangeratul
volum 03 al Eroilor Marii Revolutii Anticomuniste din Decembrie, nu in 01, adica in
volumul care se preta perfect, al impreunarii orgiastice a miticilor Badislavi, drogati
cu samanta tiganului.

Totul, dar absolut totul fiind impardonabil la batranii mae§tri, cand §i-au atins
competenta maxima §i stapanesc mai toate nivelele de semnificatie ale prozei lor.

* Un caracter care bate Ruletistul cartarescian. Las la o parte intrebarea
fireasca: dar Autoelita unde era? De ce a trebuit sa piece tocmai Io§ca §i tocmai din
zona Maha Domne§ti-Chiajna? Capitala nu avea Centra? Nu avea Intelectuali? Nu
avea disidenti? Se vede insa istoria ca ori n-au ie§it, ori i-a capturat tovara§ul militian
Garcea pe toti, ca pe ni§te gugu§tiuci, inainte de a se injgheba celebra Baricada. §i pe
urma, dupa elicopterizarea totalitarismului, de ce s-a dat breasla breslelor singura la
fund, unde miroase atat de urat §i dezonorant a stracturi de adancime, pentru
deconspirarea carora, precum la BOR, n-a manifestat interes, ori s-a laudat
manipulant ca n-o intereseaza propriile dosare de urmarire? De ce n-au intrat toti
nechezolii in PNT-ul lui Coposu, imbunatatindu-i compozitia Intelectuala §i creandu-i
chiar un serviciu de contrainformatii, antisecurist, ci dimpotriva au facut dialog social
cu stalinistul Brucan §i cu puii de nomenclaturi§ti §i cu atatia turnatori? §i in genere
cu descendentii e§aloanelor 2 §i 3 ale nomenclature, viciu de care nu scapa nici
Comisia Tismaneanu, nu vreun supravietuitor delabrat al Romlagului condamnand
solemn bol§evismul, ci, chiar daca mai competent decat ai no§tri, un uzufractuar!

Norocul meu este ca am amintiri dostoievskiene din armata. Un an §i cinci luni
la munci, rob refuzand a fi kapo , de la un tarnacop la altul eliberandu-ma cu mu§chi
de otel, imunitate alcoolica, cinism viril §i grad de soldat, de unde §i recunoa§terea
meritului, fiind tolerat ca al lui, de§i citeam sau ascultam muzica simfonica, de acel
underground segment de popor in procesul tatonant al comunicarii, optzeci la suta din
camarazi fiind pu§caria§i, multi dintre ei frontieri§ti sau mineri violenti §i inca §i mai
multi, barbugii, jucatori .

O fi fost Dan losif portavocea care i-a tinut pe oameni la baricada de la Inter,
dar el actiona de capul lui? - i§i baga §oparla-n dilema intelectualul antiEminescian.

Ei bine, din cunoa§terea vietii pot spune ca un om de §coala vietii ca Io§ca n-ar
fi acceptat nici in raptul capului sa fie tras pe sfoara de caralii §i securi§ti in asemenea
hal: sa stea la Baricada cu portavocea impotriva Carmaciului adorat de
Intelectualitate, sa acumuleze pe langa el, in jural conturului Romaniei Mari Regale,
tinerii ideali§ti ca sa fie arestati mai u§or sau macar filmati §i apoi sa se trezeasca el
insu§i ca fraierul pus la zid sau lichidat pe tacute, ca liderii Revoltei Muncitore§ti de la
Bra§ov!

470

Mai mult inca: maistru militar fiind, nici n-ar fi indraznit sa stea la baricada,
tocmai cunoscand mai bine decat Mircea insugi calitatea armamentului $i a
tragatorilor acelei epoci!

Nu, domnilor, in acele ore astrale ale Neamului Romanesc, Dan losif a fost un
erou, un personaj de subterana, un jucator dostoievskian sau camusian, manifestand
aceea§i nepasare de viata §i acela§i elan vital de a juca, precat dovedise tot el in
senzatiile tari ale salvarii ingropatilor de la cutremurul din anul Goma 1977!

Dan losif este un personaj care bate Ruletistul cartarescian.

Dumnezeu sa-1 odihneasca printre eroi!

* Este orbitor de evident ca nu trimiti elita sa-ti fie masacrata, §tia §i Lenin.
Revolutia se face cu eroi ca Jean de la §apte, Porumbel, turcul Danyiel Yusuf.
Cu oameni care n-au de pierdut decat viata §i averea, nu §i posibilitatea de a

termina o opera inceputa sau visata.

Dar ciuntirea drepturilor pana la pierderea ei deplina se face cu Intelectuali
minimorali, cu nechezoli care nu s-au preocupat de Luminarea Poporului §i nici de
Emanciparea Cadrelor Didactice intru folosirea lor ca pe o curea de transmisie intre
aforismele Autoelitei §i proverbele Gloatei.

Revolutia Romana a inceput la Chi§inau, a biruit comunismul la Timi§oara §i a
fost impu§cata la Bucure§ti. Tineretul idealist se reface insa in Diaspora.

* Poienile ro§ii. A, ca a ales fesenismul in ceea ce a urmat, asta este iara§i
problema penala §i, poate ca, daca traia §i daca devenea functionala justitia, atunci
Dan losif ar fi urmat lui Miron Cozma ca tap ispa§itor, cum pe urma multi baroni §i
abia-abia, iara§i ultimul de pe lista, domnul Ion Iliescu.

Acest argument al colaborationismului cu fesenismul nu il scoate pe Dan losif
de la Baricada, de langa Dumitru Dinca, Romeo Raicu, Radu Szilaghi §i toti ceilalti.

Ca §i Hie Ila§cu, neposedand limbajul dlui Patapievici, nici nu avea de ales !

Nu au avut ei de ales nici Leonida Lari, Grigore Vieru sau Emil Loteanu, al
carui film Poienile ro§ii face mai mult pentru Neamul Romanesc decat editia
completa Tudor Arghezi sau decat insu§i Orbitor-\x\.

II vede cineva pe unionistul Io§ca hamal purtand in spinare colete cu istoriile
domnilor Lucian Boia §i Neagu Djuvara de la microbuz la Pavilion?

§i e vinovata populatia ca scenaristul Razvan Radulescu a inteles sa dea Mortii
o acceptie ininteligibila Romane§te de fapt divers, demolandu-ne mitul mioritic? De
se plange acela§i coordonator de rechini Cezar Paul-Badescu, intr-o nota finala ca a
fost inechitate: „in ziua cu inmormantarea lui Dan losif, la emisiunile de §tiri s-a
anuntat §i moartea actorului Ion Fiscuteanu (eel care a ca§tigat mai multe premii
pentru rolul jucat in Moartea domnului Lazarescu). Daca in cazul lui Dan losif
televiziunile au montat mici ode, de data aceasta ele au tratat subiectul cu
profesionalism, fara discursuri patetice."

* Despre inutilitatea Revolutiei. Cum a facut oniricul de profesie Mircea,
trebuie studiat cu atentie, pentru ca aceasta praxiologie a scriitorilor de succes ne este,
in lipsa de visatori, calauza Mantuirii.

La o emisiune pentru profesioni§ti, directorul Humanitasului, autorul Jurnalului
de la Paltini§, aducea dlui Mircea Cartarescu eel mai inalt elogiu filozofic care i se
poate aduce unui inginer al sufletului omenesc: ca Revolutia Fututa nu i-a modificat
cu nimic literatura. Inainte, dupa, e tot aia calea spirituals ca osta§ al celei mai
orbitoare lumini! Adica ne comportam ca §i cum acest miracol Romanesc §i al

471

Omului, Revolutia din Decembrie, singura din Rasarit §i printre putinele in istorie in
care un tiran a fost doborat fara interventie straina, judecat §i impu§cat, este
neglijabila!

Mai mult inca, la prima ie§ire in strainatate, in 1990, la Paris, calatorie facilitata
totu§i de aceasta cea mai mare minciuna a secolului, Mircea Cartarescu s-a a§ezat de-a
curmezi§ul curentului anticomunist al Golanilor §i al Timi§orii, declarand unei sali cu
orizont de a§teptare ca pentru scapatul din cu§ca transnistreana Ila§cu, cum ca
personal s-a simtit liber sub totalitarism, cum o §i repeta in prefata unuia dintre
cartarescienii de la Cenaclul Litere cu care a contribuit la Asasinarea Mitului
Eminescian in Dilema 265.

lata de ce fara Occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale, la noi nu se mai
poate progresa. Daca mai continua contradictia antagonista dintre pluralismul politic
de tip occidental §i monopolul Autoelitei asupra ideilor principale §i §tampilei Validat,
se va ajunge la lehamitea ca nu numai Revolutia nu ne-a adus nimica, ci §i integrarea
europeana e un fel de n-ar mai fi, ceea ce poate afecta serios insa§i §ansele literaturii
noastre de a se nobeliza inca in secolul XXI.

* Creati de romancieri comploti^ti. Publicul cultivat, spre deosebire de naivul
Labi§, §tie foarte bine ca a dat §aizeci de Paini pe o Carte §i ca ceea ce silabise§te nu e
o fictiune ci un text. Cand Cartarescu pune un dobitoc de bucure§tean din balcon sa
coboare la revolutie §i il compatime§te pe acest cafard ca nici viseaza ca s-a nascut
dintr-o meschina necesitate diegetica, de fapt ne manipuleaza savant, la nivel de eel
putin colonel inginer de emotii, pentru ca iti vorbe§te de autor ca personaj divin,
dand de fapt autoritate divina unei doctrine despre Revolutie , anume ca n-a facut-o
Neamul Romanesc.

Pai cine putea s-o faca? Intelectualitatea, Secu sau Partidul! Cum
Intelectualitatea evident n-a facut-o, preferand culturismul, va sa zica sa-§i arate
mu§chii ca Autoelita abia mult dupa Apelul catre lichelele de prestigiu, nu ramane
decat ca au binemeritat de la patrie Iliescu, Militaru, Brucan §i ceilalti creati doar de
romancieri complotigti , ca la cat §tiau filajul pe ei n-ar fi indraznit in realitate decat sa
se toarne reciproc. lata de ce vin, la 22 decembrie 1989, in analiza istoricului
romancier Cartarescu, coloanele de muncitori spre centru, ca la Timi§oara in
hotaratorul 20 decembrie! Ca i-a trimis Secu §i Partidul! Adica personajele
dominante din 03, menite a largi segmentul de public fesenist al Humanitasului,
simpaticul securist recuperator de manuscrise colonel maior Ion Stanila §i activistul
care A CREZUT §i §i-a ars carnetul la Revolutie, Costel Goanga!

Prin el insu§i, Neamul Romanesc imaginar, modelul exportat azi, e un popor de
hoti §i un handicapat colectiv caruia nu i-ar da prin cap niciodata Programul
Revolutiei ca o Fata sa spuna ca sa fie §i la noi bine, frati romani, ca la ceilalti
galitieni!

* Intr-un fel, 03 dezvolta Varianta tragodie comiceasca a Cantului XI din
Levantul, text din 1990 a carui ideologic muste§te a postromanism ca mocirla
Calugarenilor, ciudata fiind asumarea deplina a reactionarismului antipa§optist atribuit
de antiEminescieni Poetului National:

„Din gloata dezlantuita a flamanzilor se desprinde o vergina. Are peptul gol §i
pistoale in manile albe ca laptele §i ginga§e ca gaturi de lebada. Este Revolutiunea."

Oricum, gaselnita Revolutiei Futute de ai lui Iliescu, intelectualii tinand
lumanarea dialogului social, dateaza de aici: Strajerul de la Coltea are duioase reverii
ca e in pat cu ea!

472

* Faptul ca Mary Grant era irlandeza frantuzoaica pictata de un evreu
budapestan nu dovede^te nici ignoranta, nici imbecilitatea romanilor, ci toleranta
europenismului lor!

lar dovada, dovada ca strategul demolator, cunoscator de ganglioni ca
tortionarii, scriitorul Mircea Cartarescu, §tie bine ce fute-n 03, anume insu§i
idealismul pa§optist din care s-a nascut Romania Mare Regala, se cite§te orbitor la p.
425: „faimosul tablou al «Romaniei Revolutionare», emblema cea mai cunoscuta §i
mai venerata a poporului nostru".

* Cu asemnea nimicuri ajungi la sfar§itul lecturii sa marai §i sa injuri ca nu §tii
mai mult despre Revolutie decat inainte de a cumpara cartea lui Mircea, care in 600
de pagini nu SPUNE mai mult despre Revolutia bucure§teana §i ospatul futangiilor
decat condenseaza pentru cea de la Chi§inau poetul Andrei Strambeanu in doar doua
catrene memorabile, amintind de hronicul pa§optist al lui Zilot Romanul:

Acolo, la Palat,
Tiranii ce erau pe duca,
Au fost opriti; cica doar ei
§tiu tara s-o conduca.

De raul lor,

N-am incaput la masa,

Triumful libertatii mele

II vad pe-un mic ecran, de-acasa.

* Omul-cu-doua-mame e pus sa vina cu ideea terorismului, care sa bage
animalele in staul de Craciun, evitandu-se razbunarile individuale gi pradarea averilor
nomenclaturigtilor , inclusiv blocul securi§tilor §i scriitorilor Banalitatea Raului dintre
Dinamo §i Circ, dand §i spectacol pentru Occident in schimbul ajutoarelor, §i pe data
se face ospatul cuceritorilor, apoi ale§ii fac po§ta in ordinea de pe lista cu Iliescu
ultimul, Revolutia, uria§a care i-a extras din multime §i i-a aparat cu balcoanele ei in
balcon cand s-a tras: „Doamne, ce-am facut! Am futut Revolutia Romana!" (p.440)

Aici, de remarcat ca pentru Revolutia Romana se folose§te §i se maculeaza
ostentativ procedeul narativ al lui Mircea Eliade din Un om mare, povestire analizata
pe larg de Matei Calinescu in hebdomadarul 22, demascandu-1 prin suprainterpretare
pe istoricul religiilor ca in incon§tientul sau de Roman a pastrat ca intr-un relicvariu
structuri arhetipale legionare, de spalat evident doar pe doua cai: una incerta §i
inacceptabila, implementata de celebrul Turcanu de la Pite§ti folosind tineta §i o alta
care consta in a citi la nesfar§it panorame ale deconstructiei istoriei nationale,
cortegiile sarbatorilor Regale trebuind vazute cu ochiul vesel al lui Lucian Pintilie,
martir fie cine-§i mai varsa sangele pentru Libertate sa se fecalizeze megaintelectualii
in ea!

* Cum Mircea se bazeaza pe memorie nu pe documentare cand re-construie§te
Revolutia, neavand cu sine la Castel decat Biblia in cine §tie ce dubioasa §i comoda
editie, devine limpede atunci ca el, ca artist sensibil, 1-a detectat pe Stapanul eel Nou
cam concomitent cu elicopterizarea generalului Ceau§escu, format la Academia
Frunze.

473

Dovada? lata dovada: aceasta memorie cartaresciana retine din start datele
ordonate pe placul criptorasismului occidental, astfel incat sa reiasa ca Neamul
Romdnesc n-afacut din sete de libertate Revolutia, ci numai impins ca vitele, pe baza
manipularilor pe calea undelor practicate de oficinele propagandei imperialiste.

„Ce se intampla? Ce Dumnezeu se intampla? Patrazeci de mii de morti la
Timi§oara? Tancuri? Arme automate contra demonstrantilor? Consiliul Popular din
centra distrus de lovituri de tun? Generali trimi§i sa rada ora§ul de pe fata pamantului?
Vecinii nu se mai ascund. Europa Libera se aude prin toate zidurile. E o voce alertata,
exaltata, de parca ar comenta un meci de fotbal." (03,99)

„Sunt mii de arestati la Timi§oara, §opte§te o femeie cu broboada vi§inie, li
bate, ii tortureaza. li aranca, de vii, goi §i legati cu sarma ghimpata, pe maidane, in
geral de minus opti§pe grade. S-au gasit sute de morti aliniati intr-o sala de sport, ar§i
cu tigara §i cu ochii sco§i, adauga §i un batranel cu fata ramena. Doamne, ce
salbaticie! (...) Au gasit §i-o femeie spintecata, cu copilul scos din burta §i pus pe
piept. Amandoi acoperiti de zapada, congelati de frigul iernii. Femeia avea burta
cusuta cu sfoara de impachetat." (03,103)

Asta e prejudecata Intelectuala privind forta secretiilor narative. Daca un
asemenea flux mediatic venea pe romani ei s-ar fi inchis in case!

Maretia nepieritoare a Timi§oarei e ca Cetatea a rezistat represiunii! Spre
deosebire de Bra§ov 1987, aici se putea vorbi de la toate micro foanele, inclusiv al lui
Ceau§escu, nu de o Revolta deja fututa-ntr-un ceceu, ci de o insurectie in curs, cand
are sens sa te sacrifici.

* Cu o singura conditie avea dreptul imputitul de scriitor roman generic -
Imputitilor! Nu va e ru§ine voua, ma? se striga la Timi§oara in 17 decembrie 1989
Armatei Ro§ii de Autoocupatie - , care a servit cu pixul pana-n clipa elicopterizarii
ocupantul bol§evic, sa se retraga la timp de la baricada §i sa stea in casa, „ca se vede
foarte bine §i de la televizor": numai §i numai daca ar fi avut de gand sa depuna
marturie despre eroism, sa abordeze Revolutia Impu§cata epopeic, nu sa vina din
exterior §i tarziu, ca sa-§i bage-n ea pixul infa§urat in pixeli, adoptand in folosul
Stapanului celui Nou vesela perspective narativa a filajului!

* Daca erau numai cifre, §i daca sursa ar fi fost intr-adevar Europa Libera (unde
suspectul Emil Hurezeanu mentiona reiterat, trezind valuri de injuraturi in Tara, ca
nu-s confirmati decat cativa morti in ora§, ca-n Bacovia!) pentra un filolog era
pardonabil, dar aici Fluturele amiral al postromanismului, grabit a elogia doar pe
slujba§ii Europei Libere, pur §i simplu se preface chior, orbit de ceva pana la mai mult
decat hemianopsie, nu vede intreaga pagina: dezgustatoarele poze cu mortaciuni
legate cu sfoara §i sarma ghimpata, pe prima pagina, Romania libera, organul
Frontului Unitatii §i Democratiei Socialiste, care, infiintand proto-CNSAS-ul, il va
demola pe disidentul progresist Dumitru Mazilu in favoarea troicii feseniste a lui Ilici-
Roman-Bracan hatuite de generalul rasofon Nicolae Militara, nu le putea publica
decat dupa ce Neamul Romanesc 1-a constrans pe Ceau§escu sa se elicopterizeze! ! !

A plasa din culpa Intelectuala acea „femeie spintecata, cu copilul scos din
burta", ca stimulator zvonistic operativ inainte de intrarea in lupta finala a tineretului
idealist din cartierele bucure§tene, a te face ca uiti ca TVR le-a prezentat romanilor
deshumarile din Cimitirul Saracilor abia in preziua executiei Ceaugegtilor , inseamna a
ilustra literar in calitate de slugoi cu sufletul vandut, cum Sadoveanu in Mitrea Cocor
colectivizarea, strania doctrina a Imposibilei Lustratiei, conform careia noi Romanii,
inclusiv feciorii de detinuti politici pe la Canal, datoram un monument literar

474

securi§tilor de omenie, §efi de promotie, pentru ca ei, manipulandu-ne sau
terorizandu-ne, uite ne-au scapat de Ceau§escu §i ne conduc azi cu fermitate spre
democratia liberala §i spre UE care e §i dinamica fara egal a Epocii Mooye!

Emanatia Intelectuala a loviturii de stat in contra poporului, imitatie Kitsch
dupa emanatia nomenclaturista, nu poate decat confisca §ii ea Neamului Romanesc
tragica Revolutie Impu§cata, prin care el a recuperat decalajul de onoare fata de
unguri, cehi §i polonezi, numai ca, din prea multa scarba de frecu§ul cu gloata,
Autoelita nu se baga in scopuri de impaunare politica, ci doar a§a, in mod gratuit, de
amorul artei postmoderniste, numai pentru a se §terge la autofecala cu ea.

* Pare ca Mirci§or din Orbitor afla de la mamica fluture (Madam Butterfly) ca
la Timi§oara sunt 40 000 de morti §i atunci el se vara-ntre luptatorii antibol§evici de la
Baricada imaginara a postmoderni§tilor de la Athenee Palace, fiind §i laudat de un
barbos, daca nu de liberalul ministru Varujan Vozganian, atunci sigur de Gelu Voican
Voiculescu, iliescianul tenebros care tocmai se preumbla, venea §i se ducea, sa vada
ce mai e §i pe la a lui Dan losif.

Simularea lipsei de documentare pentru Revolutia Fututa permite aici ca
dispretul pentru popor al elitei Intelectuale atitudinare sa se uneasca avantajos cu al
e§alonului 3, e§alonul consensului euroatlantic al §efilor de promotie din securitate, al
micii nomenclaturi suferinde §i al profesioni§tilor cinstiti.

Pentru toti ace§ti cosmopoliti, Revolutia din 1989 nu putea fi opera Neamului
Romanesc de mamaliga §i coliva, ci a agenturilor, a Armatei §i mai ales a Securitatii,
a oricui, cum reiese §i din campaniile Jurnalului National, derulate cam cand colabora
acolo cu pixelii lui, fara nici o luare de pozitie , eel mai important scriitor roman din
epoca postbelica §i deci al tuturor timpurilor, fiindca Romania Regala Mare a fost
doar o fictiune.

Cam a§a e ordin de la Stapanul eel Nou, privind Marea Unire de la 1918, ca
trebuie tratata in manualele alternative ca un noroc nemeritat de analfabetii no§tri
tarani, de luptatorii no§tri nationali ideali§ti, de ni§te subeuropeni incapabili de
europenizare de la ADN, din motive rasiale , ca celula romaneasca nu rezista, iara nu
pentru ca au venit peste noi Levantul §i Vostokul, intarziindu-ne colonial revolutia
industrials §i a mentalitatilor.

Precum in reactiile din presa scriitorul atitudinar se comporta adesea ca un
megafon basescian, iata-1 la pagina 179 manipuland-o pe Suelin, cititoarea de
traduceri din 03, intoxicand-o ca explodand deja sub Ceau§e§ti o propaganda care a
aparut abia ca emanatie a etajului XI al TVR, sub Brucan §i Brate§, tocmai spre a se
denigra Eroismul Romanesc drept minciuna a secolului:

„Patruzeci de mil de morti la Timi§oara. Vagoane incarcate cu morti, goi §i
legati cu sarma ghimpata, cu semne de tortura salbatica pe ei, sosind la Bucure§ti ca sa
fie incinerati."

Inca o data am repeta-o §i o repetim: Lepidoptera postromanismului minte!
Aceste exagerari sunt ulterioare executiei Ceau§e§tilor.

Eroii Revolutiei din Decembrie au ie§it in strada nu pentru ca li s-a spus ca au
fost patruzeci de mil de morti la Timi§oara (ceea ce poate ca i-ar fi intimidat!!!), ci
doar vreo patru, adica doar atatia cati aveau pentru Emil Hurezeanu confirmare din
mai multe surse!

Ce conta, intr-o societate atomizata de totalitarism era doar semnalul ca nu e§ti
tu singurul Beranger, singur ca Franz Kafka. Dezastrul comunismului romanesc din
22 decembrie 1989 se datoreaza Clasei Muncitoare de la Timi§oara, care in 20
decembrie a maturat Armata Ro§ie de pe strazi.

475

* Tricoul fara Eminescu. Exista insa §i alta explicatie, mai trista. Inertia
publicului §i riscul comercial de a-i contraria memoria, cand estetica postmoderna nu
are ceva de spus ci un produs de creat §i de vandut. Marele Goethe a avut un tricou
ro§u-galben-negru, care a trecut din scriitor in scriitor ajungand la Herman Hesse §i
apoi la lupul de stepa, de la care 1-a mo§tenit §tefan Borbely, calaul pamfletar pitbull
care ar mai putea fi adus la 22 pentru executii urate, cum i-a tras-o in raspar §i
neinfricatului disident Dan Petrescu. Pe pieptul acestui stravechi tricou scrie
„Castalia", iar pe omoplati (locul Eminescian al aripilor) se atrage serios atentia ca
Publicul e cafemeile: nu e bine sa-i spui decdt ceea ce vrea sd audd!

Prin urmare, 03 nu vrea sa contrarieze imaginea de la Timi§oara preluata cu
buzele-i prehensile, rumegata §i mistuita de imaginarul occidental, femeia cu
pruncul, ulterior simbol iconic antitotalitar mondial, cazut exact pe orizontul de
a§teptare al criptorasismului occidental, ca reflectand o anume subumanitate a
Romanilor §i a triburilor din Est, din Galitia Mare in genere, care §i-au meritat in fond
bol§evismul ala, construit aberant pornind totu§i de la un marxism perfect!

* Reforma nu venea de Sus ca la altii. Europa Libera, ai! Imi amintesc reiterat
de injuraturile colorate ce Emil Hurezeanu primea de prin blocuri, din apartamente cu
tuica fiarta {matchbox flats), pentru profesionalismul §i probitatea intelectuala ca in
timp ce un comentator vorbea la microfon de vreo zece morti, sa zicem, el completa
ca din surse independente n-au fost confirmati decat patru!

Nu, nu prin exagerarea numarului mortilor §i a cruzimilor au fost sco§i Romanii
in strada, la Revolutie! Ci prin persistenta semnalului ACUM ORINICIODATA!!!

Ar fi ie§it Neamul nostru Romanesc alaturi de ceilalti cetateni enervati in contra
totalitarismului marxist §i in augustul minerilor din augustul anului Goma 1977, dar
relatarile au venit abia in toamna! S-ar fi ridicat ora§ele noastre §i in 15 noiembrie
1987 odata cu bra§ovenii, dar vestea cea buna a venit odata cu cea rea, a restabilirii
deja a atomizarii populatiei, plus victoria in alegeri a Frontului ceau§ist!

Ceea ce a§teptam toti era Semnalul, cum sa facem sa fim mai multi decat
poate aresta sau ucide sistemul de represiune compus din partid, armata,
securitate, militie, garzi patriotice, juri^ti §i ideologi - despre care SE §TIA ca va
trage!

Nu, nimeni nu se a§tepta ca aparatul de represiune totalitar sa nu fie activat pana
la masacre, din moment ce reforma nu venea de sus in jos, de la partid, ca la unguri,
cehi, polonezi gi chiar la sovietici . De altfel, Congresul XIV anuntase masuri de un
neostalinism postmodern, iar ambitiile asiatice ale Ceau§escului era a imita in Europa
Tien Anmenul din iunie 1989.

Cat despre programul acestei Revolutii Impu§cate, unica lichidand fara
interventie militara externa un regim totalitar, in conditii de cenzura fara samizdat,
era foarte simplu, atat, repet: sa fie §i la noi ca la vecinii no§tri de lagar al pacii §i
socialismului!

* Este o mare inexactitate §i deschiderea larga a gurilor! Ca s-ar fi vorbit a§a
deschis. Poate provocatorii! Ca suspectul Herman.

In realitate, masacrul de la Timi§oara a marit atomizarea societatii.

Necunoscutii §i chiar prietenii se priveau banuitor §i vorbeau cu mare prudenta,
pe cand strazile erau patrulate de capre cu trei iezi simbolizand sistemul de represiune
al partidului: securitatea plus armata, militia .^i gdrzUe patriotice, acestea din urma.

476

inventate in 1968, putand camufla orice, din moment ce un jurnal de lupta scrie ca
au actionat in 21-22 langa tancuri la strapungerea Baricadei de la Inter!

Explozia congtiintelor gi a mamaligii s-a produs acasa. Apoi s-a mers la
demonstratii fara sa fie nevoie de vreo coordonare alta decat a mass mediei libere,
euroatlantice: Timi§oara incepuse §i continua, era momentul simultaneitatii exprimarii
nu atat a urii cat a setei de libertate.

Euforicul „Libertate-Libertate-Libertate!" din Plata Palatulul Regal de la
Bucure§ti, scandat de un tineret care a murit din bel§ug luptand impotriva
bol§evismului, a intrat in Istoria Omului cum §1 tunatorul „Exista Dumnezeu!" din
Plata Operei de la Timi§oara, de o maretie pe care parodiile pe teme apocaliptice din
03 nu o pot atinge nici macar in visurile Autoelitei noastre din ce in ce mai departate
de popor, de Misia noastra Culturala, deci §1 de Dumnezau.

* Tancuri §i bancuri contra eroismului. Fata de volumele 01 §i 02,
constrangerea de a scrie grabnic 03, cu deadline, cu agenda, se simte orbitor, din
startul proiectului abordarea romanesca a teologiei redemptiunii fiind o eroare ca §1
cum ai preda pe subtilul Einstein la atragatorul obiect educatie antreprenoriala.

§i pe urma, Mantuire a§a? Fara a da cititorului o lista de lecturi rusegti (Tolstoi,
Dostoievski, Soljenitin sau macar divinul Lossky) pe care sa faca exercitii de
admiratie si de diminuare a eului, capatand smerenia? Doar punerea limbajului la
munca silnica, sa exploreze abisurile? §i cum? Intre doua bancuri, plasezi mereu acea
falsa profunzime a oglinzilor paralele §i a hologramelor!

Sterilitatea de sue de euri §i de mici la gratar din came clonata a fractalilor,
generatori de falsa complexitate cu minimum de informatie la baza. Nivelul Kitsch al
bancului politic te miri unde, ca nuca-n perete, dar conform proiectului , de pilda ala
desolidarizant, cu romanul la§ §i nedezodorizat care se lauda ca se caca-n dreptul CC-
ului dar el nu-§i da jos pantalonii - desigur lansat candva de §efii de promotie ai lui
Nichi, dar re-lansat profesionist de Mircea, ca o petarda textuala in plina umplere a
Morgii si a Cimitirului Eroilor, tocmai spre a macula eel mai inaltator moment de
istorie majora al Neamului Romanesc - Revolutia din Decembrie, Revolutia
Impuscata!

Pentru Suelin, poate §i pentru Kotofei Ivanovici, doar acest banc cacacios va
ramane in memoria despre Minciuna Secolului - Revolutia Romana, cu invatatura ca
bancul e mai tare ca tancul, iar eroul zdrobit cu bocancul fictional e eel mai slab.

* Mea culpa privind Luminarea Poporului. Or, adevarul despre erou este ca in
secolul XX numai de la§itate nu poate fi acuzat bravul Neam Romanesc: Rascoala din
1907, Razboiul pentru Intregirea Neamului (1913, 1916-1919), Razboiul Sfant in
contra Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945), Mi§carea Nationala de Rezistenta
(1944-1956), Disidenta §i Rezistenta prin cultura (permanent), Resurectia
Romanismului in Basarabia (1989-1992), Revolutia Impu§cata (1989), Romania
Risipita (DRO, formarea tineretului idealist la universitatile §i muzeele altora).

Marea intarziere descrisa de expresia de coloratura vadit rasista „mamaliga nu
explodeaza" se explica prin faptul ca in Romania bol§evismul a fost mai dur decat o
dictatura, a fost un totalitarism . Dintre motivele acestei aplicari bestiale a
marxismului, incepem cu rapirea Basarabiei §i Bucovinei, nejustificata convingator
nici macar de megaintelectualii 22-i§ti cei mai culti la 15 mai 2001 ca oricum nu le
meritam, darmite de catre slugoii semidocti ai lui Vi§inski! Razboiul Sfant in contra
Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945), Rezistenta a§teptand americanii,

477

recrutarea agenturii comuniste din randul analfabetilor, aventurierilor §i al
minoritarilor, ocupatia sovietica §i politica ei de cadre bazata ostentativ pe antiromani,
fascinatia corarilor cazace§ti §i a serilor in imprejurimile Moscovei, excesul de Cartea
Rusa, bursele sovietice, taberele pioniere§ti la Artek au contribuit §i ele. De aceea,
elitele au fost masacrate, reeducate sau constranse prin §antaj la colaborationism,
astfel meat a fost cea mai mare gre§eala a Autoelitei ca nu s-a inscris om cu om in
sistemul bipartid PNT-PNL la 30 decembrie 1989, pentru a-1 umple printr-un altfel de
Apel catre lichele cu materie cenu§ie de calitate ca pe ni§te forme de emisfere
cerebrale §i testiculare fara fond, cinstind totodata §i Monarhia, fara de care rotativa
guvemamentala n-ar functiona in interesul poporului.

Partidul Comunist Roman nu a avut deviatii reformiste din care sa rezulte
situatii critice ca in 1956, 1968 sau 1980, la altii - criza marxismului manifestandu-se
acolo imediat ce se crea alianta dintre Intelectualitate §i Clasa Muncitoare din uzine §i
din agricultura.

La noi, carturarii au fost pu§i la respect, neputand alege decat anonimatul,
pupincurismul sau culturismul, acesta din urma, ca forma de rezistenta fara samizdat
permitandu-le totu§i sa-§i arate mu§chii abia dupa Revolutie, in loc sa-§i faca mea
culpa ca oamenii cei mai de§tepti s-au sustras de la datoria sacra care este Luminarea
Poporului!

Consecinta fiind ca pluralismul nu va ajunge democratic nici in Epoca Wash!

De aceea, tragismul Revolutiei Futante are o dinamica fara egal, de u§a batanta:
cu un curaj nebun, masele largi populare stau cu capul sub gloante atat inainte de
elicopterizare cat §i dupa, pentru Libertate-Libertate-Libertate, lipsite de minima
asistenta intelectuala §i ne§tiind ca totul ar fi o farsa, cum arata Mircea Cartarescu in
romanul fesenist 03, ca datoram Revo partidului $i securitatii, care au conspirat la
Circ §i au dirijat drumul spre centru, nu Neamului Romanesc, care din motive de
inferioritate rasiala, adica politice, practic nici nu are istorie, ci fecala, te pi§i pe ea la
gard, cum a tot reie§it mu§cator dar oligopedagogic de la coltul de cotitura din 1997
incoace.

* Bizar, cand nu ne jucam de-a teoria intr-o balta de sange, este §i excesul de
zapezi troienite pe care il evoca mi§tocare§te scriitorul peste 17 ani §i de la 1700 km
departare, fiind liber sa faca intr-un text orice, daca e text: „Am ie§it in ora§ §i, pe
cand o luam spre Dorobanti pe langa troienele de zapada..." (03, 180, in 21
decembrie, care zapada, Mircea? Poate reminiscenta ultralirica din inubliabila
naratiune originala La aniversara, imprimata in creierii Epocii Mooye de geniul
natural al poetului nepereche, Poetul nostra National, Mihai Eminescu, sau poate
razbunare pe emigrantii Neamului Romanesc ca-i ridica bustul astral identitar in
gradinitele bisericilor lor de lemn.)

Pentru naiva Suelin, precizam ca tocmai iama blanda (ploaia cu fulgere de dupa
masacru, la Timi§oara) §i lipsa de atractivitate a programelor tv au permis acumularea
maselor de demonstranti luptatori antibol§evici, peste a§teptarile §efilor de promotie,
care din dispret tipic Intelectual pentru Clasa Muncitoare au conceput un sistem de
represiune subdimensionat - a se vedea la Cronicarii Banateni, Batalia de la Podul
Maria din noaptea de 16-17 decembrie, unde oastea de stransura a nomenclature
timi§orene a fost pulverizata de tineretul idealist local.

* Diviziunea muncii propagandistice. Dar Fluturele postmodemismului
romanesc trece zglobiu pe deasupra cadavrelor: face re-constractie creatoare, nu
demodata reconstituire, cum ar fi tradit Rebreanu sau Preda. Vede, venind in 21 seara.

478

dinspre Kretzulescu §i trecand pe langa Muzeul de Arta, la Athenee Palace, doua
tanchete (poate taburi, caz rarisim de confundare a termenului propriu, sau iara§i e
aplicat dreptul postmodernistului de a fantaza sau a injuria iresponsabil), un cordon de
scutieri §i sute de tineri revolutionari, adica ce probabil n-a mai vazut nimeni la
Revolutie in acea seam §i in acel loc.

Toate bune §i frumoase, doar ca aici nu e ca la deosebirea dintre poezie lirica §i
poezie filolo, sau - mai nou - poezie de piata (scandalos sexualista).

Abaterea de la real, de la adevar, este PREST DEFESTITIE manipulare §i chiar
blasfemie interesata cand semnificatiile due nu doar - contrar lui Eisenstein! - la
diminuarea proportiilor actiunii masselor, ci converg naucitor in elogierea
securistului de omenie §i a bol§evicului onest gazetar la Steagul Ro§u tocmai in anii
de teroare ai colectivizarii, facand cadou Revolutia din Decembrie §efilor de promotie,
Securitatii .

Mircea Cartarescu risca astfel a-§i instraina publicul romanesc fara a fi adoptat
pe deplin de eel euroatlantic §i tinde s-o pateasca rau, ca celebrul liric antisovietic
Panait Istrati, care nu este scriitor canonic de manual nici pentru RO, nici pentru FR.
Cel mai jalnic scenariu de viitor fiind sa i se citeasca intreaga cariera literara -
explozia de public cult fesenist manelar plus unanimitatea mediatizarii pozitive - ca
tinand de o diviziune a muncii propagandistice in anii colaborarii la Jurnalul
National, organ atribuit de o parte a presei unui §ef de promotie: celalalt romancier
postmodern activ langa domnii Tuca §i Cristoiu, istoricul constructiv Alex Mihai
Stoenescu, da futega noastra Revolutie Armatei , pe cand micul proxenet Mirci§or o
coduce la futelnita Securitatii din ceceu!

* Te poti piga pe ea de Proclamatia de la Timi§oara! Un alt genial monument
de manipulare e eel al baricadei proprietate personala de la Athenee Palace, unde il
recunoa§te pe Mircica colonelul de securitate in rezerva Ion Stanila, deghizat in
batranica framantata de o demascatoare erectie la amintirea scenariului in care
nevasta-sa, ro§cata evreica nimfomana - ceea ce proscrisul Paul Goma n-a indraznit! -
, activista Ester Emilia Hirsch, e facuta po§ta de revolutionarii timi§oreni la CJP, unde
fusese prinsa cu Operele lui Cea salvate in budigai, scena inspirata de Balanta
superficialului umorist Pintilie!

Daca de-a$a ceva le ardea, citit printre randuri, revolutionarilor timigoreni,
atunci te poti piga pe ea de Proclamatia de la Timi§oara, la zid, dar nu la Geologic
cand tocmai cade balconul cu icoana BOR gi doi de Eminescu, ci pe Edgar Quinet,
mai spre Filologie o tara!

§i aici te pufne§te rasul in plin masacru, intinzandu-ti picioarele sub birou:
„Degeaba se gandi colonelul la subiectele-standard in asemenea situatie: s-o
reguleze pe Coana Leana, pe aide Gadea sau Gainu§a, ca tot nu-i trecu, §i eficienta
pozarii avea de suferit."

* Marea diminuare. De fapt, abia la o noua lectura iti dai seama ca 03,
ignorand din culpa pe Cronicarii Banateni, tace cu desavargire despre partea cea mai
consistenta in Eroism Romanesc pur a Revolutiei, extraordinara insurectie de pe Bega,
ba mai mult inca, minimalizand narativ - precum cu Baricada lui Dan losif - acest
subiect sacru, ca balos scenariu excitant pentru fute§ a activista ro^cata, Lepidoptera
postromanismului maculeaza pe revolutionarii Timi§oarei cu aceea^i pasiune
creatoare cu care a ve§tejit §i simbolurile bataliei de la Chi^inau, tot din 1989,
pentru Limba noastra cea Romana, §i in fond ale recuperarii Basarabiei, pe eroii
Eminescu §i §tefan eel Mare.

479

Cand vei citi pe Filip Teodorescu, pe Radu Tinu sau pe vreun §ef de promotie
bucure§tean aiurand despre tot felul de agenti, inclusiv de baietii sovietici desantati
din ma§ini Lada, evident tineri musculo§i, bruneti, neiertatori, nu vei §ti de ce te simti
de acord! Uite de ce: pentru ca Fluturele amiral al postmodernismului ti-a lipit, sub
pretext de episod erotic cerut de segmentul de public fesenist sau manelar, oviductul
pe meninge depunand ou§oare ca acestea: „Estera era securista (n. n. - altminteri,
activista la BOB al PCR Universitatea Bucure§ti), trimisa la Timi§oara ca sa
recupereze operele Tovara§ului pana nu le pun pe foe derbedeii. Se strecoara printre
revolutionari - tineri musculo§i, bruneti, neiertatori (...). Vreo cincisprezece
revolutionari, cu steaguri tricolore din care au decupat sterna... Incearca sa se-ascunda,
dar ei o repereaza" etc. etc. (03, 185)

* Mirci^or disidentul §i opozantul. Cu atat ramane Suelin din epopeea
Timi§oarei, plus imaginea securistului de omenie lonel de la p. 195: „Daca n-ar fi fost
lonel, dragutul de Mirci§or (§i poate §i taticul §i mamica lui) ar fi fost acum la
balamuc, in Valea Marului, sau la pu§carie."

§i cum nici dracu, nici ICR nu-1 va mai reedita vreodata antum sau postum pe
ciumatul de Goma in Occident, unde o mare tacere 1-a terminat §i pe Soljenitin,
ramane cum am stabilit, ca Mirci§or (caruia de doua ori aflam ca i s-a confiscat
Manuscrisul §i ce anume vecin umanist i 1-a returnat) e printre foarte putinii opozanti
romani existenti vreodata, fiind totodata §i eel mai avizat martor revolutionar luptator
al Revolutiei Futute!

* Cum a ramas gravid Herman. Imagine pe care n-o sa i-o scoata nimeni din
cap lene§ei Suelin, care a ras de-o dureau trompitele auzindu-1 pe autor povestind
bancul cu Printul excentric al Albei-ca-Zapada (personaj odios pentru atitudinarii
corecti deoarece o piele nearsa de soare ca in Vietnamul palariilor conice cum pe
Coasta Boacii, e represiva, ca sa nu mai vorbim de cele 7 persoane handicapate
perpendicular pe univers) §i cu lantul sinaptic al piticilor transmitand §tirea ca o fute-n
urechi pictorului Bosch, eel cu trompa lui Eustachio §i vacarmul infernal al
spermatozoizilor.

Nimic nu e intamplator §i ai impresia ca va urma ceva pur in text, acolo unde „
e Mircea tarat de multime in stramtoarea de pe One§ti" (nume deloc banal pentru
mine, poate §i pentru altii din e§alonul 4, Biletul de Liberare din Romlag al
invatatorului Sandu D. Stan din comuna Titu Targ, tatal meu, fiind emis de Directia
Lagare §i Colonii de Munca, Formatia 0665 One§ti), dar Mircea reia ambiguu futerea
in ureche a totu§i purei Albe-ca-Zapada, despre al carei himen inca nu se poate face
act constatator ca are §apte gauri mici de la cei §apte pitici: „inainteaza §i el o data cu
multimea, ca spermatozoizii dintr-o ejaculare impetuoasa lunecand intre peretii
musculo§i ai vaginului, catre ovulul inca nevazut care - doar noi §tim asta - le vine
maiestuos in intampinare pe o colosala trompa a lui Eustachio."

* Aiureala criptorasista ca Romanii Epocii Mooye 1-ar fi votat pre§edinte pe
Ceau§escu in caz de neimpu§care inlocuie§te azi motivatia initiala a executiei,
pesemne avizata ca expert Stalinist democrat de Silviu Brucan, cea cu 60 000 de morti
(aproape cat in Razboiul Sfant), istoricul fictionar Cartarescu mascand originea pur
romaneasca a exploziei cifrelor , dupa cucerirea etajului XI al TVR de catre E§alonul
2 al nomenclature.

Pe marele director al circului, Silviu Brucan, nu-1 recuno§ti u§or printre clovnii
din ceceu, pesemne drept recuno§tinta a elitei atitudinare pentru aportul sau de

480

imagine la fundarea 22-GDS ca ceva de rang derizoriu, sindicat bol§evic pe probleme
sociale, Apararea Pacii sau un fel de ARLUS, pentru interviul ala de legitimare
acordat adunaturii initiale mustinde de subiectivitate, infiltrati obscuri §i pui de
nomenclaturi§ti. In schimb, initiativa lichidarii sotilor Ceau§escu li este atribuita in
03, pe nedrept §i fara frica, basescian, dlui Petre Roman, manifestandu-se o jenanta
ingratitudine pentru ce mini§tri, ca megaintelectualii Andrei Ple§u §i Mihai §ora, sau
diplomati ca doctrinarul existentei national-comunismului Mihai Botez, §i-au fost ales
acest eel mai reformist §i social-democrat prim-ministru roman de dupa 1989.

* Miracolul din 20 decembrie 1989. Zac la un stand Gaudeamus 2007, privesc
la comedii. Binecunoscuti, eleganti universitari §i promoteri cu priviri piezi§e de
§pertari tree veseli spre sordidul restaurant, fara vreo privire aruncata fluxului de
tarabe pe care naivii §i pro§tii au expus carti noi, scoase la intampinare pe la
miniedituri invizibile. Eu sorb logofete§te cafea dupa cafea, doi litri pe zi ca Paul
Goma, §i frunzaresc cartea perena a Marianei Conovici, evenimentul anului editorial
antiEminescian 1998, E un inceput in tot sfdr^itul, eel mai bun instrument de
improspatare a Memoriei din cate cunosc.

Mi se confirma ca se vorbe§te, din surse redegiste §i iugoslave, despre mil de
morti abia cand Timigoara nu mai era singura , spre 21 decembrie cand Revolutia a
cuprins Lugojul §i Aradul, Targu Mure§, Sibiu, Cluj, Bra§ov, iar la Bucure§ti
Ceau§e§tii sunt mai necajiti decat dinaintea plutonului de executie, fiind limpede,
dupa transformarea mitingului de infierare a Timi§orii in contramiting, ca ei nu vor
mai avea parte niciodata de osanale §i de cale§ti imperiale!...

Ceea ce a contat a fost vestea halucinanta din 20 decembrie ca timi^orenii
sunt iara^i in strada, cu zecile de mii, Clasa Muncitoare manifestand impotriva
marxismului ucigas si silind guvernul la negocieri ca la Gdansk!

Explozia cifrelor vine dupa Impu^carea Revolutiei (poate §i violarea ei, la
morga nu in ceceu, dar dupa), iar sursa este romaneasca , este emanata dinspre etajul
XI al TVR §i se poate citi orbitor in rechizitoriul executiilor de la Targovi§te: 60 000
de morti!

Anchetarea literar-artistica, singura libera, credibila §i rationala a terorismului
trebuia sa inceapa de la turnul de manipulare al TVR, de la etajul XI, primii interogati
de regizorul Sergiu Nicolaescu fiind desigur faimosul coordonator Teodor Brate§ §i
eminenta de cenu§a careia i se atribuie de catre mai toti istoricii resortul ideologic §i
mediatic al loviturii de stat feseniste impotriva Poporului biruitor, experimentatul
Stalinist Silviu Brucan, scepticul nemantuit, pulverizatorul Doinei Cornea la maxima
audienta, crainicul inca din cumplitul 31 decembrie 1989 al bunavestirii ca Frontul
Salvarii Nationale pa§e§te in batdlia electoralal

* Daca Revolutia din Decembrie n-ar fi fost televizata in direct, ajungand un
frame inteligibil pentru lene§ul public euroatlantic, ea nici n-ar fi aparut in 03, mai
ales ca directorul editurii, als promoter, preia cli§eul promotional ca Mircea, identic
sie§i ca mustata deloc asimetrica a lui Caragiale, cum a scris inainte, a§a scrie §i
acum, nedatorand nimic timi§orenilor sau Clasei Muncitoare bucure§tene.

In orice caz, profesionist de mare clasa, Fluturele amiral al postromanismului
§tie de pe la Circul de Stat rolul pavlovian in dresaj al repetarii asociatiilor.

Te bate u§or cu palmita pe emisferele cerebrale simetrice diafragmei, sa nu
incordezi mu§chii, la p. 99, orbindu-te zambind nevinovat cu propaganda deja
fesenista „Ce se intampla? Ce Dumnezeu se intampla? Patruzeci de mii de morti la
Timi§oara?" (Cand am ie§it eu in 21 cu bradul, §i de§i nedormit nu m-a prins Garcea,

481

intelesesem esentialul, ca acesta este momentul simultaneitatii protestelor, pentru ca
Timi^oara continua sa reziste. Despre cei cazuti, nu §tiam decat de vreo 40, §i
oricum, sa fi fost unul singur, Ceau§escu i§i futuse norocul: rapsese contractu! cu cei
mai rabdatori dintre Romani!)

* Iti injecteaza in incon§tient prima jumatate a fiolei ca Timi§oara n-a fost
Semnalul ACUM al Revolutiei ci chiar Tepu^a care i-a imboldit pe lene§ii
mamaligari sa iasa ca vitele in strada (ie§iti ca altfel va omoara Dracula pe toti!),
punand-o pe clarvizionara Marioara la p. 179 sa-1 indemne in cifre ca de etaj XI deja
postceaugist pe Mirci§or sa nu se bage: „Patruzeci de mil de morti la Timi§oara.
Vagoane incarcate cu morti, goi §i legati cu sarma ghimpata, cu semne de tortura
salbatica pe ei, sosind la Bucure§ti ca sa fie incinerati."

lar cand autorul, sub acoperirea ca narativ compatime§te cu revolutionarii, se da
Suelinei - posibila membra-n Comisia Nobel - drept al §aselea scriitor roman arestat
in 21 decembrie, §i inca la Baricada, la Dan losif, cei din duba cu geamuri insarmuite
sunt scri§i sa gandeasca la p. 223 din 03 a§a:

„Daca Ceau§escu n-avea sa cada... daca Securitatea... ei aveau sa iasa, peste ani
sau decenii (n.n. - aici ar fi picat organic in text ca termen de comparatie explicita
Corneliu Coposu, Omul Durerii, care in izolare cu anii uitase vorbirea, dar scriitorul
evita), cu sanatatea mancata, cu viata distrusa... Sau plutoanele de executie... Patruzeci
de mil de morti la Timi§oara... Femeia moarta, cu fatul smuls din pantece... Mortii
goi, vineti, legati cu sarma ghimpata, aliniati pe zapada..."

Primim deci a doua jumatate a fiolei, bazata deja pe acea hiperpropaganda
cinica fesenista, tipica fazei de lovitura de stat a Revolutiei , incepute in chiar Cimitirul
Saracilor de la Timi§oara, cu acel aranjament macabru inghitit cu atata lacomie de
media occidentals, pregatita a se distra cu barbaria esticilor, §i aratat romanilor la
TVR §i in Romania libera mult dupa ce POPORUL determinase pe Ceau§escu sa se
elicopterizeze, spre a fi ciuruit in vechea capitala a Romanilor drept-credincio§i de la
Targovi§te, spurcandu-se de catre niet-credincio§i celebrarea cre§tina a Craciunului.

* Culmea manipularii este din punct de vedere al artei literar-retorice acel
dubitativ §i plin de speranta, ca al ocna§ilor din Fidelia miraculos intor§i la lumina, un
adevarat imn al recuno§tintei retrospective, „Daca Ceau§escu n-avea sa cada... daca
Securitatea... ", prin care protestatarii arestati i§i a§teapta fictional izbavirea nu de la
Solidaritatea marilor concentrari muncitore§ti - ie§ite in strada SA SE RATA! (multi
aveau arme) - sau de la Dumnezeu, ci de la... §efii de promotie ai dlui Manolescu,
doctrina la care, prin lipsa de reactie, intreaga Autoelita achiezeaza, de nu se mai
poate sprijini pe vreo rezistenta in strada, de-ar fi evacuat din cladire GDS, ICR, CNE
sau chiar Humanitasul.

Incat te intrebi daca aceste manevre ideologice §i propagandistice ru§inoase,
incorecte Romane§te, nu explica unanimitatea primirii pozitive in to ate mediile de
care s-ar fi bucurat 03 atat inainte de a fi citit cat §i, cu obiectiuni neglijabile §i
nevizand compromisurile, dupa lectura critica pe diagonala.

* Ca§caval Scornice^ti. Nu avem numai o Revolutie Impu§cata pe care
Fluturele amiral al postromanismului i-o pune drogata §i adormita lui Hiescu pe
futelnita din ceceu, sa se implementeze cu ea in celebra ordine de pe lista, cu voia Dvs
ultimul, avem §i o Rezistenta Anticeau§ista, jignita prin completa ignorare, o
rezistenta a carei carne de tun au fost tocmai cozile la macelarii §i de care romanul
Cartarescu, in lipsa de alta documentare decat familia, i§i bate cu perfecta incon§tienta

482

joe - faptul ca veneau pe acolo §i lamuritorii securitatii, §i mai ales ai partidului,
neindreptatind pe scriitor a prezenta strainatatii aceasta gandire mutilata a gloatei
drept insa§i gdndirea poporului.

Daca nu izbucnea la Timi§oara, din solidarizarea Romdnilor cu un frate unsur
si neortodox persecutat , Revolutia Romana ai zice ca tot exploda, de la o coada la
came, eel mai periculos pentru ceceu fiind plasata Plata Amzei.

Ar fi fost un dezastru de imagine, mai ales ca semnificatia ar fi fost ori sprijin
pentru serbarile Bisericii Ortodoxe, ori spargerea marilor sarbatori bol§evice.

§i-mi mai amintesc ceva, care face diferenta dintre popor §i gloata.

Eram in Plata Amzei, langa Nichita Stanescu §i doamna Slavici, la universalul
alimentar Premial §i se da ca§caval §i a§ fi apucat. Par nu am luat , pentru ca eu imi
pazesc sufletul. Daca luam, acel ca§caval pe care scria de un 1 Mai muncitoresc
„Ca§caval Scornice§ti", adica pomana de pe unde s-a nascut dictatorul, atunci n-a§
mai fi putut asculta ca inainte Sonata Lunii, a§ fi pierdut Scrisoarea I, Capela Sixtina,
Caucul.

Am plecat cu riscul de a-mi lasa, ce de atatea ori, familia relativ infometata.

§1 Dumnezeu mi-a dat insutit! Am gasit aproape tot fara coada Ca§caval Dalia
la Circul Foamei de la Unirea. §i am apucat §i 10 (zece) cutii de pateu cu carne
dulceaga jupuita de pe beregati! §i ceva cu totul extraordinar: 22 (douazeci §i doua)
ciocolate albe ungure§ti, din care am dat §i la colege ! ! !

* Toata viziunea cartaresciana a Revolutiei descinde ideologic din doua
izvoare de apa plata: Dilema 265, adica din manipularea c-ar fi ridicol un tineret
idealist de tip Eminescian , care sa citeasca cele 1001 carti obligatorii, sa filozofeze, sa
iubeasca Neamul Romanesc, avand simt pentru mareata sa istorie, §i sa fie perpetuu
indragostit - §i din manolescianul manifest Imposibila lustratie, care stipuleaza ca
Securitatea e Stapanul meritant, de unde §i luxul eseistic, ajuns tipic universitar
roman, de a trece peste orice documentary De aceea, Mircea nu §tie nimic despre
atomizarea Armatei in celule izolate informational cand cu indicativul Radu eel
Frumos §i i§i imagineaza un ofiter bucure§tean comandant de dispozitiv, in 21
decembrie, capabil sa-§i dea cu parerea despre ce a fost in alte parti, ba chiar §i
raportand unei brange subordonate cand e alarma , securitatea, ce §i cum:

„La Timi§oara s-a tras, tov. colonel. A tras armata, a tras §i militia, s-a folosit
echipamentul din dotare." (TO, 199)

Est-etic problema fiind insa ca acest imposibil ofiter cartarescian al armatei
omite nu numai partidul - care a primit arme - din sistemul de represiune, ci mai ales
securitatea, interlocutorul sau, colonel (!), simpaticul personaj de omenie fiind pus din
culpa de Scriitorul formator de opinie sa se ocupe pa§nic de facerea batraneasca de
fotografii cu Baricada!

Ciuntirea sloganului Dan losif „A tras armata, a tras militia, a tras securitatea!"
il pune pe Mircea Cartarescu, din neglijenta sau nu, intr-o rea lumina, cu Autoelita cu
tot, complice prin tacerea ei aprobatoare la toata ideologia TO, chiar daca se va fi
apreciat dubioasa retoric continuarea memorabila a neuitatului erou cum ca au tras
toti in aer, iar noi am tras aerul in piept, de te intrebi ce nou Labi§ ar fi fost
Caracterul Dan losif, al Cutremurului §i al Baricadei, trecut prin cultura de un
profesor bun.

* Masa teritoriala critica. §i aici trebuie istoria literara sa elucideze prin dovezi
limpezi, de-ale scotocitorilor de biblioteca §i arhiva, controversa tragica daca nu
cumva dupa coltul de cotitura din 2 iunie 1997, cand revenirea teritoriala cat de cat la

483

Standardul 26 iunie 1940 - important pentru ca o Romanic sub aceasta masa
teritoriala critica nu-§i mai poate indeplini cu luare in serios Misia Culturala - cazut
cu tot cu monarhie §i cu insa§i lustratia, compromitandu-se adevaratii liberali §i
tarani§ti, ai lui Coposu, pe cand tocmai lucizii Iliescu, Vadim §i Funar votau, pentru
istorie, contra Tratatului cu Ucraina, simultana manevra de foe critic dinspre
colaborationi^tii cu ocupantul sovietic sau puii de nomenclaturi§ti spre cine a fast
legionar sau antonescian in Tara sau in exil n-a fost indusa tot de diabolicii securi§ti
§efi de promotie demascati de Nichi Manolescu, - ni§te vulpoi indubitabil in stare sa-i
manipuleze gi pe Intelectualii civici sa supraliciteze §i sa apara drept promotori ai Noii
Directii ideologice, adica sa devina tapii ispa§itori pentru insa§i aparitia
postromdnismului la capatul tunelului demitizarilor!

In particular, a avut vreun efect paralizant nr 265 al Dilemei asupra Literaturii
Romane incat nu ne este cunoscut nici un text literar sau chiar istorie memorabil
celebrand eroii acestei Revolutii? Sau imbatranirea artificiala a tineretului e mai
veche? Nu mai vorbesc de tanara literatura a epigonilor cartarescieni, sexuali§ti sau
excrementiali§ti, ca nu de la ei a§teptam acea LACRIMA ce Autoelita trebuia sa o
verse pentru Basarabia.

Tema pentru weekende placute. Citeasca-se antologia poeziei optzeci§tilor de la
Editura Vlasie de prin 1993: mai nimic suparator pentru ceaugism! Am intrat in Epoca
Mooye cu o junime disciplinata in spiritul autocenzurii $i al carierismului , u§or de
manipulat, convinsa ca nu se poate face literatura de calitate decat prin compromis .

* Peroratie. Tot despre Fapte. Aceia§i documentari§ti mai au sfanta datorie
nationals de a devansa intunecatul Juriu Nobel in elucidarea unor controverse de
istorie literara, care daca nu e a§a §i opozantul martir se dovede§te impostor ne facem
de ras, cu Autoelita cu tot fiindca ea a achiezat la procedeul ceaugist de cosmetizare a
biografiei , §i va fi mai rau decat cu Minciuna Secolului - Revolutia Fututa.

A Stat cu capul sub cloante Mircea Cartarescu la Baricada? I-a fost
impu5!cata lui o revolutionara in brate, dupa ce 1-a §i pupat? A fost transportat
pe Centura, la Jilava, unde 1-au batut, 1-au jignit §i 1-au anchetat §efii de
promotie? A filtrat el terori^ti la metrou la Tunari? A fost el, scriitorul optzecist,
retinut §i torturat de Securitate pana la caderi epileptice in anii Goma? A fost
cenzurat de catre muncitorii tipografi de la IMGB ca-n anii Scanteii lui Brucan?
(Cf. « j'ai connu la censure des 1980, au debut de mes annees universitaires. Je
me souviens de I'un de mes livres, censure non pas pour des raisons politiques,
mais par les imprimeurs qui refusaient mon manuscrit», catre Cecile Verdier.) I
s-a confiscat manuscrisul TO? (Evident turnat de vreun ofiter acoperit pe
probleme penticostale §i New Age, cum va fi fost inspiratorul personajului
Herman.) A ajuns in 1989, ca sindicalistul liber Vasile Paraschiv, „din nou la
inchisoarea psihiatrica unde, in primavara, injectat cu monohidroclorida de
piperidina, aiurase zeci §i zeci de ore de noapte in fata plan^elor Rorschach"? -
cum sustine in 03 la p. 238 autorul perceput ca fiind scriitorul de catre Suelin din
Juriul Nobel §i chiar de Coca Dospinoiu §1 elevii ei cocalari.

Caci este atat de veridic rezultatul tehnicii sale de a se jelui manelist in termeni
§tiintifici Kitsch incat literalmente aproape ca e just sa stea prin empatie in memoria
noastra langa scriitorul Paul Goma, langa Dan Petrescu, Radu Filipescu §i Doina
Cornea, sau langa studentii batuti la Securitate Marius Oprea §i Sorin Adam Matei, de
nu cumva chiar in locul tuturor - lista e nesfar§ita! - , din evidente motive privind
corectitudinea politica mai sanatoasa.

484

* Re-constructie postmodema cam suprarealista magic de arta partului Dali, nu
reconstituire ca-n Rebreanu sau Preda a unui Masacru, inteleg. Dar nici macar
publicul cultivat sau publicul euroatlantic nu e capabil de lectura adecvata §i rezulta
de aici manipulare, de care orice scriitor este responsabil, cum este §i conducatorul
auto pentru ce face la volan, indiferent de optiunile lui estetice cand i§i baga manele
pe mobil sau pe difuzoarele din maxi-taxi.

A reduce poporul la o gloata amorfa exalta ideea minimalizanta ca Revolutia ar
fi putut porni nu de la tineretul idealist al Bataliei de la Podul Maria sau al Baricadei,
ci de la cea mai detestata categoric din RSR, atat de urata de catre oamenii cinstiti,
care intorcandu-se de la serviciu gaseau alimentarele golite: profesioni^tii cozilor,
adica pensionarimea (victima ulterioara a Genocidului postrevolutionar prin inflatia
galopanta care i-a luat §i banii de medicamente, §i banii de parastas), femeile casnice
(ca insa§i atat de bine informata, antieroina Marioara a lui Mirci§or!!!), §omerii
speculanti (adesea rromi, ceea ce intr-adevar a creat incidente) §i mai ales infiltratii,
pu^i pe influentare pozitiva ca vremelnic achitam datoria externa, nu ca hai sa-i
punem de-un 1907, ceea ce ar intari doctrina recuno§tintei pupincuriste a Autoelitei
fata de §efii de promotie securi§ti fauritori ai Revolutiei §i Tranzitiei.

* Acei bunei blajini. Pentru ca pacatul capital al celui mai important prozator §i
poet al cetatii ciobanului Bucur, confundat mitic cu Mircea Ciobanul, negustorul eel
liberal de origine BOR innobilat prin mu§atina Doamna Chiajna, este ca de la
fereastra panoramica a blocului Orbitor de pe §tefan eel Mare §i Sfant, adica din Zona
Butterfly, el observa imprejurimile jegoase, intrebandu-se daca monstruosul
Manuscris poate ostoi ni§te aspiratii fierbinti spre Zona Zoster, a prietenului Volodea,
fara insa a uita de Zona Maha, pe care o §i cunoa§te pana la margine, in Colentina, la
canionul cale ferata, care separa §coalele gemene fractalic 41 §i 42, dincolo de care
incepe, spre Afumati, Sine§ti §i Petrachioaia, ca intr-un film calauzitor cu adevarat,
ZONA, adica poporul, Neamul nostru eel Romanesc, care e totu§i altceva,
morometian, mult mai divers uman §i mai specific multimilenar profund decat putinul
bulgar frecventat, §i acesta destul de superficial, la Tantava, pe Sabarul copilariei
mamei sale de la care a supt antiEminescianismul.

Nu putem decat regreta la colegul meu Mircea Cartarescu, care intotdeauna in
tramvaiul 21 mi-a aratat o fata prietenoasa ca citeam din eternul Borgiah, pentru cat
de profund se resimte atat poezia (cu inferioarele prin caterinca cu budinca Georgice
fata de nemuritorul pastel clasic §i idilic al veselului Alecsandri §i fata de eroismul
pindaric taranesc al lui loan Alexandru) cat §i proza literara §i politica, plina de
impunsaturi la o istorie de kkt, din pricina nenorocului de a nu fi avut in frageda
copilarie parte de acei bunei blajini care sa-i §opteasca la urechea din leagan
stravechea doina a patimirii noastre sau baladele eroismului nostru specific, agresiv,
haiducesc-novacesc dincolo de mioritic, manifestat orbitor §i in Revolutia Fututa,
cand pentru un Ideal, au patimit mil de tineri, in timp de pace, cam cati Romani
dezrobitori au cazut izgonind Armata Ro§ie, cea mai inarmata din lume, la vreme de
Razboi Sfant , cand am eliberat in vara lui 1941 Basarabia §i Bucovina de sub spurcata
cizma stalinista.

* Scanarea imaginarului Gloatei este foarte departe de tinta, de ambitia de a
spune Totul. Minoritatea care vorbea la cozi era eel mult un 10%, in buna parte
compus din lamuritori care „explicau", ascultati totdeauna cu mefienta, de pilda criza
de cafea, prin faptul ca inainte „serveau" doar boierii, iar acuma pana §i tiganii §i

485

ceapi§tii, care o bea nu cu cea§ca ci cu stacana, ba o mai fac §i sirop, consumand o
mare cantitate din ratia de zahar!

Cea mai mare parte a cozilor era tacuta §i incruntata, cu bun simt §i adesea
culta, perfect informata de la posturile occidentale, nu odata cu cate un cititor sorbind
ostentativ din Borges, ca mine, turnatorul de langa mine notandu-§i aiurea-n carnetel:
Borgiah in limbi straine.

* Dubla ratare a Autoelitei. Insa aceasta neintelegere crasa §i grasa, academica,
a ceea ce a insemnat Revolutia de la Timi§oara, total ignorata din pricina abjectului
exclusivism bucure§tean din TO, anume, cum se observa bine de la balconul Operei,
ca „bol§evismul s-a nascut pe Neva §i a murit pe Bega", scris este sa dureze mult §i
bine pana la ivirea acelui nou Eminescu sau nou Homer Roman, care va gasi cei mai
potriviti solventi pentru ochelarii de cal ai unei Autoelite parca oarbe, ca Borges dar
fara Biblioteca Nationala, autoadunatura care inca n-a realizat ca daca, in loc s-o
deconstruiasca §i sa o puna la produs, dimpotriva ar fi cantat §i preamarit Revolutia
Romana, ca pe o autentica intoarcere spre Neamul Romanesc a fetei lui Dumnezeu,
atunci tara noastra §i-ar fi a§ezat cu cea mai mare cinste insangeratul, eroicul 1989,
langa 1956, 1968 §i 1980, pentru ca martirii no§tri au fast mai tineri §i mai multi
deceit ai lor, cu deosebire episodul Crematoriului, unde au fost incinerati timi§orenii,
putand aspira la interes din partea inocentului, in marxismul aplicat public pana la ce
faceau §i nazi§tii, public occidental.

Autoelita, ca intelectualitate de nechezoli ie§ita dintr-un totalitarism, ca
structura informala pe principiul zicalei ca Dumnezeu a umplut lumea cu ce a putut, a
ratat, vasazica, nu numai Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei ci gi
acea integrare europeana in conditii optime pe care o justifica un asemenea sacrificiu .

* Foametea ceau§ista e descrisa din burta in 03, din amintiri ajunse vagi.
Salamul cu sola pe buletin, de pilda, poate pentru ca era o protectie a

bucure§tenilor de invazia lacustelor provinciale, nici nu prea apare la eel ce incarneaza
mediatic, rotund ca o omleta, pe cronicarul Capitalei Kitsch.

Insa, intr-o epoca de dezmat culinar, a unei Prosperitati nevisate, ca Mooye
Age, este reconfortant a reaminti toate acestea!

§i nu in tiraje invizibile, ci in opera celui mai bine vandut scriitor postbelic.

Altminteri, teritoriul cozii nu era virgin, a mai fost explorat de Mircea
Constantinescu in cele doua volume din Romdni, vd ordon sd stati la coadd, scoase la
Editura Fundatia Culturala, §i de Florin Sicoie, traducatorul lui Cioran pentru
Humanitas, intr-o splendida abordare fenomenologica, intr-un pe nedrept neintrodus
in manualele §colare - ca avea §i abordarea din punctul de vedere al specificului
national nociv levantin - Tratat asupra cozii, scos tot la Editura Fundatiei Culturale
Romane.

* Ba, la dreptul vorbind, virgin ca Romania Revolutionary a lui Rosenthal nu
era nici motivul Revolutiei in sine §i nici macar combinarea lui cu un Apocalips de
Bucure^ti delabrat, cum apar ele ingemanate la Camelian Propinatiu in aventurile lui
Gujghil, Dinti§or §i Picior-de-Porc din La un colt de cotiturd. Punctul atomic, Premiul
Nemira 1998, colectia Purgatoriu, unde a inceput §i dl Patapievici drumul spre ICR,
colectia disidentului Dan Petrescu, care aprecia ca e „adevaratul §i unicul, pana acum,
roman al tranzitiei §i care, ca atare, are o legatura cu revolutia" {In rdspdx, Nemira,
2000, p. 37), poate pentru ca scriitorul i§i imagineaza un punct atomic §i cum s-au
agregat cu miliarde de ani in urma atomii din care, prin tot felul de metamorfozari, a

486

aparut in final emanatia secunda a Revolutiei, Autoelita, care n-a varsat nici o lacrima
pentru Basarabia.

Legatura cea mai instructiva cu revolutia fiind apropo de statui, atunci cand
tocmai Mihai Viteazul sare de pe soclu cu armasar cu tot §i fugare§te in galop spre
viitorul sediu al tarani§tilor pe un §ef de promotie, Jean, care s-a ba§it ie§ind dintr-o
Lada ca sa fluture un stegulet unguresc incitand populatia sa ne scape de comunism:

„Iar ceata parca de ma§ina de fum de superproductie cu batalie panoramica fu
sparta de un om care urla ca din gura de §arpe §i alerga spre sediul tarani§tilor cu un
drapel unguresc in mana, la mica distanta urmandu-1 tenace, intr-un zgomot infernal
de brigada de tancuri condensata in unul singur, ceva metalic semanand cu statuia
ecvestra coborata de pe soclu a lui Mihai Viteazul, dar neavand nici o legatura,
deoarece in fata Universitatii situl cu statui doar ce se clatina de cutremur."

* Ba bine ca nu, a§a cum oaia delatoare din Miorita folose§te - cum observa
Coca Dospinoiu - personificarea, pentru a se adresa ciobanului cu mustacioara ca a
lui Mircea, a§a §i bravul voievod unionist a chibzuit adanc inainte de a se da jos de pe
soclu, trimitandu-§i doar o sosie sa-1 fugareasca pe §eful de promotie provocator ce
facea pe ungurul, deoarece i s-a parut Kitsch orbitor incolonarea putinelor statui
bucure§tene dupa a lui Lenin, poate cea dintai in Rasarit doborata de adevaratii
anticomunigti , o data cu a colaborationistului Petru Groza, cam cdnd se redacta
programul Revolutiei, adica celebra Proclamatie de la Timi§oara, desfiintata ulterior
prin manifestul Imposibila lustratie.

* Pe langa pasajele de prost-gust, unii se vaita ca mai coboara valoarea
Proiectului Orbitor deficitul sau de pasaje care sa te solicite ca Intelectual, numai
rebusi§tii ghicind in pietre, in nori, in batog §i in ficati. Bildungsromanul lipse§te cu
desavar§ire. Ca sa aflam ce e amorul trebuie sa ne intoarcem tot la Eminescu, in 30
neexistand decat viata sexuala, numai de la tate in jos. lar detaliul la ipotetica epoca,
Lehrjahre ohne Lehrer; lipse§te cu desavar§ire. Cadrele didactice apar fara exceptie,
in opera fostului lor coleg, ca ni§te terifiante bestii, iar cartile purtatoare de revelatii
nu ne orbesc deloc, subintelegandu-se ca scrisul a aparut la Mirci§or ca o imitatie a
meseriei taticutului polono-evreu jdanov-gheorghiu de la cotidianul regional Steagul
Ro§u .

Cel mai mare neajuns fiind insa acea comoditate dispretuitoare a Scriitorului,
nu a Autorului, un heritier de Borges d'Europe centrale, pentru biblioteca, de a nu se
documenta neam pentru Revolutia Fututa, ignorand pe Cronicarii Banateni, ca §i cum
n-ar fi fost internet la Schloss Solitude, ratand in dinamica fara egal a evenimentelor
dialogul Bahtin al discursurilor celor doua mentalitati care se confruntau, cea
promovata intr-o categoric superioara de emanatia Intelectuala §i cea retrogradata dar
mentinuta artificial in competitie de emanatia nomenclaturista a Revolutiei Futate.

§i nu e bine sa nu remarcam ca emanatii in§i§i venisera la futelnita tot atdt de
nedocumentati.

Mitul lui Iliescu stand cu capul sub gloante a fost mai mult ca sigur inspirat de
consilierul Neamului Romanesc, Brucan, care i§i va fi amintit ca un glont rusesc tras
de muncitorii, care voiau in februarie 1945 in Plata Palatului Regal guvern Vi§inski-
Petru Groza, s-a infipt in biroul generalului Radescu, dupa care occidentalii au inghitit
orice de indata ce propaganda sovietica le-a prezentat bol^evizarea Romdniei ca pe o
lupta cu ni^te fasci§ti, cum ar fi Maniu §i Bratianu, tehnica la care intreg anul 1990 a
incercat Iliescu sa-i convinga pe Intelectualii civici sa achiezeze ca aia din strada sunt
ni§te legionari, consensul nerealizandu-se insa decat dupa coltul de cotitura din 2

487

iunie 1997 §i corolarul sau, Asasinarea mitului Eminescian, spre postEminescianul an
2000, cand dl Ion Iliescu a §i devenit candidatul Autoelitei antilegionare la
pre§edintie.

* Nu numai voievozU ci §i revolutionarii sunt demitizati cu sistema de geniul
inaripat al Lepidopterei postromanismului.

Cea mai stranie dintre toate halucinatiile despre Revolutie, specifica poate
varstei inaintate a lui Mircea eel Batran §i traiului mai mult printre Romanii din
strainatate deeat in sanul populatiei aetive, este uitarea faptului ea pentru
LIBERT ATE au ie§it in strada, nu numai sa zbiere ei §i sa se bata, manipulati sau nu,
sute de mil de Romani, milioane chiar, cu totii gata a-§i risca §i a pierde insa§i viata,
bunul lor eel mai de pret, spre deosebire de multi Intelectuali care se retineau avand
unele opere in proiect sau in progres - autocenzurate in scopul publicarii la Editura
Casa Scanteii, fara samizdat, codificate sa ghiceasca in ele numai ei indeei, de unde §i
notiunea de Autoelita - fiind pe parcursul derularii Revolutiei impu§cati sau
autoimpu§cati de vreo zece ori mai multi cetateni decat la rebeliunea legionara
antiantonesciana din ianuarie 1941, despre care delir se face atata istorie, atata presa §i
atata literatura.

O natiune care are o asemenea hemoragie in Europa postmoderna, ca Revolutia
din Decembrie, un Neam Romanesc care a avut curajul sa se angajeze in Razboiul
Sfant §i luciditatea din 1946 §i de azi sa-§i recunoasca Holocaustul comis, nu merita
ingratitudinea ca la momentul narativ cand ne cople§ea metalica, vibranda a
clopotelor jale, ingropandu-ne mortii In preajma lui Eminescu, in eel mai interesant
obiectiv turistic al Estului, Cimitirul Eroilor Revolutiei , sa se plaseze in 03 chiar la p.
426, exact peste eroism §i peste doliu, acest excremential verdict filocaragialesc,
Imprumutat desigur §i diseminat de speciali§tii in demoralizarea gloatei §efi de
promotie:

„E drept ca ma cac in fata Comitetului Central de cate ori tree pe-acolo, dar nu-
mi dau pantalonii jos."

Prudenta Inteleapta a poporului vizavi de nebunia lui Ceau§escu, mai ales dupa
Tien Anmen §i amenintarile cu stalinismul de la Congresul XIV, fiind exemplara.
Cand Clasa Muncitoare a ie§it la Revolutie, ea §tia ca Partidul va ordona deschiderea
focului, pe cand putinii Intelectuali mai viteji credeau ca vor putea face conversatie cu
trupele, au antamat asemenea discutii despre armele despiedicate §i au ajuns la Jilava.

* Nu poti uita u§or din 03 blasfemia cu OZN-ul priponit deasupra
Intercontinentalului, de unde Tatal Ceresc se uita pasiv §i indiferent cu heruvimii, ca
ni§te feseniste, la strapungerea baricadei de catre Armata Ro§ie ceau§ista, ajutata de
a§a-zise garzi patriotice, in timp ce eroul Dan losif contureaza pe asfalt, cu o cama§a
imbibata de sange de martir, conturul Romaniei Regale Mari, lasand ca vorba din
urma un A§a sa fie!

Dar Autoelita n-a achiezat la aceasta.

Din pacate, asemenea viziune cu Deus otiosus pe Intercontinental presupune
slaba documentare teologica, soteriologica, deontologica, entomologica, logica §i
revolutionara.

Nu mai vorbesc ca cine n-a vazut videoclipul cu o suta de mil de timi§oreni
scandand EXIST A DUMNEZEU! este vrednic de pedeapsa vecinica, ori macar de
ancheta in Akasia la camera cu birouri Eminescu, Preda §i Labi§.

lar acel Deus ex machina pozitionat obscen. In postura ridicola de a se sluji de
Casa Poporului ca de o futelnita. In loc de Palatul Patriarhiei, ca de un spatiu acceptat

488

de ozeni§ti pentru conferinta de presa, este o insulta de la kerigmaticul Mircea
Cartarescu la adresa oricarui credincios con§tient de magaria sanctificarii produsului
faraonic al totalitarismului marxist, pana se va vadi ca Fluturele postmodernismului
romanesc a fost doar vox clamandi in de§ertul Uranus, pentru a preciza sensul locului
§i al lucrului readymade, ca demolarea s-au facut intra radicarea Catedralei Mantuirii
Neamului, ca avem au ba posibilitatile financiare, inginere§ti, architectonice, artistice,
etice §i chiar duhovnice§ti intra o asemenea giganta intreprindere de ratrapagiu
absolumente necesar §i ca dimensiunea trebuie sa fie de zece ori cat Sfanta Sofia de la
Sublima Poarta, cum stipuleaza §i 03.

* A face cu ochiul. Tineretul postmodern al revolutiei, subliniaza profa de
meditatii Coca Dospinoiu acest aspect protocronist din 03, pare a fi citit §i asimilat
semeseul sau flutura§ul Apel catre lichele cu mult inainte de a fi fost scris, baietii
baricadei adresandu-se scutierilor cu: „Huoooo! Huooo! Cainii lu' Ceau§escu!
Lichelelor !" (03. 199).

* Pare extrem de comod a alege, pentra descrierea ceau§ismului tarziu, ca
personaj Gloata, sa vedem in creierii ei, care este conceptia sa: zvonistica, foame, frig,
defetism raspandit de mamele antiEminesciene, microcaragialisme pasive despre
Ceau§e§ti §i mai ales despre un non-viitor altul decat circurile foamei, in care se
intrezare§te nelini§titor perspectiva, atat de urata Romanului familist izolat, a laturilor
cazace§ti sovietice de la cazan. De aici, incapacitatea individualizarii premiselor
exploziei sociale, caci Revolutia fu facuta de indivizi, nu de segmente de public, cum
o arata §i cimitirele, nu se disting in 03 dumirirea revolutionarilor, momentul greu,
hotararea lor dramatica de a se jertfi democratic pentru Tara, nici macar cat in
Rebreanu sau Zaharia Stancu sau Petra Dumitriu (care se cuno§tea cu Edgar
Reichmann de la Le Monde, inca din 1957), ale caror strategii narative au functionat
mult mai productiv pentru descrierea prozastica a anului 1907, an in care neseriosul
de Caragiale, de care m-am saturat, fiindca-1 citesc cu placere §i coraptii, a vazut cu
groaza sangele taranimii pelagroase ta§nind din piepturi distrofice ca de Canal §i
impro§candu-i mi§tocara opera de o viata, silindu-1 la o restructurare sufleteasca
berlineza in sensul tragicului Eminescian, schimbare la fata pe care a §i ratat-o, ca §i
Nobelul, de§i a intuit Calea din moment ce admira pe eroicul Beethoven.

Numai ca Ion Luca Caragiale, om de bun simt Regal, cand ar fi vazut Romanul
trezindu-se prin mijloace proprii, fara invazie eliberatoare, doborand un totalitarism,
savar§ind inclusiv ritualului executiei tiranului cu sotia, nu §i-ar fi permis nici in
raptul capului sa se a§eze pe cli§eele occidentale criptorasiste despre subomul §i
triburile Galitiei Mari, apucandu-se a demonstra ca nu fu revolutie ci fu futai cu o
fufa-n futelnita ceceului.

* Ciocul mai mid Nu trebuia sa stai pe catarg sus pe blocuri, sa raportezi la
Comandamentul Represiunii din cinci in cinci minute mi§carile gloatei, ca sa intelegi
ca nu era nevoie de coordonare sa aduci in Centra aceste uria§e forte muncitore§ti,
gata a se bate, adica Neamul Romanesc al Capitalei, dupa o noapte ca cea a
Masacralui din Plata Universitatii!

In fond, ce mai, hai s-o spune pe-aia dreapta §i necotita, apropo de nechezoli, de
revolutionara Ana Ipatescu §i de Revolutia Fututa!

Ce mai tura-vura-viitura, ciocul mai mic, ca cinci carturari mari §i rari au fost in
vizita, pare-se, pe la protestele anticeau§iste din 21 decembrie - directoral ICR
fizician Patapievici, cu care mi-am intersectat pa§ii la Magurele, telemoderatorul laru.

489

finantistul Vozganian, poetul Ion Murgeanu biograf al lui lisus §i clasicul romancier
pictor Alecu Ivan Ghilia cu domiciliu tot pe §tefan eel Mare, iar plutonierul adjutant
de militie Garcea, dobitocul ala fictionar televizionar cu capul lui gol sub cozoroc,
adica lipsit de inteligenta alta decat cea viscerala §i vesela, Romaneasca, uite ca a
reu§it incultul sa-i captureze pe absolut toti cinci §i sa-i impacheteze pentru Jilava!
Plus un fel de TVA, anume fizicianul erou golan Gradin Bogdan (un Caracter §i
acesta), pe care, ca §tiutor cartarescian, mi-amintesc ca prin vis ca 1-am deconsiliat in
caminul de la Magurele, unde sta-n camera cu romancierul Florin Sicoie, sa nu se
aventureze fara cap, in primavara lui 1977, mult dupa cutremur, spre a semna
scrisoarea lui Paul Goma, de care auzise de la Europa Libera, fiind deja foarte tdrziu
§i riscand evident sa se arunce chiar in gura lupului lui Ple§ita, sunand la apartamentul
din Aleea Compozitorilor, despre care nu am §tire de vreo placa memoriala pusa de
Uniunea Scriitorilor pentru unul mare §i curajos de al lor.

* Principiul lui Huygens. Eroarea care i-a adunat pe bucure§teni in Centru §i de
care adunatura - spre hazul §i dezinformarea Occidentului - i§i bate joe autorul 03
este ca tiranul marxist care a ordonat arestarile din noaptea de 21 spre 22 decembrie a
aplicat principiul nazist Nacht und Nebel , omitand a anunta familiile disparutilor de
aceste retineri, cum se va mai fi intamplat §i cu o parte din raniti, izolati pentru
ancheta, §i mai ales cu numero§ii tineri ideali§ti care, haituiti de trupele de represiune,
n-au mai ajuns sa mai doarma pe la casele lor!

Oricine a lipsit de la serviciu fara a anunta ca e in viata a fost luat drept o
posibila victima a masacrului de la Inter.

Din aproape in aproape, zvonistica argumentata de aceste disparitii a declan§at
reactia violenta a Poporului bucure§tean. lata o explicatie, pornind de la Principiul lui
Huygens, pentru drumul spre centru al Clasei Muncitoare.

* A§adar, in noaptea de 21 spre 22 decembrie, spre deosebire de familia lui
Mirci§or din 03, care avea alte convingeri , ceilalti bucure§teni, care n-au crezut
niciodata in bol§evismul adus de desantul insotitor al blindatelor Armatei Ro§ii de
ocupatie, au stat cu urechea pe radio, cu ochii pe televiziunea fratilor bulgari,
telefonandu-§i despre aerul devenit irespirabil in centru de-atatea lacrimogene §i praf
de pu§ca - de pilda, §efa mea de catedra la §coala 42 Voluntari, Guta Flori, locuind
langa Inter - sau vizitandu-se pentru ve§ti, insomniaci §i clocotind de manie, ca vecina
mea de atunci, Gina Popp: se §tia peste tot de Masacrul din Plata Universitatii,
trasoarele vazandu-se de departe, multi crezandu-le un fel de artificii de iarna!

Iar dimineata, cand toata lumea gtia de masacrul de la Inter , in atatea
intreprinderi a aparut §ocul absentei colegilor de munca despre care familia nu ^tie
nimic, presupunandu-se evident ca au ajuns in morgile politiei politice, nu la Jilava, la
Baneasa §i in celelalte locuri de detentie!

Numai acest mic amanunt tehnic, generat de dispretul innascut al sistemului de
represiune Nacht und Nebel bol§evic pentru transparenta , a trimis in 22 decembrie
spre Plata Palatului Regal mai multi cetateni fanatizati, gata a se bate, decat ar fi putut
expedia §efii de promotie ofiteri acoperiti din toata tara daca 1-ar fi tradat pe Stapan,
inclusiv imaginarii infiltrati pregatiti cu Lade cu tot de Matrio§ka, daca ar fi fost
concentrati la Bucure§ti - dar n-au fost, i-au plantat din burta diversioni§tii publici§ti
de mai tarziu, exploatand dezinteresul critic comod sau interesat al Autoelitei pentru
acest subiect al Terorismului din Decembrie, evident mai greu §i mai riscant de

490

descalcit decat taxonomia ingerilor recenti §i ce pana mea simbolizeaza Sfanta Cruce
cand e perceputa de ni§te la§i.

* Au facut totul! E mai u§or demonstrabila conjectura ca, departe de a-1 trada
pe Ceau§escu sau de a se departa de comunism, §efii de promotie ai Imposibilei
Lustratii a securitatii, precat de incuiati s-au deconspirat a fi unii dintre ei ulterior pe
vreun canal sau altul, dimpotriva, e limpede ca au facut totul pentru apararea
cuceririlor revolutionare ale nomenclaturii §i ale familionului Ceau§escu, dar n-a ie§it
nimic, dinaintea Neamului Romanesc care-gi arata in miraculosul Decembrie 1989
adevaratul chip, luminat de Dumnezeul sau , incompetenta generala a Epocii infectand
evident §i Securitatea, silita §i ea la economii ori la autodotare. Au papat §i ace§ti mai
mult paraziti letali pibul poporului, dar s-au dovedit incapabili sa se achite de datoria
pentru care erau atat de temuti §i de privilegiati: nu au putut sugruma Revolutia!

Impotriva unui tineret idealist hotarat sa moara ca sa fie liber, taburile, scutierii,
lacrimogenele, arestarile §i tortura sau batjocura retrospectiva a literatilor nu pot face
nimic.

Cat despre ce mai ramane din ironia cu securi§tii „numai §efi de promotie" de
sub declaratia dealtfel mai mult pecerista Am fast un dobitod, nostalgicilor nu le
ramane decat speranta ca in dezmatul cu documente secrete Berevoie§ti-Scaieni se vor
fi distrus definitiv, cum se zvone§te, prin teleportare direct in Akasia noastra, §i dosare
de megaintelectuali, carora sa li se fi tolerat ulterior, sub supraveghere delicata,
mediatizarea numelui §i chiar cre§terea carierei interne §i Internationale in Epoca
Mooye.

* Nu este nevoie de ipoteza nici unui complot pentru a explica modul in care
Revolutia §i-a desemnat feseni§tii originari ai noii nomenclaturi treptat cleptocrate.
Pur §i simplu, Hiescu vazand in fata sa pe generalii de armata §i securitate care au tras
la Timi§oara, la Bucure§ti, la Sibiu, la Cluj, la Targu Mure§, la Lugoj §i in alte ora§e, a
procedat ca Spiridon cu Rica Venturiano: va scap eu!

Asta a fost tot. Simplu. §i a facut guvern de tehnicieni. Cu ei §i cu Intelectualii!

* Aviz amatorilor, Ceau§escu putea avea placerea de a fi elicopterizat §i ciuruit
inca din 23 noiembrie 1987, daca ordona sa se traga in bra§oveni la alegerile locale. I-
a lipsit precedentul de imitat, Tien Anmenul. Un singur manifestant sa fi fost
impu§cat, §i §cheienii, ca §i muncitorimea, ar fi revenit in strada, zile in §ir, creandu-se
ceea ce le e fatal tiranilor, simultaneitatea actiunilor revolutionare din celelalte
municipii, culminand cu, de§i lipsita de Infrastructura Intelectuala, Capitala, constanta
de supravietuire pana la executie dovedindu-se la noi a fi de eel mult opt zile.

Pupincuri§tii care 1-au convins pe balbaitul semidoct ca e un marxist genial,
deci poate baga Armata sa masacreze timi§oreni, §i ca se poate lua la intrecere cu
Deng Xiaoping §i cu baia de sange din Tien Anmen, dand un exemplu planetar §i o
lectie Kremlinului despre cum se zdrobe§te contrarevolutia, au grabit mai mult
pentru precipitarea evenimentelor decat ar fi reu§it-o diversioni§tii cu Lada, inventati
dupa egec de oamenii de represiune , pentru a-§i justifica fata de Stapanul Nou eel
Vechi consternanta infrangere dinaintea Neamului Romanesc insetat de Libertate.

* Melodrama NUP. Principala consecinta Revo este, dupa TO, reintregirea
familiei Cartarescu, prin ceea ce un eminent critic a numit „recuperarea soteriologica
a dublului gemelar, Victor", care e §i singurul ei folos, de§i actiunea nu se petrece
nicidecum in comuna cu gemeni Chiajna. Se intoarce din strainatate Victora§, fratele

491

geaman copil-problema, un uciga§ ticalo§it iertat pe principii mafiote, cafrate, a carui
disparitie cititoarele au deplans-o cu trei randuri de lacrimi, nu ca megaintelectualii
Basarabia, dar nici ca basarabeanca Matilda pe Victora§ al ei, pe filozoful Petrini,
cand i 1-au tarat in Romlag vreun Denkmalsduberer Ion Stanila §i ai lui, pe cand
activi§tii se recrutau dintre Estere §i alte Goange, iar americanii nu se grabeau sa-§i
mai lipeasca oviductul fluturilor pe riftul liftierelor noastre.

La o adica, ceea ce surprinde aici este concesia metafizicii moravurilor pe care
Autoelita o face Cleptocratiei, orice mafie fiind bazata pe rubedenii sau pe o
imitatiune a legaturilor de sdnge.

Exact ca in viata §i-n geografie, ca in tarile unde lipsind Infrastructura
Intelectuala nu avem decat pluralism politic, monocultura nedemocratizandu-se de la
sine, nu trebuie sa ne formalizam ca oricat de ticalos gi criminal ar fi fost la viata lui
Desantistul, fratele Lunedist il primegte in decorul Casei Poporului cu cele mai alese
sarutari mafiote frate-frate , plangand de-atata Kitsch toate categoriile de public
umanist, cultivat, fesenist §i manelar, chiar §i cele mai conservatoare, toate trendurile
devenind convergente pasparol spre NUP.

* Plans generalizat in tot Universul parcurs de Biosee, deplangandu-se scrierea
03 in cheie mi§tocara, regasirea gemenilor Victor §i Mircea fiind interzisa a^a in
absolut, pentru ca textul ignora adevarul despre Timigoara cu lacrimi cu tot §i nu a
gasit Galea, stadiile drumului, - inainte de a se varsa in Gasa Poporului itinerarul
spiritual poposind ritualic in Parcul Gopiilor de pe Bega, in starea originara,
reintalnindu-se acolo o clipa, printre roze §i porumbei gangurind, gemenele Luminita
§i Gristina Botoc, in fond martire amandoua ale Revolutiei Impu§cate.

* Penibila, evocarea versurilor. Gat despre ce-a facut Poporul Roman la
Bucure§ti, cu cate lacrimi §i lumanari plansu-§i-a el mortii, totul pica in deriziune prin
plimbarea de colo colo a girafei pa^optiste a lui Rosenthal, pana e parcata in futelnita
ceceului. Esentialul romanesc al luptei Neamului Romanesc cu totalitarismul marxist
a fost inghesuit de scriitor la minibaricada personala de la Athenee Palace, unde
asistam la o extraordinara tentativa de a se §terpeli poporului Revolutia nu de catre
e§alonul 2 Hiescu-Brucan, ci de catre e§alonul 13 lunedist Gartarescu-Go§ovei, al
baietilor de mici nomenclaturigti (taticii amandurora, functionari sau fictionari, facand
bol§evice incursiuni in realitatea imediata, daca nu totdeauna agricola, atunci
sovietica, iar Virgil lerunca pronuntandu-se ca ce na§te din pisica §oareci mananca):
„... in fata lui striga din rasputeri Florin, un tip pe care-1 mai vazuse undeva («hai,
batrane, bravo, hai cu noi! Nu ne §tim de undeva? N-ai fost pe la Genaclul de Luni?»),
§i intr-adevar, de-acolo-1 §tia..." (p. 216), dupa care vine, penibila, evocarea versurilor
„indraznete" ale cenacli§tilor faimosului Nichi, atat de incendiare incat au condus atat
la inchiderea cenaclului, dupa indeplinirea misiunii lui utilitare de sa ne dea
americanii clauza c-avem postmodernism mai protocronist ca al lor, cat §i - i§i
inchipuie Suelina lene§a pe canapea - la explozia bra§ovenilor din 15 noiembrie 1987,
cand va fi raspandit vreun optzecist de pe Tampa covorul de flutura§i c-un poem
puternic metaforizat de frica cenzurii, din care instiga orbitor pe provenitii moldoveni
la rascoala imaginea postmodernista petarda „o mie de laturi pentru o suta de gaturi",
ne dam seama, accesibila imediat oricarui navetist analfabet caruia nu-i ploua-n gat!

Gu ocazia aceasta, asistam §i la o tentativa de promovare ca star, oarecum in
paradigma cosmetica sau cosmetizata, dupa unele gusturi, a autorului manifestului
capitulard Imposibila lustratie din 8 ianuarie 2003, eminentul universitar §i ambasador
Nichi, aducandu-ni-se la cuno§tinta ca fute§a nimfomana ro§cata Ester, de la BOB al

492

PCR de pe langa Universitatea Bucure§ti, nutrea-n secret „o slabiciune pentru barbatul
framos ca un actor de la Hollywood ce conducea Cenaclul Lunii".

Mda, filolo, poveste veche, indecenta senila dupa ce faci cincizeci de ani! §i
Calinescu lauda in fata chipul de Ceahlau al lui Sadoveanu! Prin extrapolare
asimptotica in lumina transfinita a narativei, deducem insa ca eel mai atractiv personaj
feminin din TO, printesa iubirii Ester, nu este exclus ca, in scenariile sale erotice cu
placidul §i neexcitantul taranoi colonel Stanila, sa se fi folosit de portretul
hollywoodian al Intelectualului, recitand adecvat situatiei celebrele traduceri din
poezia de dragoste a lumii ale Mariei Banu§, a caror ne-reeditare-n populara colectie
de carte candva ieftina BPT, macar dupa desfiintarea modului de a iubi al lui
Eminescu, adance§te caracterul dobitocesc al Epocii Mooye, neavand incepatorii in
ale dragostei curate ce sa puna pe masa, pardon! - pe noptiera.

* Unde este acum Stapdnul? Care este eel mai emotionant ceas al Revolutiei
Impu§cate?

Cand elicopterizandu-se Ceau§escu, iar ru§ii chemati in 23 decembrie 1989 prin
Radio Bucure§ti, chiar cu aprobarea Occidentului, vai, ei nu mai veneau, nu mai
veneau sa ne scape de terori§ti!

Pentru Intelectual, pentru fiinta incapabila sa se intretina sau sa se apere
singura, pentru carturarul cu ambitii peste conditia profesorului cinstit, de nivel
gimnazial la §coalele gemene 41 sau 42, eel mult liceal cand ele ar fi fuzionat
superior, dar tot preuniversitar, ca un junghi i s-a rasucit, din creier, care e spatiul,
pana-n sex, care e timpul, o intrebare tulburatoare existential la stomac, care e
cauzalitatea, adanca cam cat dispretul Autoelitei fata de poporul-fecala: Unde este
acum Stapdnul?

Cu acuitatea cu care §i-o pune Mircione in 03, nu Arghezi, ci alta zdreanta,
numai Sadoveanu sa §i-o mai fi pus in martie 1945, descoperind intai pentru sine,
luminand apoi §i norodul: Lumina vine de la Rasarit.

Cine §i ce fel de munca imi poate aprecia mie aici-§a dupa Revolutie? se
intreaba heideggerian §i scriitorul roman postmodern, in culmea angoasei, cat inca se
mai trage. Iar pentru precizarea directiei cum, in ce pozitie sa stea busola, Dumnezeu
ajuta §i fara valuta: Lumina vine de la Apus!

Nici nu era greu de inversat.

Geniul inaripat al postromanismului, cum ca nu mai e nimic de facut cu aceasta
galera, ci doar cu Capitanul ei, cere numa' a enunta limpede, scanand gandirea
romanului fesenist stradal, sarcinile care li revin atitudinarului, ce idei incorecte are de
corectat, apoi se face deviz §i in cele mai multe cazuri, inclusiv pentru a sanctifica
mu§catura maidanezilor, filantropul occidental achiezeaza.

* §i sunt idei Romdne§ti de occidentalizat corect o groaza!

In 03, la pagina 410, sub subtirelul pretext c-ar ridiculiza teza c-a fost
Revolutie , fiindca n-a fost decat Lovitura de stat la care militarii §i activi§tii nu i-au
invitat §i pe esteti, obligandu-i sa se autoemane ca joe secund doar in propriul tare §i
proiect, Fluturele amiral al postromanismului zice c-ar inventaria ideile de pe la cozile
frecventate de ma-sa fictionala, idei incompatibile cu ideologia Stapanului celui Nou
- ca orice ideologic, insu§ita imediat de puii de nomenclaturi§ti, care se-nvartesc §i de
elegante recomandari de la Autoelita, aproape necunoscandu-se vipuri dintre urma§ii
eroilor Neamului Romanesc sau macar unii de sa fi avut rude chinuite-n Romlag.

Ironia postmoderna romantica fiind vitriolanta inca din start, pentru ca oratorul
stradal nu-l face bou de bizon, adica boustrophedon, pe zambaretul noul ocupant

493

american, ci - cum li sta bine amaratului! - re-folosegte expresia sviniaca Pore!, ca §i
cum interjectia asta nu §i-ar fi epuizat suculenta de cand rusul §i-a retras blindatele la
cererea Studentimii idealiste a lui Labi§, alungat de cine? de aurora dejista a national-
comunismului care, daca tot s-a investit ceau§e§te in el, adica in piloni ai faptei, ca
vechimea, continuitatea, independenta gi unitatea , putea fi exploatat in 1991 de
Autoelita pentru recuperarea Basarabiei:

„Cica n-a fost revolutie, ci lovitura de stat. Cum, dom'le, pai am fost chiar io
acolo cand a fugit Ceau§escu. Cum pot porcii a§tia sa minta cu atata neru§inare? Cand
ei, occidentalii, ne-au vandut la Yalta. Cand ei 1-au plimbat pe nea Cea§ca-n trasura §i
1-au pupat in cur de 1-au imbalat. Cata neru§inare! Ce sfruntata politica
antiromaneasca! Ce-au facut mizerabilii a§tia, dom'le, cand noi muream de foame,
cand mancam salam cu sola, cand nebunul ne darama satele §i bisericile?

(...) Unde erau acum occidentalii daca nu-i aparam noi, cu piepturile noastre, de
turci §i de tatari? Au stat la caldurica in tot Evu' Mediu, ca muream noi pentru ei la
Calugareni §i la Podu' Inalt. Acum se lauda cu catedralele §i cu cultura lor. Dar nu
§tiu ca e platita cu jertfa noastra milenara.

(...) Dom'le, in Ardeal eram optzeci la suta din populatie, §i nu aveam nici un
drept. Bozgorii, secuii §i sa§ii, sau ce-or mai fi fost, nici nu ne recuno§teau ca popor,
de§i traiau din sudoarea noastra. Toata Budapesta e facuta de §erbii romani, cu
spinarile lor. Regii lor cei mai mari au fost romani ca noi, Matei Corvin §i lancu de
Hunedoara. Pe Mihai Viteazul ni 1-au omorat cu securea."

* Ca orice avocat, scriitorul serve§te pe Stapdnul mai domn, mai generos. Mai
sus, Autorul foarte implicat cam serve§te interesele Occidentului oportunist impotriva
intereselor Neamului Romanesc pagubit, pesemne in baza doctrinei postromaniste ca
acest brav popor daca n-a crapat inca, tot e in coma §i n-o mai duce mult, deci nu se
mai merita pentru ca sa mai investe§ti in infrastructura lui intelectuala sau in Adevarul
necanonicului poet Vlahuta, infinit mai atractiv fiind Adevarul ce s-a tras prin munca
din fosta Scdnteie.

Infierat de Autor drept imbecil fara creier, fara ratiune, deoarece crede in
Revolutie fiindca a fost acolo (lata avantajul lui Cartarescu §i al tuturor scriitorilor
mai §mecheri, care, spre deosebire de eroii Patapievici §i laru ajun§i la Jilava, au stat
frumu§el la televizor cu familia, sa schiteze profilul Stapanului celui Nou in scop
carierist, inventariind ce pretentii are!), Oratorul Stradal de mai sus este descalificat
prin retorica excrementiala postmoderna ce i se atribuie artificial, este facut de kkt
sintetic, cu euri, §i in restul discursului, care doar enumera ce clisee sunt
incompatibile cu ideologia adusa de desantul Stapanului celui Nou : cedarea din
criptorasism de catre americanul Churchill a Galitiei Mari catre Stalin de la Baltica la
Adriatica, umflarea artificiala, pana §i de Jimmy Carter, a importantei lui Ceau§escu
in politica internationala, ticaloasa achiezare a Occidentului la doctrina Brejnev a
suveranitatii limitate pentru galitienii tratati astfel ca rasa inferioara neinteresanta,
realitatea ca Romanii §1 mai ales fratii no^tri ru^i au asigurat lini§tea Europei dinspre
Asia (rog a se merge cu familia la Rapirea din Serai §i a se analiza cretina imagine a
genialului Mozart despre Sublima Poarta, nu diferita de a lui Campra din L' Europe
galante, la nu chiar a§a multa uitare europeana dupa martiriul Brancoveanului!), in
fine, chestiunea maghiarizarii fortate in Ardeal, care ea a decis orientarea acelor
Romani vrednici §i chibzuiti la 1916-1918 spre regatenii inca patati de catastrofa
ruraladin 1907!

Toate aceste adevaruri istorice nu mai au insa ce cauta nici in manuale, nici in
conversatia de pe forum a profesorului Roman cu elevii sai, care nu e atat de nesimtit

494

sa nu priceapa ca nu e bine sa mai ai Patrie, decat una fotbalistica, §i ca ai fi rau vazut
de megaintelectuali sa te pronunti ca Oratorul Stradal de mai sus.

Scopul achiezarii Autoelitei la politica Cleptocratiei de perpetua amanare a
Emanciparii Cadrelor Didactice, este vasazica nu numai a nu se confranta cu tineretul
idealist concurent inclusiv pe piata de carte §i manuale, ci §i a nu se mai forma la
outputul din Arhipelagul §colar caractere incomode, ci doar o forta de munca
disciplinata, amorfa, cu mentalitate de sluga, pentru a se supune esplotarii omului de
catre om, in folosul Stapanului intern §i extern de la care toate fantanele izvorasc §i
cura.

* A nega rolul vitregiilor istorice in tdmpirea popoarelor e rasism sadea,
pentru ca altminteri - e §i logic! - sustii ca handicapul unora vine de la ADN, manca-
ti-a§ telomeraza §i familia!

E inconcevabil de pervaziv Candidatul nostru Nobel eel mai bine plasat in
asemenea bizare luari de pozitii, neobservand nici macar ca insa§i premisa
intemeietoare a paragrafului eel mai trist din 03, ca n-afost revolutie, e idioata.

Cum sa nu fi fost Revolutie?

Pai daca n-ar fi fost Revolutie, exceptand a face cum Adrian Paunescu §i Aurel
Drago§ Munteanu lobby pentru Nobelul altuia, mai impu§ca el, Mircea, in 1990, ca
obscur prof de Limba Romana la §coala 41 Voluntari sau la §coala 42 Colentina,
bursa din cadrul The International Writers Program, Iowa City, U.S.A?

Daca nu intra in lupta Clasa Muncitoare, mai accesa el, ca prof gimnazial,
tocmai invatamantul superior?

Mai putea el ajunge la punctul terminus de sa faca acum recent bilant ca since
1990 r ve spent half my life abroad!

Mai putea beneficia el de o mediatizare exacerbata-n superlative polimerizabile,
pe care pana §i Elena Ceau§escu le-ar fi invidiat, acoperindu-§i ro§ind po§eta cu
geanta?

* In concluzie, analog cum o pila din glont de otel vidia abate acul busolei, a§a
§i ideile Trilogiei Orbitor pacatuiesc fata de Neamul Romanesc cu o deviatie de
ansamblu care nu ne incanta soteriologic deloc, pentru ca toti care tace se vor duce
unde va fi trimis §i sufletul lui Mircea, dupa infrico§ata Judecata, in zona Maha a
Paradisului, al lui tot la o §coala gimnaziala, anume ca §ef al Comisiei pentru
asigurarea §i evaluarea Calitatii serviciilor educative postmoderne, sa tot scrie la
hartii, ca la monstruosul Manuscris, chit ca s-a implementat intre timp §i TIC-ul.

Pentru ca ia nu ia, in viitorii 7 ani Nobelul - cat mai pot garanta pentru el
anumiti batrani influenti - Fluturele postmodernismului risca sa ajunga, prin
prognoza, peste un veac, intr-o situatie mai demna de mila decat a altui mare talent, de
la Braila, nu Mihail Sebastian, care e in voga, ci uitatul mare spovedit §i invins Panait
Istrati, care in pofida protocronismului ideilor sale de condamnare a bol§evismului,
azi el nu accede la programele de bac nici la Limba Romana, nici la limba franceza in
care a publicat esential, intretinandu-se ca fotograf sub palmierii promenadei de la
Nisa, iar exegeza beethoveniana a protectorului sau Romain RoUand nu s-a republicat
nici pana in ziulica de azi in RO. §i mai zicem ca suntem melomani, nu carnati de
Ple§coi sau Baicoi!

Poate ca Mircea Cartarescu a gre§it, ca §i Sadoveanu, detectand cu inteligenta
sa nativa aproape concomitent cu flutura§ii continand Apelul catre lichele al dlui
Liiceanu cine este Noul Stapan de dupa inaltarea la cer cu elicopterul a Ceau§e§tilor §i
ce vrea Infrico§ata lui Supraputere.

495

Din discursul anti-Occident al Oratorului Stradal se poate deduce ca sensibilul
nostra Candidat Nobel eel mai bine plasat va fi intuit inca de pe cand mai erau mortii
no§tri la morga intregul itinerariu spiritual al Autoelitei pe doua decenii, pe cine sa
critice, rezervand laudele doar pentra §efii de promotie ai Imposibilei Lustratii, lista
ideilor de combatut reie§ind din enumeratia:

„Bozgorii §i tiganii sunt nenorocirea neamului romanesc, cancera' nostra
national. Cum n-a mai trait Antonescu sa-i trimita pe toti peste Nistru, la Bug, acolo
unde le e locu'? Bine-a zis cine-a zis: „Unde e§ti tu, Tepe§ Doamne, sa ne scapi
neamul de lepre §i de lichele..." (03, 411)

* Cum §i creierul cetiram ca ejaculeaza orbitor, astazi, in anul Mircea Eliade
2007, cand odata cu 03 ultimul mare prozator postmodern euroatlantic a rasturnat
toate ierarhiile coteriilor noastre critice, devenind eel mai mare scriitor postbelic §1
deci roman, itinerariul spiritual al Autoelitei a ajuns pe un pise nepalez al desavar§irii
de unde poate contempla cu glacialitate tibetana in urma dramul parcurs, pana la
cirezile turistice de guanaco ale Massailor mioritici de pe Coasta Boacii, constatand
justetea politicii spirituale pentra care a optat dupa intimidarea cu flutura§i a lichelelor
§i infiintarea unor stracturi de reflexie critica apolitice efectiv, care participa dar nu se
baga intrucat unii chiar gandesc social cu ele.

Romania nu s-a abatut de la consensul de la Snagov §i e acum un membru activ
de nadejde al Uniunii Europene §i al Aliantei Nord-Atlantice. Pe plan intern, datorita
efortului indelungat al fundatiilor civice de lamurire §i calmare a maselor, nu s-au mai
intamplat cazuri ca minoritatea majoritara, Romanii , sa mai organizeze pogromuri in
contra altor minoritati. Antonescu a fost scos din istorie, insa cu tot cu Razboiul Sfant
in contra Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945), ajungandu-se a se sustine cu
pacat de catre unii melomani ca n-ar fi fost nici o replica Romdneasca la agresiunea
din 26 iunie 1940, argumentandu-se astfel ca pentra inapoiati ca „la§itatea" generatiei
care „a pierdut" Basarabia, impra§tiindu-§i mormintele pana in Crimeia, Kuban, Cotul
Donului, Caucaz, Ural §i Kolima, se propaga pana azi, de arata Romania ca o fecala,
nemaiintelegandu-se neam ceea ce le amintea Churchill supraputernicilor, ca Regatul
Roman a atacat in forta cu 26 divizii URSS §i deci trebuie castrat cumva.

In fine, relativ la necititul dar criticatul gazetar protolegionar, care exasperat de
priveli§tea coraptiei invoca pe Tepe§, de la sila de recitatori a lui Andrei Ple§u -
gazda Dilemei 265 din 5 martie 1998 - §i de la reiterarea scarbei de etatizarea lui
Eminescu, aproape ca s-a ajuns cu antiEminescianismul ca daca vreun primar agreat
de megaintelectuali ar ridica in fata Ateneului ni§te birouri occidentale de bordura,
otel §i sticla, varaind eventual §i voievozii sub pretextul sincronismului arhitectonic
cu ce-i in Vest, ei bine, e posibil ca in doua-trei luni, daca nimeni nu finanteaza vreo
campanie de presa, nimeni sa nu-§i mai aminteasca de statuia cu fate erecte a
Poetului National, pare-se prevazut initial de national-comunistul Gheorghe Anghel
ca purtator de cruce incadrabila-n tai§ rotund de barda, ca a lui §tefan eel Mare de la
Chi§inau.

Sfanta Cruce pe care insa marii initiati, inchinatori la multrabdatorul Christ, i-o
vad lui Eminescu la piept §i nu se tem de inrairea pe zi ce trece tot mai creativa a
detractorilor, caci ei citesc sub cupola Ateneului sus scris sub porambei Michelangelo
§i aud dinauntru pianul primitiv al lui Beethoven.

* Revolutia Impu§cata. Numai un caraghios de arpentor, singur ca Franz Kafka,
poate gandi ca un profesionist ca Mircea Cartarescu, in conditii de creatie perfecte,
neromane§ti, la Castel, s-ar fi putut sa nu ne dea un text desavar§it, incorigibil, care

496

sa-i confirme pozitia de eel mai mare scriitor roman, avizata de eel mai mare critic
roman, spre marea satisfactie a celui mai mare editor roman.

Pur §i simplu altul este orizontul de a§teptare al cititorului de pe pietele
occidentale, fata de care piata romaneasca, fie §i in 150 000 exemplare, ramane o arie
neglijabila.

Contaminarea chiciului orbitor cu un discurs patat de postromanism era de
neevitat.

Pentru acest alt cititor, ca §i pentru Stapanul eel Nou, Revolutia Impu§cata
trebuia descrisa doar ca o revolutie facuta po§ta de martieni intr-un ospat sardanapalic
cu eel mai vesel gangbang: el, adica domn-domnita intinsa lene§a pe canapeaua
psihanalistului, ar fi suferit , n-ar fi putut rezista la descrierea cartaresciana, de o
renascentista maiestrie, a §tiintei anatomice a viscerelor, a unei fete intinse pe gresie
in co§ciug de placaj la morga de la Vitan-Barze§ti sau a uneia abia dezgropate in
Cimitirul Saracilor din Galea Lipovei.

Plus ca inainte sa o piarda Intelectualii no§tri frustrati, cum scriitorul de geniu
natural Dante, in interminabila-i opera, iubita, deja au scris altii despre Revolutia din
Decembrie, ca despre un fluture cu aripile lipite somnoros, mare cat secolul.

* Lasa-i sa moara pro^ti! lar cartile de fictiune postmodeme se fac pentru a fi
bine vdndute, iara nu pentru a corecta imaginarul criptorasist euroatlantic in
scepticismul sau ca un concept romantic precum „erou", „titan" sau „geniu" s-ar fi
putut intrupa nu doar in Marea Galie , ci §i in cealalta Galie , in Marea Galitie a
Ruritaniilor rasistului Ernest Gellner, presarate de Domnul pe Pamant dincolo de
Gortina. Lasa-i sa moara pro^ti! - vorba finalului De ce trag clopotele, Mitica?, care
e §i un refuz al Autoelitei de a face Luminarea Poporului, micile ei periodice slujind
doar la competitiile privind a se premia Intelectualul Dominant al clipei .

Pentru aceasta corectie, daca literatura a dat chix, ar exista §tiinta istoriei.

Istoricii contaminati de postromanism, ca §i literatii sunt insa relativ bursieri de
Epoca Mooye, neliberi vasazica, vin §i se due, deci se vor ocupa, cei cu ecou, instruiti,
mai degraba cu a proba ca avem un trecut de kkt, ale carui trenduri due ca ni§te mu§te
tot acolo. Ei nu au a face cu Revolutia, data de toti megaintelectualii istoriei prin 03
la regularisit Omului-cu-doua-mame, sub pretext ca n-avem acces la arhive, de§i altii
din breasla pretind ca pe baza de harburi §i oase ei pot reconstitui pana §i mentalitati
sau imaginaruri de-acum cinci milenii, cum ar fi daca ardeau de vii cartaginezii de
origine geto-daca pruncii sau nu.

* Vom muri §i vom fi liberi! Displace dispretul de Zona Zoster pentru o
Revolutie facuta cu Dan losif, Dumitru Dinca §i multi alti eroi de Zona Maha:
„inscriptiile inepte, dar uria§e de pe pereti, JOS GISMARU §i JOS GEAU§ESGU"
(03, p399).

De ce p... mea inepte?

lata un epitet de cenzurat! Trebuiau excerpte guenonine §i heideggeriste?

Megaintelectualii sa fi coborat in strada §i sa fi scris ei altele mai dumnezeite
decat florilegiul funerar din nemuritoarea marturie Vom muri §i vom fi liberi!,
innobilandu-se ca cei polonezi , §i anume nu impreunandu-se fictionar 69 cu evreice
serafice in decor sericiculturnic pe Lacul Gomo la Belaggio, ci acordand asistenta
grevi§tilor la §antierele Navale, ca-n Gdanskul lui Lenin, efectiv.

Sau sa taca! Ge pana mea, tu-i neamu' nevoii!

497

* Cdnd? Exista o diviziune a muncii literare. Nimeni nu poate epuiza singur un
subiect, ca pe un butoi de miere. Din aceea§i tema dulce ca un fagure de miere
poliflorala, a respectului filial fata de parinti, textul liric al lui Adrian Paunescu
scoate anumite efecte care imping la o repetabila relecturare spre a le ghici orientarea
politica din tinerete, dupa cum textul prozastic al lui Mircea Cartarescu scoate cujotul
alte efecte, pe care nu le poti uita u§or, fiind vorba de un tata mic nomenclaturist,
deconspirat ORBITOR c-a participat la nimicirea matrixului stilistic al satului
Romanesc, §i de-o mama casnica de sta mai u§or la cozi decat femeia de casa care
avea servici, ambii de origine sanatoasa, vasazica nici Intelectuala, nici aristocrata.

A§a reflectand asimptotic la inconcevabilul eel inefabil al textului, care
produce prin reproducere sens soteriologic kerigmatic §i metanoiac, dar antinoichist,
ne interogam daca generoasa rana inca deschisa, ca insa§i societatea, a Revolutiei
Romane, nu ne pregate§te §i alte pagini nemuritoare inspirate de ea, care vor lumina
intertextual pe ale lui Mircea insu§i, dezvaluindu-le noi virtuti in provizoriul lor
celest, expulzat din burta.

Problema e cand! Caci prin 03, declarat eveniment editorial al anului
Centenarului Mircea Eliade 2007 §i facuta o publicitate de efect inainte de a ri citit
produsul macar de critica profesionista, eel putin doua nige crezute rodnice in
investigarea literara a societatii noastre intredeschise raman statornic infundate, ca
ni§te amfore cu miere de Alexandria - Epoca Cea §i Epoca Mooye.

Pentru ca societatea in ansamblul ei nu arunca banii pe fereastra de doua ori.

Nimeni nu va mai investi a§a curand in carti care sa acopere Epoca Cea, adica
antropologia fomi§tilor §i nehalitilor avand vreo mama cu ni§te cozi lungi ca
protagonist, sau inceputurile Epocii Mooye, vesele §i picante, tot pe culinar centrate,
doar ca rinalizat in maxima spiritualitate posibila de s-o simti pe §ira chakrelor,
sintagma Revolutia Fututa fiind mai u§or de retinut de Coca §i Suelina decat
„revolutie incalcita", „revolutie culinara" sau „revolutie de molton".

* In concluzie, trebuie sa ne folosim de o analogic.

Elicopterizarea §i executia meritata a doi paduchi lati cazuti de sub Girafa
rosenthaliana sau a doi larvari Bombix mori nu meritau un final apocaliptic pentru
03, dar poate ca jocul narativ a intrat ca o matrio§ca in jocul cu discursul antibol§evic
al institutiei prezidentiale postbol§evice.

Nici o forta politica sau civica nu silea in decembrie 2006 pe dl Basescu sa se
aventureze in infiintarea unci comisii §i in lectura textului ei ca la circ.

Dar poate ca exista un mare interes ca Istoria Comunismului sa se scrie, fie §i
deocamdata, intr-un anume fel, in stil NOI AM TRAS IN NOI, cum ca din cauza
turnatoriei §i mai ales a national-comunismului, inerent noua rasial ca galitieni din
Est, am dus-o noi mai rau ca altii, iar cine ne-a cedat procentual stalinismului, deci
deznationalizarii dure pana la mankurtizarea antiunionista n-are nici o raspundere, nici
macar morala! Nici o vina istorica de asumat!

Pai tot a§a se extrapoleaza erect asimptota §i cu Revolutia Impu§cata!

Tot NOI AM TRAS IN NOI, vasazica mult vremelnic e de preferat sa ne
veselim ca de-o Revolutie Fututa.

* Spre alte flamuri! E^iecul principalului beneficiar al demolarii Poetului
National §i al ratarii Recuperarii Basarabiei in efortul sau de pe culmile maturitatii
creatoare de a evoca credibil §i fara mi§to Revolutia Romana ca revolutie cu R
majuscula satisfacand standardele de calitate occidentale, exploatabila ca ratrapagiu
de sa puna Bucure§tiul langa Budapesta, Praga §i Gdansk, are o semnificatie profunda

498

ca fundatia Casei Poporului. E adevarat ca, pentru euroatlantici, concluzia ca dintr-o
istorie de kkt, nu putea ie§i la iveala, ca excrementele dlui Patapievici din Politice,
decat o revolutie §i o tranzitie de kkt, pare etern tran§ata, ca §i recomandarea implicita
ca, Revolutia neaducand nimic, noua, supravietuitorilor din Ruritania, nu ne ramane
atunci decat sa ne regulam ca viermii la nesfar§it cand vine lelea de la dude cu
frunzele de matase fredonand manelele lui Zavaidoc §i ale Zarazei, pentru ca sa
obtinem prin sextaz practicat cu ness de om desavar§irea spirituals pe acele hartii
perforate, adica Mantuirea, devenind din omizi ni§te postmoderni fluturi de Bombix
mori.

Pe unii insa demitizarea interminabila ne doare §i ne exaspereaza, avem
impresia ca am fost fraieriti, ^tim ca tinerii au ie^it sa apere o Idee, nu rasul
stalinismului brucanian de a recomanda carnati de Plegcoi grevigtilor foamei , §i
credem ca dezastrul acesta, al pierderii Revolutiei nu numai in plan politic ci §i la
nivel Intelectual, istorie §i literar, este un e§ec al Autoelitei inse^i, aparent foarte
incantate de ba§calia din TO, care este insa§i marturisirea neseriozitatii, imposturii §i
incapacitatii ei de a deservi Neamul Romanesc in nevoile sale spirituale.

Adica prescurtat, nu numai moral, ci gi profesional , Autoelita, sarea pamantului,
deocamdata nu e mai breaza decat clasa politica, decat cleptocratia in general, din
moment ce ne-a oferit despre fute§a noastra Revolutie Impu§cata un slideshow numa'
pics-uri care sa se prelinga opalescent §i pe dosul de ne§ters al paginii, lecuindu-ne de
orice idealism.

* Revolutia poporul afacut-o! N-a fost nevoie nici de agentii trimi§i in Lada sa
le stimuleze ei feromonic Romanilor Revolutia, cu atat mai mult sa-1 darame Armata
sau Securitatea pe Ceau§escu, din moment ce revolta marilor ora§e a incheiat ea insa§i
istoria bol§evismului. Spre deosebire de reprimarea demonstratiilor de o zi din 15
noiembrie 1987 de la Bra§ov, la Timi§oara, la Bucure§ti §i in alte ora§e, in decembrie
1989 bol§evicii au avut nesabuinta de a trage in Romani, ceea ce a prelungit
protestele, asigurandu-se astfel simultaneitatea demonstratiilor. Nimic mai simplu.

Cine, fie el §i un imputit de general marxist, incercuit de insa§i Clasa
Muncitoare, §i-ar fi asumat riscul de a ordona represiunea in 22 decembrie 1989 la
Bucure§ti?

Fantastic fiind ca in noaptea de 9-10 octombrie 1956, cu exact doua luni inainte
de a fi imbrancit sub tramvai, Nicolae Labi§, postmodernistul care a inteles ce au ratat
intelectualii no§tri jego§i spiritual in acel an, descrie, in inegalabila-i Balada, o revolta
a pescarilor Deltei - culmea impertinentei antisovietice, lipoveni! - impotriva
jecmanelii prin celebrele cote, care ne face sa ne intrebam acum DE CE poezia
noastra optzecista filologica postmodernists, mi§tocara §i superficiala, a fost atat de
nesimtita incat nu a anticipat, nu a intrevazut nici un pic Revolutia Romana, macar ca
balta de sange :

In soborul tacut §i egal

S-a mi§cat cineva dilatandu-§i priviri de metal.

Cerul de toamna strangandu-1 intr-insele peste masura

§i cu gura-nnegrita de ura,

Sincopat de o tusa uscata,

Incepe sub buzele sure sa-njure deodata

Toamna cu toate minunile ei uciga§e,

Cu pacla ce-n oameni o cerne §i nici n-o observi.

499

Cu putreziciunea trufa§a ce-n toamna se-ngra§a,
Cu tot alcoolul pe care il picura-n nervi.

Dar din plamani, din gatlej, i-au ta§nit stropi de sange-nchegat,
§i-njuratura ori blestemul asta scancind s-a taiat.

Atunci, rand pe rand, toti ceilalti din sobor
Incepura sa-njure-n multiplele limbi ale lor,
Pumni ramuro§i se-ncle§tau de vazduh scuturandu-1,
Ca-ntr-un rit de revolta teribil §i vechi ca pamantul (...)•

Cel care aceasta revolta umana-ncepuse,
Dar §i-o curmase pe ro§ii petale de tuse,
Buzele negre-§i mi§ca §i acum, ca §i cum
Ar fi strigat cu ceilalti impreuna §i-acum,
Dar nici un cuvant nu-i ie§ea din gatlejul surpat
Doar un suspin modulandu-se, doar un oftat,
Neputincios, pregatindu-se parca s-adoarma
Acoperit de melodica larma.

500

24. Mitul securi^tilor de omenie §i imposibila lor lustratie

* Cam acesta este Soldatul
Roman. A mers spre Rasarit pana-
n Caucaz §i pana la Volga
impotriva bol§evismului, iar spre
Apus, pana-n Tatra, impotriva
celuilalt totalitarism cam tot
muncitoresc, singurul blamat §i de
Suelin. Restul - „puntru mai
ta'ziu".

Faptul urat ca publicistul
nostra de azi §i de rand nu e
capabil sa valorifice eroismul
flacailor no§tri calauziti de
invatatorii satelor prin Stepa
Calmuca, peste Cotul Donului §i
peste Ural, §i peste Obi, nu mic§oreaza cu nimic fapta de glorie a Armatei Neamului
Romanesc, astazi integrata §i respectata in NATO pentra virtutile ei.

Intelectualul din stanga, suficient de auto-fortificat sa se bata cu oricine,
aproape halterofil cu tuburile de oxigen, cum Corneliu Coposu, §tiind a caligrafia
STAS §i-a putut consulta bine mersi fi§a cu mentiunea AVIZAT NEGATIV
(preocupari literare, tata la Canal, frecventare biblioteci) la unitatea constanteana de la
Moara Gloria, risipita pe Litoral la munci pana-n Mangalia, iar daca la sfar§itul celor
17 luni de munca silnica in constructs (2 iunie 1973 - 31 octombrie 1974), la
explozivul Combinat Chimic Fagara§ sau la fundatia ca de nivel 5 metrou a
Termocentralei Palas 2, a ramas pana la armistitiu pur soldat , dispretuirea totu§i
accesibilei §coli de gradati se explica prin con§tiinta de refuznic in a-i norma ca un
kapo (citise acolo despre Holocaust: Vincenzo si Luigi Pappalettera - Zbirii au
cuvantul, Editura Politica 1974!) pe subordonati la tarnacop §i lopata, intr-un fel
amintind de Canalul lui Petra Dumitriu sau Geo Bogza, §i mai ales din nelini§tea de a
afla, amortit pe valiza la lectiile politice, ca Armata trebuie sa apere nu numai
frantariile yalteze, ci §i Cuceririle Revolutionare ale nomenclaturii, ceea ce ar fi
insemnat a mitralia de pe tab demonstrantii unei eventuale Revolutii: tineret idealist,
copii, femei, batrani, coloanele de muncitori antibol§evici neasistati de Intelectualitate
decat cand primea §i grade.

* Scriitor deja, facand peste tot observatie romanesca, insu§indu-§i poporul,
Intelectualul din stanga, deloc liberal din moment ce mizeaza totul pe Infrastractura
Intelectuala a egalitatii de §anse nu pe indivizi, haite gi proiect , nu are o carte in
buzunaral din dreptul inimii, ci deja notesul pentru versuri lirice §i toate cele vazute,
auzite, visate sau imaginate, inchipuit din sferturi de coala alba soljenitiene, ce din
cand in cand pot fi trimise acasa prin tatal vizitator, singural curler crezut de
incredere.

Ceea ce nu inseamna ca n-a citit cu nesat, frecventand bibliotecile unitatilor
militare. Nu numai strategic sau tactica! Cursurile politice ale Academiei Militare

501

erau infinit mai libere decat cele de la Jdanov-Gheorghiu, reproducdnd pe inteles
doctrinele occidentale pe care le agresa marxismull

De mentionat ca, data fiind revolutia tehnico-§tiintifica contemporana, careia
bol§evicii i-au sesizat periculozitatea inca de cand cu ^ara^ka, soldatul de dreapta din
stanga a putut asculta permanent in cazarmi „oficinile propagandei imperialiste", de
pilda, din primul moment, evolutiile privind expulzarea din CCCP a laureatului Nobel
pentru Literatura din 1970, care 1-au determinat sa nu se grabeasca a publica §i a
atrage prietenia delatorilor. Prima poezie tiparita va fi in Viata Romdneasca, prima
proza va fi la Timi§oara, in Almanahul Helion, abia sub Gorbaciov, debuturi
simbolice dupa care - tacere, a§teptand mai mult decat perestroika §i glasnost.

* Cruzime §i jertfd. Oricum, data fiind cruzimea cu care s-a facut la noi
bol^evizarea de catre Stapanul eel Vechi - prin nimicirea cu metoda a clasei politice
Regale - , in conceptia despre dezbol§evizarea Romaniei, soldatul nu s-a iluzionat
niciodata ca Revolutia s-ar putea face altfel decat prin varsare de sange §i prin
aducerea la timona partidului a unui Gierek in locul lui Gomulka: in 21 decembrie, la
Inter, §tia §i ca Partidul va trage conform doctrinei §i legilor lui in tineretul idealist,
repetand demonstrativ in Galitia Mare Poznanul mare§alului mankurt de ocupatie
Konstantin Konstantinovici Rokossovski din iunie 1956 sau Tien Anmenul din iunie
1989, §i ca nimeni nu i-ar putea convinge pe acei copii frumo§i sa piece pe la casele
sau caminele lor, inapoindu-i la argumentul ca prin insa§i risipirea mitingului de la
pranz, Timigoara nu mai este condamnata §i Romania s-a aliniat Rasaritului in
revenirea la democratic, urmand a se anunta din clipa in clipa retragerea Ceau§escului
cu vreo boala de ochi, cum a fost tot in Postul Craciunului, la 20 decembrie 1970, cu
Wladyslaw Gomulka, grevi§tii §i succesorul sau, Edward Gierek, dupa ce Wojciech
Jaruzelski, adica Armata Ro§ie poloneza, a tras la Gdansk.

* Ferecarea arhivelor dupa Berevoie§ti-Scdieni. Intr-o toamna. Corn Flakes
fiind §lagarul tonomatelor, ace§ti bravi soldati au fost trimi§i de vreun incon§tient de
activist sa elibereze, in favoarea vreunei piloase, un apartament periferic, locuit de
ni§te amarati §i, abia la fata locului, afland despre ce e vorba, ei s-au bulucit sub un
nuc desfrunzit, la fumat, §i au zis subofiterului, cu fermitate: nu, mdnca-ti-a§! Dupa
care „Armata" s-a retras in cazarma.

Nu mult diferita trebuie sa fi fost situatia de la Revolutie.

A tras mai mult Armata, din ordinul Partidului calauzit de Securitate , care baieti
de§tepti au avut gentiletea de a nu intreba niciodata de armele detinute de activi§ti sau
de incontrolabilele garzi patriotice, dar trupa trebuie absolvita de marea raspundere
morala: ea a operat fie sub dezinformare, fie sub constrangere, pe cand ofiterul gtia la
ce se a§teapta alegand a face cariera intr-o armata „revolutionara", ba mai auzind §i de
Poznan, Gdansk sau Tien Anmen.

Dar Armata n-a tras! Cum sa traga? S-a demonstrat pe manechine de la Cocor,
unde vinde vindecatoarea Petruta, ca daca s-ar fi folosit armamentul din plin, cum era
§i normal, atunci un singur glont ar fi putut perfora mai multe §iruri de demonstranti!
Ceea ce a convins pre multi cavaleri de justitie, mai ales ca, la Drept, intrai pe
verificate politic.

Daca a tras fara mila §i Partidul cu mana lui, poate chiar ginga§a mana feminina
inmanu§ata, ce anume s-a facut atunci acolo cu armele distribuite activi^tilor - lata
singura ipoteza pe care n-au mers niciodata investigatiile, cu o consecventa cum
numai ferecarea arhivelor in 1991 a mai infierat pe vecie clasa politica §i Intelectuala
a Epocii Mooye drept complice a calailor.

502

* Dinaintea Strainului insa, ace§ti soldati, majoritatea tarani, mineri sau
frontieri§ti, s-ar fi comportat viteje§te, mai ales in ofensiva, cum s-a vazut pe
fronturile din Rasarit, ba chiar avantandu-se cu acea incon§tienta a urii, care se na§te
de la primul camarad bun prieten cazut sub snopul gloantele du§mane.

Nu mai spun ce ar fi insemnat un comandant ca generalul de brigada Radu
Korne, a carui legenda, cum sfida el tirul muncitorilor §i colhoznicilor sovietici,
aparatori ai stalinismului, in Razboiul de la Rasarit, povestita de tata cu intonatii
nationale de invatator, ar fi meritat sa inlocuiasca in 03 exotismele de senzatie ale
nereu§itului legionar strain, pacatosul soteriologic de Victora§.

lata de ce, a diseca soldatul Roman spre a dovedi ca n-are in el decat ideologia
unor false valori voievodale este o mare crima Intelectuala a Autoelitei.

Justificarea acestei crime nu poate fi decat combaterea indirecta, cu viclenie, a
acuzatiei privind o alta §i mai mare, greu de asumat: a nu servi Neamul Romanesc
intr-un moment de rascruce, cum a fost Revolutia insa^i , cum au venit §i s-au risipit
oportunitatile privind Recuperarea Basarabiei, Monarhia bipartida, Fezabila Lustratie,
Luminarea Poporului, lupta necurmata pentru Occidentalizarea Infrastructure
Intelectuale, Ingrijirea mormintelor Intelectualilor no§tri din Montparnasse §i alte
cimitire, Emanciparea Cadrelor Didactice, Genializarea Obligata a Supradotatilor.

Mai devreme sau mai tarziu, de catre romani sau de catre europeni, insa eel mai
probabil de catre elitele chi§inauiene in curs de formare, problema raspunderilor
pentru sterilitatea spirituals a Epocii Mooye, se va pune corect Romane§te, cum e §i
natural.

* La§itatea Intelectuala a ramas. Paradoxal, nu toti cotizantii la Writers' Union
au profitat de serviciile atat de greu construitului, parte §i de catre doamna Mona
Musca, CNSAS, ceea ce nu e semn bun pentru viitorul fericit al acestuia in Dacia
Felix, o buna parte a poporului, cum ar fi taranii siliti sa se colectivizeze, despre care
scria la Steagul Ro^u gazetarul Costel Goanga invatandu-§i fiul sa fantazeze, nefiind
capabili fara ajutor Intelectual a gasi sediul plecand de la Gara Basarab, din dreptul
mfl//-ului cu blugi, §i sa faca cererea dosarului tocmai dincolo de Liceul Matei
Basarab!

Inca mai este accesibil pe web materialul:
http://www.bloombiz.ro/article— LifeStyle-Arta-Scriitorii_ezita_sa-
si_vada_dosarul_de_Securitate-69814.html

loan Gro§an, de parc-ar fi vazut Parisul cu trebi, zice: „N-am facut cerere, ca sa
nu descopar acolo necazuri gi sa stric prietenii . Oricum ar fi, a§ ramane cu un gust
amar".

Mircea Cartarescu s-a ferit pe cea mai buna dreptate sa faca cerere: „Nu ma
intereseaza, n-am de gand sa-mi cer dosarul, prefer sa dorm lini^tit §i sa am
incredere in prieteni. Realmente ma tem de ce as putea descoperi . Din partea
mea, «baietii cu ochi alba§tri» pot sa stea lini^titi".

„Nu mi-am cerut dosarul din lene, o mare gi productiva lene ", am aflat de la
Radu Cosa§u, ceea ce e un bun exemplu pentru toti dilematicii hebdomadarului dlui
Ple§u. Poetul Florin laru a fost prea ocupat pentru a face o cerere la CNSAS, totu§i,
este sigur ca are dosar.

La adresa
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7720&art=19727&cHash=ae3bd336d8
din articolul - Uniunea Scriitorilor de Turnatorii - aflam ca antiEminescianul
coordonator Cezar Paul-Badescu e de parere ca nu scriitorii au prioritatea

503

deconspirarii, ci politicienii! Horia Garbea, care da dreptate nevestei unguroaice a lui
Slavic! in contra romanului Eminescu nebun ca Avram lancu, a fost unul dintre putinii
care s-au pronuntat impotriva deconspirarii, ca fiind prea tarziu, argument mentenabil
§i pentru hecatomba terorista! Mircea Cartarescu, Emil Brumaru, n-au vrut sa-§i ceara
dosarele de teama unor surprize neplacute privind prietenii etc. etc.

Adica, fu, nefu, Revolutia trecu, dar La§itatea carturarilor a ramas (cu exceptia
lui Radu Cosa§u, care in 5 martie 1998 ar fi putat lovi in infirmul Eminescu al Dilemei
265 §i n-a facut-o), spre marea satisfactie a generalului Ple§ita, creandu-se pentru
viata Intelectuala a Epocii Mooye, incadrarea perfecta in statutul de simulacru, pe
nedocumentate atribuit de Jean Baudrillard Revolutiei Romane televizate. Caci
simulacru e o viata spirituals in care se executa in continuare directivele ceau§iste,
fiind bumbacite urechile Liceanului Neascultator, care ar mai citi, cu atacuri tocmai la
personalitatile de pe lista neagra a Directiei a Vll-a Literatura: Eminescu, Labi§,
Marin Preda, Paul Goma, Constantin Noica, Mircea Eliade, Emil Cioran - o abordare
a terorii ideologice jdanoviste din anii Dej hotaratori pentru dezromanizarea
ireversibila , fiind amanata pentru Epoca Wash, cand dealtfel operatia monografica se
va executa de catre cercetatori internationali, notiunea de romdn golindu-se de
continut pana atunci ca un rect autofecal nelimentat.

* Incheierea in ritm debordant a TO dupa 8 ianuarie 2003 vine poate §i din
climatul propice scrisului, din posibila promisiune a §efilor de promotie ca opinia
publica va fi zguduita de demascari de turnatori mai degraba in ierarhia BOR, mai
sporadic printre politicieni §i aproape sigur deloc stricator la prestigiul profesiei,
printre scriitorii gi creatorii institutionalizati sau printre filozofii grupati informal pe
gcoli .

* Mircea §i teama! Sa fim serio§i ca realitatea! Est-etica de a prefera sa dormi
lini§tit §i sa ai incredere in prieteni, chiar daca toti pot fi ticalo§i, turnand din
carierism , nu §antajati cu retrimiterea in pu§carii sau in coloniile de munca! Curaj sa
atace miturile nationale unioniste, in folosul du§manilor Neamului Romanesc, are.
Are cu asupra de masura, Fluturele amiral al postromanismului, dar n-are sa-§i ceara
dosarul!!!

In exegeza ce vine, unii vor suspecta aici doar copierea servila a pozitiei
feseniste a lui Ion Iliescu fata de efectele pernicioase ale consultarii propriului dosar,
cu argumentatie §i zambet cu tot. Ci §i poate un cavaleresc sprijin la ananghie
Directiei a Vll-a Literatura, care nu 1-a lucrat pe Mircea Cartarescu la imagine
raspandind in Occident zvonul c-ar fi legionar fascist antisemit $i antioccidental ,
ingaduindu-i astfel sa faca §i in interior, §i In exterior Cariera cu varf §i indesat, atat
inainte de Revolutia Fututa, cat §i dupa ea, in Tranzitia Virginala doar in trompele lui
Eustachio.

* Munca adevaratului securist de analiza-sinteza. Inca din 01 se puteau
sublinia de catre criticii care ar fi procedat corect romane§te, cateva derapaje
ru§inoase. Nimfomana activista Ester se transfigureaza, din rusofila devine
nationalista - ranje§te §i face cu ochiul Fluturele amiral al postromanismului -, ceea
ce mascheaza adevarata vina a lui Ceau§escu, aceea de a fi fost marxist - un adevarat
nationalist n-ar fi demolat satele cu biserica, troita §i cumpana cu tot, pastratoare ale
identitatii Romane§ti, ale matricii stilistice mioritice. Pe cand munca securistului sot
Stanila ne este prezentata ca pa§nica, imbecila §i inofensiva: redusa la recrutarea de
informatori care povestesc bancurile create, chipurile, de insa§i Securitatea. Bancuri

504

ale geniului popular anonim a caror antologie merita Nobelul, cum proverbele lui
Zanne! Totodata, acest Stanila umbla deghizat sau „vede" spioni la circul taranesc-
mahalagiu din Obor, ceea ce e un mod al autorului foarte implicat de a ni-1 face cat
mai simpatic pe ofiterul slujitor al partidului, ascunzandu-ne cu desavar§ire ca, in fapt,
munca ofiterului de securitate nu se reduce la filaj sau la nimicuri vesele, ci la dosar,
cum a aratat §i social-democratul Adrian Paunescu.

Munca adevaratului securist de analiza-sinteza este foarte apropiata de a
criticului literar , a istoricului sau a eseistului, meticuloasa §i sistematica, similara la
cum, de pilda, un regretat ca Valeriu Cristea de la Adevarul ne-a dat din fi§a-n fi§a
dictionare ale personajelor lui Creanga §i Dostoievski, in general, eel mai bun istoric
literar al unei epoci avand §i competente de general, stand de regula totdeauna
excelent cu politicul, care e chiar arta compromisului, §i cu organizatoricul de ga§ti
spirituale.

* Facandu-i pe securi§ti absurzi, dar inofensivi in 02, Mircea se indeparteaza
de la cum ar fi corect Romane§te redat trecutul. Rezulta ca securitatea se tine de
prostii. Aici ea nu se mai ia de circari, ci de un covor persan, ce descria
„amplasamentul noilor arme nucleare sovietice, al noului cosmodrom §i traseul
primului submarin care patrula pe sub calota polara". O tampenie profesionista,
vinovata.

* Securistul eel mai umanist din literatura Galitiei Mari. In 02, adica in anul
iliescian 2002 inca mai descoperim despre Sfanta Securitate aprecieri vag negative, in
contrast derutant cu monumentul de recuno§tinta care e Imposibila Lustratie
proclamata la 8 ianuarie 2003: „sunt, e drept, mai departe, case conspirative, intalniri
cu informatori §i dosare, sunt baietii de pe Galea Victoriei §i fabrica de zvonuri, dar
ele-au ramas doar formele goale-ale ritualului fricii, ale ruperii mele de seamanul
meu. Banuiesc acum ca nici la cele mai inalte niveluri ale butaforiei asteia
grandomane, la fel de ridicole ca §i Casa Poporului, ca §i Magistrala Albastra, nu dai
decat de incapabili, de misticoizi geto-dacici, de mancatori de unguri pe paine, de in§i
patrun§i de campul de forte al romanismului, cu nimic mai diabolici, nici mai de§tepti
decat saracul lonel..."

Saracul lonel, eel mai simpatic securist din literatura Galitiei Mari, o scapa insa
de la necaz pe mama lui Mirci§or: ea a facut un covor persan plin de semne care
dovedeau ca §tie secrete ale Lagarului Pacii §i Socialismului §i era anchetata. (De
unde concluzia lectorului Charlie Klosowsky Jr. ca Securitatea generalului Ple§ita se
tinea de glume §i nimicuri, la orizontala covorului, nu de nimicirea clasei politice §i
Intelectuale Regale!)

Este totu§i de neanticipat in 02 ca acest caraghios personaj, in 03, va intrupa
orbitor securistul de omenie, care intervine §i recupereaza manuscrisul Cartii,
impunandu-se ca §tiutorul dominant, §tiutorul eel mai §tiutor. lar la Revo, operand
deghizat ca bagator de seama, §terge cli§eul fotografic cu eel mai vandut scriitor
roman, sa nu ajunga la Jilava mare§alului Antonescu, binemeritand astfel de la patrie
in perspectiva innobelarii literaturii ei.

* Mai rau inca, asemenea critica cu floricele, de-a dreptul iliesciana, face
prozeliti. Razvan Radulescu, poate eel mai talentat publicist dintre asasinii mitului
Eminescian, in „Viata §i faptele lui Hie Cazane", titlu parafrazand „Viata §i opiniile
lui Zacharias Lichter", celebrul roman aforistic al lui Matei Calinescu (autorul
celebrului studiu „Titanul §i geniul in poezia lui Eminescu" despre metamorfozarea

505

titanului adolescent in geniu tanar, strateg politic de mare clasa capabil sa inteleaga la
1 870 ca unitatea culturala precede Intregirea Neamului Romanesc), - pune cea mai
buna Securitate din lume, securitatea ceau§ista, capabila sa indrume chiar §i o mare
literatura in curs de sincronizare poststructuralista cu a americanilor, sa-§i epuizeze
resursele cu nimicuri absurde, gi deci inofensive , cum ar fi anchetarea protagonistului
cu privire la ingrijirea tomatelor sa se coaca cu stimulatori, derutand §i dezinformand
tineretul idealist insetat de adevar, fie §i de eel relativ la agentii grabitori de coacere,
daca s-au aplicat sau nu §i la Revolutia dusa la futelnita in ceceu.

* Tu-i neamul nevoii, insu§i Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea
Antiromanismului (ISMAR), finantat de la buget, prin lege organica votata in
unanimitate, cu 33% peste cat se acorda Institutului Cultural Roman, daca se va
infiinta vreodata - §i nu se va infiinta decat dupa ce Neamul Romanesc nu va mai fi,
carturarii sugand pibul pe teme §i oameni cari au fost, ca despre hittiti sau atlantizi -
va trebui sa ceara el insu§i expertiza de la §efii de promotie, atat pentru promovarea
imaginii sale externe ca garant al democratiei, cat §i managerial, trebuind intocmita
programarea voluntarilor, sa lucram pe web in ture, 12 cu 24, invatand de la altii sa
monitorizam presa online, ca §i blogurile culturale sau Wikipedia §i sa facem reglarea
ideilor corect Romanegte , aratand tuturor ca Neamul Romanesc n-a ajuns chiar un
fluture de varza pleo§tit cu spray insecticid, cum ne vede Lepidoptera
postromanismului exprimand ea pre prea multi ca sa nu ne ingrijoram.

* Cititoarea Petruta o sa creada, in sfanta ei naivitate de neabsolventa filolo, ca
unde vin securi§tii la covor, chiar a fost vorba de martiriul familiei autorului §i
scriitorului. Mai mult, ca potentiala virtual mama de mort in Revolutie, ea va socoti
ca, vorba ceea, critica institutiei celei mai abjecte de pe fata pamantului se face
superficial §i iresponsabil, „cu floricele", cum zicea tovara§ul Cea. Pe cand batranul
lector Charlie Klosowsky, mult mai la curent cu paradigma §i cu secretele NATO ale
Lagarului Pacii, va citi cu totul altceva acolo, cum rezulta §i de pe web, anume ca acel
covor bucluca§ este, simbolic decriptat, textul, cartea, iar „securi§tii" nu sunt decat
pa§nicii §i neobositii cititori, carora de fiecare lectura li se nazare alta bazaconie
deschisa, cum ar fi §i ecumenismul postmodern ce nu se inchina decat la zmeura de
campie §i doar de Ziua Maniei.

* Necititul. TO este ilizibila atat pentru publicul tinerel, ie§it din §coli fara
capacitatea de a incepe §i termina o carte, de a lectura mai mult decat subtitrarea
cate-un rand, cate-un rand de pe video, cat §i pentru publicul batran c-un picior §i cu
glanda pineala in groapa, dezalfabetizat de tembeliziuni $i de inexistenta cartii bune $i
ieftine . Zecile de mil de exemplare din 03 care s-au achizitionat sub colosalul tsunami
publicitar ca marfa de prestigiu, despre care se vorbe^te, au fost eel mult frunzarite §i
au fost curand abandonate „puntru mai ta'ziu" in raftul intai, cu nadejdea unui efort de
lectura ulterior §i cu speranta transformarii acestei lecturi in hagialac, in calatorie
initiatica §i in citanie din urma la suprema presimtire.

Numai a§a se explica lipsa de reactie la cumplitele erezii ideologice ale acestei
opere monumentale, al carei farmec de geniu inaripat sta in pulverizarea miturilor
nationale §i al carei plot este intregirea surprize-surprize a familiei scriitorului,
compusa dintr-o mama neEminesciana §i un tata gazetar agricol marxist, asistati de un
prieten securist de omenie, cat au suferit ei sub bol§evism intre Dinamo §i Circ, de§i
erau din e§alonul 3 al nomenclature, adica din eel mai periculos: „ In blocul nostru
locuiau doar militieni, securi§ti (tata lui Luci era securist §i avea un frumos par

506

ondulat), activi§ti sau ziari§ti ca tata, §i nici unul n-avea voie sa mearga la biserica sau
sa citeasca aiureli biserice§ti." (03, 364)

Odata rapta de popor, luand in coarnele de rinoceri Mitul Eminescian,
Autoelita, adica in linii mari Intelectualitatea ultracentrala a Capitalei, a suferit
umilinta din 2000 de a trebui sa faca agitatie §i propaganda pentru criptocomunistul,
nici macar fesenist ca Brucan, de Ion Iliescu §i, in sinea ei, a trebuit sa recunoasca
superioritatea §efilor de promotie ai Securitatii in arta de a se invarti §i in ce prive§te o
mai buna cunoa§tere a poporului neluminat §i a modurilor de a-1 manipula sau de a-i
lua banii.

De aici §i noul continut spiritual al Epocii Mooye, central de Autoelita pe un fel
de mea culpa fata de §efii de promotie, carora li se doneaza revolutia, ca in 03 §i in
Imposibila lustratie, §i le se atribuie calitati suflete§ti ca omenia, intelectuale ca
analiza-sinteza scenariilor sexuale ale partenerei filolog, sau chiar fizice, cum ar fi
frumosul par ondulat al lui tata lui Luci.

* Spre marele necaz al romancierului postmodernist Alex Mihai Stoenescu,
becalist nu basescian, care s-a documentat enorm, pe cand publicau ca fericiti
postmoderni§ti in acela§i Jurnal National, meritul nepieritor al lui Cartarescu este
pionieratul in abordarea romanesca a celei mai generoase teme a literaturii mai noi a
Neamului Romanesc: totalitarismul bolgevic ca balaur cu o mie de cozi doborat prin
cea mai mare explozie de eroism din Rasarit, Revolutia din Decembrie , pe care insa
ambii o vad ca pe o vesela lovitura de stat, deosebire fiind doar in distribuirea
meritelor, unul medaliind Armata , de§i intr-un cotidian conservator in umanismul lui,
iar celalalt, mai sensibil la armonie intre cariera externa §i cea interna, Securitatea .

* Dar mai este ceva, ceva ca ceva, de semnalat, apropo de Stapanul eel Nou §i
de Stapanul eel Vechi. Pentru ca Alex insista pe instigarea poporului sa iasa la
revolutie cu Lada, coloana de diversioni§ti sovietici mi§candu-se de la Est catre Vest,
pe cand Mircea pune accentul pe rolul eterului radiofonic mi§cat relativ de la Vest
catre Est §i captat de ma-sa fictionala pe la cozi clevetind despre marele numar de
morti §i de torturi canibalice de la Timi§oara, in scopul de a-1 provoca pe Dan losif sa
faca baricada la Inter nu la Uniter.

* Linia itebist-optzecista 109 nu a fost reinfiintata nici in ziulica de azi, capatul
de sub pod a intrupat cu marfuri chineze§ti §i arabe Europa, iar cariera Romanului de
la §coala 41 a conurbatiei Colentina-Voluntari a devenit internationala, cele Directii
6, 7 sau 12 putand fi§a in fi§ier la pagina web
http://www.axelibre.org/livres/mircea_cartarescu.php

o prezentare splendida a Candidatului Nobel eel mai bine plasat, semnata Cecile
Verdier; fiind citata §i aceasta declaratie ce reflecta aderarea la manifestul Imposibila
lustratie:

„Je continue a penser que ce n'est pas le peuple mais la Securitate qui a
renverse Ceau§escu. Ces gens-la avaient du pouvoir et beaucoup d'argent, mais ils ne
vivaient pas aussi confortablement qu'ils le souhaitaient, puisqu'ils ne pouvaient pas
depenser leur argent. Le renverser leur a enfin permis de vivre comme de veritables
capitalistes. Aujourd'hui, on peut affirmer que 90 % des grands patrons roumains
viennent de la. H serait naif de penser que la revolution est nee d'une aspiration a la
democratic, ou a I'integration europeenne, ou je ne sais quoi d'autre dans ce genre..."

507

Cum a procedat Securitatea de i-a facut pe Intelectuali neglijabili sau angajabili
nu ni se spune, dar asta tine de amprenta geniului INARIPAT, care ca amprenta nu
impune calitati forensice.

* Mircea, Irina §i prosopul boxerului. Semnificatiile metafizice ale simbolului
nuntirii nu pe frunze de dud locate pentru tocana dintre Mircea §i Irina, ci pe un
prosop ca acela ce se arunca la box invinsului, converg spre profetia privind
pactizarea Autoelitei cu Securitatea, care se baza pe contrastratagema Julietei, dupa
coltul de cotitura din 2 iunie 1997, cand §i pe plan intern politica romaneasca s-a
dovedit a nu fi decat arta liberala a compromisului.

* Angajamentul. Scena cu securista cea miloasa §i psiholoaga este atat de bine
scrisa, motivarea hormonala a nerabdarii poetului de a avea primul orgasm ecologic,
nemasturbator §i nepoluant, este a§a de convingatoare, de „naturala", incat cu exact
acela§i material se poate pleda §i pentru inocenta studentului filolog ce semneaza cu
gandul firesc §i presant la avantaje intaiul lui Angajament, fatalitate, dand §i prima
nota informativa despre ce s-a discutat incorect politic la ultima §edinta a Cenaclului
Litere!

* Futalitate - chipul luminos al securistului de omenie . Trilogia Orbitor este un
labirint asimetric filigranat dupa chipul Creatorului a§ezat in zodia chiejneana a
Gemenilor, construit cam intre 7 decembrie 1992 §i 1 iunie 2007, la a carui parcurgere
bine rumegata te convingi de ni§te adevaruri crude ale realitatii Romane§ti, care iti pot
periclita strategiile de mantuire a sufletului.

1. Mai intai, ai revelatia ca totalitarismul din Romania a mers pdna la caput.
Adica a supravietuit un Corneliu Coposu §i au mai putut fi aratati cativa

pensionari ai Romlagului, cat sa se filmeze cu ei Memorialul ala al Durerii. Dar
vechea clasa politica a Romaniei Regale, liberalo-taranista, a fost nimicita fara
urma§i.

2. Este extrem de important a se observa contradictia ca publicul cultivat este
extrem de restrans , pe cand fenomenul editorial cartarescian este de anvergura
iliesciana, publicul fesenist revigorand pe eel cultivat cum un portaltoi salbatic o vita
nobila.

Pentru aceasta, Orbitor propune o biografie exemplara , in care taticul a fost
activist cu Volga §i cu apartament in bloc de securi§ti langa Dinamo, a crezut cu
lacrimi in ochi in bol§evismul care masacra taranii sa intre in colhoz, dar din cauza lui
Ceau§escu, liderul fara creier, fara ratiune, care a intinat maretele idealuri marxiste
aduse de desantatii Armatei Ro§ii, a ajuns sa-§i dea la closet medalia colectivizarii §i
sa-§i arda la aragaz carnetul de PCR dupa decolarea elicopterului!

3. Praxiologic, cea mai importanta invatatura este insa ca, pentru cariera
mediatica in RO §i mai ales internationala, este vital sa ai sprijinul gefilor de Promotie
ai Imposibilei lustratii sau macar neutralitatea lor binevoitoare, sa nu te lucreze mai
ales la imaginea euroatlantica de exterior c-ai fi legionar fascist antisemit $i
antioccidental .

Precum De ce iubim femeile/Dlaczego kochamy kobiety ne intoxica, ne
otrave§te cu, futalitate, paradigma inevitabilitatii contactului intim intim cu
Securitatea, autorul, care a ales a se trage nu din nobilii banateni ci din evrei-polonezi,
marturisind ca prima sa femeie la futelnita a fost o himenoptera sociala, o securista,
Irina, pe care o §i propune ca model fesenist de reu^ita euroatlantica (ajunsa
nevasta de mare europarlamentar!), tot a§a la fel motanus mutantus Orbitor

508

promoveaza prin simpaticul lonel Stanila, ce? Chipul luminos al securistului de
omenie , angel radios de-al lui Ple§u, coborat pe Pamant intre Circ §i Dinamo, care
extraterestru de omenie li recupereaza lui Mircea manuscrisul nobelizabil ajuns pe la
colegii inchizitori §i chiar pe viitorul laureat il scoate din diferite incurcaturi fictional
cumva psihedelice, inclusiv asigurandu-i protectia foto la Revolutia Fututa.

* Pe langa lipsa de profesionalism in ce prive§te documentarea superficiala a
Lepidopterei postromanismului pentru o tema sacra precum Revolutia Impu§cata,
aceasta capitulare a Autoelitei dinaintea Imposibilei lustratii a securi§tilor §i dinaintea
Nomenclaturii Cleptocratiei in general, este cea mai neplacuta surpriza adusa de
tumultuosul tsunami publicitar care ne-a convins pe toti sa achizitionam 03 §i chiar
TO, ale caror tiraje s-ar fi putut altfel epuiza.

Este un pas inapoi al lui Mircea spre Mirci§or, este un rau prevestitor regres fata
de antibol§evismul lui Marin Preda, carele s-a documentat mai bine pentru Rebeliunea
Legionara din Delirul, de asemenea traita, iar in ce prive§te des-Fiintarea literara a
bol§evicului §i a securistului ca tipuri marxiste in Cel mai iubit dintre pamdnteni, a
mers mult mai adanc in abataj decat toata Autoelita, care dupa coltul de cotitura din
1997, in loc sa pulverizeze filozofic materialismul dialectic §i istoric, s-a specializat in
combaterea derapajelor antimarxi§tilor, adica exact ce i-ar fi recomandat §i ipotetica
Directie a Vll-a Literatura.

* Un provocator deghizat, cioclopedicd, §ef de promotie. Prea putini tineri
carturari care 1-au vizitat pe Noica au avut fantezia de a anticipa ca, revenind tara la
normal, aceasta prietenie spirituals cu un Eminescian va deveni dezonoranta, rau
vazuta. De§i, avand in vedere lista participantilor la inmormantare, intocmita de
securi§ti, este frapanta absenta tinerilor no§tri scriitori bucure§teni de la schitul
paltini§an, s-a mirat §i filajul.

Da, lipsa de experienta i§i spune cuvantul eel gros cand nu te a§tepti §i, de
aceea, ucenicii in lunga cale spre Mantuirea certa, chiar eruditi de timpuriu, dar nu
pana la a pricepe ca se giudecd Neamurile cum se vede la Voronet §i la Probata,
frumos este sa-i respecte pe batrani, cand te invata ei ca bol§evicii a§tia au inventat o
chestie diabolica §i cople§itoare pentru Individ, ca stai de vorba cu un prieten valoros
§i sa nu §tii ce va face cu cele marturisite §i de unde vei primi lovitura.

„Herman: imi tinuse discursuri despre fractali, despre carul minunat ce i se
aratase lui Ezechiel la raul Chebar, despre topologie («geometria de cauciuc») §i
despre quasari, despre microcipuri §i diploidhaploidismul himenopterelor sociale."

Daca ar fi avut taticul trecut pe la Canal, nu pe la Academia Bol§evica, §i mama
haituita pentru ca s-a nascut la Chi§inau, atunci scriitorul in devenire din 30 1-ar fi
suspectat pe encioclopedul mistic Herman cu locuinta in Blocul Securi§tilor a fi un
provocator deghizat, cioclopedica, §ef de promotie, pesemne ardelean de prin
Hermannstadt, viitoarea capitala culturala europeana in orbitorul an Mircea Eliade
2007.

* Incinerati in acela^i crematoriu. Avem doua faze bucure§tene ale Revolutiei
Romane, care a reu§it la Timi§oara §i a fost impu§cata la Bucure§ti, faze limpede
conturate, faza progresista §i faza mare profund reactionary.

Mai intai, vine POPORUL in Centra, dupa masacrele de la Timi§oara §i de la
Baricada. Furios, excitat de feromonii fumului funerar la incon§tientul biochimic dupa
arderea mortilor banateni la Crematoriu langa Polivalenta Nadiei, el alunga pe
Ceau§escu §i pe tovara§a sa la Targovi§te, de unde legile Baudrillard ale

509

postmodernismului ca chici cer sa fi fost, la randul lor, odata elicopterizati indarat,
incinerati la acelagi crematoriu , inaugural politic cu legionari §i facut monument
interesant pentru cine cauta urna Mare§alului Antonescu.

Revolutia din Decembrie a facut-o poporul, dar un pui de nomenclaturist,
crescut in sentimentul bucure§tean al ororii fata de nesimtiti, de agramati §i de taranii
cu papornite §i usturoi, de tot ce vine din Zona Maha §i din Prerie, nu poate concepe
ca sistemul de represiune s-a blocat altfel decat din lucratura §efilor de Promotie
romani sau sovietici, emisarii §tiutori ai lui Godot pe pamant.

In realitate, spre deosebire de viata Intelectuala, sistemul de represiune avea
comandanti ageri, inteligenti , care au ginit imediat ca Ceau§escu §i-a futut norocul de
la primul glont tras la Timi§oara, deoarece Neamul Romanesc nu va inceta lupta pana
nu-1 va pune la zid pe Tradator, spre a-1 vedea ciuruit odata cu savanta care 1-a
consiliat sa traga §i sa incinereze pe martirii no§tri. (Daca Hiescu n-ar fi comis
paricidul justitiar de la Targovi§te, il daramau Golanii pana la 20 mai! Venea la
Cotroceni Marian Munteanu sau profesorul Magureanu!)

Mai apoi, cleptocratia, coagulata deja din gestionari, bi§nitari, securi§ti interni
§i externi, activi§ti §i ideologi, s-a temut de animalele lui Orwell ie§ite in strada, sa nu
fraternizeze cu militarii, catarandu-se pe tehnica §i punandu-se pe razbunari, scuipand
sau casapind pe careva dintre profitorii totalitarismului, poate chiar jefuind $i
incendiind blocul securi§tilor de pe ^tefan eel Mare ce-ar trebui sa aiba deja placuta
de marmura ca despre el este vorba in Orbitor; poate ca de aceea TVR §i Radioul au
creat fenomenul mediatic terorist, exploatand fireasca alcatuire a oricarui popor - din
spectatori, tinuti acasa in semiintuneric, §i din tineretul idealist, din luptatori, solicitati
in strada pentru a fi ciuruiti.

Nimic de neexplicat, exceptand dezinteresul nechezolilor de ambe spete
pentru acest subiect tanathic, care teoretic, dupa Freud, dezvoltat in cheie minora sub
titlul De ce ne omordm tineretul idealist, ar fi trebuit sa aiba aceea§i piata ca a
bestsellerului De ce iubim femeile .

* Secretul cosmic ascuns misterios al lipsei de cruci. Este un mare merit al
bucure§tenilor inaltarea in Plata Palatului Regal a Memorialului pe care tot ei il
numesc, rau manipulati, Cartoful sau Teapa, din fata de la ceceu, langa Libraria
Kretzulescu.

Ei n-au inteles secretul cosmic ascuns misterios al lipsei de cruci, cum au infipt
la Poznan gi la Gdansk fratii nogtri galitieni polonezi , fara teama ca ar jigni alte
confesiuni, pe cand megaintelectualii, §i nu numai cei cu comportament ateu de
mar§rutizati pe langa calugarii cei mai influenti, in calitatea lor de experti supremi in
decriptarea §i evaluarea reciproca de opere de^chise, ca §i de Revolutii sau de Istoria
Neamului, pricep imediat ca omagiul oficial e §i un pios Elogiu Securistului, §efului
de promotie facator de Revolutie §i binemeritand Imposibila Lustratie, doar ca dan§ii
inca nu pot consilia poporul sa multumeasca in genunchi Stapanului celui Nou pentru
Libertate, pentru diversificarea posibilitatilor de sa-i sugi pibul poporului, daca e§ti
valoros, adica validat de grupul de prestigiu suprem.

Acea silueta ascetica poate fi §i poate ca este icoana §efului de Promotie,
inclinat cu creierul greu de informatii ca un testicul meditativ peste pupitrul unde
intocme§te interminabil analize §i sinteze, ca §i cum ar scrie o istorie literara, fiind
gata oricand sa raporteze superiorului direct situatia operativa §i informativa, §i din
cand in cand vreun Stapan de Nepedepsit, - Stalin sau Dej sau altul, ca Groza-
Vi§inski, sa aiba gata listele de sub sintagma categoria sociala §i intelectuala de
exterminat in respectivul moment al sovietizarii ireversibile a patriei, eel mai placut

510

fiind Intelectualului sa execute in 2007 ordine primite prin 1987, ce lista de
indezirabili sa desparta de popor, cam aceea§i: Labi§, Goma, Marin Preda, Norman
Manea, A. E. Baconsky, Mircea Cri§an, Dan Coe, Loteanu, Vieru §i Camelian
Propinatiu, carele ca sa i se piarza urma s-au pustnicit prin Codrii Caprianei, deghizat
in vanator, reconstituind din surse akasiene holograme cu darurile voievodale §i dvd-
uri cu eBooks-uri din cea mai bogata biblioteca manastireasca a Basarabiei, risipita de
ocupatia sovietica dupa 26 iunie 1940!

* Noaptea de vara din 1 1 iulie 2007, de dupa lansarea 03, a fost pentru batranii
Golani de la MPU tot atat de fioroasa, de consternanta, precat noaptea de iarna cu
zapezi insangerate, in care au aflat ca Armata a fost cu noi §i, de aceea, pe tambalele
aresturilor ei nu doarme nici un terorist, nici unul , de§i i-au fost predati suspecti dotati
cu buletine de identitate multipla §i eel putin unul s-a refolosit la Mineriada! (Istoricul
militar Florin Constantiniu observa ca nu se cunoa§te de la antropofagi incoace
biruinta in care biruitorul are mil de morti sau raniti iar biruitul nici un mort §i nici un
prizonier! Iar Autoelita risipe§te profesionismul parizian al lui Turcanu spre a
demonstra ce §tiam, ca Mircea Eliade n-a fost comunist, in loc sa realizeze
monografia diversiunii teroriste, in genere arheologia discursului atragator in bataia
pu§tii teroristului real a neprofesioni§tilor tineri ideali§ti pentru a-i apara cu piepturile
lor pe ofiterii de cariera din taburi.)

Optiunea Lepidopterei postromanismului, personalitate proeminenta a lumii
contemporane §i a Autoelitei - Autoelita care nu poate fi delimitata cum nu se poate
delimita Nomenclatura, Cleptocratia sau Mafia sau tot ce scapa controlului public,
Francmasoneria Intelectuala, sa zicem, Ai lu' da Vinci, Osta§ii Luminii sau chiar
Securitatea Eterna §i cam Totul, Orice-ul despre care cetateanul crede ca este
organizatie -, nefasta lacomie de a termina prin 03 30 ca pe un elogiu fesenist adus
micului nomenclaturist crezator cu ochi de fecioara in marxism §i mai ales
nemuritorul Laudatio securistului de omenie, salvator de manuscrise §i de scriitori
postmoderni, au aparut celuia ce au nadajduit in reinnodarea istoriei de la 26 iunie
1940, ca o blasfemie sinistra exprimand pozitia politica a tutulor nechezolilor de
speta a Il-a, culti euroatlantic dar rai Romani.

Fiind strigator la cer sa fii dus de nas, sa crezi aproape 20 de ani ca s-a mai
salvat ceva din Romania Regala $i cand colo sa constati ca pe urmele Omului Durerii
Corneliu Coposu $i ale doamnei Doina Cornea nu era decat filajul.

Totalitarismul bol§evic, impus Neamului Romanesc pentru ca a pierdut
Razboiul Sfant, a reu§it nu numai mankurtizarea nechezolilor de ambe spete ci §i
suspendarea lor pe o traditie datand doar de la descalecatul lui Vi§inski, din 6 martie
1945 incoace.

Gigalntelectualii anului 2000, votanti ai lui Hiescu de teama lui Vadim, s-au
inregimentat la orientarea Brucan, Roman §i Basescu, la fesenismul reformist, fiind ei
in§i§i de origine nomenclaturista mai mare sau mai mica, cum te §i izbe§ti orbitor de
epava ca e aproape imposibil de gasit vreo exceptie printre cei carora li s-a permis de
catre cleptocratie §i pivotul ei securist sa aiba succes in RO §i in UE.

* Clasa Muncitoare, Poporul, a facut Revolutia. Din nedocumentare,
neexistand monografie Humanitas, §i din cenzurarea in 03, derutand Suelina
occidentals, a existentei unei disidente cu nume consacrate §i uniform distribuite
regional precum Paul Goma, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Ana
Blandiana, Radu Filipescu, Laszlo Tokes, Gheorghe Ursu, Vasile Paraschiv sau Liviu
Babe§, Lepidoptera postromanismului, precum §tefan eel Mare in Aria Puricelui, le

511

da feuda fesenigtilor complotul privind lovitura de stat gi deci meritele daramarii lui
Ceaugescu , in linia doctrinara de la Directia VII, Directia noua, a Imposibilei lustratii,
spre marea mirare a insu§i Omului-cu-doua-mame:

„Nobilul nucleu de disidenti §i opozanti ai regimului, marginalizati de tiran sub
ciuperca albastra a Circului, se ridicase pe valul entuziasmului popular §i, in cele din
urma, luase puterea printr-un true simplu §i eficient, pus la cale de multa vreme, in
5!edinte conspirative." (03, 424)

Ce §edinte conspirative, manca-ti-a§? Ce, erau imbecili? Nu se §tiau filati? Nu
erau fo§tii inalti nomenclaturi§ti perfect informati asupra celei mai mari realizari a
marxismului, caracatita securista omniprezenta?

Iliescu a venit la Revolutie fara nimic scris, iar Mazilu a mazgalit o foaie in
ultimele 24 de ore!

Explicatiile fenomenului emanatiei sunt morometian de simple: Clasa
Muncitoare, Poporul, a facut Revolutia §i nimeni dintre generali $i activigti n-avea
chef sa fie executat de Craciun ca aparator al Ceau§e§tilor , iar vidul de putere s-a
umplut cu emanati din simplul motiv ca Intelectualii erau specializati in rezistenta
prin cultura nu in management, nu §tiau sa foloseasca centralele telefonice §i n-au
manifestat instinct teritorial, pretentii, decat in 30 decembrie, pe terenul lor, §i tot pe o
jumatate de coala, ca la §tiriste, apeland la simtul moral, ca sa nu se bage lichelele
dincolo de o anumita limita, nu in politica insa ci doar pe piata spirituals !

* Ba^calia - esenta postmodernismului romdnesc. Momentul de capitulare
gratuita, cum fata de ucraineni la Neptun in 2 iunie 1997, Imposibila lustratie (8
ianuarie 2003), ca reper §i posibila noua Zi Nationala substituind odiosul 1
Decembrie, linie de start incepand de la care Intelectualitatea atitudinara i§i asigura
adversarul securist ca ea nu va mai lupta cu intentia de a cagtiga batalia ci doar va viza
marunte avantaje de imagine, face din 03 o carte cu o pozitie politica, civica,
filozofica, teologica, asimptotica §i postmoderna contradictorie fata de institutia
fundamentals a represiunii bol§evice, Securitatea. In timp ce mama mioritica a lui
Mircea moare de frica, intr-o pagina de maxima ba^calie - esenta postmodernismului
romanesc, deoarece nobilul tata a bagat in WC... medalia cooperativizarii (!),
sacrificiu suprem, §i ar putea fi descoperita prin infundare, vecinul securist lonel i§i
arata un chip uman de omenie saritoare la nevoie §i simpatic, care ne va lumina
orbitor pe toata intinderea acestui volum final.

Este vorba de pagina 30, unde lene§a domnita suedeza cite§te-n dacea ei de pe
insulita la lumanare ca Mircea, postmodernistul romanilor, a fost ridicat „in
primavara", adica in acela§i anotimp in care i s-a intamplat §i lui Paul Goma, iar tata
Costel Goanga, scarbindu-se de marxism, „§i-a aruncat medalia in closet". Vaitatul
ciclopic, plansetul debordant din familia Cartarescu molipse§te aici pe toate cititoarele
mai sensibile, umezindu-le obrajii definitiv, pe cand in gat le incolte§te indoiala
perpetuu femeiasca daca nu cumva ori scriitorul face mi§to de atatia Radu Filipescu,
inchi§i pentru manuscrise, ori mamica fictionala a autorului nu era o femeie
covorareasa cu mintea prea de tot simpla:

„Doamne, ce frica mi-a fost... daca merge medalia asta pe sub pamant, prin
tevi, §i se blocheaza undeva (...). Daca-1 ia §i pe tata? §i plangeam, plangeam toata
ziua..."

§i brusc textul cote§te incalificabil pentru Autoelita, ludnd inapoi tot ce ne-au
dat Panait Istrati, Marin Preda, Ion loanid, Paul Goma, Nicolae Baciu, Dumitru Bacu,
Aurel State, Lena Constante, Aurelian Gulan, Mihail Stere Derdena, Ion Carja, Nicole
Valery, Ion Gavrila-Ogoranu, N. Steinhardt, Remus Radina, Richard Wurmbrand,

512

Mihai Radulescu, Adriana Georgescu, Grigore Dumitrescu, Viorel Gheorghita, Ion
Pantazi, Octavian Voinea, Ion Antohe, Constantin Cesianu, Marcel Petri§or, Aurelian
Sergiu Marinescu, Costin Meri§ca, Cicerone lonitoiu, Zahu Pana, Analele Sighetului,
Arhivele Totalitarismului, mai ales Irina Nicolau, din atata teroare mic
nomenclaturista spre ceva esential orbitor ca Sahasrara, ilustrand tocmai imposibila
lustratie, adica de ce p... mea s-o mai faci cand tie ti-au priit relatiile cu caracatita:

„Norocu' nostra a fost tot saracu' lonel, ca §i cu covoarele, atunci, in Floreasca.
El a umblat cu interventii pe la §efii lui (ca §i securi§tii sunt oameni, bea §i ei cate-o
cafeluta naturala, mai fumeaza cate-un Kent, mai cite§te «Cel mai iubit dintre
pamanteni»..., de', cine poate oase roade, cine nu, nici came moale...), pe la psihiatrie,
pe unde te-a dus pe tine. Ti-a dat inapoi §i foile-alea, ca nu vroiai sa ie§i de la nebuni,
o tineai gaia-matu: foile §i foile! Cand, ma trezesc intr-o zi ca vine lonel cu un pachet
mare, legat cu sfoara: «Uite manuscrisu', Marioara »." (03, 31)

Nu §tii ce sa admiri mai mult: modul cum eel mai tradus romancier roman
exporta framoasei Suelin portretul robot al securistului de omenie , creionat cu
autenticitate absoluta de mama sa mioritica dar antiEminesciana, sau performanta ca
in acela§i paragraf se sugereaza nu numai ca eel mai mare prozator roman postbelic,
Marin Preda, era preferatul securi§tilor (de ce sa-1 mai traduca in pakistaneza sectia
doamnei Catrinel Ple§u de la ICR?), ci §i inofensivitatea romanului antibol§evic «Cel
mai iubit dintre pamanteni», pentra care, dimpreuna cu «Delirul» s-a platit totu§i cu o
viata de mare om in casa de creatie de la Mogo§oaia, in acel 1980 cand §tiutorii
tocmai hotarasera a-1 debuta sexual de urgenta, futalitate, cu o securista mirosind a
tocana pe tanaral scriitor abia scapat fictional din azilul psihiatrie §i gata sa se intoarca
inapoi la tratamentul fabulatoriu, daca i s-ar fi spus ca, dupa Revolutie, nici macar
jurnalul asasinatului Gheorghe Ursu, care se bucura de un lobby exceptional , nu a
putut fi recuperat de familie din ghearele §efilor de promotie!

* Intruzia realului in spatiul fictional. Dimpreuna cu buna capacitate de
relationare, stranii sunt memoria foarte precisa a figurilor §i a ce se vorbe§te pe la
cozi, dar mai presus de orice sfaturile date omene§te cu lacrimi in ochi de aceasta
Mama fictionala fiului ei Mirci§or. Ele par tipice casnicelor bine informate,
nemembre de partid, colaboratoare de nadejde ale Securitatii in lungile blocuri
Banalitatea Raului spre binele copila§ilor §i al familiei, cum imi confirma amicii mei
securi§ti cu vechime, punandu-i eu lui Pintea Viteazul in fata textul, fara a-1 preveni
asupra provenientei ca extracte dintr-o capodopera nemuritoare a acestor secvente
flagrante de influentare pozitiva :

- Tu, Mircea, sa nu vorbe§ti cu altii despre chestiile astea. Nici cu prietenii cei
mai buni. Nu §tii cine se duce §i spune. A§tia §tiu tot §i abia a§teapta sa te prinda cu
ceva. (03, 30)

- A, 1-am vazut §i pe Caramitru, actora'... §i-acum e miting mare in Plata
Palatului, credeam ca e§ti §i tu acolo. Mama, sa nu te bagi, ca nu §tii ce se-alege din
asta. Mai bine stai tu in casa, ca se vede foarte bine §i de la televizor"... (03, 253)

Dincolo de texistenta, avizul dat de ace§ti experti catre Mircea, care se-ntelege
ca mai are mult de scris in deplina serenitate, pastrandu-§i prietenii §i dormind lini§tit,
este sa nu se intereseze, completand vreodata cerere la CNSAS, nici de dosarul sau,
nici de al parintilor, daca intruzia realului in spatiul fictional presimte sau viseaza ca e
cam groasa.

* Demitizarile initiate de dl Lucian Boia in Istorie au triumfat, iar dupa ce
Eminescu va fi scos din §coli, din gradina Ateneului, ba poate §i din mormant spre a fi

513

expediat la origine in Moldova fanilor lui pitici, peltici §i degraba varsatori de sange
nevinovat, e orbitor de limpede ca se va trece la mutarea Zilei Nationale mai
convenabil, in 1-2 iunie, poate §i la schimbarea numelui tarii, precum §i la epurarea
intreRJi Literaturi romane , pe criterii de transatlantic, pe cand uite ca, in Anul Mircea
Eliade 2007, Mitul securistului de omenie este dezvoltat consecvent, in spiritul
Imposibilei lustratii.

Recuno§tinta eterna exprimata la pi 95 catre lonel (amicul securist) i se infige
cititorului direct in structurile antropologice ale imaginarului:

„Daca n-ar fi fost lonel, dragutul de Mirci§or (§i poate §i taticul §i mamica lui)
ar fi fost acum la balamuc, in Valea Marului, sau la pu§carie."

* O scapare stranie, de Memorii eliade§ti, este §i imaginarea Romaniei fara
Carmaci ca pe un brie Mircea in deriva, ce se redreseaza abia cand trece Iliescu la
timona. Dezavantajul unei astfel de solutii retorice este ca unii se gandesc profetic §i
banglavitic ca Alergatorul de cursa lunga, haituit de stafii de castelane in Solitude, a
vrut sa spuna exact contrariul la ceea ce se a§teapta de la el, anume ca, precum
pruncutul plangaciosu - botez, a§a Tara cerea nu ^tiu ce Capitan, iar altii pot avea
impresia ca proteiformul scriitor a sugerat ca era §i este nevoie la carma de
profesioni§ti incercati, cum Romania nu avea, pentru flota ei menita pierzaniei, §i nu
are decat pe capitanul de cursa lunga Traian Basescu, cursa lunga de ni se vor lungi
urechile pana conform sloganului La tepe, baieti, in Piata VictorieU, chiar le vom
vedea, impreuna cu Valerian Stan silabisind mentiunea anticoruptie ca aici sunt banii
dumneavoastra.

* Acela§i fatalism levantin colaborationist din totdeauna. Indrazneala
Lepidopterei postromanismului de a-§i face din Costel Goanga, din taticul banatean,
innobilat polono-evreu, din Orbitor, nu numai un periculos mic nomenclaturist, ci
chiar un securist potential, este de o cruzime inspaimantatoare pentru cine n-ar fi
cutezat sa accepte cu realism singura cale de consens care sa aduca publicul
fesenist §i chiar manelar langa eel cultivat in profitul preafericitei Autoelite,
denuntator fiind chiar Ion Stanila: „Asta era-n '59. Pe el il alesesera §i-l trimisesera
imediat la Baneasa. Costica (...) a ramas batand din buze. li gasisera la vizita
medicala un nodul pe-un rinichi. Nefiind bun de securitate, il trimisesera apoi la
§tefan Gheorghiu sa se faca ziarist."

E aici acela§i fatalism levantin din totdeauna: daca n-ai ochi negri de
romancuta, saruti §i alba§tri, de securista, respectiv daca n-ai ce regula pe moment cu
creierul scaldat in hormoni, bune sunt sa te desferice §i, futalitate, agentele mirosind a
tocana, a femeie de casa, nu a tiramisu ca kaghebistele Nata§e ale lui Gilbert Becaud.'

La 1959, cifra evident aleasa pentru a aproba arestarile de Intelectuali de dupa
asasinarea primului postmodernist roman, Nicolae Labi§, nu mai cochetai tu ca
inocentu, mai ales taran din Banatul deportarilor titoiste §i antichiabure§ti de
mijloca§i, cu Securitatea din RPR, fara sa §tii intre ce criminali vrei sa-ti faci famelia
fericita!

§i mai e aici semn ca noichi§tii, de care nu odata Lepidoptera postromanismului
face un mi§to crunt, placut Directiei VII, prin jurnale fericite sau cu capital
neromanesc, care discipoli ni 1-au vandut candva in tiraje mari pe Eminescianul
Noica, iar dupa 5 martie 1998, cand cu Dilema 265, 1-au vandut inca o data.

514

* Ca erau ai partidului, ai securitatii. ai emanatiei, ai audiovizualului sau ai
amiatei nu conteaza, cert este ca terori§tii de ambe spete §i sistemul lor de intoxicare
au dovedit profesionalism, bagand spaima in multi cetateni, de ce sa mint, chiar §i in
mine, care am simpatie/invidie pentru eroi §i eroism, iar voievozii no§tri mi-au fost
totdeauna un exemplu.

De indata ce i-am vazut in 22 decembrie pe actorul Caramitru §i pe poetul
Dinescu anuntand restaurarea regimului burghezo-mo§ieresc, aratand cu degetul spre
piept ca eu voi fi burghezul , respectiv ca eu voi fi mogierul , fara a judeca sau a
anticipa consecinte eu am scos boxele de la picupul polonez Unitra pe balcon §i am
pus la maximum Corul Armatei intonand De§teapta-te, Romdne!, iar un pu§ti a scris
pe zidul blocului vecin, cu o bucata de gheata cam innoroita de nu s-a §ters luni de-a
randul: Libertate!

§i de la un timp dand eu telefon la unchiul Mircea, logicianul locatar pe langa
Muzeul Antipa, daca se uita la televizor, 1-am simtit cam nervos §i nevoind mai deloc
a comunica. Marai eu atunci, prudent, catre dansul: Cum e... acolo? Deocamdata,
biiine! imi mormaie el, §i nu se tragea inca nicaieri, ceea ce mi-a dat un fior rece ca de
realitate §i ma uime§te §i acum, am invatat adica ce inseamna un deocamdata §i a
respecta experienta unuia trecut prin razboi §i refugiu §i seceta §i prin toata
bol§evizarea, de unde §i anticiparea ca nu se va reu§i lesne nici schimbarea naturii
puterii, nici Luminarea poporului §i nici macar premisa tuturor, deconspirarea,
identificarea inamicului.

Iar cand Plata Palatului Regal ajunsa sub reflectoare a fi cuprinsa de rapaitul
mitralierelor cu mesajul Tarn, vrem Stapdn de slujit!, m-am temut nu pentru mine sau
pentru boxele Beethovenului meu, nici pentru lada cu hartoage prafuite a lui
Eminescu, nici pentru manuscrisele de tinerete ale lui Mircea Eliade, nici pentru Safta
Florareasa din Muzeul de Arta, ci pentru copilul inca ne§colit care §tiuse a scrie
Libertate! epitomizand eroicul popor roman tinut in semiintuneric de Intelectualitatea
sa in scopul paraclet de a-i suge pibul in exclusivitate, pe termen nelimitat decat de
intrarea in Epoca Wash, adica in Epoca de Aur de dupa Marele Cutremur Catastrofal.

* Cei treifactori activi: Armata, Lada §i Securitatea. Lucidul rece maiorescian
articol indicand Directia Noua, Imposibila lustratie, al eminentului critic de directie
Nicolae Manolescu, este eel mai important eveniment editorial, la nivel de periodice
culturale, de dupa impardonabilul naughty document Dilema 265 din 5 martie 1998.
Cu amaraciune, se constata la 8 ianuarie 2003, dupa numai un cincinal de viata
spirituals fara Eminescu, rasturnica dura ca aceia§i ^efi de promotie ai institutiei careia
Cartarescu li atribuie un nationalism protocronist cretin, in scopul de a profera
demitizari pentru a inveseli Suelina, ne sunt brusc ni§te indispensabili pentru
integrarea europeana, pentru diferite diplomatii §i machiaverlacuri, pentru democratic
§i economia de piata, datorandu-le noi lor pana §i Revolutia Fututa la partid, cu
fluturele ei somnoros cu tot, deci monumentul cu frigaruie infipta-n hormonii
creierului testicular de la ceceu!

Un dar gratuit Revolutia, precum in 2 iunie 1997 tradarea genero§ilor de la
Neptun, cand noi puteam negocia strans Transnistria noastra cea industrializata,
schimband-o doar pe Cernauti §i Cetatea Alba, plus Insula §erpilor!

Sau macar sa fi facut gestul de a negocia §i in loc de referate despre ingerese,
sa fi scos Autoelita pe intelesul poporului un raport cam cat al lui Tismaneanu, ca de
ce nu-i trebuie Romaniei sa se complice cu romanii aia „mici, peltici §i degraba
varsatori de sange nevinovat", iar megaintelectualii bucure§teni, cu cerul instelat de

515

americani deasupra lor, au datoria socratica de a ridica pe talvegul Pruzului un zid al
dispretului §i al neamestecului in treburile interne.

Chiar daca s-ar fi intamplat a§a - §i n-a fost deloc a§a!- nu e cazul s-o spui, cu
autoritatea unui virtual istoric canonic: „La mitingul din 21 decembrie din Plata
Palatului, au existat agenti de securitate infiltrati in multime care au pus, cum se
spune, pale pe foe. In anumite institutii cei care, pe 22 decembrie, i-au impins pe
salariati sa mearga in Plata Palatului au fost tot securi§ti. Cineva mi-a spus chiar in
zilele imediat urmatoare: «L-am banuit degeaba pe cutare coleg al nostra ca e securist.
El este eel care ne-a scos la manifestatie, spargand lacatul de la poarta pe care
directiunea il incuiase». (...) Dupa aproape un deceniu §1 jumatate, nu mai am nici
o indoiala ca securitatea ne-a salvat de comunism, §1 a preluat apoi puterea
politica §i pe cea economica." (Romania literara, 8 ianuarie 2003)

Teorie de noua Directie Noua, Directia Noua manolesciana, ilustrata literar de
geniul inaripat al lui Mircea Cartarescu in 03, a carei noutate, Securitatea ca factor
activ , este doar foarte putin divergenta de doctrina denigratoare §i dizolvanta ca
Revolutia din 1989 n-are nimic de a face cu Neamul Romanesc, de eroizat fiind sau
Armata, sau agenturile straine aduse cu Lada in lungi coloane, intoxicare difuzata de
periodicul „conservator" Jurnalul national, unde §i-a desfa§urat, langa Ion Cristoiu,
Alex Mihai Stoenescu §i alti experti Revo, pixelii exprimarii civice Mircea insu§i, fara
a lua atitudine explicita impotriva acestor alti factori activi decat al lui, cu o
vehementa cum dovedi in contra simbolurilor basarabene Eminescu §i §tefan eel
Mare, sau ca sa nu se ridice ca Panteon, precum Santa Croce din Firenze, aia pe care o
boteaza el Catedrala Manuirii Neamului!

* Admiratia lui Mircea pentru securi§ti nu ne place, pentra ca nu are nici o
justificare la un postmodern mi§tocar de citit in maxi-taxi ascultand barfe §i farse, spre
deosebire de a eminentului critic Nicolae Manolescu, unde exista justificarea
profesionistului bine informat!

Pentru ca daca scotocim dupa ce au scris intelectualii de elita despre Revo, tot
ce se poate cita in patru cincinale e doar „deconstructia" propusa de Ruxandra
Cesereanu, care ce sa faca §i ea? Fi§eaza toate cartile pe acest subiect palpitant, intr-o
biblioteca judeteana sau universitara, adica extrage ideile principale , expunand ideile
altora in forma mai didactica, nu pe ale Autoelitei, care pare a nu avea nici una ca sa
lumineze Poporul cu ea!

Or, aceasta, la arhive §i dosare, iara nu fotografiatul deviant de pe strazi, care e
treaba filajului sau a persoanelor de sprijin voluntare, cum ar fi fesenistele de mai
bine, este adevarata munca a omului de informatii. §i fara indoiala ca cele mai mi§to
texte despre Revolutia Impu§cata se gasesc in analizele-sintezele pe care le vor fi
intocmit pe §leau ace§ti experimentati speciali§ti §i pe care le vom putea solicita,
impreuna cu Stendhal, abia in Akasia, cu conditia ca la Big Cranch sa se conserve
Informatia intr-un pliu al unei Gauri Negre privilegiate, rezervata pentru §tiutori.

* Semnificatia istorica a momentului Dilema 265 este renuntarea
Intelectualitatii Epocii Mooye la aspiratiunile nationale dupa capitularea de la Neptun,
adica la fireasca Reintregire a Neamului dupa modelul aliatului nostra german §i la
strategia politica de exprimare in universal, recuperatoriu §i sincron, la standarde
compatibile cu ale altor latini: italienii, francezii sau spaniolii.

Semnificatia istorica a momentului Imposibila lustratie este mai putin grava, ea
delimitand, in timpul care e infernul lui Dante, doar incheierea caragialesca, in spatiul
care e paradisul lui Gabriel Urbain Faure, a luptei carturarului roman cu Securitatea,

516

ajungandu-se asimptotic la un consens intre in§i§i §efii de promotie. De aceea §i
critica cu floricele din TO ar fi fost perfect acceptabila spre publicare chiar §i inainte
de Revo , pentru 90% din 03, desigur cu aprobarea Directiei a 7-a Literatura, compusa
din speciali§ti in simularea desfiintarii cenzurii, oricum 1-ai citi, Manuscrisul de care
au ingrijit armate intregi de §tiutori, nepunand nicaieri gravele probleme de
memorabilitate ducatoare la strangulare sau asfixiere, din trilogia lui Marin Preda,
poate eel mai iubit dintre scriitorii pamanteni, de catre nescriitori.

* A f i initial in amor la 24 de ani, a incepe viata sexuala, futalitate, cu o
securista, e o intamplare a fiintei tale tot atat de miraculoasa pe acest pamant precat a
te acupla cu o extraterestra care folose§te drept gazda personal didactic neemancipat.

Dupa o asemenea tocana de destin nu mai poti fi cascaundul de dinainte: devii
atent la toate, viclean ca un vulpoi patit §i capeti aerul acela de inocenta intruchipata
cu care a cucerit masele gi orfanul partidului, dl Ion Iliescu , a carui intervievare intr-o
celebra carte de catre Volodea Tismaneanu a condus la consensul general al
condamnarii generale a comunismului de catre pre§edintele Basescu, de i s-a rezervat
un rol multumitor §i lui Vadim, iar Revolutia Impu§cata, cea mai importanta realizare
a Neamului Romanesc de dupa 1918, a primit doar 1% din text.

Coroborand bestsellerul De ce iubim femeile, din care Petruta §i inca patru
fictiuni sunt perfect ecranizabile, cu biografia karmica a celui mai bine vandut scriitor
al nostru, constatam ca devenirea ca barbat la 24 de ani pica prin 1980-1981, cand
incepe §i startul sau fulminant spre conditia de alergator de cursa lunga, debutul
editorial cu placheta Faruri, vitrine, fotografii la Cartea Romaneasca, atragand
consacrarea totala, adica Premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1980, anul in care ni 1-au
luat pe Marin Preda, eel mai mare prozator contemporan, eel nedepa§it pana acum in
profunzimea des-Fiintarii literare a bol§evismului sau in inventarea de titluri
memorabile critic, cum ar fi §i Imposibila intoarcere, care prin postmodernizare a
devenit Imposibila lustratie.

* Imposibila lustratie. La inceputul anului Eminescian 1989 un ofiter activ de
securitate, cetim in Romania literara din 8 ianuarie 2003 ca ar fi declarat unor colegi
de liceu, ca ai mei §i ai tai, ni§te chestii de o clarviziune compatibila cu pasajele
vizionare Herman a cap chilug ale Orbitorului: „securitatea e singura institutie
capabila sa scoata tara din marasmul in care a adus-o partidul din care fara onoare
faceti parte amandoi. Spre deosebire de PCR, compus din oportuni§ti §i condus de un
dement §i de o impostoare, securitatea are cadre bine pregatite, numai §efi de
promotie, §i e gata sa preia puterea: intai pe cea politica, apoi pe cea economica. §i sa
termine o data cu ideologia comunista §i cu nomenclaturi§tii care profita de pe urma
ei".

Chiar daca nu se neaga popularitatea revoltelor, rolul activ in Revolutie al
institutiei care decidea §i inca mai decide, poate, in vreo megavila conspirativa cu
livingul cat Libraria Kretzulescu, cine sa faca mare cariera interna sau externa in
cultura §i in diplomatic la noi, este puternic subliniat de eminentul critic Nicolae
Manolescu: „La mitingul din 21 decembrie din Plata Palatului, au existat agenti de
securitate infiltrati in multime care au pus, cum se spune, paie pe foe. In anumite
institutii cei care, pe 22 decembrie, i-au impins pe salariati sa mearga in Plata
Palatului au fost tot securi§ti."

Iar aceasta descriere a Revolutiei drept farsa securista este insu§ita ca pe o
pretioasa directie §i de romanul 03, inscriindu-se in istoria literara cat de aliniata

517

subcon§tient este viziunea lui Mircea viziunii fostului indramator al Cenaclului de
Luni:

„Dupa aproape un deceniu §i jumatate, nu mai am nici o indoiala ca securitatea
ne-a salvat de comunism, §i a preluat apoi puterea politica §i pe cea economica.
Rezistenta la divulgarea de catre CNSAS a numelor ofiterilor este un argument teribil.

(...) Problema e mai degraba morala decat politica sau economica. Din punct de
vedere economic, cei mai multi dintre ace§ti oameni sunt capitali§ti convin§i §i pariaza
fara ezitare pe economia de piata; din punct de vedere politic, ei n-au nimic contra
pluralismului ori a democratiei in masura in care nu le lezeaza interesele materiale (de
aceea voteaza cu PSD: se §tiu aparati mai bine, atat ca fo§ti securi§ti, cat §i ca actuali
capitali§ti).

* Anul 2003 al Imposibilei Lustratii este, in schimb, anul lustrarii lui Noica, alta
personalitate pe care a devenit productiv s-o injuri!

Cam de 15 iunie 2003, Revista 22 pune pe prima pagina botul cu ochelari al
detestatului Filozof idealist titrand ca-n Cutarida Mare: „Noica - un guru al
ceau§ismului"!!!

Titlul demascarii semnate Mircea Martin este de fapt insa doar dubitativ
insinuarea profesionista A fost Noica un „guru" al ceausismului? §i preia la
dezvoltat o sesizare a lui Zigu Ornea cu cli§eele agitatiei cu tot: „S-ar fi bucurat oare
C. Noica, in vremea ceau§ismului, de statutul lui de guru, de nu se intalnea, in temele
tratate (inclusiv in Ontologia sa) cu nationalismul ceau§ist, care i-a deschis calea?". §i
aflam ca a cam fost, deoarece combatand pe Ple§u, demascatorul spune ca „Nu
aceea§i este §i parerea Alexandrei Laignel-Lavastine, autoarea celei mai profunde §i
mai incitante exegeze a lui Noica din cate s-au scris pana acum."

(Dar cine-i Alexandra Laignel-Lavastine? 1-a intrebat pe omniscientul Kotofei
Ivanovici Coca Dospinoiu. Am auzit ca-i fosta nevasta a lui Emil Hurezeanu, a
raspuns ca din fi§ier transnistreanul, adaugand insa ca clona a voievodului manios dar
violator, ca se pare ca stilatul ginere n-o paruit-o ghini dupa casa cand trebuia!)

Numarul urmator din 22 are chiar mutra lui Mircea Martin pe coperta, a§a ca
noichi§tii §i Eminescienii nu 1-au mai luat din chio§c, impingand spre obscuritate acest
prestigios hebdomadar!

Dealtfel, dlui Gabriel Liiceanu, dupa lunga milogire, poate mediind §i Mircea
insu§i, i se permite drept la replica abia peste o luna , ca unei lichele de rand, Gabriela
Adame§teanu contrareplicand cam ca i se falfaie de Noica: „marele tau ata§ament fata
de C. Noica se intalne§te in cazul meu nu cu pornirea contrara, ci cu indiferenta
Intelectuala. Nu 1-am cunoscut pe Constantin Noica nici prin cartile lui, nici ca
persoana. Nu e doar o intamplare, ci o optiune §i o lipsa de rezonanta. Am traversat
doua perioade de „moda" Noica, de „cult" §i „atac la Noica" (inainte de 1989 §i dupa),
fara ca subiectul in sine sa ma intereseze, mai mult decat orice alt subiect al zilelor
noastre pentru care nu am afinitati speciale."

* lata de ce, pentru poporul truditor, adica pentru marele E§alon 4 al victimelor
istorice ale bol§evismului §i al celor fara de partid, nu mai exista nici o indoiala de ce
Securitatea, prin §efii ei de promotie - spre deosebire de atatea alte cazuri - nu s-a
opus carierei lui Mircea Cartarescu, nici in interior, nici in afara, nici inainte de 1 1
septembrie 2001, nici dupa acest sfar§it al postmodernismului: pentru singura
explicatie posibila ca opera sa de pui de mic nomenclaturist din e§alonul 3, cela
vietuitor fatal printre securi§ti cu pilozitate ondulata, nu deranja ideologic cu nimic
e§alonul 2 al §efilor de promotie §i al nomenclature tehnice: ca orice Intelectual

518

angajat, adica editorialist, el pamfleteaza uneori Guvernul, de baroni sau de
automobili§ti, opera literara mustind insa de subiectivitatea securistului de omenie,
care genereaza in proportii de masa atractivitatea activistei fute§e creativ §i drama
micului activist presar agricol care a crezut in marxism, dar a fost profund dezamagit
numai de cum 1-a aplicat un popor de hoti intr-o tara de hoti, falimentata moral chiar
de Intelectualii ei.

* Jocul Imposibilei Lustratii. Precum rostul criticii este a stabili ierarhia
urgentelor de lectura, a§a §i literatura trebuie sa se decanteze prin continutul de
adevar, indiferent de natura acestuia.

Kafka e mai mare decat Dan Brown prin adevar.

lar intre Orbitor, Mitrea Cocor §i Cel mai iubit dintre pamdnteni trebuie decis
dupa acela§i criteriu.

Manualele §colare au menirea de a crea publicul cultivat nu publicul unei
Autoelite .

Un manual fara de ecologistul Labi§, un manual care nu ignora pe Marin Preda,
dar cu viclenie il prezinta Generatiei Pupici ca nefiind o urgenta a se citi, spre
deosebire de ambigua epopee metatextual-parodica Orbitor, laudata fulminant, este un
manual care face jocul Imposibilei Lustratii.

* In orgasmul mintii §i-n silogismele fecunditatii, in prostata creierului §i-n
memoria selenara a ovarelor, o intrebare interesanta este daca are §i poetul Mircea
Cartarescu clarviziunea maioresciana a dlui Manolescu, de natura totu§i mai apropiata
de critica de directie, sau vede totul cu irizatii chici, ca printr-o sperma de aur.

In 1998, cand cu Dilema 265, de a tacut in numele lui Noica dl Liiceanu la
masacrarea lui Eminescu nu pe text ci pe cadavrul de bronz, sa constati ca modul
Romanesc de a iubi s-a schimbat esentia l §i sa estimezi ca niciodata nu vom mai avea
apucaturile romantice Eminesciene, aflandu-ne pe deplin §i irevocabil intr-o epoca
Mooye, concepte precum Poet National sau intrebari schopenhaueriene ca what is
love? fiind de mult stocate in Muzeul Antipa al Literaturii Romane
antepostmoderniste.

lar in 2003 sa fii fulgerat de acea lumina de pe drumul Damascului, sa-ti sara
solzii de pe ochi §i sa intelegi ca ai datoria de a puncta reperul zadarniciei eforturilor
de a lustra pe cei care ne-au scapat de Ceau§escu §i ne conduc spre economia de piata
§i spre democratic, poate §i spre o cultura foarte pluralista de tip sat de vacanta
mondial, locul vacantat fiind chiar al RO.

* Principiul rechizitoriului plauzibil. Ba inca §i mai tare trebuie sa strangi din
ochi ca sa nu te orbeasca faza mare a textului atunci cand critica cu mijloace literare a
cultului personalitatii lui Cea, tot pentru cititorul strain, ajunge-n pagina 290 din 03 la
paradoxul ca securi^tii lui lonel Stdnild ies mai bine la imagine decdt voievozH
Neamului RomdnescH!

„I1 slujim noi pe §eful, dar crezi ca Securitatea e pro§ti? (...) §i noi, securi§tii,
suntem oameni, ne e frig §i noua in case, apucam §i noi greu bucata de branza - e
drept ca mai pica ceva la bufetele noastre, da' tot un drac - , ne fute §i pe noi la
§edintele de partid cate-un cacacios de activist de ne merg fulgii."

Limbaj umanist impaciuitorist de Imposibila lustratie sadea!

Intr-adevar, tragand cu ochiul §i timpanul la ce discuta colonelul lonel cu
scriitorul ziarist Costel, banatean de nobila supra-romana sau post-romana origine
fictional polono-evreiasca, dai peste o discutie prefigurand §i chiar explicand

519

imposibila lustratie , incalcandu-se, de§i se accepta-n demitizari ca istoria nu se poate
certifica, Principiul rechizitoriului plauzibil : Securitatea, umblata prin capitalism, e la
Mircea Cartarescu mai nemultumita de ceau§ism decat insa§i Gloata, a§a ca institutia
creier represiunii e descrisa ca implicata cu armata §i partidul in complotul kaghebist
din parcuri, cititorul strain deducand ca acest complot era de larga notorietate,
participand in fond, prin omisiune de denunt, la el pana $i familia lui Mirci^or:
„Cica §efii no§tri sunt deja in contact cu cativa oameni din partid, din aia mai rau
vazuti, mai oameni ai ru§ilor. Cica se vad prin parcuri §i discuta: dom' le, ce-i de
facut? Cum scapam de nebun? Cum salvam socialismul? Cica sunt in treaba asta §i
ni§te generali de armata. Intelegi?" (03, 291)

Intelegem. Intelegem ca iara^i povestea cu parcurile este antedatata, doar ca
Volodea sau Petrica se exprima parca nu de „ nebun" ci de „ Dementu" ! Esential fiind
pe drumul Reprimarii Bol§evismului a combate orice abatere de la Luminarea
Poporului. Caci daca bagi din motive de largirea compozitiei sociale a publicului
cultivat §oparla securistului de omenie §i a activistului care a crezut cand o laudat
colectivizarea cu sula-n coasta, atunci ai creat instantaneu confuzie in comportamentul
electoral al maselor.

Cat despre aparatul de represiune Partid, Armata, Securitate, Militie,
Procuratura, Arhive, Cenzura, Literatura, Propaganda trebuie inteles gi retinut odata
pentru totdeauna Principiul rechizitoriului plauzibil ca nu tu, supravietuitor
kerigmatic, ai obligatia sa aduci probele ca Labig sau Preda sau Ursu sau Esenin au
fost asasinati, nici sa moderezi cifrele genocidului bolgevic, ci aia care au ferecat sau
au magarit arhivele trebuie sa berevoiasca sa clarifice situatia.

* Nelini§tea semantica. Ipoteza manolesciana, asta cu securi§tii - locomotiva
postmodema a Revolutiei, greu de luat in serios, Mircea! Mai bine bagai una ca
Revolutia a fost condusa din BCU de ni§te universitari, din frumoasa, Regala lor Sala,
imposibil de reconstituit odata evaporat duhul carturarilor foarte Romani din ea. Sau,
consecvent, macar mutai futelnita pa§optista din ceceu la Directia a V-a rescriind
rasturnat §i amplificat proza Irinal Fiindca e logica doar explicatia asta: tocmai pentru
ca nu avea ca adversar vreo grupare disidenta influenta §i capabila a face guvemul,
Iliescu vine de la Editura Tehnica la Televiziune pentru un sarut fatal §i Frontul se
organizeaza din mers, asociindu-§i doua forte: Armata care a tras la Timi§oara §i la
Bucure§ti §i-n alte parti, plus un mare numar, sarit din probabilitati, de rusofoni, de
intelectuali §i functionari trecuti pe la Moscova, numai de fo^tii detinuti politici $i,
vai, tocmai de securigtii notorii ferindu-se , ba chiar trimitandu-i vreme de trei luni sa
se privatizeze sub protectie militara §i sa se lase de national-comunismul incomparabil
mai putin productiv decat postromanismul!

Nelini§tea semantica ce cuprinde orice zi de inflexiune istorica - sa nu uitam
niciodata §i sa ne mandrim ca intelectuali - s-a bine ostoit prin insu§irea de catre noul
regim a expresiei „Frontul Salvarii Nationale", propuse inca din vara de un specialist,
filologul Melian.

In fond, nu acest provizorat a fost rau, nici nu se putea salt de la totalitarism
direct la democratic , ci mentalitatea bol§evica, inexplicabila la un intelectual inginer
de ape, fluid, flexibil in gandire, ca Iliescu, de a salva cadrele §i a detine puterea pe
viata, interpretand optimist informatiile de la Moscova ca dogmaticii pregatesc
debarcarea lui Gorbaciov §i intoarcerea la normalitatea marxista a ziguratului cu
secere §i ciocan!

520

* Nobelul pentru Bula. Dupa cum se §tie, romanul e nascut scriitor postmodern,
mi§tocar, §i Neamul Romanesc a desacralizat bol§evismul Kitsch, desantat de
tancurile Armatei Ro§ii Kitsch, printr-o nesecata productie de bancuri, raspandite zi de
zi cu viteza blestemului.

Din invidie pe popor, Autoelita Kitsch, care lucra §i ea in sertar, dar mai mult
printre randuri §i intranzitiv, a nascocit aberatia ca Securitatea incremenitului in
proiect Ceau§escu era atat de inteligenta meat sa genereze ea insa§i supape psihice,
cum ne manipuleaza prietenul meu Mircea Cartarescu, adica autorul-manuscrisul
salvat de colonelul Ion Stanila, in acest celebru pasaj descalificant de mincinos:

Cele mai multe delatiuni erau pentru bancuri politice. Cum dracu sa arestezi
un om pentru a§a ceva, mai ales cdnd §tii ca bancurile sunt fabricate §i lansate, o
data cu zvonurile de pe la cozi, de echipa speciala de pe Buze§ti, colegi de-ai tai, care
le iau §i ei din culegeri frantuze§ti §i le adapteaza... §i le paseaza unii altora la cehi,
la bulgari, la ru§i, la polonezi, a§a ca nu-i de mirare ca tot lagarul rdde de-acelea^i
bancuri, schimbindu-i doar pe Kadar cu Brejnev §i pe Walter Ulbricht cu Ceau^escu.

Mai bine sa rdda decdt sa iasa in strada.

Cartarescu pledeaza in spiritul manifestului Imposibila Lustratie nu numai
pentru respectarea inteligentei profesionale filologice a §efilor de promotie ci gi pentru
iluzia profund gregita, ingelatoare, ca nu riscai nimic pentru bancuri politice .

Sa se mai documenteze Mircea daca nu cumva s-a ajuns din studentie, pentru
ani grei, in Romlag in RPR doar pentru simpla observatie ca bomba americana cu
hidrogen este mai puternica de cat cea inca pe uraniu a Kremlinului!

* Sfdr^itul serialului Bula. Fictional, primul personaj ceau^ist impu^cat la
Revolutia din Decembrie a fost celebrul Bula, un virtual candidat Nobel.
Dobandind Libertatea, pentru care a daruit atata sanger tanar, Neamul Romanesc nu a
mai avut nevoie de u§a din dos a bancurilor ca sa se exprime in universal.

lar sfar§itul serialului Bula este cea mai buna dovada ca productia acestuia a
fost o forma de rezistenta a romanului nepremiant impotriva §efului de Promotie
olimpic pe Buze§ti, care nu 1-a putut folosi ulterior impotriva Golanilor, Regelui sau
pentru ridiculizarea opozitiei antibolgevice .

Demitizarea lui Bula, virtual candidat Nobel, este cea mai spurcata §i mai
antiromaneasca dintre toate demitizarile in care s-a angajat Autoelita doar-doar va
intra in gratiile Stapanului celui Nou intern sau extern, de care depinde nu numai
traiul al bun, ci prin controlul presei §i televiziunilor insa§i consacrarea, adica tirajul,
foloasele notorietatii, deci Mantuirea!

* Perspectiva aeriana a Intelectualitatii aeriene. Tu-i Neamu nevoii daca nu e
destul ca §efii de Promotie au futat Revolutia, e drept ca moarta §i nu-n ceceu ci la
morga, pe sange feciorelnic, abia dupa ce a fost impu§cata din toate pozitiile de
terori§tii de ambe spete, dar mai mult de ai dlui Iliescu.

Ei au azi de toate, ca §i inainte, mai cite§te §i ei Orbitorul cartarescian, mai §i-ar
dori la Revelion invitati de imagine pe Ple§u, Liiceanu, Manolescu sau Patapievici,
langa Vali Vijelie §i Fata Perversa, ne calauzesc §i pe noi spre UE §i prosperitate,
mersi la fel, ce le mai trebuie atunci sa se privatizeze §i-n Revolutia din Decembrie,
doar pentru ca megaintelectualii, care n-au facut-o, au ginit prin 1997 cine este Noul
Stapan §i au cotit-o?

521

Nu, nu rezulta din venirea Clasei Muncitoare in centra, exact ca la Timi§oara in
20 decembrie, ca daca n-au reu§it Intelectualii no§tri nobila asistenta de tip polonez,
atunci trebuie s-o atribuim cu folos securitatii! Caci, recitind Imposibila lustratie e
limpede ce vrea sa spuna Mircea, ca nu activi§tii partidului, ci doar §efii de promotie
ai securitatii puteau canaliza gloatele spre Centra cu atata neromaneasca precizie:

„In fine, iata ce observam acum, in dimineata asta calda, de 22 decembrie, de
la-naltimea de unde cuprindem tot ora§ul, pana la Centura unde traricul e diricil §i lent:
de pretutindeni, de la marginea megalopolisului, de pe platformele industriale din
preajma termocentralelor §i-a capetelor de tramvai, §uvoind prin umbra castelelor de
apa §i-a fabricilor parasite, se revarsa spre Centru coloane nesfar§ite de cetateni,
asemenea razelor unui soare centripet. E imposibil sa nu existe o coordonare: din
Pipera, de la 23 August, de la Timpuri Noi §i din Damaroaia, coloanele au plecat,
parca, in ordinea departarii de Centra §i se mi§ca masurat, de parca ar comunica
(telepatic?) unele cu altele." (03, 233)

Aha, Pipera! Ca batran §i incercat navetist, desfid pe orice rilozof care crede ca
§erii §erilor §erilor §efilor de promotie ar fi putut stabili cu precizie - inainte, din
cauza demolarilor §i a sapaturilor ICAB-ului, iar dupa, din pricina prosperitatii
automobilistice de zgonhen - cate ore ii trebuie unei coloane de cetateni furiosi sa se
deplaseze pe carosabil din Zona Maha pana la BCU, mai intalnind §i baraje ale
Armatei, a caror tehnica trebuie escaladata!

Cat despre veselia matinala a deplasarii festive, printre scutieri §i taburi cu
ordin de a trage, cu generalul Milea inca nesinucis, pe stare de necesitate, aga igi
inchipuie, cu adevarat aerieni, megaintelectualii Revolutia Clasei Muncitoare , pe care
n-au asistat-o nici inainte nici dupa.

* Exercitiu de reconstituire. Sa se reconstituie influenta conceptiei despre
Revolutia Romana a Jurnalului National, cat timp i§i publica Mircea pixelii §i nu se
poate sa nu fi citit ziaral, observandu-se unitatea de conceptii cu istoricul postmodern
Ion Cristoiu, certat de Almanahul Banatului inca in 1994 pentra luari de pozitii care
preced cu 9 ani Manifestul Imposibila lustratie:

- Gazetaral iscoditor Ion Cristoiu ne explica in articolul „Securistomania"
(„Expres Magazin" nr. 22/1991) ca securitatea este cea care 1-a rasturnat pe
Ceau§escu, deci, sa multumim securitatii!: „Cazul Tokes. Sunt acum destul de multe
date care ne fac sa banuim ca el a fost creat de Securitate de la prima pana la ultima
piesa. (...) E greu de crezut ca in mobilizarea coloanelor de muncitori din dimineata
lui decembrie 1989 nu §i-au spus cuvantul oamenii infiltrati de securitate in toate
intreprinderile §i institutiile. Celebra coloana de la Pipera a strabatut drumul pana in
Plata Palatului in pas alergator, in perfecta ordine, cu in§i care opreau circulatia pe la
intersectii." (apud Marius Mioc -Revolutia din Timi^oara, Ed. Sedona, 1999, p. 143)

* Empatie §i ceva calitati de specialitate trebuie ca are candidatul roman la
Premiul Nobel eel mai bine plasat, din moment ce o securista, ajutandu-1 sa debuteze-
n sex §i implicit in volum prin irezistibila psihologie de invingator, in anul §colar
1980-81 i se da intaia§i data, intr-o regie cu tigari, pesemne BT (Bulgar Tabac), §i
tocana (semn cert ca i-a studiat gusturile cumva levantin-bulgare ce frizau
postromanismul, barbierind voievozii sau tunzand domnitele pentra a le tatua),
dezgustandu-1 de modul idilic Eminescian de a concepe actul divin al procreatiei, ca
nefiind suficient de Kitsch, de colorat tipator, de infa§urat in pixeli ca in zale
gasteropodale, cu lepidoptere pe himenoptere, iar vecinul eel mai securist, lonel, ii

522

recupereaza cu abnegatie §i devotament manuscrisul nobelizabil TO din ghearele
colegilor sai §efi de promotie, recidivand in facerea de pomeni la Baricada imaginara
de la Athenee Palace, unde, cuprins de floral omeniei, ce le-abate §1 la pasari de vreo
doua ori pe an, il §terge din fotoaparat pe scriitoral revolutioner, sa nu alba
adevdratele neplaceri cu procuratura, militia, securitatea, partidul, colegii de
cancelarie §i mai cu seama colegii de breasla literara, sa ajunga apoi un proscris §i un
exilat ca Paul Goma, ocolit de toti criticii §i promotorii, dar injurat de toti pitbuUii.

* Timi§oreanca Zaraza. Ceea ce ace§ti oameni de formatie infonnativa
recunosc cu cea mai mare invidie in Mircea Cartarescu este nu numai temperamentul
basescian de §ef, de lider, de Carmaci, de Capitan, ci §i vocatia dezinformatiei ,
capacitatea extraordinara de a manipula masile de public cultivat, taind in trapul lor
aparent omogen large uliti, cum tunde Herman femeile ca ciobanul mioritic oitele.

A§a o fost cu exceptionalul produs creative writing de la MediaPro Zaraza, o
farsa lansata prin hebdomadaral dlui Manolescu, pe care multe cititoare-n reverie cu
cea§ca de ness pe noptiera il aud §optind de cenu§a comestibila a bucure§tencei fatale.

Caci ce cerere de minima luciditate se poate adresa gloatelor inculte de zona
Maha, daca publicand povestirea cea macabra in Romania literara, nu s-au prins
oameni serio§i, mau§i de biblioteca batrani, ca de fapt Scriitorul nu e atat de tampit
incat sa §i creada ce vraje§te Autoral pe viitoarele cumparatoare ale bestsellerurilor
sale, anume plotul ca Zavaidoc a killerit-o pe Zaraza ca sa-1 deprime pe rivalul sau
Cristian Vasile incat sa-§i manance iubita din urna de la Crematoriul timi§orenilor,
mutat insa la derata, undeva pe langa blocul de tehnica operativa Tonola.

* Paradigma cartaresciana de securist. Nenorocirea este ca cei mai
periculo^i securi^ti nu aratau ca lonel, colonelul de circ orbitor de simpatic, ci mai
degraba aveau distinctia universitarilor reptilioni cu salarii §i pensii occidentalizate,
chiar §i a filologilor §i a celor mai mari critici, de unde §i imposibila lor lustratie.

§i nu se ocupau doar de cititul in fard de clown, in nodurile din covor, in
impletiturile de ceapa de apa mov de la balciuri, nice de alte nimicuri §i desuuri,
femeie§ti, ci de lucruri serioase, patate cu altfel de sange.

In 1997, cand au venit la putere megaintelectualii, ei insa au optat pentru
paradigma cartaresciana de securist inofrnsiv de s-a trecut la Amanarea Lustratiei,
considerandu-se prioritate nationals implementarea neoroUerismului , adica asasinarea
mitului Eminescian, ridiculizarea voievozilor §i deconstractia Romaniei Regale, in
sensul ca nu se putea trai creativ in ea atunci din cauza derapajelor, spre marea
mahnire a E§alonului 4, iar la cadrele didactice nu le-a marit leafa.

* Literatura Romdna este nefunctionala, chiar daca poate trimite cativa delegati
la manifestari Internationale, un mic cere de speciali§ti in asemenea reprezentatii. Este
chiar u§or constipata, pentra ca mijloacele ei retorice, narative, stilistice §i de limba
abia de izbutesc deocamdata sa ne arate cu chiu cu vai doar securi^ti individuali,
caraghio§i, caricaturizati, nu inca Securitatea ca atare , in toata masivitatea ei, vazuta
din toate directiile §i din toate pozitiile configurand statuar monstraozitatea ei
Intelectuala .

* Rotweillerul. Despre celebrii §i inofensivii baieti cu ochi alba§tri, purtator de
cuvant fiind colonel lonel, prietenul tatalui sau, care viseaza „falange de mil de
orfani", naratorul baga informatia picanta pentra Suelin ca:

523

„Fiecare dintre ei cre§tea cate-un rotweiller durduliu, singurul lor prieten pe
lume, pe care il tinea cativa ani, invatandu-1 toate atrocitatile, pana ce cainelui, rasa
creata de nazi§ti prin demonice manipulari genetice, li putrezea creierul §i se zbatea-n
chinuri groaznice."

Numai ca Coca Dospinoiu §tia de la Kotofei ca rotweillerul, adica Vigilentul
Ro§u, 1-a altoit printre nemtii de pe Volga cap§unarul de Miciurin!

Adevarul fiind ca temutul caine de lupta canibal a fost conceput din kok-sacaz
tetraploid de genetica academicianului Lisenko, intr-o §ara§ka, pe o masa de disectie,
prin incruci§area dintre un rinichi, care zvacnea prin bataile unei inimi nevazute, o
ma§ina de cusut Singer, prada de razboi, §i o umbreluta bulgara.

* Un Partid al Securi^tilor. Declaratia lui Vadim Lasati securi^tii sa vina la
mine! trebuia dusa pana la capat. Partidul Romania Mare, cum nerecuperand
Basarabia s-a compromis la imagine, a venit momentul sa-§i schimbe numele in chiar
Partidul Securigtilor Mari gi Mici , al carui statut sa se bazeze pe Imposibila lustratie,
pe contributia §efilor de promotie la revolutia anticomunista, la economia de piata, la
adancirea democratiei prin intensificarea dialogului social §i la integrarea
euroatlantica, poate §i ca un raspuns tarziu la Apelul catre lichele, care nu a fost decat
o declaratie de teritorialitate, cu pronuntata coloratura centrist bucure§teana. (Daca
mai mentine in denumire sintagma „Romania Mare", in conditiile zidului de dispret
a§ezat pe Prut, §i ale abtinerii de la formularea unei politici, electoratul va sanctiona
cu cartona§ ro§u asemenea forma fara de fond.)

Cum ceea ce e de criticat din perspectiva UE este doar derapajul nationalist , nu
crimele totalitarismului marxist, irelevante deoarece s-au exercitat doar asupra
popoarelor de rasa inferioara din Rasarit, un Partid al Securi§tilor declarati n-ar
intampina nici pe departe opozitia Intelectuala pe care a suferit-o ca atelaj heterogen,
suspectat a fi vector al national-comunismului, PRM-ul.

Caci o sintagma caraghioasa ca Romania „Mare" mai este §i romantica, desueta,
mai ales ca am avut o istorie de kkt, voievozi de kkt, poeti nationali de kkt, iar
resursele spiritualitatii noastre au valoare doar in pre-Eminescianism , putandu-se
extrage din lepturariul lor reu§ita epopee Levantul, §i eel mult in postmodernismul de
dupa ce am scapat de Marin Preda §i Nichita Stanescu, a carui toata literatura este
concentrata in marele text cartarescian nerefuzat la export.

* Functia pentru care era platita de popor. Ribbentrop §i-a exprimat
dezinteresul pentru Basarabia lui Molotov intr-un protocol secret, pe cand despre
dezinteresul romanului Cartarescu fata de propriul dosar am aflat din presa ca
imparta§e§te acelea§i idei comode §i de pastrare a prietenilor ca §i dl Ion Iliescu, ceea
ce postmodernul Soljenitin n-ar aplauda, abatandu-se de la trebi.

Pentru cititoarea Suelin, pentru cititorul suedez sau bulgar, Mirci§or §i familia
sa, utilizati de Fluturele amiral al postromanismului nostra pentra a personifica
Rezistenta antibol§evica de la cozile din Romania, mo§tenitoarea legitima a celei in
genere legionare din munti, raman actionari actanti bine intipariti in memorie, ca §i
fute§a activista Estera-Emilia Hirsch, pe cand din Orbitor nu aude macar de cei patra
mari clasici ai Disidentei noastre, de Paul Goma, Doina Cornea, Dan Petrescu $i
Laszlo Tokes !!!

Or, Comisia Nobel nu e o adunatura de neprofesioni§ti, spre deosebire de
Securitate, care nici dupa transfuzia cu §efi de promotie filolo §i de alte specialitati n-
a fost capabila sa-§i indeplineasca functia pentru care era platita de popor, aceea
de a preveni caderea Ceau§e§tilor.

524

Comisia Nobel nu va putea fi orbita de la obraz §i, intre Norman Manea, care cu
acte in regula poate vorbi despre Transnistria §i Periprava, §i romanul Cartarescu, un
cam §mecher autor bucure§tean de bestselleruri romantandu-§i cosmetic biografia
plagiind pe Gheorghe Ursu, pe Vasile Paraschiv §i pe Dan losif, va mai gandi §i va
mai amana.

lata de ce romanului Cartarescu li revine de la popor sarcina urgenta sa-§i ceara
dosarul sau dosarele §i, oricati prieteni sau oricate rubedenii ar pierde, sa acumuleze
cat mai multe probe privind cele indurate de la Epoca Cea, de odioasa §i sinistra
amintire!

* Un apel civic la boicotul CNSAS-ulu §i desfiintarea sa. Din pacate,
influentarea pozitiva la greva civica ca sa nu ne mai cerem dosarele de Securitate,
pentru ca tot sunt microfilmate indestructibil in Akasia, se realizeaza in formule
demoralizante, pe limba metafizica a pasaricilor, de un lirism convingator: „suntem
toti fusuri ce strabat maiestuos, in stoluri ca de pasari oceanice, membrana fiintei. Ca
sa putem inainta u§or, avem o forma ontodinamica, de delfini metafizici. Incepem cu
conceptia §i ne terminam cu moartea adevaratului nostra trup, perpendicular pe viata
noastra din membrana lumii. Toti pana la unul vom pieri, cum toate cartile se termina,
dar toti suntem intregi §i vii in Akasia, cum poti oricand scoate o carte din raft, o poti
deschide oriunde §i-o poti reciti, de§i ea a fost de mult terminata."

Evident, a§a pot proceda ai lui Goiciu, nu ai lui Vulcanescu, care n-au bani de
bilet de naveta spatiala. De aceea §i Misia Culturala cere nu doar reconstituirea a ce s-
a demolat, carpind inclusiv membrana fiintei deflorate-n toate branele teoretic
posibile, ci §i exprimarea intru ratrapagiu a ce n-afost safie. Ca de sincronizat azi cu
Occidentul, hm!, poate cu chiciul lui! A§a ca trebuie operationalizat conceptul de
Sincronizare Daca-ai-la-ce .

In plus, cite§ti aici nu numai un indemn la a ne pastra prietenii prin pasivitati
mioritice, ci §i sa nu incerci vreodata la Vlad Zografi sa publici la Humanitas, ci sa
scrii doar pentru sertarele din Akasia!

* Problema de baza a Romdniei la Gaudeamusul din 2007 este ca rezistenta
civica de strada s-a pulverizat, s-a dus dracului, neimplementandu-se la timp, acum
zece ani, dupa nerecuperarea Basarabiei, nici Luminarea Poporului, nici Emanciparea
Cadrelor Didactice, in absenta unei Infrastructuri Intelectuale occidentalizate tineretul
idealist nemaiputand sa se reproduca a§a cum o cer, pentra forta de munca, dogmele
marxiste privind modul de productie postmodern.

Daca diseara s-ar desfiinta CNSAS-ul, daca GDS-ul s-ar destrama luandu-i-se
sediul din Calea Victoriei, daca ICR-ul s-ar transforma in ISMAR sau Humanitasul ar
ajunge la faliment prin expulzarea din Casa Scanteii, reactiile civice de strada ar fi
minore, nici macar toti membrii inregistrati pe la onegheuri n-ar ie§i la lupta, cat
despre fo§tii Golani, a§tia doar ar ranji sardonic.

Dar spre a evita astfel de neplaceri, strategia Autoelitei trebuie sa vizeze a
atrage de partea ei, intr-o stransa alianta, Burghezia de Merit opunand-o Burgheziei de
§paga, pentra a o izola §i a se investi apoi lejer in educatie, care este prioritatea
nationals. Pentru ca numai un muncitor calificat tanar gi cult poate aduce Burgheziei
de Merit o rata a profitului de standard occidental .

A§a ca ajungem la imperativul categoric ca daca un Stapan bogat constatam ca
nu provine din Burghezia de §paga ci din Burghezia de Merit, atunci el trebuie slujit
Sra fasoane.

525

* Regretul urma§ilor celor distru§i de bol§evism ca autoscopitii muscali
taximetri§ti din 02 incarcerati de tarism beneficiaza de mari pagini imnice
cartaresciene, pe cand tovara§ii filozofului Victor Petrini nu sunt macar amintiti,
fiecare pe numele sau, macar etnologul Harry Brauner, caruia inca nu i-am ridicat
statuie din ni§te pensii prea mari, procedeu care favorizeaza Partidul §i Securitatea §i
ocupantul sovietic cu toti colaborationi§tii lor.

* Umanitatea securi^tilor Romdniei este subliniata des in discursul cartarescian,
de pilda la Revo, lonel deghizat in baba (unii dezvoltatori mediatici chicotesc c-ar fi
caricaturizata Doina Cornea, initial membra CFSN, ei exploatand cheia acut
antidisidenta in care e scris 03 de un la§) §terge cu mila culta cli§eul fotografic in care
aparea la o baricada fictiva Mirci§or. Fenomenul este oarecum explicabil biografic.
Fatalitate, n-a fost destin numai impreunarea cu securista din De ce iubim femeile. A
fost cat pe-aci ca eel mai bine vandut §i eel mai tradus scriitor roman sa provina nu
numai dintr-un bloc de securi§ti, ci §i dintr-o familie nu de activist agricol cu Jdanov-
Gheorghiu la baza §i cu Volga la scara ci de securist sadea , caci banateanului tata
nepolonez §i neevreu Costica Goanga „ii gasisera la vizita medicala un nodul pe-un
rinichi. Nefiind bun de securitate, il trimisesera apoi la §tefan Gheorghiu sa se faca
ziarist."

Fatalitate, sunt, exista cititoare care au plans interminabil la acest episod
umanist cu §tersul, de catre securistul deghizat, a cli§eului incriminator pana la ducere
la Jilava Antonescului a Lepidopterei postromanismului, tot atat de mult precat la
tragedia cu iz fractalic a separarii gemenilor, abia la Apocalips regasindu-se fara
spovedanie nici mea culpa Lunedistul cu Desantistul.

Umanitatea securistului nenominalizat, a securistului qua securist, rezulta in 30
§i din conditia lui de om intre oameni, cum ar fi folosirea, ca omul, a caselor
conspirative mai mult ca „futelnite" , aduceau acolo femei, fara a se sublinia cu acest
prilej delicat discriminarea altor orientari sexualiste.

* Singurii chemati sa celebreze miracolul. Nu incape indoiala ca un Proiect
gigant ca Orbitor este greu de realizat de catre suboameni care n-au nici credinta lui
Michelangelo, nici puterea de concentrare a lui Beethoven, nici dezinteresarea de
nimicurile lume§ti a calugarului Eminescu. De aceea, textul scapa controlului
scriitorului, fie el §i filolog profesionist, §i adesea spune §i ceea ce, odata devenit
cititor ca noi, atot§tiitorul scriitor se mira cum de s-au combinat semnificatiile chiar
a§a. Cum e cazul cu pasajul rasist despre moldoveni, pus in gurita celui mai votat de
ei pre§edinte.

De aceea, se poate scrie o teza de doctorat §i pe tema expresivitatii involuntare
la Mircea Cartarescu.

Oricum, pentru clarificarea valorii de adevar a TO, oricat 1-ai reciti nu e
limpede ce dihanie cu ochi alba§tri a fatat sau a nascut Herman din uterul de siameza
care i s-a dezvoltat in encefal, hm, la Fundeni, vegheat de expertii Securitatii in halate
albe ca ale ingerilor ce due in poale turnatoriile muritorilor.

Este acest prune metafora unui nou SRI-SIE, o securitate de tip nou, care
tragandu-se din §efii de promotie ai imposibilei lustratii va apara cuceririle
democratice, propulsand RO pe culmile democratiei §i ale liberalismului?

Eu cred ca da! §i nu intamplator, singurii chemati sa celebreze miracolul, adu§i
pe umeri de statui (ideea mar§ului statuilor o fi la locul ei la Roma, la Paris sau la
Washington; in Bucure§ti, densitatea lor pe cap de locuitor este mult mai mica decat
in comuna Chiajna, iar statuia Doamnei Chiajna de la raspantia de acolo este mai

526

frumoasa decat majoritatea bucure§tencelor, inclusiv lalelele ionesciene de inox ale
istoriei recente), singurii care vor avea a raporta kerigmatic, ce §i cum a fost la Casa
Poporului ajunsa casa de na§teri, sunt securistul lonel §i activista Estera! E ca cu cei
doi talhari intre care se smere§te lisus, dupa ce a fost biciuit de cinea§ti 55 de minute,
facandu-se om. E ideologic vorbind dogma imposibilei lustratii: §efii de promotie ne-
au scapat de Ceau§e§ti, de comunism, §i tot ei, prin economia lor de interese liberale
ne conduc acum spre civilizatia euroatlantica, pe baza carei baze, vom avea §i o
suprastructura Intelectuala perfect sincronizata cu ce se mai vinde prin alte parti.

Ceea ce fata Herman este, a§adar, oricum ai citi §i interpreta, un cititor, iar
talcul practic este ca sa-i pregatim pruncului supradotat o Infrastructura Intelectuala
cat Casa Poporului!

527

25. Perspectivele farmecului orbitor al scriiturii cartaresciene

* Ante- §i post- Dilema 265 din 5 martie 1998. Steaua canonica a lui Mircea
Cartarescu a inceput sa urce vertiginos in clasament spre zenit abia dupa izgonirea
Luceafarului de pe firmamentul spiritualitatii Romane§ti ca sa plonjeze latent in
neantul valah, indreptandu-se spre inconcevabilul nadir de parca i-arfi curs prin vene
monopolii unui magnet taiat in doua §i aratdnd cdtre o singura directie: uitarea. Cine
nu crede in eficienta asurzitoare a derapajelor postromanismului, sa studieze cu
atentie diferentele dintre cele doua imagini de mai jos reprezentand un altar New Age
Roman de bloc, stabilindu-se care dateaza din 1 martie 1998 §i care e din 8 martie
1998, explorandu-se-ntr-un eseu de 10-12 randuri, daca asemeni capitularii de la
Neptun, asasinarea Mitului Eminescian cu tate erecte §i neepilate de la Ateneu a facut
NATO §i UE sa mai inchiza senzorii la refuzul orbitor de catre cleptocratie al unor
criterii de aderare, cum ar fi Fezabila Lustratie, Emanciparea Cadrelor Didactice sau
Diminuarea coruptiei prin Luminarea Poporului cu Biblioteca Nationals instigandu-1
sa se organizeze in cenacluri civice ale pagubitilor .

* Chibitii presupun trenduri spre o echilibrata distributie a Premiului Nobel pe
mapamond, in caz contrar reie§ind ca excrementele din Politice aprecieri ce pot
deveni incorecte, privind talentul literar al popoarelor ca fiind inegal distribuit. Acum
e ca un fel de vid, e o depresiune deasupra spatiului carpato-pontic-danubian §i musai
trebuie sa pice din cer ceva, existand cu necesitate de vidia §i cineva care sa valorifice
innobelarea care n-a fost sa fie pentru Liviu Rebreanu, Nicolae lorga, Lucian Blaga,
Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen lonescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin
Sorescu sau chiar Eminescu daca ar mai fi trait putin.

Cine ar putea fi? Nu se cunosc prea multi romani cu §anse: Ana Blandiana, Paul
Goma, Norman Manea, Herta MUller, Mircea Cartarescu §i, fiindca din punct de
vedere european, precum Kosovo, este §i Basarabia o tara - Grigore Vieru.

Cine, om ca Soljenitin sau §alamov, n-ar lacrima la intoarcerea lui Dumnezeu
din Gulag?

Reaprindeti candela-n cascioare
Langa busuiocul eel mereu
Degerat la maini §i la picioare,
Se intoarce-acasa Dumnezeu.
Doamne Cel din slavile creatine.

528

Ce pacate oare-ai savar§it
Ca te-au dus acolo §i pe tine
In Siberii fara de sfar§it? !

Toate le ierti,
Doamne de Sus,
Cu blandete mareata,
Chiar §i pe cei
Care te-au dus
In Siberii de gheata!

Cu toate ca megacriticii no§tri concep tot a§a inconcevabil de imposibila
lustratia - numai ca intracat §efii de promotie ne-au dat Revolutia gata Fututa, iara nu
din mila cre§tina -, se presupune, totu§i, ca basarabenii Paul Goma §i Grigore Vieru
nu-§i pot valorifica §ansele datorita influentei Securitatii, Matrio§kai §i Cagabaului. Ar
fi un miracol.

Cat despre Ana Blandiana, inegalabila in universal poeta din Octombrie,
noiembrie, decembrie, a coborat drastic in top de indata ce intunecatul Juriu Nobel,
comparand cele doua CV-uri, va fi constatat ca a venit momentul in care Mircea
Cartarescu a depa§it-o la criteriile cate calatorii in strainatate, cat sejur §i ce calitate a
contactelor pe-acolo.

* Da, sa fim postmoderni, adica realign, dezinhibati, descurcareti, capabili de
compromisuri. Exista candidati Nobel cu §anse §i candidati Nobel fara §anse.

Basarabenii Paul Goma §i Grigore Vieru ar putea oripila mai multe supraputeri,
dintre care §i Autoelita qua Autoelita.

Ana Blandiana, cea mai tradusa poeta romana pe cai naturale, nu pe baza
investitiei artificiale a vreunei edituri sau organizatii, are handicapul de dosar al unor
pozitii lirice care au deranjat pe multi, iar Memorialul de la Sighet a fost §i el supus
unor aspre critici, cum ca ar pomeni §i nationali§ti, concesia de a-1 face excentric, pe
Tisa, sanctuarul durerii, vizitabil mai mult de europenii centrali decat de romani,
nefiind suficienta, de§i prioritatea nationala era a infiripa Muzeul Reeducarii de la
Pite§ti, un obiectiv turistic de talie europeana, data fiind originalitatea absoluta a
experimentului nostru bol§evic asupra tineretului studios.

* N-a fost sa fie. Umbla vorba prin targ ca mult mai bine plasata chiar decat
Mircea este ideologic, prin declaratii ferme in contra Romaniei Regale Mari cu tot cu
Noica §i prin calitatile manageriale dovedite la Revista 22, Gabriela Adame§teanu, a
carei supramediatizata noapte §i zi Dimineata pierduta poate profita de trendul
postmodern global de a distribui treptat Nobelul egal statistic pe sexe.

Cercetand personal colectia 22 - cifra ce vine de la Regimentul 22 , primul care
a raportat ierarhic mai sus urcarea demonstrantilor pe tehnical - de la interminabilul
interviu cu Brucan al inceputurilor Autoelitei pana prin 2006 la pamfletul Romania
pre-europeana, i-am constatat insa candidatei acea lipsa de smerenie §i de claritate
politica §i deci literara pe care o da publici§tilor Epocii Cea descoperirea prea tarzie a
Europei Libere, mult dupa ce ti-a trecut tineretea spirituals, adica idealismul.

lata de ce cred ca eel mai indreptatit moment Nobel romanesc, premiera §i
pentru Nobelul insa§i, ar fi fost, dimpotriva, decernarea lui in 1991, cand romanii n-au
putut salva Studioul Europei Libere de la Paris, catre Monica Lovinescu §i Virgil

529

lerunca, pentru cele doua emisiuni care ne-au salvat identitatea nationala pana la
coltul de cotitura din 1997: Teze §i antiteze la Paris §i Povestea vorbei.
Dar n-a fost sa fie. Fir-ar sa fie!

* Sa dormim lini§titi! Mai raman a fi luati in serios trei candidati: Norman
Manea §i Herta Miiller, care emigrand din Marea Galie de Rasarit sufera mai putina
denigrare dinspre colegi, plus Mircea Cartarescu, despre care Securitatea este
indecisa: a cam primit §paga fictionala prin De ce iubim femeile, unde onoarea de a-1
dezvirgina pe Autorul implicat o are o securista acoperita doar olfactiv in femeie de
casa, duhnind a tigari BT plus tocana, §i prin Orbitor, capodopera de 1400 pagini,
care ne §ocheaza ca E§alon 4 prin bagarea in Literatura Romana a personajului comic
Ion Stanila, simpaticul securist de omenie , un fel de inger pazitor care salveaza
Manuscrisul §i chiar pe Mircione din ghearele tortionarilor sai imaginari, inventati
pesemne sub presiunea agentilor literari iritati ca-i lipse§te din portretul-robot de
scriitor galitian martiriul civic, de care Juriul Nobel uneori se sensibilizeaza acut.

Insa cea mai grava forma de colaborare cu Securitatea, care era din totdeauna
mai mult o institutie a manipularii, a influentarii pozitive, a dezinformatiei, decat un
serviciu de informatii , este chestiunea dezinteresului pilduitor al Celui mai bine
vandut scriitor roman fata de propriul dosar. Prin exemplul personal §i prin
mediatizata exprimare astfel a sametegalului in pai§pe fata de existenta sau inexistenta
Consiliului National pentru Studiul Arhivelor Securitatii, Mircea, infa§uratul in pixeli
umani§ti editorialist de la Jurnalul National, a convins multi fani din tineretul idealist
sa nu-§i mai ceara dosarul nici macar pentru parinti, capatand astfel simpatia §i
recuno§tinta serviciilor de stat §i private de dupa Revo, a intregii cleptocratii, ba chiar
stima §i admiratia lor, fiindca motivatia dezinteresului este de o ingeniozitate absolut
„geniala" cu aripi, adica imitatie postmoderna dupa factura iliesciana, §i universal
valabila: prefer sd-mi pdstrez prietenii §i sd dorm lini§tit!

* Scara de pdianjen pe care urci la Bibliotheca Akasia. Eu nu prea mi-am
pastrat prietenii a§tia, de cand au aflat de aceasta carte imprescriptibila, Trilogia
obligatorie Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cdrtdrescu, nedorita
de nimeni, ca un copil dintr-un viol, o carte gretoasa §i grea, un geaman necalculat ,
despre strategia §i tactica dobandirii unui Nobel pentru Romania, circa 1500 de pagini
de re-scriere post-postmodernista in azotatul de argint eel periculos ca jocul ielelor al
oglindirii perfecte, miza fiind ca-n Akasia cei doi gemeni gamelari livre§ti se vor
recupera soteriologic pe acela§i raft de onoare al natiei!

Unii s-au delimitat pana la evaporare, altii au luat distanta cand au inteles ce
fac, dar fiindu-le teama ca ma pierd, sau convingandu-se ca Revolutia poporul a facut-
g, nu Securitatea sau Armata, nici Ladarii - spionii adu§i cu Lada, cativa binevoitori
m-au avertizat ca poate nu §tiu la ce represalii ma expun, punandu-ma rau cu
Autoelita qua Autoelita, cu Uniunea Scriitorilor §i cu toate publicatiile ei, cu Asociatia
Scriitorilor Profesioni§ti, cu Humanitasul §i cu toti editorii din AER, cu Filologia
bucure§teana §i cu toti universitarii tarii, autori de manuale sau nu, cu Colegiul Noua
Europa, deci cu toti doctoranzii de export, cu Societatea Academica Romana, deci cu
toti academicienii, cu agregatul mediatic Realitatea TV - Cotidianul, cu Dilema §i
Idei in dialog, cu Academia Catavencu §i cu Caragiale insu§i, cu Senatul Evenimentul
Zilei, cu intreg GDS-ul, cu Revista 22 §i suplimentul ei bucure§tean, cu Observatorul
Cultural, cu TVR Cultural, dar §i cu Institutul Cultural Roman, cu Translation and
Publication Support Programme, cu Adevarul §i fo§tii cititori ai Scanteii, cu
nenumarate fundatii §i organizatii neguvernamentale, cu o vasta concentrare a

530

capitalului a§adar, cum §i cu o parte din Guvern, ceea ce nu ma va scuti de ostilitatea
institutiei Prezidentiale, la care, cum observa in acela§i de Matrio§ka Indus vis Kotofei
Ivanovici, se vor adauga §i alte forte, multe din Diaspora, ceea ce inseamna ca vei fi
monitorizat §i in strainatate, de nu si egti deja la cum te mi§ti pe Google, multe fiind
structurile de interese privind dizolvarea Neamul Romanesc in detergentul beznei
globale, inclusiv cosmice, cand se vede fosforescent scara de paianjen pe care urci la
Bibliotheca Akasia, atat de u§or dupa ce ai inteles, bla-bla-bla, ca nimeni nu se va mai
obosi a combate o critica venita de pe fruntariile vadit intenabile in contra celor doua
totalitarisme muncitore§ti de la 26 iunie 1940.

* Autodeclarare elita, in baza succesului occidental. Sa nu ne culcam cu aripile
geniului lipite somnoros pe roze, o, galitianule de nobila autoextractie evreo-le§easca!
Daca nu te-au verificat la universitatile lor, ca pe Orhan Pamuk, Joseph Brodsky sau
Czeslaw Milosz, nu prea cuno§ti exceptie la asertiunea ca juriilor Occidentului le pari
interesant mai degraba cand scuipi pe valorile natiunii tale decat atunci cand i le bagi
lui pe gat .

Nu te scot a§tia din anonimat doar pentru ca ai o sora in Autoelita sau fiindca ai
participat la asasinarea Mitului Eminescian, ci cu o precizie de servomecanism sau de
insecta, reactioneaza doar la caderea ta pe orizontul lor de a§teptare, care e §i al
pilotului Charlie Klosowsky, bombardier in tineretea-i de fluture nu numai al
atelierului de croitorese proaste §i nespalate intim la feromoni din capitala noastra
ponto-balcanica, ci §i a unor case mari, cum ar fi cea din Speckstrasse 60 de la
Hamburg, unde s-a nascut Brahms, sau aia din Rheingasse 934 de la Bonn, de care nu
mai §tie nimeni, unde s-a format pianistul Beethoven de la patru anigori incolo,
devenind ceea ce este gi acum .

Cum in Romania nu s-a facut Luminarea Poporului, incat nici nu §tii cui sa-ti
adresezi monoloagele despre decuparea penisului, asta §i a§teptau de la tine: sa
ecranizezi medici ai imposibilului, care nu acorda asistenta hipocratica fireasca, ba
chiar conditioneaza interventiile ginecologice solicitand favoruri sexuale in conditii de
rise nu numai gravidei venite la avortat ci §i prietenei ei, apoi coafezei, manicuristei,
§i mai ales secretarei de platou supervizoare dimpreuna cu §tiutorii a scriptului ce se
filmeaza in acea zi.

Marea primejdie aici fiind insa paradoxul ca, cenzurat nitel in parti neesentiale
cum ar fi bagatorii de seama hotelieri, cutare film despre avort ar fi primit §i laurii
ceau§ismului!

Precum §i peste 1200 din cele pa§nice 1400 de pagini predominant polimerice,
§tiintific-onirice ale TO.

* Lista lui Valerian Stan. Problema Intelectualului roman la 22 decembrie 1989
ora 12. 08, ca unde gasesc eu acum pe Stapanul eel Nou? , poate framanta §i pe
intunecatul Juriu Nobel, daca ar fi sa ia in seama ca realitatea noastra spirituals
efectiva este circumscrisa de presa §i televiziuni, nu de blogosfera §i nici de sinistrele
biblioteci, de unde se scot cartile doar pentru frunzarire randomizata, atat discursul
promotional cat §i schimbul de opinii pe forumuri sau de salon, de coafura, nefiind
dependent de o lectura reala a Orbitorului celuia scris in dubiosul an 2006.

Anticipand ca nu putea fi decat un om inteligent, adica in stare a se orienta,
Candidatul Nobel Roman nu se poate gasi decat in presa ori pe la televiziuni , urmand
a se alege din lista alcatuita cu acribie de cercetatorul privat Valerian Stan, e drept ca
in alte scopuri, de aceea §i credem ca mai obiectiv, in studiul la care am mai facut

531

trimitere, intitulat sugestiv Lolek, Bolek ^i „ elitele ", aparut orbitor in mai 2006 in New
York Magazin:

- A§a cum am mai avut o ocazie sa scriu, principalele televiziuni private
(Antena 1 §i Antena 3, Realitatea TV, Pro Tv, Bl Tv) se afla in eel putin una din
urmatoarele situatii: apartin unor fo§ti agenti ai Securitatii; au datorii foarte mari la
bugetul public; sunt finantate de „oameni de afaceri" (ori de asociatii lor) cercetati
penal (ei §i/sau asociatii lor) pentru ilegalitati grave, prin care, in cele mai multe
cazuri, au fost cauzate prejudicii imense bugetului public ori au fost jefuiti de averea
lor sute de mil de romani. lar lucrurile stau destul de asemanator §i in presa scrisa,
unde cateva exemple mai reprezentative mi se par suficiente: „Academia Catavencu",
„Adevarul", „Cotidianul", „Jurnalul national", „Ziua".

Am incercat zilele din urma o lista mai completa a numelor onorabile (ori cu
pretentii de onorabilitate) care se regasesc pe statele de plata - actuale sau foarte
recente, §i foarte generoase, cum spun - ale unora ca Dinu Patriciu (§i asociatii sai),
Dan Voiculescu, Fahti Taher §i Viorel Hrebenciuc, fratii Paunescu, Sorin Ovidiu
Vantu §.a.m.d. Cam a§a arata o parte doar a listei despre care vorbesc: §tefan
Agopian, Liviu Antonesei, Gabriel Andreescu, Lucian Avramescu, Ion Barbu,
Constantin Balaceanu Stolnici, Magdalena Boiangiu, Doru Bu§cu, Mircea Cartarescu,
Dan Ciachir, Radu Calin Cristea, Ion Cristoiu, Daniel Daianu, Mircea Dinescu,
Razvan Dumitrescu, Ralu Filip, loan Gro§an, Bedros Horasangian, Emil Hurezeanu,
Florin laru, Eugen Istodor, Cornel Ivanciuc, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Manolescu,
Lucian Mandruta, Liviu Mihaiu, Mircea Mihaie§, loan T. Morar, Radu Moraru,
Neculai Constantin Munteanu, Tudor Octavian, §erban Orescu, Octavian Paler, Dan
Pavel, Cristian Parvulescu, Ovidiu Pecican, Horatiu Pepine, Andrei Ple§u, Cristian
Tudor Popescu, Zoe Petre, Carol Sebastian, Adrian Severin, Eugen Simion, Valentin
Stan, Sorin Ro§ca Stanescu, Hie §erbanescu, Dan Tapalaga, Stelian Tanase, Cristian
Teodorescu, Vladimir Tismaneanu, Mircea Toma, Gelu Trandafir, Marius Tuca,
Dorin Tudoran, Robert Turcescu, Traian Ungureanu, Adrian Vasilescu, Daniel Vighi,
Sever Voinescu, Varujan Vosganian, Sorin Vulpe. Pe statele de plata ale televiziunilor
lui Vantu, Voiculescu §i ceilalti, de asemenea nume cu pretentii, unele dintre ele
ridicand de aici a doua, a treia sau Dumnezeu mai §tie a cata solda: Ion Cristoiu,
Mircea Dinescu, Razvan Dumitrescu, Andrei Gheorghe, Emil Hurezeanu, Cornel
Nistorescu, Octavian Paler, Cristian Tudor Popescu, Valentin Stan, Mihai Tatulici,
Stelian Tanase, Marius Tuca, Robert Turcescu §i destui altii. Alaturi de ei trebuie
neaparat amintiti milionarii in dolari de la „Academia Catavencu" (cam aceia§i §i la
„Cotidianur', dar §i in alte multe locuri), care mai nou au ajuns sa incaseze sume
uria§e §i de la Televiziunea publica.

Desigur, viziunea de Goma post-Goma a dlui Valerian Stan nu poate fi
atotcuprinzatoare, §i nici nu ne putem baza pe ea, dar pentru cine e cercetator privat in
perspectivele innobelarii Literaturii Romane, macar conceptul elastic de Stapdnul eel
Nou devine operant §i productiv, pentru complexul motiv ca daca toti scriitorii activi
de pe lista de mai sus ar fi radiati, atunci devine cam dificil sa te pui in locul
intunecatului Juriu Nobel §i sa te descurci. Ceea ce totu§i nu e o obiectie serioasa la
consecinta evidenta ca practica omagierii lui Eminescu trebuie inlocuita prin
ordonanta de urgenta cu obligatia legala pentru toti formatorii de opinie sa-§i declare
averea in fiecare an, de 15 ianuarie, spre a ne convinge de seriozitatea implicarii lor in
diminuarea cataclismei coruptiei.

532

* Dintre contemporani, adica Rushdie, Coelho, Llosa, Pynchon, Kundera, eel
putin unul se suprapune cu dl Cartarescu §i nu va lua Nobelul de§i ar fi avut in spate
enorma piata americana.

§i aceasta pentru ca matelotul Thomas Pynchon nu s-a concesionat prese i in
vanitatea ceau§ista de a penetra toate feliile de public §i nici n-a fost atent la self-
advertising, dar nici nu §i-a facut idol dintr-un Capitan.

Dintre predecesorii citati ca profeti ai aparitiei romanului, cum ar fi Kafka,
Proust, Joyce, Klimt, Musil, Prado, Thomas Mann, Rubliov, Escher, Monsti
Desiderio, Lampedusa, Mahler, Broch, Bosch, Borges, Borgiah, cu greu s-ar putea
sustine de vreunul, nici macar despre egipteanul Musil, ca ar fi valorificat cultura pop
in textele lor postmoderniste!

Totu§i, ambiguitatea Epocii Mooye, in sensul ca nu poti extrapola numai din
preludiu ce va urma, iti permite sa scrii pagini parca impro§cate §i-mpu§cate, cum ar
scrie un Sex Pystol §i sa te revendici de la marii umani§ti amintiti mai sus.

* O istorie pe apa plata. Din motive de standard foarte inalt atins de Literatura
Romana inca din Epoca Reginei Maria, la putina vreme dupa Reintregirea Neamului,
cand acumulasem acea masa critica de respectabilitate incat sa ne implinim Misia
Culturala §i sa civilizam §i pe altii cu ea, Candidatul Nobel eel mai bine plasat nu
trebuie sa se imbete cu apa plata §i sa ia succesele externe - bazate ca §i in RO mai
mult pe „uverturile" populare extrase din 01 §i De ce iubim femeile, precum §i pe o
promovabilitate fortata - drept masurariu creditabil al geniului sau natural, nu obligat,
cerut de sarcinile care ii revin de la popor intre Kosovo §i Transnistria, intr-un viitor
nesigur relativ la respectarea principiilor suveranitatii nationale §i al subsidiaritatii,
integritatii teritoriale, independentei inconcevabile §i avantajului reciproc pervaziv.

Criteriul kafkian al adevarului zguduitor §i eel akasian al reconstituirii istorice
pun deja TO valoric sub memorabilitatea personajelor din Cel mai iubit dintre
pamdnteni §i Delirul, ba chiar din Principele, Patul lui Procust §i Bunavestire, iar ca
putere a semnificatiei simple, geniale, naturale, simbolice, parabolice a spatiului
literar, de a spune totul despre bolgevism , simbolic §i concentrat, romanele Biserica
Neagrd al lui A.E. Baconsky §i Caii sdlbatici de Radu Mare§ par reunite inaccesibile
unui creator mofturos, dezlanat §i gata oricand de ni§te ulterior regretabile mari
concesii comerciale fata de agentii literari, mythmakers §i publicul feminin
postmodernist, ca sa nu ne mai radem §i de naivitatea filologica de a lua la serios
infima §tiinta tehnica haotica a homosapului contemporan.

* In semiintuneric televizionar. „Jos labele de pe Mircea Cartarescu!" Da,
demagogic, da! §i daca din motive evidente de lipsa de infrastructura literara in
Romania cleptocratilor lui Catavencu, - mizerie menita de fapt a tine Neamul
Romanesc in semiintuneric televizionaro-webar, dar care il pot priva pe insu^i
Mircea de nobelizare - candidatul roman eel mai bine plasat ar fugi unde-ar vedea cu
ochii, ei bine, vei gasi atunci universitari respirand u§urati, gata a sustine ca nu avem
mare lucru de pierdut!

Fiindca fiind foarte universal, prietenul meu Mircea Cartarescu e §i Roman.
Nu-i a§a, uzurpatorule Laturi§?

* Pana nu se large§te iar UE sau NATO, perspectivele Candidatului nostru
Nobel eel mai bine plasat sunt aurorale.

Prietenul meu Mircea Cartarescu este §i ramane o prezenta mereu reiterata in
viata literara occidentals. Descoperi diseminat sincerul sau zambet peste tot.

533

Deocamdata, in spatiul postmodern canonic de dincolo de Curtici, intalne§ti la
mai toate Casele Cartii postere cu el §i li poti comanda oriunde cartile tale preferate.

Ecranizarea macar a povestirilor din De ce iubim femeile nu e departe.

La Londra, se vand in magazinele de antichitati fluturi central africani congelati
in plexiglas danubian, cu Podul Prieteniei romano-bulgare din conurbatia Giurgiu-
Russe ca fundal.

La Nimes, pe tarabele functionale nonstop ale pietelor volante cu ceaiuri §i
cristale exotice, am admirat, luminata de torte romane, o piesa din portelan Kitsch
figurand pe vindecatoarea Petruta rezolvandu-i lui Mirci§or pata IDR de pe antebrat
din pricina careia il chinuiau colegii strigand: tebecistu! tebecistu!

In Elvetia, la Davos §i la Sankt Gallen, ba chiar in Appenzell, am constatat
aceea§i statueta figurand in nenumaratele magazine de ierburi §i pietricele chineze§ti
pentru terapii taoiste, adresate maladiilor pe care omul occidental inca nu le are. In
plus, am vazut inramata in aur o gravura venetiana inspirata medieval nu de ingerii
dlui Ple§u ci de acel demon ipocrit, care s-a demascat in 01 dinaintea unei babe
comuniste, deoarece s-a excitat pana la erectie cand se bateau fiii lui Dumnezeu
pentru a mantui sufletele bulgarilor pribegi spre RO.

* Memorabil §i exemplar relativist eminentul critic Edgar Reichmann in Le
Monde, Vendredi 18 novembre 2005 (centenarul Teoriei Relativitatii de la Berna! ! !):

Pareil au decouvreur genial de la relation entre masse, energie et vitesse de la
lumiere, Cdrtdrescu salt que Dieu ne joue pas aux des ; qu'il doit exister une
concordance secrete soumise a la fois aux lois quantiques de I'infiniment petit et a
celles, classiques, du macrocosme. Mirceci Cdrtdrescu I'exprime par ses obsessions
de symetrie (corps humain, insectes, lepidopteres), symetries qui projettent le lecteur
d'un univers a I 'autre.

* Since 1990 /' ve spent half my life abroad. Asta inseamna ca Mircea
Cartarescu nu a facut observatie romanesca asupra Tranzitiei zi de zi §i atunci oprirea
Proiectului Orbitor dupa numai trei volume, la elicopterizarea Ceau§e§tilor, deplansa
apocaliptic, este fireasca. §i a§a lipsa de documentare privind Revolutia Impu§cata §i-
a spus cuvantul la Schloss Solitude, scriitorul trebuind sa deturneze oniric pe la lansari
atentia fanelor de la densitatea redusa de Adevar al textului! Propunandu-le §i o
lectura dezlanata, §leampata, randomizata.

Mi§ma§uri precum ca „aceasta carte este ilizibila" sau atribuirea - numai in
lumina transfinita - a imbecilitatii aprecierilor istorice doar nivelului de lectura de
care e capabil consumatorul actual, nu ne pot consola, pentru ca se va intoarce din
Diaspora cu fata spre Romani un tineret idealist aspru, necrutator, exigent, care §tie ce
insemna cultura Calitatii in sfera serviciilor §i a carui venire se apropie vertiginos §i
implacabil ca Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic.

Or, Napoleon zicea ca la razboi, ca sa depa§e§ti un obstacol, te sprijini pe el.

Ca §i in amor, directia cea mai utila Neamului Romanesc pentru lupta ce duce
interminabil Candidatul nostra Nobel, in calitatea mea de Cititor Unic, cu monoclu
inaripat fortuit de observarea dihotomiei dintre geniul obligator §i geniul simulant,
nici nu mai pot sa nu divulg ca este atunci oritncotro, adica pe langa continuarea
aportului izotrop cu noi §i noi opere de valoare la indeplinirea Misiei Culturale,
datoria de a mai demara §i o contributie sistematica prin mijloace specifice la
Luminarea Poporalui nici nu se mai discuta, decantata §i filtrata din calatoriile §i
§ederile in neagra strainatate, cu eventualele sfaturi §i insemnari despre ce sa adaptam

534

ca Infrastructura Intelectuala pe drumurile de fier, cum ne-a propus odinioara Dinicu
Golescu §i, recent, loan Grigorescu.

A se reciti, in concluzie, in orice biblioteca de cartier sau parohiala cat cutremur
aduce la popor A.E. Baconsky, adevaratul frate geaman pierdut al lui Mircea, cu
Remember §i mai ales, de la Berlin, cu Corabia lui Sebastian, §i altfel sa nu facem.

535

26. Sarcinile care ii revin lui Mircea insu^ii

* Cosmetizarea biografiei. Ce n-are romanul
Mircea fata de turcul Orhan Pamuk, n-are destula
disidenta, observabila ca oglinda purtata de-a lungul
carosabilului, nici macar ca discurs autopromotional,
deficit care poate deveni o sarcina ce revine viitorului
sau bestseller, dar in 30 plombele de rezistenta civica
raman prea moi §i prea fulgurante ca sa poata rani
memorabil la punctul G al generozitatii con§tiinta
fanilor.

Cu indrazneala-i catilinara bine probata,
candidatul roman la nobelizare eel mai bine plasat e de
dorit sa dezvolte in viitorul bestseller de dupa 03, de-o
fi sau de n-o fi un al patrulea la TO, acest pasaj din 02 ,
prin care - e un extraordinar roman al disidentei tragice
arhivat aici - cu meseria sa de a fantaza productiv deja
i-a depa§it in credibilitate pe uitatii §alamov, loanid, Goma, Bacu, Ursu §i Soljenitin:
„Avea sa mi se rapeasca manuscrisul, aveam sa cred ca miezul vietii mele era distrus.
Herman avea sa zaca in pu§carie, ridicat a doua zi din postul lui de paznic de noapte,
dus la sectie §i anchetat pentru «subminarea lucrarilor la Casa Poporului», garsoniera
lui perchezitionata, tabloul ridicat §i dus intr-o furgoneta, manuscrisul meu impachetat
cu grija §i trimis la cine §tie ce directie a Securitatii... Am aflat toate astea mult mai
tarziu. Nici dupa o saptamana, cand nu 1-am gasit pe Herman acasa, nu m-am alarmat
prea tare: putea fi plecat pe la rude, sau cine §tie unde. Dupa inca o saptamana am fost
§i eu arestat. Nu mi-a venit sa cred. Inca nu credeam cand stateam pe bancheta ma§inii
militiei §i priveam printre zabrele lumea bucure§teana, ruinata, cenu§ie, distrusa,
fetele posomorite pe langa care treceam, Daciile cu tabla stramba pe care le
depa§eam... Viata mea era-n alta parte, culorile mele erau altele. Totul era aici cenu§iu
sub induio§atorul, primavaraticul cer albastru."

De altfel, exista §i unele extrapolari fractalice in acest sens, al unui meta-
Orbitor matrio§ka, iar inventatorul texistentei se tine de cuvant §i de marginea
futelnitei existentiale tragice, cu cele mai incitante promisiuni diaristice:

„Au fost apoi interogatoriul, criza mea epileptica (de care nu vreau sa-mi aduc
aminte), spitalul psihiatric. Testul Rorschach, Hermann Rorschach, fluturii, fluturii,
fluturii, fluturii — fluturii eterni ai mintii mele. Nu vreau sa-mi amintesc acum."

* Rushdie §i Cartarescu. Spionajul intereditorial va fi turnat gaz peste aceasta
explozie publicitara estivala Humanitas. Pentru ca alte versete decat ale Orbitorului ar
fi trebuit sa fie Evenimentul editorial al anului 2007: versetele celuilalt candidat
indreptatit la Premiul Nobel, euroatlanticul Salmon Rushdie, tradus de mereu mai
stralucitoarea editura ie§eana Polirom, dar cum nu incap doua sabii in aceea§i teaca s-
a ales ca timp sacru al lansarii Sarbatorile de larna, nefiind exclus sa se pice
intamplator dar satanic tocmai pe prima zi a Bairamului, din reactiile religiei
mahomedane, careia se vor adauga §i, previzibil, fundamentali§tii BOR ca §i diferiti
talibani ai extremismului, rezultand o frumu§ica promovare gratuita, ca dovada de ce-

536

nseamna management inteligent al cartii ca marfa pe Bahlui §i pe Dambovita. De-aia
nici nu ma bag de-aici de pe Bacul meu.

Salmon Rushdie §i Mircea Cartarescu! Care din ei va lua primul Nobel-ul?

Ideala ar fi, dar regulamentul e inconcevabil, o ingemanare, ca a lui Mirci§or cu
Victora§.

Ceea ce une§te pe ace§ti doi mari scriitori universal! fiind nu numai
postmodernitatea ci §i faptul ca vietile lor de martiri se cuprind in acela§i Memorial al
Persecutiei implementat in texistenta de totalitarism, indiferent care este ideologia
tiranului §i care ecartul dintre viata §i text.

* Cei trei p. Ca §i dragostea pe vremuri de ciuma, fluturii ies de sub simtul
liberal al proprietatii, invadand Bucure§tiul mai intai prin gradinile cu cai ale
Principelui, dar principalii exponenti ai autoritatii morale a unei anumite parti a
Autoelitei, unii fiind cunoscuti politologi, psihologi §i psihiatri meseria§i, n-ar strica
sa colecteze sau chiar sa confectioneze probe §i artefacte cu aroma identica celor
naturale, pentru ca Juriul Nobel sa se simta extraordinar de satisfacut §i sa atribuie in
procedura de urgenta Candidatului roman premiul pe care il ravnim cu totii, fiindca de
la acesta atarna §i sensibilizarea Cleptocratiei §i Burgheziei de Merit sa se mai
preocupe §i de Infrastructura Intelectuala, cu pivotul ei, reteaua filialelor judetene ale
Bibliotecii Nationale, de Emanciparea Cadrelor Didactice §i in genere de stimularea,
prin modificarea Constitutiei, declarandu-ne noi Stat National Cultural §i Unitar, a
indeplinirii Misiei noastre in Biosee §i in inconcevabilul Univers.

* Sarcina de a rescrie 03. Pe langa pasajele de prost-gust, unii se vaita ca mai
coboara valoarea Proiectului Orbitor deficitul sau de pasaje care sa te solicite ca
Intelectual , numai rebusi§tii ghicind in pietre, in nori §i in ficati. Bildungsromanul §i,
eel mai suparator, Kunstlerromanul lipsesc cu desavar§ire. E greu de crezut ca poti
deveni scriitor numai scriind manuscrisul. Cel mult Entwicklungsromanul, centrat pe
cat create pixul infa§urat sau nu in pixeli, al lui Mirci§or, fascineaza pe fanele lui. Cat
prive§te Erziehungsromanul, cadrele didactice care 1-au format cu respect pentru
lucrul bine facut, sunt fara exceptie ni§te adevarate bestii cocalare, iar cartile
purtatoare de revelatii nu ne orbesc deloc. Cel mai mare neajuns fiind insa acea
comoditate de infatuat a Scriitorului, nu a Autorului, de a nu se documenta pentru
Revolutia Fututa , ca §i cum n-ar fi avut internet de banda larga la Schloss Solitude,
ratand in dinamica fara egal a evenimentelor dialogul Bahtin al discursurilor celor
doua mentalitati care se confruntau, cea promovata §i cea retrogradata.

Suspiciunea ca publicitatea externa de la care atarna gloriola interna este opera
beneficiarilor straini ai atacurilor sale la mituri, care agraveaza adancirea crizei
noastre identitare, ramane irelevanta.

Sarcina care-i revine lui Mircea intra a devansa nobelizarea devine atunci sa
rescrie macar 03 , dupa ce se documenteaza de la Cronicarii Banateni cat de cat asupra
Revolutiei de la Timi§oara, ca fost purtator de catalog fiind de anticipat ca va fi
receptiv la cazurile de elevi uci§i, de exemplu Luminita Botoc, cea prigonita §i dupa
moarte de autoritati.

* Pe lumea cealalta. E drept ca nedocumentarea pentra Revolutia Fututa tine §i
de marele dezinteres al Autoelitei pentra Revolutia de la Timi^oara , interesata fiind
doar de valentele autopublicitare ale Proclamatiei.

Cand vor ajunge sa-§i elucideze pe lumea cealalta dilemele soteriologice,
domnii Liiceanu §i Ple§u, calauziti de un Eminescu rozandu-§i mustata spre biroul

537

oval al lui Noica, vor fi tare surprin§i ca acesta nu-i va intreba nimic despre ingeri sau
portiere interzise, ci prioritar de complicitatea prin tacere la macularea Revolutiei de
la Timi§oara, dupa coltul de cotitura din 2 iunie 1997 demitizarile istorice §i de exil
primdnd asupra contemporaneitdtii, cu tendinta ei de coalitie democrata spre
amnistierea crimelor Revolutiei, un ministru taranist de razboi §i de interne
participand la vernisarea statuii generalului Gu§e, spre groaza timi§orenilor, dar
megaintelectualii no§tri le numarau doar p' ale Mare§alului!

* Incruntatul Juriu Nobel verified tot. Prin serviciul sau de cadre, el trimite
emisari in civil, sa ceara referinte de la colegi §i de la vecini, de la partenerele sexuale,
cu deosebire de la prima, mai ales daca lucra ca §efa de promotie in aceea§i bran§a, §i
sporadic de la literarii nesiguri amici risipiti prin lume.

Din editia definitiva a 30 e de dorit sa fie radiate - de catre editorul realist,
pentru ca scriitorul subiectiv nu se indura niciodata sa se automutileze - pasajele
pseudoautobiografice confuze, precum biografia mitomana de Falsul Goma disident
mai chinuit decat Corneliu Coposu, Gheorghe Ursu §i Vasile Paraschiv, pedepsit
pentru manuscrisul romanului sau ilizibil cu azilul psihiatric, scapator fiind, vezi bine,
securistul de omenie colonel maior Ion Stanila. De asemenea, iara§i, daca nu exista
dovezi ferme, validate de revolutionarul iliescian Bebe Ivanovici care s-a ocupat cu
diplomele semnate de Iliescu, e o imprudenta sa se fi solicitat cumva „certificatul" de
simpatizant al Revolutiei din Decembrie doar pe baza unor auto-declaratii fanteziste,
facute publice §i in 03, privind mini-baricada minimalist-lunedisto-desantista de la
cofetaria Athenee Palace, cu fata impu§cata-ntre ochi §i decedata in bratele ultimului
mare romancier postmodern european, care §i-ar fi adus el aportul antiterorist §i la
Metrou, buzunarind cetatenii contra talentatilor lunetisto-desanti§ti, de trageau din
cele mai feseniste pozitii.

Apropo, „e-adevarat: ai mei au platit de cinci ori pan-acum pentru mine amenda
pentru parazitism, de cinci ori cate opt mil de lei pentru mine, §i-ar fi putut cumpara o
casa cu banii a§tia", vine Incruntatul Juriu Nobel §i verifica hartiile: a pastrat
birocratul Costel sau Marioara, ca femeie simpla postmoderna, chitantele amenzilor
pentru parazitism, amenzi prin care s-a Indus in Suelin, Kotofei Ivanovici §i Coca
Dospinoiu o imagine de opozant antimarxist a lui Mirci§or mai trainica decat a lui
Radu Filipescu §i a lui Liviu Babe§?

Daca nu exista acoperire cu hartii, atunci Mircea poate fi radiat de pe lista
Nobel §i megaintelectualii no§tri se pomenesc iar cu Paul Goma in top, ceea ce nu
poate genera decat insatisfactii §i confuzie, plus parerea de rau soteriologica a
pacatosului public cultivat c-a achiezat degeaba la asasinarea miturilor unioniste
basarabene, cum ar fi Eminescu, §tefan eel Mare §i Sfant sau nesimtitul de Mihai
Viteazul, care s-a ba§it recent.

* Uite manuscrisu', Marioard! Comisia Nobel nu e chiar atat de naiva precat
virtuala cititoare Suelin, fata pilotului criminal de razboi din SUA. Expertii
scandinavi, daca pot sa-1 verifice pe Norman Manea, ce-a fost cu Transnistria §i cu
Periprava, nici pe Mircea nu 1-ar cruta in caz ca nu i-a confiscat Securitatea «un
pachet mare legat cu sfoara», manuscrisul TO, ca lui Gheorghe Ursu Jurnalul, pentru
ca planul ei operational pleaca de la premisa obscenitatii publice, cu intrebarea
chinuitoare daca este oare moral, indiferent de cazuistica, dupa asasinarea mitului
Eminescian, sa te substitui gloriei uitatului Paul Goma , inventandu-ti fictional un
trecut care pare sa nu fi fost §i sa-1 impui printr-un tsunami publicitar dupa ce ti-ai
asigurat complicitatea diviziilor de rinoceri antiEminescieni ai Autoelitei.

538

* Ascunderea dupa deget. Cum rezulta din toata opera majora {Orbitor +
Postmodernismul romdnesc) §i minora, Mircea Cartarescu este un om cramponat de
copilarie, cand se uita invidios la cum scria editoriale taticul gazetar agricol, marxist
pasionat, ceea ce li asigura urma§ului un suflet creativ, dar il poate aduce §i la abateri
deontologice delicate, pe care cercul foarte selectiv al candidatilor Nobel eel mai bine
plasati nu il prizeaza. Mai presus de Incruntatul Juriu Nobel e totu§i infrico§ata
Judecata a lui Dumnezeu, caci scopul vietii noastre nu e gloria, ci Mantuirea
sufletului. Asta e situatia, vorba lui Sartre, §i cu amintitele bizarerii de constructie
literara a unei biografii virtuale de Falsul Goma amintite in amonte. Justificarea
artefactelor fiind ca am avea de a face doar cu un procedeu literar, ceea ce nu prea tine
dinaintea sus mentionatului D-zeu atunci cand se va adjudeca sau nu Mantuirea, cum
nu e decat ascundere dupa degetel , intr-un mediu cititor exersat in a citi printre randuri
sub totalitarism, naivitatea eliberarii de raspunderi soteriologice atribuind tocmai dlui
Ion Iliescu, al carui bazin electoral este nu altul decat inundabila Moldova, jigniri
regionale precum celebrul enunt despre curvarul de §tefan eel Mare cum ca „toti
moldovenii de azi ii seamana ca doua picaturi de apa: pitici, peltici §i degraba
varsatori de sange nevinovat", enunt pe care, de asemenea, editorul trebuie sa-1
meremetiseasca, fie §i decupandu-1 cu foarfecele cenzurii, spre mai binele Literaturii
noastre §i al indeplinirii Misiei Culturale a Neamului prin unificarea opintirilor.

* Cornul de capra. In 02, in scena bombardamentului terorist american
asupra populatiei civile bucure§tene, din aprilie 1944, derulat ca sa acceptam
neconditionat bol§evizarea ireversibila, ideologia justificatoare avand a se fabrica
ulterior, autorul se poarta fata de Noul Stapan cu o umilinta care ii este complet
straina cand e vorba de voievozii no§tri cei u§or de maniat! Curva de liftiera, in loc sa-
i vare criminalului pilot in pantec un corn de capra, dupa cum am vazut intr-un genial
film bulgar despre amor cu turcii opresori, nu toti miniaturi§ti de-ai lui Pamuk, ia o
doza din substanta V a lui Pynchon, i§i desface automat picioarele §i i se da,
percepandu-1 ca pe un fluture! §i ce fluture!!! Cu nume slav, din Baton Rouge!
(„Cand m-a despecetluit a introdus in centrul burtii mele nu doar lichid sidefiu, ci
deplina cunoa§tere, ca §i cand canula lui de carne supla ar fi devenit un cordon de
comunicatie intre doua minti, prin care-ntr-o clipa ne-am spus totul, am §tiut totul
despre fiecare, de la chimismul metabolismului nostru pana la complexele noastre,
preferintele noastre, experienta noastra, fantasmele noastre. Era Charlie Klosowsky
din Baton Rouge, Louisiana. Insotea bombardierele grele ce decolau aproape zilnic de
la o baza aeriana din Malta."

Cum dracu sa nu aduni de la occidentali voturi pentru Nobel cu asemenea
diplomatic din Tara lui Pe§te?

Sarcina majora a lui Mircione este, a§adar, sa nu arate niciodata Stapanului
celui Nou cornul de capra, macar pana reu§im revigorarea literaturii casei noastre.

* Lumea pitoreasca. Una dintre sarcinile de bun Roman care li revine in
procedura de urgenta lui Mircea dupa 03 este angajarea sa in Luminarea
Poporului, scriind jurnale de voiaj, neuitand ca intru adevarat scriitor canonic nu
poate fi decat cine s-a canonit in acest sacru sens , cum au fost Dinicu Golescu,
Nicolae lorga, A. E. Baconsky, loan Grigorescu, Mircea Malita, Romulus Rusan §i
Ana Blandiana sau Octavian Paler, tragand concluziile de pe unde au calatorit, pentru
cine e capabil sa extraga ideile principale, adica Partidul Cadrelor Didactice in
acceptia sa de curea de transmisie intre diarismul Autoelitei §i viata de zi cu zi a

539

Gloatei, care nici viseaza ca, dupa spulberarea mitului Eminescian prin Dilema 265 in
1998, Razboiul Sfdnt in contra bol§evismului dardmator de biserici nu mai
intereseaza Intelectualul publicist decat in masura in care contine pana la Bug
atrocitatile pentru care a fost executat Mare§alul Antonescu, restul Eroismului
Romanesc pana la Stalingrad, Caucaz §i Crimeia, apoi Vorkuta §i Kolima, fiind pata
alba-n memorie, poate §i in Akasia, ajungandu-se ca, pentru un meloman de elita
parca ne§tiutor de Razboiul Sfant in contra Bol§evismului §i Fascismului (1941-1945)
ca orice mankurt analfabet, faptul ca noi nu ne-am batut in 26 iunie 1940, chipurile
la^itatea acelei generatii, sa manipuleze auditoriul ca retinerea asta ar fi cauzat din
aproape in aproape falimentul moral de azi, cum ca nu suntem 100% din electoratul
bucure§tean completamente basescieni, adica anticomuni§ti!

Or, odata cu aparitia cuantei lui Planck in transferul energetic, a mierlit-o §i
determinismul clasic infinitezimal, nu orice catime de cauzalitate ajungand a fi
transmisibila §i eficienta. A§a se §i explica de ce la§itatea nu se propaga ereditar §i
mamaliga explodeaza intotdeauna , daca se mai preocupa de invartitul ei §i
Intelectualii.

* Emanatia secunda. Mircea, ca om serios, ar mai trebui sa viseze permanent la
o strategic de recuperare a cititorilor fideli, care 1-au departat cu mahnire de la sufletul
lor atunci cand au constat ca postromanismul Autoelitei n-are frau, cocandu-se
perspectiva ca sa se dea afara din toate §colile nu numai icoanele ortodoxe cretane ci
§i portretele voievozilor Romani, odata cu al lui Eminescu insu§i, fara a se contribui
insa nici un pic la Emanciparea Cadrelor Didactice ca principals clasa de mijloc §i
curea de transmisie intre Variatiunile Goldberg §i Manelele Copilului de Aur.

Gestul de bunavointa eel mai a§teptat de la Candidatul nostru Nobel este ca
abjectul pamflet Soldatul cu ochi halucinati, sa fie decupat din editia definitiva 03
cu foarfecele Cenzurii, de la „ Tovara§i, dictatorul afugit!" pana la „Doamne, ce-am
facut! Am futut Revolutia romdna!", deoarece violul fetei cu picioare interminabile, in
realitate, a continuat sporadic in diferite locuri din Bucuregti, venind la rand la
futelnita emanatia secunda , Intelectuala, care s-a mi§cat mult mai lent, atingandu-se
un climax de exceptie abia relativ recent, la 8 ianuarie 2003, cand s-a §i lansat
manifestul Imposibila lustratie, prin care Securitatea a fost proclamata, in baza
faptului implinit, drept principalul regizor §i producator al despartirii de comunism §i
al integrarii euroatlantice.

* Oftalmologic corect citind: sa ne amintim ce limpede e ca ceea ce incurca in
ORBITOR geniul inaripat este tocmai realitatea Romdneascal

In urmatoarele sale trei proze promise, scurte §i neoclasice, dar cu un pronuntat
continut fantasy, oniric §i gnostic, Mircea Cartarescu ar trebui sa se fereasca ca Satana
de tamaie tocmai de aceasta realitate Romaneasca, epuizata, le§inata, care nu este nici
exotica, nici banala, nici sextatica, deci nu e buna de literatura!

Ar deveni literara daca s-ar infiinta Agentia Pentru Asigurarea Calitatii
Atitudinilor (APACA), pentru ca Autoelita sa recucereasca rezistenta de strada,
renuntand la autopublicitarele scrisori deschise, sau daca, din senin, tineretul idealist
ar porni o mi§care justitialist-unionista, ceea ce e superfluu, deoarece atat lichidarea
coruptiei cat §i Reintregirea Neamului se vor face de la sine, prin ukaz de la Bruxelles
§i Strasbourg, fiind necesitati obiective, euroatlantice.

* Este §i foarte greu sa scrii altfel decat cu oroare de sufletul Romdnesc, despre
Poporul asta Roman §i miturile sale derizorii, dupa ce revelatia atrocitatilor indurate

540

de evrei de la ace§ti Romani a reprezentat pentru Intelectualul Mircea Cartarescu un
§oc traumatic la nivel de Weltanschauung nu mult diferit de transformarea psihica a
sensibilului carturar Georges Bataille (Les Larmes d'Eros, 1961) dupa impactul cu o
tortura chinezeasca lingchi, a tran§arii de viu a condamnatului in cat mai multe, vreo
suta de foite:

„Multa vreme am crezut in mitul poporului roman, bun, intelept §i tolerant,
neinclinat spre excese, spre solutii radicale. N-am dus razboaie de cucerire, n-am
facut, de-a lungul istoriei, decat sa ne aparam «saracia §i nevoile, §i neamul». Chiar
am crezut ca, pana §i in timpul dictaturilor de extrema dreapta, noi am refuzat sa
trimitem evreii in lagarele de concentrare §i i-am tratat mai bine decat alte popoare.
Din pacate, §i acest mit trebuie sa cada. In ultimul timp, au aparut carti care dezvaluie,
spre frustrarea, nefericirea §i jena noastra, dimensiunile nebanuite ale antisemitismului
romanesc. Judecata faimoasa a Hannei Arendt, din cartea despre procesul lui
Eichmann, «romanii au fost eel mai antisemit popor din Europa», afirmatia ei ca pana
§i nazi§tii germani erau indignati de salbaticia masurilor luate de romani impotriva
evreilor incep sa nu ni se mai para atat de nedrepte."

* Pedeapsa maxima. Ca Romanii sa ajunga sa aspire la acea democratic la care
visa Brucan pe cand Iliescu desfiinta fara referendum pedeapsa cu moartea,
consternant in context, semn ca mai avea terori§ti in captivitate sau in libertate, ei ar fi
trebuit, a§adar, ca in doua decenii sa igi asume nu un totalitarism, ci doua, $i anume ca
provenite din ei ingigi, de la ADN. Acest editorial mobilizator la a ne curata in adanc
de ultimele reziduuri de antisemitism, O vina istorica {Jurnalul national, 5 iulie
2005), a fost mult reprodus in lume, contribuind la popularitatea candidatului Nobel
Mircea Cartarescu, inclusiv in Romania, unde succesul extern devine hotarator pentru
eel intern, orice scriitor tradus fiind tratat de promoteri ca definitiv validat §i privit de
critici cu eel mai greu respect, deoarece ei nu mai au incredere in metodele lor,
pulverizate de teroarea egalitarismului comercial postmodernist. De observat, tocmai
de aceea, ca cititoarea sa euroatlantica, Suelin, care §tie totul despre Holocaust §i mai
nimic despre Gulag (decat poreclirea a§a pe net a bazelor americane din Cuba!), cum
cuvantul Transnistria nici macar nu este folosit in rechizitoriu , va retine din adevarul
rostit pe jumatate, de un literat neglijent nu de un istoric profesionist, informatia de
context ca Romanii i-au trimis pe absolut toti evreii lor in lagarele de concentrare -
adica la Auschwitzl - inclusiv pe cei din Ardealul stapanit prin dictatul lui Hitler de
Ungaria, a§a ca e obturat adevarul istoric ca a supravietuit aici, in Romania Regala,
dincoace de Prut, cea mai mare comunitate evreiasca salvata din intreg spatiul
controlat de nazism!

Sunt obiectii banalizate deja, e o neglijenta a multora, care putea fi trecuta cu
vederea la un fost poet, dar a propaga, cu fire^ti aplauze in spatiul cultural german,
vorba Hannei Arendt, care n-a locuit prea mult printre noi europenii, ca „romanii au
fost eel mai antisemit popor din Europa", este deja echivalent cu a cere, precum sub
ocupatia sovietica secretara generala a Uniunii Femeilor Democrate Romane,
longeviva tovara§a Alexandrina Sidorovici, pentru politicienii Romaniei Regale,
pedeapsa maxima !

* Insu§i Chir Auctorele e rasist. De notat, apropo de unde dai §i unde crapa, ca
un coleg universitar tot bucure§tean §i tot filolog, profesorul Ion Coja, acuzat adesea
de negationism, a emis ipoteza ca articolul O vina istorica nici macar n-ar fi fost scris
de Mircea, §i 1-a provocat cavalere§te la duel („Da, il provoc la duel pe Mircea
Cartarescu, caci textul sau m-a jignit profund in onoarea mea de valah!"), banuiala ce

541

se extinde de la sine la bizara interventie Tiganii, o problema romdneasca, din
Evenimentul zilei , 9 noiembrie 2007, prilejuita de antiromanismul monoton crescator
din Italia, scrisa cu incredibil de multe rasturnari de paradigme , adica de cele ce
credeau unii ca §tiu ei cum au fost, cu rezultatul polemic total nea§teptat ca, scotdndu-
ipe minoritarii majoritari romdni drept singurii vinovati ca tiganii arfi lene^i, hoti §i
ostili §colii, s-a interpretat in cotidianul local de catre un comentator webistic
scandalizat, din cosmopolitul Zurich al lui Joyce, ca insugi Chir Auctorele e rasist ,
daca ii percepe el pe tiganii no§tri romani ca prezentand realmente aceste dizabilitati,
oricat de vinovata va fi fost greco-bulgarimea, patura superpusa fanariota, proprietary
de sclavi, care a influentat negativ §i psihologia Romanului, obi§nuindu-l cu
NEISPRAVIREA ca scula §i matrita stilistica!

Adevarata hiba aici riind ca Mircea, in loc sa se ocupe de falimentul moral al
Autoelitei, care s-a imbogatit §i tinde sa-§i compuna opera in lux wagnerian - are
Siegfrizi! - pe cand Neamul Romanesc nu s-a ales nici macar cu biblioteci publice
consolatoare in Epoca Mooye, el intocme§te ni§te rechizitorii pentru verificarea carora
un carturar fara Biblioteca Nationala nici macar nu se poate documenta la Bucuregti ,
dar sa mai tran§eze §i concluzii pe care sa le prezinte pe Canalul TV Didactic!

§i cam este cercetator inexigent Cel mai bine vandut scriitor roman, mai ales in
ce prive§te Revolutia Fututa - deoarece invinsese o tema grea despre femei §i
promoterii 1-au convins ca se pricepe la toate - paradoxal pierzand tocmai la
senectutea de la Schloss Solitude acribia juniei de pe cand monograria
Postmodernismul romdnesc sub supravegherea exigentului carturar Paul Cornea,
caruia rilologul ii datoreaza eel putin tot atata cat lui Ovid Crohmalniceanu §i poate §i
altor personalitati culturale cincizeciste.

* Primii pa§i. Desigur, dojenirea amicala a lui Mircea - pentru din inexigenta
adevarul contextual rostit pe jumatate §i mai cu seama pentru involuntara sa
contributie la innegrirea imaginii euroatlantice §i transnistrene despre Romdn,
imagine groaznica azi, ce ne plaseaza deja in primejdioasa pozitie de lanterna ro§ie,
retrogradabila sigur, iar in caz de neonazism biruitor atunci cand s-ar inchide doar trei
saptamani benzinariile sau ar pica bursele, ne expune la o exterminare fara urme §i
fara calai (vezi bannerul de la Roma din toamna lui 2007, Redeschideti Aschwitzul
pentru Romdni!), la o radiere pana §i din Akasia, perfect optimizata azi de tehnologia
informatiei §i a comunicatiilor.

Problema autocuratarii antisemitismului fiecaruia dintre noi, la care i§i reduce
finalitatea practica asumarea vinei istorice, este relativ u§or de rezolvat individual prin
imitarea a ceea ce marturise§te ca face Mircea insu§i: „Azi inteleg bine ca, decat sa-mi
fac iluzia ca sunt total liber de antisemitism, e mult mai bine sa caut antisemitismul in
cele mai ascunse zone ale mintii mele, sa-1 localizez, sa-1 inteleg §i sa-1 izolez."

Ramane insa problema mult mai grea a asumarii colective a vinei istorice ,
infiintarea Institutului Elie Wiesel nefiind decat primul pas in arhivarea profesionista
a probelor, enumerarea cartaresciana de mai jos referindu-se de fapt la materiale
aparute mai mult in anii '90, oricum inainte de legea 132 care condamna
antisemitismul, legionarii §i pe Mare§alul Antonescu: „Incetul cu incetul, ni se arata
fapte pe care e groaznic sa le prive§ti in fata: sutele de victime ale pogromului din
Ia§i, alte sute de victime ale rebeliunii legionare (cu evrei agatati in carligele
macelariilor), mil sau zeci de mil de victime asfixiate in vagoane de transport.
Intarzierea cu decenii a acordarii cetateniei evreilor, legi antievreie§ti mai dure ca
oriunde, o multime de organizatii antisemite, de guverne antisemite, de personalitati
antisemite. O anticipare cu cateva decenii a „solutiei finale", in scrierile unui

542

doctrinar. Un poet national antisemit. Un guru universitar antisemit. Discipolii sai,
deveniti mai tarziu personalitati mondiale - facandu-§i din antisemitism o profesiune
de credinta. §i daca putem sa ne indoim de datele §i cifrele din studiile §tiintifice -
de§i de cele mai multe ori n-avem motive s-o facem -, e greu sa te-ndoie§ti de
marturiile directe de felul „Jumalului" lui Mihail Sebastian, in care asistam la calvarul
unui scriitor, din intamplare de origine evreiasca."

Al doilea pas, de fapt adevarata asumare a vinei, este, daca mergi §i inveti la
Institutul Goethe despre cum au facut fo§tii no§tri aliati germani, abordarea acestor
grave probleme de catre istoricii Romani gi de ingigi scriitorii Roman i, cu tot curajul
de a privi soarele negru al genocidului in fata, nu sa le afle cititorul tanar abia la
Gaudeamus sau la Bookfest de la standul prestigioasei edituri Hasefer - unde se
popose§te adesea in treacat, sau din periodice de tiraj care n-ajunge pentru tot poporul,
ca 22, Observatorul cultural sau Sfera politicii.

Dar acest al doilea pas nu se va face decat dupa ce megaintelectualii, in alianta
cu Burghezia de Merit, vor presa Cleptocratia sa investeasca mai masiv in
Infrastructura Intelectuala care sa aiba prioritate nationala fata de neimplinirile rutiere.

* Timp sacru §i profan. Mircea Cartarescu ar trebui s-o lase mai moale cu
demitizarile voievodale, daca vrea un sprijin mai consistent din partea anumitor elite,
altele decat Autoelita. Postromanismul, considerarea Neamului Romanesc ca pe un fel
de Bula care §i-a atins de mult competenta maxima §i acum trebuie sa se retraga din
istorie, deci li putem deja pulveriza valorile, nu poate trezi decat conservatorism.
Cine-§i permite sa se exprime in tara asta, imi confirma nelini§tile.

- Nu mi-a placut Orbitor. Aripa dreapta. Nu m-a convins, zice Pintea
Viteazul, de care pariez ca nu 1-a citit decat randomizat, n-a ajuns la pagina 420 nici
el. §i daca totul nu e decat o farsa? O farsa, dom'le, jucata de ICR! De patibularul ala
de Patapievici! Mare branza, sa plate§ti pe langa traduced §i publicitateal De nu s-o
defalca §i aia din fondurile secrete ale ICR! Dar mai e §i Beneficiarul, care-o fi ala,
implicat: are tot interesul material sa se difuzeze reaua noastra imagine pe tot
mapamondul in cine §tie ce scopuri imobiliare, sa mai scada preturile aici. Oricum,
vaz ca ne-am intors la cum se autopromova Ceau§escu - vitrine la librarii, la institutii,
demonstrandu-ti cat de tradus gi de apreciat era Impu§catul in Occident, de te intimida
§i pe tine.

- Daca mai traia putin Ceau§escu, lua la sigur Nobelul pentru Pace, §i pe drept,
iar ea, poate inaintea lui, il lua pentru chimie, fiindca se descoperise la ICECHIM o
substanta P, numita polimer, care data la cetateni in doze mici, le crea un fond de
durere §i intristare, §i se mai cauta in draci o substanta S, numita substanta.

Administrate in hrana populatiei, in rapoarte judicios alese, substanta S §i
substanta P, ca solutii tampon, se preconiza sa asigure rolul conducator al partidului in
familia fiecarui cetatean, delimitandu-se conform planificarii cand e timp Sacru §i
cand Profan. Dar tradarea e ca ofiterii de informatii care ar fi putut sa valorifice in
afara astfel de descoperiri, dupa 1989 ei ori au fost persecutati §i s-au pensionat, ori
au parasit dezgustati sistemul, reprofilandu-se mai avantajos.

- Asta §i pare a fi nenorocul lui Cartarescu, care o fi ceva de manuscrisul lui
global, daca publica din el domnul profesor universitar Voiculescu in Jurnalul
National. Daca lansa intreg Orbitorul dintr-o lovitura. In 1996, trei volume simultan,
cum a scos Marin Preda Cel mai iubit dintre pamdnteni, mai avea ni§te §anse sa-i dam
noi profesioni§tii Nobelul ca pe tava, dar acum actiunea cere timp sa ni se refaca
reteaua, dupa un deceniu de adormire, §i nici nu se merita, pentru ca factorul politic n-

543

are mare ca§tig, n-ar profita de Nobelul romanesc decat Intelectualitatea, fiindca i-ar
create ei iar actiunile, s-ar fuduli cu premiul altuia! I s-ar urea iara§i la cap.

* Deocamdata, Literatura Romana este nefunctionala $i, la urma urmei, insagi
Istoria Romanilor , daca o practica §i devin autoritate in domeniu romancieri
postmoderni ca Alex Mihai Stoenescu, despre care se intelege de pe web ca e de fapt
inginer in constructii de-al Armatei, filozofi ai Revolutiei ca e§ec, precum romancierul
Stelian Tanase, sau eminenti critici literari tipic postmoderni, ca Ion Cristoiu, care in
mod semnificativ percepe provincial istoria ca telenuvela.

Nu ne putem atunci baza in asumarea vinei istorice Romane§ti decat pe marii §i
putinii no§tri profesioni§ti formati de national-comunism!

§i nu avem decat a a§tepta cu credinta tare in Dumnezeu sa se formeze in DRO
tineretul idealist care sa ne furnizeze cei minimum zece Nicolae lorga activi, de care
avem stringenta nevoie spre a restabili ierarhiile eroismului Neamului Romanesc,
bulversate de batalia canonica recenta, initiata de pescuitorii in ape tulburi, poluate.

Scriitor canonic, dl Mircea Cartarescu, odata incheiat apoteotic Proiectul
Orbitor §i ne§tiind de ce sa se apuce, nu m-ar mira sa dea un exemplu tot canonic
privind explorarea unui literar pamant aproape nedestelenit: a re-scrie Delirul, a
reconstitui Delirul 2, adica Razboiul Sfdnt, pe care pesemne asasinatul ca Labi§ Marin
Preda nu 1-a terminat, §i mai ales a da o replica co recta patima§elor proze, din lipsa de
destelenire istorica profesionista, ale uitatului Paul Goma, Saptamdna Ro^ie §i
Basarabia, §i acesta un parizian propus la innobelare de catre unii simpatizanti.

* Cat despre cifrele avansate, „mii sau zeci de mil de victime asfixiate in
vagoane de transport" atribuite Romanilor, zecile de mii reprezinta o noutate absoluta
sau o exagerare, sau o scapare a traducatorului pentru orice atent Cititor, care s-a
informat cat mai mult cu putinta din acest rascolitor flux de restituiri istorice tragice,
nu numai despre vina istorica Romaneasca ci §i despre Shoah in ansamblu, ajungand,
la amara concluzie ca, pentru ceea ce a facut in Secolul XX in materie de genocid,
daca exista o Judecata de Apoi a speciilor, cum va fi existand una dumnezeiasca a
neamurilor, homosapul are de ce sa fie infricogat .

* §i iara§i despre cifre. Mircea ne aminte§te infiorat „sutele de victime ale
pogromului din Ia§i, alte sute de victime ale rebeliunii legionare", despre care sute de
victime s-a facut deja multa presa, istorie, literatura §i cinematografie. Dar Revolutia
Impu§cata ne-a laSidXpeste o mie de morti §i mii de raniti! Fiind atunci bizara alegerea,
de catre scriitorul cronicar §i actant din 03, a unei chei vesele §i bonome ca a lui
Neculce §i a teveshowrilor Revelionului, pentru abordarea acestui eveniment televizat
in direct din decembrie 1989, chiar daca Fluturele postmodernismului romanesc,
precum dl Manolescu in Imposibila lustratie, imbrati§eaza mai raul decat doctrina
Castex a minciunii secolului, cum de pilda in interviul luat de Cecile Verdier: Je
continue a penser que ce n'est pas le peuple mais la Securitate qui a renverse
Ceau§escu. (http://www.axelibre.org/livres/mircea_cartarescu.php)

* Ceea ce este esential. La urma urmei, aceste cifre vin ca importanta a
preciziei abia dupa ceea ce este esential pe planul international al Literaturii §i al
Istoriei, anume asumarea de catre eel mai important scriitor roman postbelic a vinei
istorice a romanilor fata de evrei .

La urma urmei, problema fixarii enuntului in privazul exactitatii nu depinde de
cifre nici in cazul persecutiilor suferite de Mircea Cartarescu in anii negri ai „national-

544

comunismului", cum a categorisit inca din 1987 regretatul diplomat Mihai Botez
esenta ideologica a totalitarismului ceau§ist, sugerand prin conceptul de national-
comunism bizareria ca genialul Cdrmaci ne-a nenorocit durabil pentru ca era romdn,
nu pentru ca era marxist , intr-un eseu trasand §abloane de gandire pentru Intelectualii
din toata Galitia Mare, numai cei megalitici scanteietor din RO incremenind insa in
ele.

Aceasta sarcina ca, dincolo de cifre, adevarul literar al disidentei gi martiriului
lui Mircea Cartarescu sa nu fie o minciuna , e nu numai suficient de necesar a se
indeplini, e §i obligatoriu, cum am mai zis !

Pentru ca Juriul Nobel e mai putin lax la sfincterul moral, adica est-etic, decat
§efii no§tri de uniuni, uniri sau imperecheri ale scriitorilor.

De regula, §piralul integritatii morale ti se aplica pervaziv inca inainte de
nominalizarea la premiul suprem, cu o inconcevabila cruzime, la balta de sange §i
fecale a careia pana §i Dracula Tepe§ Voda, intaiul primar general al Bucure§cilor ca
cetate a Anticoruptiei, ar privi cu un fel de invidie, sugandu-§i u§or buza proeminenta
amintind de a lui Eugen Barbu, care are prioritatea folosirii in romanul romanesc a
fluturilor in Bucure§tiul fanariot, precum §i ideea de a-1 innobila importand un
principe.

* Astfel de vrajeli derutante pentru decoratul ca mare§alul sovieto-polon
Rokossovski, pilot criminal de razboi Charlie Klosowsky §i fiica sa, Suelin, pot fi
inadecvate la sufletul din blindaj de T-34 al lui Kotofei Ivanovici, care in consecinta
ne poate zadarnici a ne bucura de binefacerile Nobelului, adica de emanciparea
Literaturii Romane§ti §i de occidentalizarea Bibliotecii Nationale, daca nu cumva se
va preta §i la a §antaja Autorul sau Editorul pentru unele inexactitati vulnerabile la
verificarea cu detectorul de minciuni inventat de Herman Rorschach:

„Avea sa mi se rapeasca manuscrisul, aveam sa cred ca miezul vietii mele era
distrus. Herman avea sa zaca in pu§carie, ridicat a doua zi din postul lui de paznic de
noapte, dus la sectie §i anchetat pentru «subminarea lucrarilor la Casa Poporului»,
garsoniera lui perchezitionata, tabloul ridicat §i dus intr-o furgoneta, manuscrisul meu
impachetat cu grija §i trimis la cine §tie ce directie a Securitatii... Am aflat toate astea
mult mai tarziu. Nici dupa o saptamana, cand nu 1-am gasit pe Herman acasa, nu m-
am alarmat prea tare: putea fi plecat pe la rude, sau cine §tie unde. Dupa inca o
saptamana am fost §i eu arestat. Nu mi-a venit sa cred. Inca nu credeam cand stateam
pe bancheta ma§inii militiei §i priveam printre zabrele lumea bucure§teana, ruinata,
cenu§ie, distrusa, fetele posomorite pe langa care treceam, Daciile cu tabla stramba pe
care le depa§eam... Viata mea era-n alta parte, culorile mele erau altele. Totul era aici
cenu§iu sub induio§atorul, primavaraticul cer albastru."

Ar fi pacat de zilele §i noptile in chinuri suportate aievea de Mircea pentru
Neamul Romanesc, intins pe priciul jegos §i rece, cu nostalgia, detinuta §i ea, a
fluturelui cu aripile lipite somnoros sau chinuit ore intregi la interogatorii ce 1-au
dezgustat de datoria de a-§i solicita dosarul de la CNSAS, de frica sa nu afle ca 1-au
tradat cei mai buni prieteni sau, mai rau, impins spre epilepsie presimtind
inautoavuabilul inconcevabil ca s-au falsificat obiectivele §i sursele notita cu notita
eterna, microfilmata, incat sa reiasa pentru Istorie in Akasia ca, dimpotriva, el i-a
turnat pe ei cu fractalul:

„Au fost apoi interogatoriul, criza mea epileptica (de care nu vreau sa-mi aduc
aminte), spitalul psihiatric. Testul Rorschach, Hermann Rorschach, fluturii, fluturii,
fluturii, fluturii — fluturii eterni ai mintii mele. Nu vreau sa-mi amintesc acum."

545

* Profesionalismul fara egal in arta promovarii propriei mdrfi literare. Nu i se
poate repro§a candidatului Nobel eel mai bine plasat decat ca-§i lasa studentii sau
fanele sa ajunga din proprie initiativa la a genera, cum au Pynchon §i Coelho, situri §i
bloguri de capul lor, fara indicatii §i orientari, iar ei riscam s-o faca dupa modelul
celui batrancios, demodat, rareori updatat, de la Humanitas, cand s-ar putea intocmi
oricand cu olimpicii no§tri un site www.cartarescu.com la standarde euroatlantice.

* Sa inceteze provocarile la simtamintele de mdndrie nationald! Sarcina cea
mai presanta pentru Mircea e insa alta - pe scurt, insu§i sensul abaterii mele de la
trebi, ca sa scriu prima parte din trei a posibilei mele Trilogii Obligate, Kitsch
orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cdrtdrescu, circa 1500 de pagini deja
redundante - anume sa se preocupepersonal mai serios de paradoxul publicitar ca
innobelarea, dupa festivitate, nu i-ar create sensibil tocmai vanzarile in RO §i DRO, pe
simplul motiv ca exploatarea comerciala a statutului de „candidatul nostru eel mai
bine plasat" este deja o niga intru totul secatuita, din care s-a pompat tot , ca dintr-o
banca de stat la sfar§itul unei guvernari corupte.

Singura solutie rezonabila de largire a publicului consumator de carte
cartaresciana este, acum §i in perspectiva, a atrage inapoi la stand pe toti cititorii
alungati din nesocotinta - §i sunt destul de numero§i, majoritatea fiind §i microbi§ti,
adica amatori de patriotism fotbalistic - , ceea ce se reduce la a-§i inhiba prin proiect
propensiunea spre provocarile pline de inventivitate la adresa simtamintelor de
mandrie nationala ale anumitor cetateni, indeosebi cele demolatoare imagologic cu
privire la Eminescu, la voievozi, la folclor §i la istoria Capitalei. Din fericire, e
suficient numai atatica, un mic armistitiu: fagurele de miere al chiciului din stupul
adus in livada literaturii romane de Mircea Cartarescu, le fondateur du post-
modemisme roumain, ramane suficient de atractiv chiar §i pentru cei mai inraiti
contestatari, a§a incat reconcilierea este fezabila cu minimul sacrificiu al suspendarii
ba§caliei, care nu mai sluje§te nimanui, deoarece mai toti eroii vizati sunt morti.

546

27. Nobelul romanului Cartarescu ne prive§te pe toti

Fratelui Mircea Cartarescu, in amintirea instructivilor ani de
documentare antropologica §i de naveta optzecista la §coalele gemene 41
§i 42 din conurbatia Colentina-Voluntari, visdnd in mu^catura §i cearta
cu oligopedagogia un invatamdnt central pe Liceanul Neascultator, cu
cele mai bune ziceri ca intre cadre didactice postmoderne indragostite,
incalzindu-ne preuniversitar la acelea^i Radacini de Foe a poetului
nepereche Eminescu §i gdndind la prioritatea nationals, pentru a scrie cu
geniu obligat la acela§i Ziar al Poporului, cu dragoste §i credinta in
izbdnda la un colt de cotitura a Dreptatii Romdne§ti.

*In slujba Liceanului Neascultator, care ar mai citi. Problema fundamentala a
managementului cultural Roman de azi este cutn il exploatam pe Mircea Cartarescu.

Ce utilitate dam competentelor unui mare om §i scriitor contemporan, care de
ani buni traie§te §i scrie mai mult in lumea civilizata decat in RO §i numai Liceanul
Neascultator este un cititor performant la noi, care sa mai citeasca in universal,
trecand cu impertinenta peste lista lecturilor de bac, unde unele carti sunt Inlocuite cu
ecranizari mai digerabile, poza de mai jos, cam teatrala dar foarte veche, cu
pensionari, dovedind existenta acestui monstru chiar fara Infrastructure Intelectuala.

Caci editorialele din presa quality, din Jurnalul National §i Evenimentul Zilei,
oricat de bine rumegate ar fi, nu pot schimba nimic din priveli§tea coruptiei, cata
vreme ideile pozitive nu sunt dublate de posesia Puterii §i de un fidbec de la popul.

ICR a fost preluat de Patapievici, a§a ca nu prea mai raman disponibile decat
functii ministeriale (Cultura, Educatie, Externe sau macar vreo ambasada), de nu
Academia, Universitatea, TVR-ul gi fireasca succesiune a postmodernismului sadea la
gefia Uniunii Scriitorilor .

Necazul este ca nu exista politica de fixare in Tara a valorilor, ca pe fluturii dela
Antipa, iar faptul ca Mircea Cartarescu, la venerabila sa varsta, cand s-ar putea trezi
votat in Cotidianul la forumul Generatia expirata, inca nu este membru plin al
Academiei, cum nici Patapievici sau Cristian Preda sau T. O. Bobe, poate nici
corespondent, mie mi se pare simptomatic, indignati fiind §i aproape toti cei §apte
magnifici, §i prietenii mei foarte tineri, unii deja ideali§ti!

Nu ne ramane decat a nadajdui la Institutul pentru Semnalarea §i Monitorizarea
Antiromanismului (ISMAR), un proiect datorat cercetatorului privat Camelian
Propinatiu, sihastrul - finantarea propusa fiind cu 33% peste cat se acorda Institutului

547

Cultural Roman, ceea ce 1-ar pune pe Mircea intr-un statut ontodinamic compatibil cu
al lui Horia-Roman.

* De ce pentru Literatura §i nu pentru Fizica ? Am pierdut, de§i beneficiem in
RO de peisaje de vis cu o puzderie de potentiale megacase de creatie perfect
nationalizabile, numeroase premii Nobel §i riscam sa mai pierdem tocmai pentru ca
am mai pierdut, intrand astfel, ca §i Nationala fotbalului nostru incalificabil, intr-unul
din acele cercuri vicioase ale psihologiei de maidanez cotonogit, din care nu te mai
scoate decat o ocupatie straina , daca s-a ajuns pana acolo, dupa indecentul numar
antiEminescian Dilema 265, cu postromanismul, la aberatia ca daca joaca o echipa
bucure§teana, atunci suporterii celorlalte cluburi din Capitala tin ORBIT OR cu
adversara Straina in cupele europene la fotbal Kitsch, s-o elimine din competitie nu
altceva!

Alergam, alergam acum breugelian orbitor - insignifianta vietii intelectuale
reie§ind din Prabu§irea lui Icar -, alergam ca nebunii Evului Mediu, alergam dupa
Nobelul pentru Literatura, §i uitam ca firesc ar fi fost sa avem deja unul, pentru Fizica,
daca am fi fost in stare sa valorificam §i sa exploatam, printr-o Infrastructure
Intelectuala adecvata a Cercetarii §i prin Emanciparea Cadrelor Didactice, creiere de
exceptie, precum ale fizicienilor no§tri mai cunoscuti de la Magurele: Gabriel
Andreescu, Vlad Zografi, Gradin Bogdan, Andrei Dorobantu §i Horia-Roman
Patapievici!

Carora, cu un desavar§it pedagog, cu un profesor de matematica in stare a-ti da
§i doi de zece in aceea§i zi, daca problemele erau suficient de grele, a§a cum am
cunoscut eu prin 1966 pe regretatul Tudor Mihaila de la Titu Targ, poate ca §i Mircea
Cartarescu ar fi apucat calea §tiintelor exacte, a uneia pluridisciplinare ca biofizica,
a§a cum §i rezulta din pertinenta descriptiei spatiului sau literar pe baza unei
prodigioase enciclopedii de termeni savanti, updatati fara exceptie la nivelul eel mai
inalt al cuceririlor §tiintifice §i tehnice contemporane despre Biosee §i Univers, ceea
ce li face pe cei mai eminenti critici simpli promoteri complexati sau complec§i
glosatori.

* Clivagiul providential. Oricat am declara noi ca vulpile in calduri Kitsch ca
nu ne pasa, Nobelul romanesc este motivant, eel putin tot atat cat dac-am lua
Campionatul European de Fotbal in anul bisect 2008. Caci nu numai ca imagine
externa ne-ar ajuta astfel de Breaking News, ci §i ca imagine despre noi in§ine, adica
pe plan spiritual, efectiv afectiv, unde mutatiile §i clivagiile anticipate sunt colosale.

La o suta de zile de la decernarea Nobelului Romanesc , indiferent cine va fi
Romanul, cum intuitiv simte difuz §i Mircea insu§i abordand ca Judecata de Apoi
finalul apoteotic al 03, inexorabil gi providential se va initializa apocaliptic Fisiunea
Monopolului Ideologic gi lerarhizator al Autoelitei , aparand postapoplectic un nou
centra de prestigiu, adica disociindu-se de o parte Laureatul, care-o fi el, de Restul
muritorilor institutionalizati §i penetrandu-se prin aceasta unica poarta a tunelului
dintre gropile de potential romanesc, intr-o viata Intelectuala normala, uniform
distribuita teritorial, cum de bine de rau avem deja in viata noastra politica, ceea ce va
atrage rand pe rand implinirea tuturor dezideratelor pentru care am aderat noi la UE.

548

Nobel-ul romanului Cartarescu este o prioritate nationala de la care putem zice
ca depanda Luminarea Poporului, Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate
sau Refuzate (IVOAR) din Parcul Carol, Agentia Pentru Asigurarea Calitatii
Atitudinilor (APACA) de pe Galea Victoriei, Institutul pentru Semnalarea §i
Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR) - capodopera de arhitectura din luxoasa
Baneasa, Instituirea Congresului Intelectualilor §i a Paradisului Melomanilor pe banii
cleptocratiei, Preeminenta TVR asupra televiziunilor comerciale, Reintregirea fie §i pe
net a Neamului din RO §i DRO in WO, Ingrijirea mormintelor Intelectualilor no§tri
din Montparnasse §i alte cimitire, Monarhia bipartida liberalo-taranista originara,
Canalul Tv Didactic al Epocii Mooye, Reprimarea Bol§evismului, Transformarea
Muzeelor din depozite in Centre educative §i de documentare curmandu-se cu
oligopedagogia, Valorificarea pe un plan superior a Diasporei Romane, Wikipedia
Romaneasca, Genializarea Obligata a Supradotatilor, Emanciparea Cadrelor
Didactice, Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei prin monitorizarea
abaterilor comuni§tilor de la normele democratiei europene §i prin lamurirea
tineretului rus din Republica Moldova ca-n RO, adica-n UE, n-ar suferi discriminare,
Bagarea a 51 autori romani in Project Gutenberg, Eruditia sexualista, Occidentalizarea
Infrastructure Intelectuale dupa terminarea Bibliotecii Nationale de pe malul
Dambovitei §i sinecvanona Fisiune a Monopolului Ideologic §i lerarhizator al
Autoelitei, in scopul maximizarii implinirii Misiei Culturale inclusiv prin mutarea
Capitalelor RO §i BG in Conurbatia Giurgiu-Russe, desavar§indu-se-n Levant cascada
spirituals capitala dunareana Bratislava, Viena, Budapesta, Belgrad.

* Actiunea Perpendiculara. Romanii pot fi agresivi daca sunt calcati pe coada,
dar niciodata in istorie ei n-au fost agresori, exceptand ultimul razboi, cand §i-au
propus sa anexeze Odessa §i Yalta. Poate §i pentru ca, franti intre cele trei mari
imperii, chiar condu§i de voievozi, n-au apucat sa fie §i ei unul, ca al stramo§ului
Traian, din cauza clivajelor. Ei prefera atunci, ca Brancu§i, dezvoltarea pe verticals ,
actiunilor paralele ridiculizate §i de Musil, Coloana Infinitului standu-ne pe vecie
paradigma erecta la capatai, cand fundalul e de un ro§u orizontal excitant de paleta
Monsti Desiderio la asfintitul din mila lui Dumnezeu al valorilor.

lata de ce termenul propriu al amplului efort national al proiectului de
nobelizare a lui Mircea trebuie pus sub genericul ascensional Actiunea
Perpendiculara. lar daca, spre bucuria celor §apte magnifici, mai apar §i alti candidati
cu §anse spre zenit, de parca li s-ar vehicula prin vene monopolii unui magnet taiat in
doua la Firenze §i aratand catre o singura directie, spre Valcovul danubian, denumirea
Actiunea Perpendiculara trebuie sa se conserve, fiindca e vorba de o concertare
unitara a eforturilor Tarii §i Diasporei, poate chiar sub egida ISMAR daca situatia se
inrautate§te, deoarece Nobelul romanului Cartarescu ne prive§te pe toti.

* Conditia succesului in Actiunea Perpendiculara este sa combatem abaterea
structurilor elitiste de la idealitate, ca sa nu incremenim in proiectul initial, ci sa ne
inspiram din cum au procedat altii.

De Norman Manea primind Nobelul am fi putut de foarte bine auzi daca eram
tot atat de reali§ti precat fratii no§tri unguri §i il sprijineam cu puterea de doua-trei ori
mai mare a statului nostru, care este puterea dominanta in Balcani.

Cu certitudine, prietenul meu Mircea Cartarescu nu scrie mai rau decat recentul
Nobel laureat Imre Kertesz (care se apropie uneori de Laszlo Tokes in nefasta
separare a minoritatii maghiare de viata universitara §i culturala a Statului Roman,

549

separate exclusivista care a resuscitat sintagma Neamul Romdnesc a lui Nicolae
lorga, din moment ce fiecare etnie i§i vede de interesele propriei elite).

Norman Manea, a freelance writer, in RSR, din 1974, prinl983 este ajutat sa
publice in Occident de amicul lui Soljenitin, Heinrich Boll. Se prea poate ca statutul
lui Mircea de candidat Nobel roman eel mai bine plasat sa fie doar unul de uz intern,
pentru ca acolo unde abia evadat din Arhipelagul §colar, Cartarescu a fost doar
nominalizat prin 1992, pentru Le reve - cam cand eram eu coleg de cancelarie §i
catalog cu detinutul politic Mihail Stere Derdena, inchis candva pentru mi§carile
studente§ti labi§iene - Norman Manea detine prestigiosul Prix Medicis Etranger 2006
pentru The Hooligans' s Return, acela§i Premiu precedand la Orhan Pamuk insu§i
Nobelul!

* Solidaritatea scriitoriceasca §i umana. Norman Manea nu se poate lauda cu o
copilarie plictisitoare in Bucure§ti, unde iti descoperi astfel ciucurelul pe §tefan eel
Mare, fiind deportat la 5 ani cu familia in Transnistria noastra, ulterior tatal
scriitorului cunoscand §i cumplita Periprava a Romlagului dejist.

Bizar e altceva: o anume raceala a unei parti a publicului din RO fata de
Norman Manea, nu neaparat ca evreu §i nici macar pentru probozirea huliganului
Mircea Eliade, gest in care lipse§te vadit efortul colosal de documentare-reeducare
depus de colaboratorul 22 Turcanu, prefatat de Zoe Petre, consilierea prezidentiala
cand cu coltul de cotitura generat de batalia canonica, ci incadrarea inerta §i
nedocumentata printre publici§tii de expresie radicala in chestiunile istorice: Jean
Ancel, Radu loanid, George Voicu, Michael Shafir, Edgar Reichmann, Lya Benjamin
sau Andrei Oi§teanu.

Complet gre§it!

Nici unul dintre eminentii Intelectuali de mai sus nu cred ca s-ar fi obosit sa
semneze Apelul pentru repunerea lui Paul Goma §i a familiei sale in drepturile de
cetateni Romdni din 6 septembrie 2006, cum dl Norman Manea a avut solidaritatea
scriitoriceasca §i umana de a o face ca bun Roman.

lar cine urmare§te publicistica lui Norman Manea ramane induio§at de
referintele la Romania, pe care nu le focalizeaza ca Mircea Cartarescu pe micile
neimpliniri de batjocura istorica, ci pe Romania pitoreasca §i pe valorile spirituale, cu
deosebire pe contributiile de importanta mondiala. De exemplu, o interventie tipica
incepe a§a:

- The Romanian sculptor Brancusi once said that when the artist is no longer a
child, he is dead. I still don't know how much of an artist I have become, but I grasp
what Brancusi was saying. I can grasp - even at my age - my childish enduring self.
Writing is a childish profession, even when it becomes excessively serious, as
children often are.

O alta, memorabila in precizia descrierii societatii crapate a crapelnitei, nu
aplica lui Cioran complotul tacerii, face trimitere la gandirea acestui deja demodat
observator cultural:

- In closed societies, preoccupation with blasphemy is obsessive and assists the
system's artificial cohesion. In pluralistic democracies, on the other hand, blasphemy
is rapidly diluted. Emancipation of thought and taste goes together with tolerance,
with the indifference that so distressed Cioran. By opening itself to finely shaded
demands of the individual, the democracy of late capitalism not only accepts outrage,
it cohabits with the outrageous. Always permissible, made banal, it is indispensable.
Here blasphemy resonates only as scandal. But such „carnivalization" merely aspires.

550

without success, to the status of blasphemy. Nothing is scandalous enough to be
memorable.

Ai zice, a§adar, ca Mircea Cartarescu este un evreu fanatizat intra razbunare,
altminteri rationala dupa Abator, trenurile mortii §i Transnistria, iar Norman Manea -
un roman tranzactional.

* O alta mare speranta ar fi banateanca Herta MUller, sprijinita de Richard
Wagner, directoral celebrei Literaturhaus din Berlin. Lucidul roman Der Fuchs war
damals schon der Jdger a fost ecranizat la noi sub titlul Vulpe-vdnator de Stere Gulea
- Oana Pellea, profesoara, aratandu-ne anticipat cu un deceniu, inca din 1993, cum e
cu Imposibila lustratie §i cu Romania tara autoocupata , stapanita pe vecie de securi§ti
§i de urma§ii urma§ilor acestora, fapt implinit la care Autoelita a inceput sa se
adapteze poate chiar inainte de coltul de cotitura din 2 iunie 1997.

Herta MUller prime§te anual cate un premiu important, se pariaza Nobel pe ea §i
revine adesea in Romania. A colaborat cu autori romani sau i-a recomandat cat se
poate de generos pentra activitati puse sub egida Academiei Schloss Solitude, chiar
daca unii dintre s-au raumarcat la asasinarea Mitului Eminescian.

* Niciodata Literatura Romana nu a avut, intr-un mod absolut nemeritat, data
fiind precaritatea ignara a Infrastracturii Intelectuale, o pozitie internationala atat de
buna ca in ziulica de azi!

Nicicand n-am beneficiat de §ansa, tot atat neverosimila dar reala, precat cu
NATO §i cu UE, de a ne insu§i nu un Premiu Nobel, ci trei! ! !

Faptul ca banateanca Herta MUller este nemtoaica, Norman Manea este evreu
iar Mircea Cartarescu inchina mamei Badislave o epopee bulgara §i i§i „innobileaza"
tatal facandu-1 din banatean get-beget polono-evreu, §i colac peste pupaza ridicandu-i
statuie de nomenclaturist feciorelnic care a crezut in marxism , nu are nici o
importanta pentru cine vrea sa ramana un bun Roman §i i§i aduce obolul la Actiunea
Perpendiculara, care ne prive§te pe toti.

* Este bun roman , membru al comunitatii planetare a Neamului Romanesc, din
RO §i DRO, eel ce se preocupa de Idealizarea Misiei Culturale, recunoa§te pe
Eminescu drept Poet National, are nostalgia Romaniei Regale Intregite §i asculta de
Craciun colindele Madrigalului, iar pe plan spiritual militeaza, de la Nistra pan' la
Tisa §i de la Toronto pan' la Sidney, pentru innobelarea Literaturii Romane eel mai
tarziu pana in 2012, la Centenaral pomenirii lui Caragiale.

* §icanarea perpetua, conditie a creativitatii. Nu poti sa nu plangi cu trei
randuri de lacrimi, cand cite§ti in De ce iubim femeile, la cum il faceau tebecist ofticos
colegii de §coala primara pe Mirci§or (dar 1-a salvat de preventoriu mica vrajitoare
brunetica Petruta), §i sa nu te cutremuri pana la autoscopie, impresionat de efectul de
sinceritate ce rezulta din ce remu§cari cre§tine§ti a avut autoral ca §i-a chinuit mama §i
sora, sau ca a abandonat sub ni§te Dacii cu tabla raginita o pisicuta alba, pe care
Romanul verde ar fi rapt-o-n doua daca i-a deteriorat cartile impramutate de la British
Council.

Pitoresc da, nu insa §i melancolic, deci fara metabolism exotic, ca §i Caragiale,
Mircea este un sensibilist §i, in consecinta, nesuferind insuccesul, nepretuirea la un
standard de unanimitate din RO, daca ar avea mo§tenirea Mumuloaiei, e de crezut ca
s-ar instala, cu aceea§i seninatate razbunatoare, in civilizatia berlineza frecventand
concerte din muzica de Beethoven, in cea vieneza calauzind vreo Veronica Micle

551

printre vitrinele Ringului, sau poate s-ar repauza coleg cu Volodea la vreo universitate
din State, intrebarea fiind numai daca fara acea gicanare perpetua , specifica
Bucure§tiului Doamnei Chiajna - prima doamna a tarii sub Mircea Ciobanul, la
Curtea Veche, ar da opere mai interesante §i complete decat a „reu§it", in auto-exil
amicul umorist al lui Eminescu, ceea ce i-ar periclita in favoarea lui Norman Manea §i
a Hertei Miiller pozitia de candidat Nobel eel mai bine plasat.

* Pe principiul filantropic. Rezervorul national de candidati Nobel este insa
inepuizabil, ca §i eel de olimpici, dar §i cu fluctuatii statistice pe zone mai
binecuvantate spiritual.

De exemplu, resursele umane ale invatamantului preuniversitar detin diplome §i
grade validate de invatamantul superior, de unde ne vin o groaza de scriitori §i
atitudinari PhD de-§i asuma raspunderea fara rest, inclusiv pentru suplinitori, care nu-
s toti necalificati §i fac fata la lectiile de^chise, facilitdnd criteriul UE ca sd avem o
sotietate de^chisd conformd Declaratiei de la Pisa.

Mircea Cartarescu {pronounced Curturescoo), the man who has made
Bucharest mystical, a fost atata amar de vreme, un deceniu fertil, dascal la §coala 41,
contemporan un timp cu scriitoarea manager cultural Carmen Firan, care preda
matematica la §coala 42 §i cu distinsa poeta Tatiana Radulescu, de la §coala 43, totul
in amurg sentimental, cum s-ar exprima poetul Ion Machidon, de sfar§it de Epoca §i in
aceea§i conurbatie Colentina-Voluntari accesibila via Bucur Obor cu tramvaiul 21,
altminteri §coala 44 fiind in Nordul fabulos oieritic, la Pipera, iara§i loc binecuvantat,
punandu-se acolo bazele cele mai sigure Infrastructure Intelectuale pe principiul
filantropic , descoperit de finantatorul celui mai postmodern club de fotbal, Steaua
Bucure§ti. In prezent, din resursele umane ce ar putea fi potential insu§i Partidul
Cadrelor Didactice, mult mai mare decat al conservatorilor §i ale pseudonationali§tilor
de orice limba, se poate estima ca avem in sistem, slujitori ai Arhipelagului §colar,
peste 110 scriitori cu catalog eel putin tot atat de talentati ca Mircea Cartarescu,
candidatul Nobel eel mai bine plasat, dar ei nu pot ie§i la lumina, ca sa aiba sens sa se
apuce de opere majore, pentru ca nu i§i asuma suficient de multe arierate istorice, nu
se opun inaltarii Catedralei Mantuirii Neamului, nu fac mi§to de basarabeni
ponegrindu-1 drept violator pe §tefan eel Mare §i nu-1 trimit la epilat, ca sa aiba piept
de nobil, ca al gazetarului Costel, pe autorul poemului licentios, nu intamplator ajuns
in manualele §colare sa ne radem de el, Antropomorfism, dar toate aceste deziderate ei
le-ar indeplini la nevoie, daca li s-ar aplica §i lor principiul fUantropic, functional
deocamdata numai pe plan extern, adica Filantropul Mizericordios sa se preocupe mai
serios de Profesorul §tiecarte spre mai binele Liceanului Neascultator §i al stimularii
cre§terii tineretului idealist.

* E §i normal ca in cursa pentru Nobel sa stea mai bine Norman Manea la
premiile mari. Pentru ca are ferm §i precis exprimate durerile sale, dar sa faca ba§calie
de miturile Romane§ti n-am cuno§tinta s-o fi comis, nici aici, nici acolo.

§i inca ceva: interventiile ce le descopar pe web ma consterneaza prin
declararea Romanitatii cu tot atata consecventa precat la Vladimir Tismaneanu §i cu
referinte Romane§ti ba la Brancu§i, ba la Tristan Tzara, ba la puternica noastra
Avangarda din Galitia Mare cea intinsa anti-Churchill de la Baltica la Pont, fara nici o
atingere cu Levantul grec, eel cu nas subtire.

Premiul Medicis, la care Mircea doar fu nominalizat prin 1992, 1-au mai avut
Umberto Eco, Julio Cortazar, Milan Kundera, iar printre invin§ii lui Norman Manea in
2006 se numara John Updike sau John von Duffel.

552

In acela§il992, cand a devenit premier Nicolae Vacaroiu, Norman Manea
primea Bursa Guggenheim §i Premiul MacArthur, adica Nobelul american.

Biografic, avem deportarea la cinci ani in Transnistria, dar §i Periprava tatalui
sau. Ceea ce nu se poate compara cu tatal gazetar agricol Stalinist onest ateu al lui
Mirci§or. lar Cel mai vandut scriitor roman, fortand conventiile literare, i§i face o
biografie contradictorie de fiu de nomenclaturist disident in folos propriu cu voie de la
securi§tii de omenie, ceea ce poate pune pe ganduri negre Juriul Nobel cum ca multe
victime ale bol§evismului, de§i foarte Romani, se simt mai bine exprimate de Norman
Manea!

§i sa nu mai vorbim de Herta Muller!

* O curiozitate privind Actiunea Perpendiculara ne indispune prin rezultatele
slabe ale lui Mircea tocmai in spatiul anglo-saxon. Aproape virgin. Ca §i cum ar fi
zona de influenta, teritoriul lui Norman Manea, tara lui Pynchon. Pe un forum am
gasit urmatoarea notatie exprimand dezamagire de tiraj fata de obtuzitatea masivului
§i bogatului public cultivat american:

In 2005, I reviewed for the LATimes Cartarescu's first book to be translated
into English, NOSTALGIA. (New Directions) I talked in terms of Joyce, Pessoa,
Hamsun and could have easily gone on to Faulkner.

After reading the interview profile of Cartarescu I got in touch with New
Directions his American publisher and heard back that it is unlikely that they will be
doing any more of his books as NOSTALGIA has sold only around 500 copies.

* O emancipare literara regionala. Cum verificam calitatea Actiunii
Perpendiculare, atingerea performantei?

Ca intotdeauna, pe internet. Bagam „cartarescu" pe Google §i bagam §i
„norman manea" §i constatam ca primul este cunoscut mai mult in patria Limbii sale
Romane, indiferent de traduceri, pe cand al doilea este universal! Cu oarecare iritare
descoperim ca §i la Norman Manea, critics have compared his complex narrative
strategies to Kafka, Joyce and Musil.

Dar este pregatit psihologic establishmentul nostru pentru un evreu?

Nu.

Atunci e bun compromisul propus pe forum de lancu Jianu: trebuie sa sprijinim
„un fel de bulgar" dintre Rodopi §i Tantava, pentru ca unii trogloditi dintre national-
comuni§tii no§tri influenti, avand in gand §i istoria bulgara a PCR, mai degraba ar
accepta un fel de bulgar decat un evreu sau o nemtoaica!

Deci Mircea e de dorit sa dezvolte in nolle sale romane mici, fie §i in cheie
minora, pe o scara mai ampla, transfrontaliera, miturile Badislavilor §i atunci Nobelul
lui s-ar decerna nu pentru o tara ci intru o emancipare literara regionala , cu o cre§tere
serioasa a §anselor, deoarece institutiile culturale §i de influenta ale Bulgariei ar primi
sarcini identice cu ale alor noastre §i unde-s doi puterea create, iar perspectiva ar fi ca
in conurbatia Giurgiu-Russe, adunandu-ne toti §tiutorii §i Cititorii levantini, sa sorbim
Dunarea dintr-o sorbire, ca pe ceau§istul coniac cu aceea§i denumire!

* Cu noi este Dumnezeu. Din pacate, o literatura romano-bulgara, a conurbatiei
Giurgiu-Russe, va avea de escaladat, cum observa eminentul critic Elka
Konstantinova, decalajul de seriozitate dintre cele doua discursuri narative ale temei
identitatii pierdute, o seriozitate fiind deta§at-ironica, iresponsabila, ludica, chiar
parodica iar cealalta - grava, iremediabila, realista, nostalgica, resemnata.

553

Aportul de seriozitate al tineretului idealist intors ca la 1848 din Diaspora,
adesea cu caicul printre fluturii §i scrambiile de Dunare la gratar, poate fi insa §i la noi
hotarator pentru biata Tara.

* Mythmakerii occidentali §tiu ca Mircea a inventat la « texistence », acte de
naissance du post-modernisme roumain.

Oricum, inca nu s-au pronuntat despre Pourquoi nous aimons lesfemmes critici
§i teoreticieni cu vechime, ca Faguet §i Boisdeffre, sau cu notorietate recenta, ca
levantinii Kristeva §i Todorov.

Din pacate §i lipsa de export de carte, nu pricep mai nimic din problemele
Romane§ti ace§ti juni promoteri de azi, eel mult sunt tehnicieni capabili sa discute
naratologie. Mai toti iti lasa impresia reconfortanta ca scriu la nivelul referatelor de
bac ale olimpicilor no§tri.

De regula, ca sa nu debiteze prostii, §1 ei rezuma textul:

Dans le premier volume, le narrateur confiait pouvoir regarder Bucarest des
nuits durant, assis sur un coffre et les pieds contre le radiateur, de la fenetre
panoramique de sa chambre du boulevard Stefan eel Mare, connaissant par cceur
chaque niche, chaque tuile sur les toits, chaque arbre dans les jardins. II ecoutait
passer les tramways grondant cinq etages plus bas, laissant libre cours a ses songes,
souvent en prise a des fievres erotiques, ou se livrant a des «promenades de taupe
dans le continuum realite-hallucination-reve comme a travers un triple royaume
inextricable ».

§i, fara a termina, sar direct la sloganul publicitar: avec les souvenirs d'une
mere, un retour vers la Belle Epoque, Cartarescu bdtit couche apres couche un
univers siderant et tentaculaire. On appelle cela un grand ecrivain, on appelle cela de
la litterature.

* Sau (Edgar Reichmann in Le Monde , 18 novembre 2005):

Void d'abord I'histoire de Badislav, grand-pere du narrateur, arrive a la fin du
XIXe siecle de Bulgarie dans la capitale d'un petit royaume danubien. La Roumanie
se libere alors de son ordre feodal pour entrer dans la modernite faite de vacarme et
d'uniformite. Devenu capitaine des pompiers dans la ville aux maisons en torchis et
palais byzantins, Badislav, I'homme qui a perdu son ombre, perdra egalement sa vie.
Pourtant, sonfantome hantera toujours l' esprit de Mircea, I'un de ses petits-fils. Car
lafille de Badislav, Maria, epousera Costel, I'ouvrier meritant.

Le Bucarest de I'entre-deux-guerres s'est dejci modernise. Le style Bauhaus
predomine, proclamant V entree dupays dans I'ere industrielle. Seules les peripheries
crasseuses, avec leurs chemins en terre battue, rappellent encore I'Orient.

Pentru ca in final, fermecat de forta hipnotica a romanului, experimentatul critic
din generatia criteriului estetic Paul Cornea, Ovid Crohmalniceanu, Zigu Ornea, sa
versifice pur §i simplu, atat cat poate in lirism limba lui Descartes, mai buna pentru a
exprima anateme decat admiratii:

Mircea Cartarescu cree des mondes auxfrontierespermeables.

Avec lui, nous sommes loin de la sinistrose, du declin et des etats d'dme.

C 'est un ecrivain qui se merite.

Une lecture qui ne predispose ni a V evasion ni au divertissement.

Mais qui apporte I'extase et lajoie.

554

* A§ijderea:

„Il passato e tutto, Vavvenire e niente, il tempo non ha un altro senso", scrive
Cartarescu. E se il passato e tutto, e necessario recuperarlo e ricostruirlo
interamente prima dipoter scrivere di se, del Mircea che guarda crescere I'edificio di
fronte con i piedi appoggiati al calorifero. La storia della famiglia della madre
prende I'avvio da lontano, da quando la sua gente abitava in un luogo sperduto fra i
monti Rodopi.

* Enervant, cand stai cu picoarele pe calorifer, fiind ca pe site-ul Humanitas o
referinta de consumator satisfacut este aide Alain Bosquet, despre care alt parizian,
Virgil lerunca, citat de eminentul critic Dan C. Mihailescu, se plangea ca: „poemele
lui Blaga, traduse de mine, zac §i acum la Gallimard din cauza lui Alain Bosquet, care
intre timp publica la N.R.F. un grup de poeti compromi§i moral §i fara prea mult
talent". Dealtfel, acest Bosquet il masoara pe Cartarescu al nostru cu Milorad Pavic §i
Peter Esterhazy tot din Levant, nu cu Proust, Borges §i Kawabata, cum suntem
obi§nuiti.

lar alta referinta Humanitas in anul Eliade 2007 ramane acela§i amic al lui
Petru Dumitriu, Edgar Reichmann, chit ca-n Le Monde i-a demascat, poate chiar fiind
ziua lui Eminescu, in 15 ianuarie 2000, pe domnii Liiceanu §i Manolescu ca §efi de
grupari de publici§ti antisemiti, riscand sa le creeze, tocmai cand ne integram,
„conditiile" de publicare §i promovare a operei in UE, cu care s-a ales Paul Goma in
RO!

* Actiunea Perpendiculara va izbdndi. Uneori, gase§ti la intamplare pe web
pasaje despre Mircea Cartarescu §i ii recuno§ti texistenta in limba lui Kant, Hegel §i
Heidegger, semn ca a reu§it in a crea textual daca nu Universul, atunci un univers,
ceea ce, respectand proportiile om-divinitate, e cam acela§i lucru:

Als hdtten Hieronymus Bosch, James Ensor und Max Ernst gemeinsam ein Bild
gemalt, so wirken Cartarescus suggestive Beschreibungen surrealistischer Momente,
denen man sich nur schwer entziehen kann.

«Im Orgasmus des Verstandes und in den Syllogismen der Fruchtbarkeit, im
Sperma des Gehirns und im Geddchtnis der Eierstocke zeigen sich uns die zwei
unterschiedlichen Gestalten, die angelische und die ddmonische, die mdnnliche und
die weibliche, des morderischen Kosmos, des blutigen Juwels, in dem wir leben.»
Oder: «Der Raum ist das Paradies, die Zeit ist die Hdlle.» Und aufs Ganze gehend:
«Wir selbst, obwohl ein unbedeutendes Organ der Welt, sind in gewisser Weise die
ganze Welt.»

Dar §i in a lui Dante, eel cu larvele ajunse fluturi:

Spiega poi perche ha deciso di lavorare su forme archetipiche, come lafarfalla,
immagine di cui il libro e pieno. Lafarfalla e il simbolo piii importante dell'anima; gli
antichi Greci lo sapevano e rappresentavano la dea dell'anima, Psiche, con ali di
farfalla. La farfalla e poi un simbolo fondamentale di redenzione, e la metafora piii
possente del destino umano, perche tutti noi uomini siamo bruchi, che alia fine della
nostra esistenza ci chiudiamo in una crisalide, la tomba, per rinascere farfalle.

Sau in Referatul de pe web al elevei din a X-a A:

555

Romanul continua cu un fragment care aparent nu are nici o legatura cu
„povestea", dar estefoarte bine pozitionat. Mirci^or se descarca contempldnd asupra
omului, asupra timpului, asupra chakrelor, asupra totului, fdcdnd o legatura strdnsd
intre toate acestea.

* Cel mai mare bou din istoria umanitatii. Grav este ca ace§ti comentatori
observa stranietatea operei, dar nu extrag din ea o condamnare ferma a
totalitarismului, cum a facut Volodea, care a fost mult mai critic cu erorile tatalui sau,
netinand seama daca a crezut sau nu! Ei cunosc termeni precum Ceau§escu sau
Securitate, dar habar n-au de §efii de promotie, de Reeducare, de Canal, de Imposibila
Lustratie, nici macar odiosul §i sinistrul cuvant marxism nu e folosit.

Or, Marx, hm, marele Marx, Marx a fost eel mai mare bou din istoria
umanitatii: sa ai acces nelimitat la hala de citit de la British Museum, sa parcurgi tot
ce a gandit (cu spatiu-timp-creier-sexul?) mai bun filozofic, economic §i social-politic
homosapul, sa fundezi in consecinta marxismul tau §i sa nu anticipezi tu ca indemnul
la dictatura adresat analfabetilor va conduce pitecantropii la Lenin, la Stalin, la Mao,
la Kim, la Pol Pot §i, prin imitatiune §i emulatie, chiar la Hitler, e prea de tot!

* Anali^tii Actiunii Perpendicular e sunt indeci^i daca Mircea Cartarescu poate
sau nu poate sa ieie Nobelul doar prin mijloace literare, dupa ce a fost extrem de
eficace pe plan intern la demolarea miturilor nationale cu tot cu mitul Eminescian al
iubirii, ceea ce ne-a stimulat un fel de expeditivitate manelara in sex §i preeminenta
unor exigente de procedura, de la care ni s-a tras §i denumirea epocii noastre, Epoca
Mooye.

De aceea, recursul la practicile mediatice, complementar sarcinilor ce revin
anumitor institutii, ni se pare de tot firescul. Vizual, o colaborare cu Razvan
Radulescu, scenaristul format la Cenaclul Litere in contra Eminescianismului, §i in
consecinta cu excelenta noastra cinematografie tanara, se impune atunci de la sine.

Daca e greu de crezut ca s-ar gasi producatori postmoderni, fani ai lui
Tarkovsky, pentru a incepe chiar cu Orbitor, in schimb pentru ecranizarea prozelor
scurte, mai ales pentru paranormala Petruta §i alte dramolete din De ce iubim femeile,
s-ar gasi cu u§urinta investitori, regula de aur fiind a miza mai degraba pe
generozitatea particular^, pe Filantropul Mizericordios, decat pe cine gestioneaza
fondurile de stat.

* Nobelul lui Mircea Cartarescu este aproape sigur.

Doar ca in spatele sau §i al putinilor lui prieteni trebuie sa a§ezam uriaga forta a
statului .

Activi§tii de ieri, azi culturali, nu au a purta ranchiuna ca o Estera ce-i
epitomizeaza in TO a fost supusa criticii fabuloase de a avea pistrui pana §i pe labii §i
a fi rea de tarantula.

Securi§tii, la randul lor, nu au a se plange ca au fost ridiculizati intr-un simpatic
§i bun la inima spalator de statui, circar cu peruci §i fond de ten.

lar a pune uria§a forta a statului la munca inseamna a activa, eventual cu §tirea
Capitaniei de la Cotroceni, toate mijloacele, toate serviciile, formale §i informale, cum
fac $i altii!

* Toate trendurile due spre Nobelul cartarescian. Orizontul de a§teptare
euroatlantic fata de ce vine din Galitia Mare, de dincolo de Cortina de Fier, are

556

coloratura criptorasista: este premiat cu insistenta ceea ce arata pe marele ecran
suboameni, un continent de trogloditi, necunoscatori de regulile civilizatiei, teme cum
ar fi neacordarea asistentei medicale sau avortul interesand mai mult decat, de pilda,
rezistenta unor uitati, ca Rizea sau Ogoranu, la totalitarismul marxist.

lar Epoca Cea §i Revolutia Fututa, precum apar ele pe vecie incondeiate
canonic in 03, satisfac perfect criteriul celor doua viteze Est §i Vest, a§a ca este
vrednic de pedeapsa ala care nu-§i aduce, cu cea mai mare daruire, aportul
institutional §i individual la Actiunea Perpendiculara, la dobandirea Premiului Nobel
cartarescian, menit sa innobileze Literatura Romana §i, adiacent, sa incununeze
marele efort national al Tranzitiei §i al integrarii euroatlantice.

* Pdmdnt transfigurat. De ce trebuie totu§i repetat fara incetare ca Nobelul
romanului Cartarescu ne prive§te pe toti? Pentru ca suntem patiti: e de anchetat de ce
atunci cand Patapievici s-a pus pe a radiografia fecalele spatiului mioritic in Politice,
iar Cartarescu sa care in debara titani ca Eminescu, §tefan eel Mare §i Mihai Viteazul,
nimeni din istoricii mai batrani, dar absolut nimeni nu le-au spus ca mai au de citit,
macar pe Balcescu, Xenopol, loan Bogdan, Dimitrie Onciul, Nicolae lorga, Vasile
Parvan, Ion Nistor, Constantin Gane, §i Gheorghe Bratianu, daca nu §i pe
profesionigtii national-comunismului ceau§ist.

Iar acum imaginea despre o istorie a Neamului Romanesc inconsistenta s-a
propagat §i nu toti tinerii au norocul pe care 1-am avut eu, sa fie cine sa ma ajute a nu-
mi dispretui tara, poporul.

Daca unchiul Mircea, fara a ma initia, nu m-a oprit sa Jncep a reflecta cu
Prelegerile de istoria filozofiei ale lui Hegel §i cu Diogen Laertiul, unchiul Nicu§or
mi-a pus insa in raft carte dupa carte, cu dedicatie ferma sa imi cunosc Istoria
Neamului, ba chiar mi-a aratat culoarea aparte a pamantului stramo§esc, parca
transfigurat, eel din sapaturile arheologice, la Suceava, Putna, Cetatea Neamtului,
Curtea de Arge§, Targovi§te, Manastirea Capriana sau Orheiul Vechi.

O eroare ca derapajul postromanist nu e posibila decat unde a e§uat Luminarea
Poporului.

* Actiunea Perpendiculara ca omniprezenta. O idee tactica sinecvanona daca
vrem sa reu§im sa ne innobelam Literatura este ca Mircea Cartarescu, nu numai
scriitorul sau universitarul, ci §1 Intelectualul angajat, sa fie insarcinat sa reprezinte
Romania la absolut toate conferintele Internationale, cand sunt solicitati diferitelor
institutii din Tara scriitori sau Intelectuali Romani pe probleme de disidenta sau de
atitudine civica editoriala pe bani sau macar prin semnaturi autopublicitare Kitsch in
cap de lista.

Singura precautiune morala tine de sa nu se ia dupa aceste invitatii, semantizate
ca marci manipulatoare, tineretul nostru nascut ne§tiutor in economia de piata, care
sa-1 vaza, pe baza manualelor §colare cu exemplificari din Allen Ginsberg, Gregory
Corso, Gary Snyder §i Lawrence Ferlinghetti, doar pe proful de Romana de la §coala
41 din conurbatia Colentina-Voluntari drept unicul opozant la ceaugism §i sa nu auda
vreodata de Paul Goma, Doina Cornea, Dan Petrescu, Radu Filipescu, Laszlo Tokes,
Gheorghe Ursu, Vasile Paraschiv sau Liviu Babe§.

Multicriterial analizand campania, pentru eficientizarea Actiunii Perpendiculare
se impune §i regula ca in caz de coincidente temporale sa preferam destinatiile cu
organizatori mai influenti, mai acoperiti mediatic.

557

* Spre a mari sfera de influenta a Candidatului nostra Nobel eel mai bine plasat,
bine e ca piesele de rezistenta ale publicisticii sale sa le emailam pe la prieteni, multi
din Romania Risipita, sau sa spamuim cu dansele vreun du§man, fiecare alegand dupa
gust, de exemplu eu m-am oprit ca personalul la:

• A pus de mamaliga, Jurnalul National , 13 iulie 2004

• Etatizarea lui Eminescu, Jurnalul National , 1 8 ianuarie 2005

• O vina istorica, Jurnalul National , 5 iulie 2005

• Falimentul nostru moral, Evenimentul zilei , 2 noiembrie 2007

• Tiganii, o problema romdneasca, Evenimentul zilei , 9 noiembrie 2007

* Odata incheiat Proiectul Orbitor, Mircione trebuie lasat sa arate lumii ca
lucreaza , in special amicii care-i zic a§a avand o mare raspundere pentru cre§terea,
inflorirea §i fructificarea carierei sale Internationale. Chiar daca i se da telefon, SMS
sau eMail ori intra pe Mess, trebuie pazita regula ca este interzisa cu desavar§ire
Schimbarea de Macaz, adica sa-1 scoti cu repro§uri sau cu ve§ti enervante pe scriitor,
pe Artist in general, din starea de gratie, din trairile suflete§ti, din Inspiratia cu §i din
care scrie fara §tersaturi, canalizandu-1 pe o directie sterila, de regula perpetua noastra
inventivitate in abjectie a trecdtorilor pseudoRomani ai Epocii Mooye.

Artistul e ca un anahoret pe care e eel mai mare pacat capital Kitsch sa-1
deranjezi in timpul ragaciunii.

Singuraticul urs Brancu§i spunea ca lucrarile nu sunt greu de facut, greu e sa te
pui in starea de a le face. A§a ca...

* De-a innebunit pervaziv. Frecventa inadvertentelor este atat de mare in 03,
incat acumularile cantitative due spre o noua calitate: mecanismul acestui roman
functioneaza ca al unui text tradus ! Pare o descriere a Bucure§tiului, a ceau§ismului §i
a Revolutiei Futate, schitata de catre un peregrin pe aici, cam cum regase§ti ora§ul in
proza lui Saul Bellow. Pare un specimen de roman ce anticipeaza intaiul roman
romanesc scris de negustorii liberali din Orientul Apropiat §i Indepartat, descalecati la
complexul Europa comerciala dintre §colile 41 §i 42 ale conurbatiei Colentina-
Voluntari.

Un anume minimalism, o scriere bazata pe cli§ee, este insa exact ce-i trebuie
cumparatorului de carte occidental! Beneficiar care niciodata nu va sta sa verifice
pasajele din Orbitor despre cum i s-au confiscat lui Cartarescu manuscrise de catre
Securitate, cum a fost torturat de a innebunit pervaziv, cum s-a comportat el la
Revolutia Fututa ca un membra activ al comunitatii protestare, murindu-i §i o fata in
brate.

Dar daca. In baza unor astfel de trucuri ale prozei politice de autopromovare,
inclusiv facandu-te ca dai in Eminescu, ar ie§i de aici voturi consistente pentra
multravnitul de catre literatura la noi Premiu Nobel, este vrednic de pedeapsa
pizma§ul care nu ar aplauda, neintelegand cum e cu regulile jocului in Actiunea
Perpendiculars.

Altii nu face altfel.

* Decisiv va fi misticismul. La o analiza atenta, constatam ca de fapt Mircea
Cartarescu are §anse mai mari sa ia Nobelul decat a avut Emerich Jenei cu echipa lui
Valentin Ceau§escu, Steaua, la 7 mai 1986, pe stadionul Sanchez Pizhuan din Sevilla,
cand a cucerit Cupa Campionilor Europeni in direct, la lovituri de la 1 1 metri aparate
de Helmut Dukadam, patru consecutiv, intrand in Cartea Recordurilor. Strategic, totul

558

se va decide cand Alergatorul de cursa lunga, medaliat atat pentru poezie de Nichi, cat
§i pentru proza de Crohu, va recupera decalajul din sondaje fata de Norman Manea §i
il va zdrobi pe acest rival chiar pe propriul teren, pe piata de carte americana, unde 03
se va impune de la sine, dat fiind ca acel contribuabil american care investe§te eel mai
mult pentru cercetarea §tiintifica il ingrozea pe Culianu tocmai prin inapoierea sa
mistica: „Conform rezultatelor unei serii de sondaje Gallup, 94% dintre americani
cred in Dumnezeu, 67% cred in viata de dupa moarte, 71 % cred in existenta
Paradisului (fata de numai 53 % care cred in existenta Infernului), 29% declara ca au
intrevazut aievea Paradisul, 23% cred in reincarnare, 46% cred in existenta fiintelor
inteligente pe alte planete, 24 % considera ca este posibila intrarea in contact cu
mortii, peste 50% cred in perceptia extrasenzoriala §i 15% declara ca au avut
experiente la limita mortii."

03 pare a se mula perfect pe a§teptarile opulente ale unui astfel de target.

* Cu cine apart. Nu publicul cultivat fesenist manelar va decide Innobelarea ci
publicul euroatlantic cultivat global, fiind important pentru el cu cine apart. lar
perspectiva de a lucra in pacea vreunui campus universitar american e legata intim de
un Puritanism riguros corect.

Postmodernismul are ca background o mare doza de bol§evism ateu, care pare
a-1 fi atras candva §i pe marele precursor Nicolae Labi§, luptatorul beatnik cu inertia
homosapului, cu birocratizarea §i sinuciderea etica, cu rolul conducator al Partidului.
Interesant ni se pare sa observam absenta Sfintei Cruci §i a tembeliziunilor, ca §i a
celor §apte Anali§ti, la apocalipsa bucure§teana, din care vedem ca Mircea Cartarescu
se cam departeaza de BOR, ca sa se apropie de ceva ce seamana sapiential a New
Age.

Achtung! Uite ce vede webar inteleptul Mayer Adani, dar pot vedea §i unii din
Juriul Nobel, in acest atac New Age la bazele iudaice ale culturii europene:

For the past several decades, as a strategic exploitation by the Secular
Humanist camp of the human tendency toward the spiritual, there has been a
concerted propagation of a spirituality which denies G-D and His Law. This Modern
Pagan Resurgence - promoted by leading personalities including „ former"
Communists (e.g., Mikhail Gorbachev, Nelson Mandela) - is the so-called New Age
Movement.

What is the New Age Movement (NAM)?

The essence of the NAM is „Spirituality Without [Biblical] Morality". The
NAM is a collection of movements that seeks to supplant the relatively monotheistic
worldview of Western society with a modern version of the occultic, pre-Abrahamic
pagan worldview.

„ Shifting Paradigms, " one name for the NAM, is correct, but vague. „ Back
to Babel" is more precise.

* Pe urmele lui Paul Goma. Nu avem voie sa uitam ca un Premiu Nobel pentru
Literatura ne-ar uni suflete§te pe toti romanii. Nu numai recuperarea Basarabiei ar fi o
consecinta directa, in cazul in care la Discursul de Receptie s-ar aminti Lumii acest
ideal unionist, ci s-ar revigora §i punerea la munca a Diasporei intr-un scop nobil legat
de Misia Culturala §i de exploatarea Infrastructure Intelectuale de varf a altora, in
scop romanesc, sa facemu un tineret idealist pa§optist, psihi mu, oriunde am avea
genii obligate risipite pe mapamond!

559

Doar ca trebuie observat ca atingerea cestei tinte trebuie sa se efectueze pe cat
posibil intr-o procedura de urgenta. Fiindca mitul cartarescian , al celui mai mare
scriitor postbelic §i deci roman, nu poate dura decat atata vreme cat Cartarescu NU
este citit , ci doar i se aplica masiv lectura TO bazata pe frunzarirea §i ghicitul
randomizat.

In realitate, ce se consuma deocamdata cu frenezie pagina dupa pagina in sens
unic e doar ceea ce merita a fi semnat Lulu Caldarescu sau... Herman sau alt §tiutor
mai §tie cum!

De indata ce ochiul vreunui mare critic sau al publicului cultivat va ajunge la
infama pagina 420, valul corectitudinii va cadea §i se prea poate ca cifrele vanzarilor
cartaresciene sa mai scada, influentand negativ §i incruntatul Juriu Nobel.

* Troica Victoriei. Nu e clar cum se fac traducerile. Gate pleaca din ICR, cate
din US, cate din Humanitas, cate din NEC, cate de la observatorii culturali.

Oricum strategia Romaneasca a Actiunii Perpendiculare este a merge la ca§tig
cu toti trei candidatii: Norman Manea, Herta MUller §i Mircea Cartarescu, cu singura
precautiune ca Manea §i Cartarescu au spatii vitale, bazine complementare, principiu
care explica precaritatea prizarii Fluturelui Tricolor in universul postmodernist sadea,
anglo-saxon, tocmai la pilotul exterminator Charlie Klosowsky.

E§alonarea corecta poate ca este Manea First! Apoi Cartarescu. De§i nici cu
Herta nu se §tie cum e mai indicat.

(Propunerea ASPRO cu Mircea Ivanescu nobelizat pentru aide Mopete jigne§te
pe... Cezar Ivanescu! De§i stima ce datoram celor care §i-au jertfit opera originala
trudind talmaciri artistice intra Luminarea Poporului ne obliga sa indraznim a solicita
un Nobel odata §i odata chiar pentra arta cea grea a traductiilor!)

Ca prim gest de seriozitate: Academia Romana trebuie sa-i faca imediat pe cei
trei candidati membri deplini, titulari, langa Fanu§ Neagu, pentru ca aceasta
somnoroasa doamna sa se trezeasca in postura inca o data ridicola de a se dumiri
asupra valorilor natiei abia dupa recunoa§terea lor masiva in strainatate.

* Da, alergatoral de cursa lunga Mircea Cartarescu a fost decorat in 2006 de
pre§edintele de cursa lunga Traian Basescu, cu Ordinul „Meritul Cultural" in grad de
Mare Ofiter, categoria A „Literatura", la propunerea ministrului Culturii §i Cultelor,
compozitorul postmodern Adrian lorgulescu.

E insa incredibil ca nimeni din Academia Romana, care are deja in palmares
performanta de a trata diferit pe criticii egali valoric Nicolae Manolescu §i Eugen
Simion, nu se simte dator sa demisioneze sau sa dea coltul pentra a-i face loc celui ce
pentra prestigiul Limbii §i Literaturii Romane a facut in exterior mai mult decat
oricare altul dintre neexilati!

* Cum intr-o lume de sticla imaginea tine de securitatea nationala, eu cred ca
ICR ar trebui sa dispuna de unele fonduri secrete, de care sa nu §tie decat SIE. In caz
ca dl. Patapievici urea la o functie mai mare in UE, atunci succesorul nu e bine sa fie
ales pe criterii politice sau intelectuale, ci pe competenta. Ar trebui fixata cutuma ca
urma§ sa fie acel §ef de ICR dintr-o anumita tara, cu cele mai spectaculoase rezultate
acolo la post in promovarea Candidatului nostra Nobel eel mai bine plasat, vericine ar
fi acela.

Momentan, cea mai buna imagine Mircea pare s-o aiba in Suedia, cum e §i
firesc strategic, pentru ca se obtine un lobby decisiv pentra Nobel chiar in tara de
ba§tina a Premiului, insa n-ar fi de dorit sa se stabileasca in carne §i oase acolo, pentra

560

ca nimic nu demitizeaza mai mult la om decat banalizarea prezentei. Ideal este ca
rezumatul promotional sa mentioneze totu§i, ca la Kundera, un ora§ cultural mare ca
domiciliu: Viena, Paris, Londra, Berlin, Bratislava, Budapesta, Belgrad, poate chiar
conurbatia Giurgiu-Russe.

* De§i, gandind la ce spunea Hitler ca nu e de dorit la idolii gloatei sa apara
drept casatoriti, vedem ca nu da bine, poate, o solid documentata monografie „Mircea
Cartarescu" sau macar un site, utile instrumente Intelectuale de lucru, care uite ca,
hm! ciudat, nu le avem, §i constatam ca, poate, §i titlul de academician este daunator.

Caci, de§i dadu piesa antilegionara Rhinoceros inca din 1959, ramane sa
meditam daca nu cumva dramaturgul Eugene lonesco de fapt a pierdut Nobelul
tocmai pentru ca a fost institutionalizat prin 1970 de generoasa Academie frangaise,
imprudenta pe care o descoperim azi §i la dramaturga promovata de Humanitas Alina
Mungiu-Pippidi, autoare a blasfemiei postmoderne de succes Evangheli^tii §i
concomitent pre§edinta fondatoare a Societatii Academice Romane, prestigios ONG
al Autoelitei, unde zice Wiki ca the other Board members are Aurora Liiceanu, Ana
Maria Sandi, Andrei Ple§u, loan Popa, Sorin Vieru, and Daniel Daianu.

* Cine arfi eel mai indicat biograf cartarescian? I§i poate gasi inlocuitorul de
Eminescu un inlocuitor de Calinescu al lui? Poate ca eel mai indicat este universitarul
banatean Mircea Mihaie§ de la ICR, Orizont §i Romania literara, atat prin cunoa§terea
mentalitatii americane cat §i pentru ca ne-a dat deja o monografie Nicolae Manolescu
§i mai presus inca, savuroasa Viata, patimile §i cdntecele lui Leonard Cohen - o carte
pe care celalalt Mircea o rasfoie§te cu placere, ascultand aceasta muzica delicioasa
textual in pacea cadrului familial.

Totu§i, cum seria §tiutorilor care inveselesc sumbra 30 este convergenta spre
Cititorul Unic, care sunt eu, desigur i-a§ putea fi lui Mircea al mai dragut biograf,
numai ca nu pot, domnule, Camelian Propinatiu are opera sa, m-a abatut de la trebi
numai infama pagina rasista 420, restul e tacere.

* A bientot 50 ans, Mircea Cartarescu a conserve des allures d'adolescent.
Grand, les cheveux longs et noirs, une meche sur le visage... Poate ca acest mod de a-1
vedea (Cecile Verdier), pururi tanar §i infa§urat in pixeli, cum lorga pe corbul
Alexandru Vlahuta, a facut pe Batrana Doamna din Galea Victoriei 125 sa nu-1 aduca
inca printre nemuritori pe Mircea Cartarescu, la o varsta deja venerabila §i incheind
„un proiect impresionant, fara termen de comparatie in literatura romana de dupa
1989", care, oarecum respectand proportiile dintre Romania §i Rusia, are anvergura
celui al lui Soljenitin, Roata Ro^ie, anume Orbitor, „proiectul literar romanesc eel mai
plin de ambitie", la care Alergatorul de cursa lunga a trudit peste 14 ani, scriind
aproape 1500 de pagini fluviale, ceea ce avand in vedere startul cu o revolta a mortilor
ca la Antares, e totu§i mult sub standardul fluvial amazonain al lui Erico Lopes
Verissimo.

Mai rau inca, ultimul premiu al Academiei Romane, sa batem cu bastonul in
oblon ca i-a fost acordat pentru un vis de prin 1989!

* Personal, a^tept de la burghezia de merit, nationala, care se deta§aza incet-
incet-incet dar sigur de burghezia de §paga, de cleptocratie, sa furnizeze conditii de
creatie compatibile cu cele de care a beneficiat Soljenitin, atat la Cavendish, Vermont,
in State, cat §i in Rusia lui Putin, la Troite-Likovo, pentru toti candidatii no§tri Nobel
- Norman Manea, Herta MUller §i Mircea Cartarescu, dar §i Ana Blandiana, Paul

561

Goma §i Grigore Vieru care nu-§i pot insa valorifica toate §ansele datorita influentei
eternei Securitati, care-1 declarase antisemit pana §i pe DJ-ul Cornel Chiriac de la
Metronomul Europei Libere, dar §i a altor forte.

* Cum Romania, putere dominanta in Balcani cu istorie eroica de miracol §i
enigma meritand o epopee, chiar prin Diaspora ei nu poate nadajdui curand la a fi o
supraputere importanta, eu simt ca realista este, in consecinta, focalizarea resurselor
noastre pe candidatul cu cele mai mari §anse, cum se procedeaza §i la coalitiile
electorale.

Mircea merita mai mult decat orice rival conditii compatibile cu cele ale lui
Soljenitin, de la Troite-Likovo, atat codrul cat §i imparatia apelor care incadreaza
natural acea sacra dacea, putand fi cu u§urinta reproduse la Chiajna, cu poarta albastra
cu tot, in padurea Dudu, cu vedere spre Lacul Morii eel strivitor mai mare decat
Herastraul, dar inca nevalorificat turistic cu gondole sau in moduri cum au imaginat
fratii no§tri unguri pentru Lacul Balaton.

Destinul este implacabil §i incognoscibil, deci nimic nu
e intamplator cu augurii ca pentru a se intalni intr-o garsoniera
1 . ^^Bj . templu cu femeia inaugurala, o securista faina, fana a lui

'^■'1 ^^■i'*'- " .:~ Nabokov, implicata la Bra§ov in 1987, Mircea la circa 25 de
ani a luat metroul, coborand la Armata Poporului, de unde
ie§ind pe scara lunga §i rulanta la lumina orbitoare a Lujerului,
iei maxi-taxi, pana la padurea Dudu, de unde se §i poate
contempla in amurg cea mai ampla panorama a Bucure§tiului,
la orizontul lacului melancolic, de la Casa Scanteii pana la
Casa Poporului.

Pe acel promontoriu romantic, prevaz prin decenii, nu
prin seculi, ca vom avea o statuie a Fluturelui
postmodernismului romanesc cat de cat compatibila, estetic §i
pe intelesul maselor, cu aceea inchinata de sculptorul Nicolae
Popa Doamnei Chiajna, careia i-ar fi ca §i un pandant,
amintind providential de un alt Mircea, gloriosul voievod al
culturii Mircea Ciobanul, sotul eel cihait atata de staruitoarea
moldoveanca mu§atina de-au stabilizat Capitala unde e azi, la Bucure§ti, ctitorind
insa§i Curtea Veche, deci indirect §i editura care-1 publica pe turcul Pamuk.

* Norocul existential al neispravirii. Privind la intruparea de bronz a Doamnei
Chiajna, fata cea culta a lui Petru Rare§, nu poti sa nu con§tientizezi §i sa nu cazi In
genunchi multumind Dumnezeului Romanilor, la Probota cereasca cea nou restaurata
cu sprijin japonez, urmand poate sora ei, Capriana de peste Prut, pentru norocul
existential ca aid totul este NEISPRAVIT §i sunt toate de facut §i pentru ca avem
mult de lucru cu arieratele privind achitarea de Misia Culturala, ca reconstituire sau
ratrapagiu, pe cand in Diaspora poti gasi in Occident pe la conferinte sau lansari multe
tari terminate , desavar§ite, unde aproape ca nu mai e nimic de addugat creativ, atat ca
ba§tina§ cat §i ca provenit, incat e §i absurd sa nu te intorci sau eel putin sa nu
exploatezi pentru luminarea alor tai Infrastructura Intelectuala a altora.

* Aisbergul Gloriei. Ceea ce 1-ar face sinuciga§ seppuku sub bonsai pe
uzurpatorul Laturi§, pe minusculul veleitar roman, nu numai de provincie, vecinic
caznit de zavistie, ar fi sa calatoreasca regulat in spatiul cultural euroatlantic §i sa dea
nas in nas pa peste tot cu Candidatul Nobel eel mai bine plasat.

i!V,i'

562

Numai putinii Intelectuali Romani cu viata internationala §i eel mult internautii
priceputi, care s-ar sinchisi de literatura, detin modelul corect al carierei lui Mircea
Cartarescu , un model in forma de aisberg, succesele sau insuccesele din RO, unde
viata literara reprezinta sub o milionime din viata fotbalistica, fiind neglijabile in
raport cu seriozitatea §irului de invitatii spre toate destinatiile, al unei vieti traite dupa
agenda, ca la voievozi, la pre§edinti sau la marii virtuozi cu avion, vecinic striviti sub
a timpului prigoana.

Praxiologia vietii orientate impune concentrarea tuturor resurselor vietii
de artist pe expulzia Operei.

Aceste obligatii pot deveni cronofage pentru Mircea insu§i, punandu-1 in
aceea§i situatie de abatere de la idealul noichist in care se afla §i domnii Patapievici,
Liiceanu, Manolescu sau Ple§u, impovarati de sarcinile grele ale managementului
institutional. Cleptocratia noastra, poate §i burghezia de merit, ar putea reduce din
timpul pierdut §i din stress daca ar pune mana de la mana §i i-ar oferi lui Mircea §i, in
genere, megaintelectualului roman, unul dintre avioanele personale, sau daca ar sherui
unul, ceea ce n-ar insemna, in pragmaticul mileniu trei, decat redistribuire de resurse
in scopul suprem care este indeplinirea Misiei Culturale §i Civilizatorii a Neamului
Romanesc intre Baltica §i Pont.

* Coproductia romdno-bulgara. Ecranizarea TO. Drumul firesc al Actiunii
Perpendiculare spre Nobel este cre§terea exploziva a cantitatii de literatura exportate.

Dar consecinta formarii unui public international stabil e ca ti se impune sa
produci texte pentru acesta, confirmandu-i fara a-1 canoni exact ce gtie el .

Ramanand a se vedea daca este sau nu este §i pe termen lung profitabil a te
hlizi de istoria Neamului Romanesc, a-i inghesui pe voievozi in acela§i tab cu
Ceau§e§tii. Deocamdata, juriile euroatlantice asta a§teapta din Galitia Mare §i asta
premiaza: barbarie, care este suprema in special la medici, cum am vizionat, cand nu
acorzi asistenta, de se plimba asistenta cu salvarea din spital in spital, mai consiliind
ici-colo proletar §efii, reeducandu-i la cazurile dificile, sau cand provoci avorturi §i
negociezi nu numai onorariul ci §i s-o regulezi pe pacienta cu prietena ei cu tot, de nu
§i pe secretara de platou sau pe fanele din public.

Numai astfel de documentare de lung metraj , cu actori ca pe canalele
istorice de larga audienta, iti sunt premiate ca artistice!

Fraier ar fi Mircea Cartarescu daca n-ar ecraniza partea documentary RO din
Orbitor pe un scenariu de Razvan Radulescu, expertul in demitizari eel mai bun lansat
de Dilema 2651 Mai ales ca s-ar putea asigura prin proiect finantare §i de la bulgari,
punand titlu epopeic Din Rodopi la Tdntava sau pur §i simplu Clanul Badislavilor, ba
chiar de la UE, care e deosebit de sensibila la proiectele regionale multinationale.

* Tot instinctul de pdna acum, fara gre§, il va indruma pe Mircea incotro s-o
porneasca dupa TO, mai devreme sau mai tarziu spre romane scurte §i enigmatice,
fascinante spiritual in cheie melancolica, minora, ca ale brazilianului Paulo Coelho.

Este de crezut ca universul textual intemeiat pe chakre, fractali. Kitsch §tiintific
§i erotism spirtualizat la sublim i§i va gasi treptat un factor coagulator de senzatie,
cum ar fi o explorare literara a enigmaticei morti a lui Bruce Lee sau a altui personaj
reincarnabil accesibil tineretului, dupa cum ambitia nemasurata a fostului cadru
didactic de a dovedi totu§i exemplar cartitorilor, ca poate scrie un bun roman al
Revolutiei cu mijloace pur postmoderniste , 1-ar putea impinge spre o mai detaliata
documentare, poate chiar in Banatul taticului de origine acum nobila polono-
evreiasca, dupa opinia noastra putandu-se face oricand un film, desigur cu

563

antiEminescianul Razvan Radulescu scenarist pe hartii albastre, de interes universal,
daca s-ar alege ca protagonist din Revolutia batjocorita o eleva, Luminita Botoc, ucisa
in Galea Lipovei, la Timi§oara, dar neadusa la Crematoriul bucure§tean ci ingropata
pe furi§, §i abia in 12 ianuarie 1990 regasita de tatal cioplitor in marmura §i de sora ei
geamana, ziua ilegalizarii PCR, cand mic nomenclaturi§tii nobili polono-evrei, care §i-
au ars carnetele ro§ii la aragaz, s-au dovedit cei mai prevazatori dintre §mecheri.

Predispozitia miloasa fata de victimele Revolutiei Futute reie§ind §i din
perceptia criticii feminine, cum la loana Parvulescu aforismul quasicioranian metalo-
biochimic, sufletist dar fara morga, nici realism excremential cum ca „daca literatura
romana contemporana ar fi de aur, romanul ar fi de platina, iar daca literatura ar fi de
platina, Orbitor ar fi din came, sange §i suflet, pentru ca romanele bune au suflet".

* Unsere historische Schuld. Pentru Actiunea Perpendiculara, rapiditatea cu
care se difuzeaza international interventiile cartaresciene din presa romaneasca este de
monitorizat fin.

Istoricul editorial Tiganii, o problema romaneasca explodeaza in Evenimentul
zilei la 9 noiembrie 2007, iar in 29 noiembrie avem varianta germana in Neue ZUrcher
Zeitung , pentru ca la 19 decembrie sa il gasim, prin precarele mijloace de detectie
Google, in prestigioasa pagina web
http : //www .signandsight.com/features/1624.html

incat ai impresia, imaginandu-ti ansamblul sistemului de difuzare ca fiind vast, ca nici
disidentii Soljenitin sau Saharov nu au beneficiat de a§a facilitati, ceea ce este inca un
argument ca nobelizarea prietenului meu Mircea Cartarescu este tot mai apropiata.

Concluzia se consolideaza inca §i mai mult daca observi amabilitatea
recomandarilor care se fac catre beneficiarii materialului tradus. De exemplu, utilul
director Eurotopics:

http://www.eurotopics.net/en/presseschau/archiv/aehnliche/archiv_article/ARTICLE2
2639-Mircea-Cartarescu-on-the-history-of-the-Roma-in-Romania
rezuma chestiunea aprinsa de alungarea Romanilor din Italia in urma unei crime
comise de un rrom astfel:

Switzerland - Neue ZUrcher Zeitung I 29/1 1/2007

Mircea Cartarescu on the history of the Roma in Romania

The Romanian author Mircea Cartarescu points out that it was the Romanians who
forced the Roma into a life of misery and delinquency - by enslaving them. „For
centuries they could be bought and sold, families were torn apart, children taken from
their mothers, women separated from their men. The young women were generally
raped by their owners and the 'flock of crows', as they were called, was the target of
general contempt and discrimination. One of the voivodes, or provincial governors,
used to have them climb trees and then shot them down with arrows. He called it
crow-hunting. Tied to one place and kept like animals, the gypsies multiplied more
quickly in the Romanian principalities than anywhere else in Europe. Therefore we
only have ourselves to blame for creating the gypsy problem. It is our historical guilt.
... We are appalled when other countries perceive us as a nation of criminals, but we
see the gypsies in exactly the same way. "

§i urmeaza link catre ora§ul dadaist al Cabaretului Voltaire frecventat de Lenin:

564

http://www.nzz.ch/nachrichten/kultur/aktuell/die_zigeuner ein_rumaenisches_probl

em_1.591354.html

Die Zigeuner - ein rumanisches Problem

Ein jahrhundertealter Teufelskreis aus Elend und Delinquenz, Hass und

Verachtung

Die Ausweisung von Rumdnen aus Italien infolge einer durch einen Roma-
Angehorigen begangenen Bluttat in Rom hat die Gemiiter in Rumdnien bewegt.
Wdhrend man sich iiber die eigene Diskriminierung emport, erkennt man nicht, dass
man die Roma im eigenen Land massiv diskriminiert. Weder der Staat noch die
Kirche stellen sich dem Rassismus entgegen ...
Von Mircea Cartarescu

Fiind fascinant sa auzi cum suna precum in filmele Holocaustului pasajul
despre deprofesionalizarea de catre romani, prin robie, a acestei etnii:

- Es ist unsere historische Schuld. Mehr noch. Zu Sesshaftigkeit und
Bodenbestellung gezwungen, vergassen die Zigeuner ihre traditionellen Handwerke.
Sie waren nun nicht mehr Kesselschmiede, Goldschmiede, Musikanten, BarenfUhrer,
Loffelmacher usw. Hingegen entwickelten sie sich zu faulen und indolenten
Landwirten, wie stets die Sklaven zu alien Zeiten. Wie sollte einer, der nicht fUr sich
selbst arbeitet, mit Eifer bei der Arbeit sein? Einer, der - egal, ob er arbeitet oder nicht
arbeitet - immer die gleichen Stockschlage bezieht?

Adica, conform

http ://www .signandsight. com/features/1 624.html

sub titlul din 19/12/2007

The Gypsies - a Romanian problem

Romanians kicked up a mighty fuss about being discriminated against by the Italians

but it's the pot calling the kettle black, writes Mircea Cartarescu

aceasta angajare a asumarii raspunderilor:

This is our historical responsibility. Forced to become sedentary and till the
soil, the Gypsies forgot their traditional occupations. They were now no longer boiler
makers, goldsmiths, minstrels, bear trainers, silversmiths, etc. Like all slaves they
became lazy, indolent farm labourers. How can someone who doesn't work for himself
be industrious? Someone who - whether he works or not - is always dealt the same
blows?

* Cititori infocati, perseverand, ne amintim astfel de Cien ahos de soledad, de
inceputul fabulos al romanului, de tiganul Melchiade eel intors din moarte
nemaisuportand atata singuratate, §i un fior de gheata ne cuprinde gasind webar unda
de §oc cartaresciana ajunsa chiar in tarile kitschului Realismului Magic originar, doar
ca in idiomul globalizarii:

Neue ZUrcher Zeitung - Suiza I Jueves, 29. Noviembre 2007

Mircea Cartarescu on the history of the Roma in Romania

565

The Romanian author Mircea Cartarescu points out that it was the Romanians who
forced the Roma into a life of misery and delinquency - by enslaving them. "For
centuries..."

* Totu§i, nementionarea cauzelor coruptiei neamurilor e o racila veche. In
Levantul, Voda explica lui Manoil ca la a§a popor corupt §i turnator, a§a tiran!

* Ca o piatra in mla^tina. Poate §i pentru ca, surprinzator, Mircea a uitat de
robii BOR §i de deportarile din Razboiul Sfant in contra Bol§evismului §i Fascismului
(1941-1945), in dezvoltarea acestui subiect, nici o polemica, nici o dezbatere
semnificativa in RO nu a urmat la atat de patetic §i strivitor de bine documentat
editorial, cazut ca o piatra in mla§tina intr-o literatura nefunctionala, cum nici
istoricul manifest al lui Nichi Imposibila lustratie, din 8 ianuarie 2003, n-a atras
convocarea GDS pentru o ampla dezbatere civica a dramaticei schimbari de
paradigma privind Securitatea. N-a ie§it din acuzatiile aduse romanilor vreun institut
de investigare a cum e in detaliu cu aceasta noua vina istorica, fata de tigani,
semnalata de Mircea Cartarescu, §i nici vreun amplu raport catre cele doua palate
executive, continand planuri de actiuni reparatorii. Intelectualii care nu se simt rasi§ti
nu au combatut retorica blamarii colective de tip „toate femeile e curve, toti am fost
informatori, toti suntem rasi§ti". Nici macar fundatiile de protectia animalelor n-au
deplans nostalgia Fluturelui Postmodernismului pentru pitore§tii ursari de altadata (=
BdrenfUhrer, bear trainers!), ale caror metode de dresaj erau uneori mutilante pe jar,
data fiind inertia de invins spre a-1 face pe ursul romanesc sa danseze!

* Eveniment editorial. §i lata cum un tragic experiment istoric, ROBIA, prin
care a trecut in fond §i Neamul Romanesc, care reinvata actualmente lucrul bine facut
prin fete bine facute culegand cap§uni in tricouri pe care scrie Castilia, nu folose§te
decat tirajului vandut al presei, ca material de senzatie, §i, din fericire, pana la urma
Literaturii Romane, marind §ansele nobelizarii ei, caci in NZZ sub rechizitoriul
cartarescian, gasim amabilitate vizavi de incorecta politic terminologie folosita in RO,
membra UE, dar gi mana de promoter profesionist anuntand un eveniment editorial , ca
insu§i Opus magnum al cunoscutului scriitor roman sta s-apara:

Da in Rumdnien das erst seit einigen Jahren auf Empfehlung des Europdischen
Rates als offizielle Bezeichnung eingefilhrte «Roma» fUr «Zigeuner» sich noch nicht
wirklich durchgesetzt hat und Mircea Cartarescu den traditionellen Begriff
keineswegs abwertend benutzt, sondern ihn im Gegenteil gleichsam rehabilitiert, blieb
er in der Ubersetzung beibehalten. Mircea Cartarescu, 1956 in Bukarest geboren, ist
der bekannteste rumdnische Schriftsteller. Vor kurzem ist im Zsolnay-Verlag als
erster Teil seines Opus magnum der Roman «Die Wissenden» erschienen. - Aus dem
Rumdnischen von Gerhardt Csejka.

Nici o propunere concreta, nici o invinuire limpede decat asupra Neamului
Romanesc! Nici un „Roma" nu va beneficia de pe urma acestei interventii, dar
imaginea de Erou Civilizator a prietenului meu Mircea Cartarescu s-a consolidat §i s-a
facut o penetrants publicitate, pe care nu o putem decat aplauda din perspectiva
generoasa a Actiunii Perpendiculare.

* Ein rassistischer Artikel. De mentionat ca la nivelul reactiilor la articol, in
NZZ online, un Andreas Logusch (13. Dezember 2007, 23:14), pesemne un spirit

566

liber cum ar fi ramas Mircea insu§i daca n-ar fi evadat din Arhipelagul §colar,
parasind pe elevii §i cadrele de la §coala 41, §i ar fi ramas sa ia atitudine ca fostul
lunedist disident Viorel Padina, pe forumurile presei oline, are pareri total
demolatoare, folosind un limbagiu ca de corect observator cultural:

Ein rassistischer Artikel

Das ist ein ziemlich rassistischer Artikel. Es ist interessant, zu erfahren, dass
das Aufzaehlen allerlei entfernter historischer Ereignisse dem „fuehrenden Autor"
Rumaeniens erlaubt, „die" Zigeuner als verlottert, feige, versoffen und lasterhaft zu
beschreiben und dass jene Ereignisse den rumaenischen Rassismus erklaeren. Aber
der Rassismus laesst sich so nicht erklaren, kein Rassismus laesst sich so
„erklaeren". Tatsaechlich ist Cartarescu selbst ein Rassist, der die Zigeuner so
SIEHT: als verlottert, feige, versoffen und lasterhaft, und dann nach historischen
Ursachen seiner Wahrnehmung sucht, anstatt seine Wahrnehmung zu aendern. Ein
konfuser und skandaloeser Artikel und eine Schande fuer die NZZ.

* E vina noastra istorica. Intr-adevar, nici in Evenimentul zHei, editorialul din
9 Noiembrie 2007, Tiganii, o problemd romdneasca, nu suna prea corect convingator
altfel decat ca o variatiune academica pe o tema din Patapievici, puturo§enia abisala a
statutului suflet romdnesc, ca o asurzitoare retorica de mare maestru orbitor, ca
discurs curbat giratoriu palavragind mai mult despre sine decat despre o realitate, sub
ameteala de dupa un an inubliabil pervaziv, al succeselor §i al centenarului
romancierului legionaroid care ne-a lasat capodopera La tiganci:

- Romanii din Muntenia §i Moldova i-au robit pe tigani acum cateva sute de ani
§i i-au legat de glie. Au fost singurii din Europa care-au procedat astfel. Din starea lor
fireasca de nomazi, tiganii au fost constran§i sa se a§eze pe mo§iile proprietarilor lor.
Din starea de oameni liberi, au fost transformati in vite vorbitoare, asemenea sclavilor
negri americani (...).

E vina noastra istorica. Mai mult. Siliti sa devina sedentari §i sa munceasca
pamantul, tiganii §i-au uitat ocupatiile traditionale. Au incetat sa mai fie caldarari,
aurari, muzicanti, ursari, lingurari etc. Au devenit in schimb agricultori lene§i §i
indolenti, cum au fost intotdeauna toti sclavii. Cum sa munce§ti cu ravna cand nu
munce§ti pentru tine? Cand ori munce§ti, ori nu munce§ti, acelea§i bete le iei pe
spinare?

Cu timpul, tiganii au devenit o masa amorfa, degradata, care abia-§i mai
amintea de fosta libertate. Au devenit la§i, clevetitori, betivi, artago§i, plini de boli §i
de pacate. La fel se-ntampla cu toti robii, oriunde-ar fi ei pe lume. Tinerii cu sange
fierbinte au continuat sa se razvrateasca in felul lor: au furat cai, au jefuit, au falsificat
bani, au violat, au omorat.

* Plan operational. Principala sarcina ce revine de la popor dlui Cartarescu
este sa cucereasca intaiul premiu Nobel pentru Literatura de Limba Romana, care este
o prioritate nationala §i noi trebuie sa-i asiguram toate conditiile.

Practic, aceasta presupune ca Implinirea Misiei Culturale cere ca, dupa titanicul
efort de a ne da epopeea postmoderna metatextual-parodica Orbitor de 1500 pagini
ilizibile ca un nor sau ca o piatra, dl Mircea Cartarescu sa-§i puna geniul obligat la
contributie pentru a se specializa pe texte relativ mici §i foarte elaborate, intr-un lexic
de cristal lesne traductibil, oarecum in genul brazilianului Coelho, cum am mai spus,
dar fara a pierde nimic din propriul spatiu literar, inconfundabil §i cucerit cu atata

567

jertfa, in care demolarea miturilor nationale sa se imbine armonios cu re-constructia
copilariei intre un tata mic nomenclaturist, o mama antiEminesciana §i un prieten de
familie securist de omenie meritand sa ne ingrijim chiar de statuia lui.

De aceea, poate ca o anume coloratura amintind de Neamul Romanesc nu este
de lepadat, mai ales daca are nuanta civilizatoare.

In rest, marele efort este institutional, este sarcina specialigtilor .

1 . Criticii romani au fata de popor §i de Mircea datoria de a aprofunda la nivel
academic opiniile promoterilor mediatici prin opere de valoare, compatibile cu
exegeza Eminesciana a lui George Calinescu de la editura Litera International,
coordonate de o comisie mixta a Academiei Romane §i a Societatii Academice, in
ideea de a se diminua suprapunerile, congestionarea materiel §i redundanta.

2. Institutia dlui Basescu trebuie sa se implice prin mijloacele ei specifice de
influentare interna §i externa, mobilizand §i implicand toti speciali§tii cu relatii
liter are.

3. Institutia dlui Tariceanu, guvemul nostru, trebuie sa finanteze cat mai multe
marl manifestari culturale, aducand in RO cat mai multi editori §i traducatori straini,
care sa se convinga de progresele noastre in Luminarea Poporului, Reintregirea fie §i
pe net a Neamului intre RO §i DRO, fie §i fara Monarhia bipartida liberalo-taranista
originara, Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate
(IVOAR), Reprimarea Bol§evismului, Transformarea Muzeelor din depozite in Centre
educative §i de documentare, Wikipedia Romaneasca, Institutul pentru Semnalarea §i
Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), Valorificarea Diasporei Romane, Agentia
Pentru Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA), Emanciparea Cadrelor Didactice,
Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei, Occidentalizarea Infrastructurii
Intelectuale prin Canal Didactic TV §i Biblioteca Nationala, precum §i primii pa§i
vizand Fisiunea Monopolului Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei.

4. Institutia dlui Patapievici trebuie sa traduca masiv atat pe Cartarescu cat §i
cele mai interesante carti despre Cartarescu §i Kitschul lui orbitor, §i mai ales sa
organizeze la toate filialele de pe mapamond evenimente acoperind intreaga texistenta
a candidatului Nobel eel mai bine plasat.

5. Institutia dlui Ple§u trebuie sa propuna cu indrazneala subiectul Cartarescu
doctoranzilor.

6. Dl Nicolae Manolescu trebuie sa faca acela§i lucru, in calitate de universitar,
dar §i cadrelor didactice care i§i dau gradul unu li se pot lista teme cartaresciene, iar ca
lider al Uniunii Scriitorilor are de la popor sarcina de sa se preocupe de activitatea
revistelor literare §i de relatiile cu alte Uniuni, neuitand nici ca ambasador UNESCO
sa demareze toate demersurile pentru implinirea dezideratului national de validare
Nobel in cadrul generos al Actiunii Perpendiculare..

7. Institutia dlui Adomnitei trebuie sa se asigure prin inspectorii §colari ca
manualele noastre alternative formeaza cu certitudine un public cultivat, capabil sa
citeasca, sa inteleaga §i sa comenteze adecvat textele cartaresciene prezentate sub
forma de diferite teste sau fragmente ca atare la toate nivelele de invatamant §i la toate
specializarile, dupa surclasarea Mitului Eminescian §i ca§tigarea bataliei canonice de
catre postromanism.

8. Institutia dlui compozitor Adrian lorgulescu trebuie sa aprovizioneze
consistent reteaua bibliotecilor municipale, ora§ene§ti §i rurale cu cartile candidatului
Nobel eel mai bine plasat, aparute la Humanitas, §i sa se le popularizeze prin recenzii
§i vitrine special amenajate, aratand inclusiv exemplarele aparute in tari straine,
sarcina de care trebuie sa se achite §i bibliotecile parohiale indiferent de natura
cultului practicat de credincio§i.

568

9. Editura dlui Liiceanu trebuie sa stimuleze, la schimb, cat mai multe traduced,
promovandu-§i totodata scriitorul nobelizabil §i peste hotare, chiar daca a§a cum scria
la ziar eminentul critic Buduca, gestiunea internationala a carierei Fluturelui
postmodernismului romanesc ar fi fost incredintata unor edituri mai mondiale cum ar
fi Suhrkampul. Totodata institutiei Humanitasului li revine sarcina de la popor sa aiba
grija de aprovizionarea cu carti cartaresciene a Diasporei §i sa-§i aduca aportul la
formarea a cat mai mult public cultivat prin manuale §colare de calitate, pentru ca
scriitorii pe care ii promoveaza sa nu mai fie constran§i a scrie mai accesibil,
adresandu-se mai nou §i publicului fesenist sau manelar.

10. lar invidio§ii, negatorii, necititii, neiubitii, parlitii, perdantii §i detractorii,
care uita in analizele lor SWOT §i PESTE ca TO nici n-ar fi trebuit sa apara intr-o
literatura nefunctionala ca a noastra §i ca Mircea Cartarescu ne-o ajuta cum emigrantii
economia cu ce valuta mai trimit ei acasa, chit ca de la firile pizma§e nu e de a§teptat
sa indeplineasca vreo sarcina nationala de li s-ar trasa, ar avea folos mare din
urmatorul exercitiu mintal: sa reflecteze la cat s-ar decolora viata noastra literara daca
acest mare autor ar disparea in ceturile americane, ca talentatul Petru Popescu §i am
ramane doar cu ce scrie sau nu scrie uzurpatorul Laturi§, de care nici macar Coca
Dospinoiu nu s-ar indragosti!

* 11. Romanilor americani, dlui Vladimir Tismaneanu personal, ca de la fiu de
nomenclaturist la fiu de nomenclaturist, trecatori prin acela§i paradis de la Belaggio,
pe malul lacului Como, li revine sarcina de bun Roman ca sa se preocupe o tara mai
mult de promovarea romanului Mircea Cartarescu in State, caci posibilitati privind
Actiunea Perpendiculara exista duium, deoarece universitatile americane, epitomizate
de observatorul cultural Christian Moraru, opun directorului nationalist, ortodoxist,
paseist §i incremenit in proiectul conservator-reactiv interbelic al ICR, Horia-Roman
Patapievici, pe directorul virtualului ICA, pe Fluturele postmodernismului nostru,
pentru ca se plaseaza programatic cu pixelii euroatlantici de partea unui
transculturalism cosmopolit , „deschis, pluralist, realmente multicultural, cultivator al
diferentei, al stilurilor, gusturilor §i referintelor prin care membrii diferitelor culturi,
spatii §i etnii pot gasi un limbaj comun, supraidiomatic §i totu§i diferentiator".

Ceea ce a§a §i va fi, vor inflori 1000 de crini §i se vor cladi 1000 de campusuri
in conurbatia Giurgiu-Russe, de altfel impusa de ambasadorii no§tri UNESCO drept
capitals culturala permanenta a UE, unde-n mireasma orientala de levantica va prima
spiritul postmodern, dialogic, de fapt heteroglossic, metahermeneutic, polilogic,
bricoleur, boustrophedon, consenzual, eclectic, heteroclit, democratic (in sens
cultural), antielitist, pluralist-liberal, increzator in nolle sinteze socioculturale, in
rostirea ritmata a Daseinului §i in formele de comunicatie (§i comunitate) care se nasc
din metisajul cultural actual, din reorganizarea §i diversificarea radicala a structurilor
paracanonice, din revizionismul generalizat in istorie §i in filozofie ca ontologie slaba,
in erotism, radiestezie §i §tiinta, din noua rezistenta la cainii comunitari §i la cli§eele
bi, etnico-rasiale sau (hetero)sexiste, - deziderate intangibile daca cleptocratia,
nascuta ca fiinta cu metamorfoza, nu-§i accelereaza evolutia spre o burghezie de
merit care va intelege sa-§i aduca obolul la Misia Culturala §i Civilizatorie in
Levantel §i in MegaRasarit.

* Contextul spatio-temporal pentru acest prim Nobel spre care converge
Actiunea Perpendiculara, innobiland literatura unui Neam care are de recuperat
decalajul fata de fratii mai mari de ginta latina, pare a delimita autoreflexiv mai multe
epoci creatoare Romane§ti de interes istorie: Epoca Eminescu, al carei rezultat a fost

569

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 cea persflata de Autoelita; Epoca Reginei Maria
- cand aproape ca, printr-o orbitoare avangarda, ne-am dovedit potenti §i fertili,
vasazica a fost indeplinita Misia noastra Culturala in Marea Galitie a Rasaritului
pandanta Galiei atlantice; Epoca Stalin de bol§evizare ireversibila; actuala Epoca
Mooye, a dezromanizarii iremediabile moral a elitelor, §i viitoarea Epoca Wash in
care Romania nu va mai fi decat o antiseptica §i insipida amintire, ca un scuipat in
Plata Constitutiei aspirat de vidanja globalizarii.

lata de ce Actiunea Populara Perpendiculara trebuie sa ne uneasca eforturile
chiar daca din diferite interese Mircea s-ar depeiza.

Totul insa organizaf. nu se merita depeizarea fara un scandal de efect
publicitar! Cel mai probabil o altercatie cu editorul, pe repro§ul ca:

- Poti fi un geniu §i sa nu vinzi nimic. Dar daca se investe^te in tine cat in
reclama la un packet de „ Pampers ", lumea te va cumpara in delir.

* Bazilica de zece ori mai mare ca Sfdnta Sofia. Este inimaginabil ce pustiu
otravit ar fi Literatura Romana daca Fluturele amiral al postromanismului s-ar
depeiza, preferand a viola in SUA zona de influenta a lui Norman Manea, sub
heteronimul Mircea Cartarescu, respectiv segmentul mai popular al lui Petru
Popescu, sub heteronimul Lulu Caldarescu, fie la University of Maryland, unde preda
amicul Volodea Tismaneanu, ale carei facilitati Intelectuale iti iau piuitul, fie in
exotica Indiana, ori la Bloomington pe urmele lui Mircea Mihaie§, sa invete de la
profesorul Matei Calinescu a-§i incifra textele mai savant decat naivul Eliade in
legionara povestire Un om mare, fie la Purdue University, printre retele de computere
supraperformante, langa cunoscutul colaborator la BBC, FE §i Observatorul Cultural,
Sorin Adam Matei, de care 1-ar lega §i antinoichismul §i acelea§i New Age sentimente
anticlericale, care transpar din grija pentru confort a „oierului":

- Oare de ce? Oare de ce vrem sa construim Catedrala Mantuirii Neamului
inainte de a avea drumuri, apa §i canalizare? Cand vom avea apa curenta, drumuri,
canalizare §i retea de gaze, vom avea cea mai mare Catedrala a Mantuirii Neamului.

* Metodologic, trebuie plecat nu numai de la ipoteza avantajoasa ca Mircea
Cartarescu este eel mai mare scriitor postbelic, ci §i de la premisa incalte §i mai
evidenta, ca acest geniu inaripat, format cu cele mai multe burse, chemari §i turnee
posibile, cam jumatate din anii de la Revolutia Fututa pana la Gaudeamus 2007 fiind
petrecuti in Occident, nici nu poate fi depagit de uzurpatorul Laturi§ sau de oricare
altul, date fiind resursele Romane§ti de azi extrem de anemice, iar de maine cam la
fel, neexistand interes cleptocratic in Luminarea Poporului prin cre§terea
Infrastructurii Intelectuale, §i asta nu de azi de ieri, ci de pe cand insu§i Mitropolitul
Gurie zicea in Senatul Romaniei Regale: „§tefan eel Mare, pentru apararea mo§iei, a
zidit cetati, ca inlauntrul lor sa se apere. Acum aceste cetati nu mai folosesc la nimic.
Cetatile unui neam sunt universitatile. Zidurile de aparare sunt piepturile pline de
iubire de neam. Aceste piepturi sa le cre§tem, la hotarele tarii, prin universitatile
provinciale. Sa dam Basarabiei cat mai multa cultura".

* Opera lui Mircea este o provocare §i cu siguranta se va bucura de abordari
monografice, tematice, naratologice, stilistice, comparative etc. tot mai serioase. Cum
textul sau total te orbe§te prin sufocanta informatie culturala, cuvinte rare §i
numeroasele trimiteri la doctrine filozofice sau religioase, ideal ar fi sa aiba §i un
GHID DE LECTURA sau aparat critic de underground ca la Dante, in editia
Humanitas definitiva, cea cu titlul ORBITOR de 8 cm de-a latul pe cotor, indeosebi

570

dimensiunile spirituale (bio)fizica, epistemologica, teologica, teleologica §i
naratologica necesitand precizari, cei mai indicati comentatori fiind domnii Zografi,
Patapievici, Mihaie§ §i Chivu, §i asta acum, de urgenta, cat se §i poate discuta cu
autorul pe Mess unde sunt controverse, intrebandu-1 ce-a vrut de fapt sa spuna, ce-
avea in cap, care este conceptia lui.

Concurentul american la Nobel, Thomas Pynchon, are astfel de facilitati pe
web, spre a deslu§i Cititorul daca enuntul e adevarat sau nu, mai ales in cele §tiinte,
lamurindu-ne daca notiunea este stapanita sau e aleasa pentru calitatile ei argheziene,
pur sonore, dupa cum din istoria Neamului Romanesc §i a Revolutiei Sale masacrate
rau de tot, in favoarea du§manilor no§tri, iara§i trebuie explicate abaterile.

Pana §i Coelho sta mai bine pe web. Studentii de la Litere ce fac? Ce a§teapta?
Nobelul? Dar editurile romane§ti §i straine? Dar Academiile nostre?

* Umbra mea. Inspaimantatorul contrast dintre rigoarea documentarii pentru
Postmodernismul romanesc, poate sub exigente Paul Cornea, §i evocarea Revolutiei
Futute numai dupa urechea lui Eustache, lautare§te, fara nici o picatura de eruditie
sexualista in centrul problemei deschise.

§i totu§i, visez ades diploma Nobel din doua parti a lui Mircea Cartarescu!

Pe aripa dreapta, chestii birocratice, Academia Regala Suedeza, numele
laureatului, anul 2012 etc., iar pe aripa stanga, personalizarea documentului cu un roi
de fluturi inconjurand ca pe coperta initiala 03 ingereasa §i ingerul masculin, in timp
ce, dincoace de vitrina, Caragiale se saluta in timpul unui bombardament american cu
un bucure§tean bulgar, caruia ii lipse§te umbra dar cite§te din Eminescu Umbra mea.

* Eroul Civilizator. Este greu de evaluat cat fecundeaza relatiile noastre
occidentale acel geniu inaripat care ta§ne§te alb opalescent din batjocorirea sadica a
patriotismului tricolor, sub pretextul criticii national-comunismului in locul
marxismului, cand noi romanii da, mai avem nevoie de §tefan eel Mare §i de
Eminescu nu numai ca sa luam Basarabia inapoi, ci gi pentru a preveni alte pierderi ,
Autoelita devenind principala vinovata pentru tinerea publicului cultivat in adormire,
pe masura ce clasa politica se dovede§te iresponsabila, deci inocenta, o nula cu care n-
ai ce discuta.

E drept ca tineretul idealist nu prea vede de ce ti-ar aprecia un editor strain
batjocorirea istoriei propriei natiuni, cand publicul potential de acolo este tot
nationalist, adesea feroce, ba chiar antiroman. Ii vom raspunde ca mai degraba este
vorba de o strategic indirecta foarte fina. Expertul pe probleme rasaritene al editurii va
subintelege ca nu ti-afost u§or sa invingi intoleranta.

§i te va sprijini ca Erou Civilizator!

Prin urmare, prioritatea nationala fiind acum Nobelul romanului Cartarescu,
patriotismul cere ca sa ne abtinem de la a combate in ziarul poporului ceea ce tine de
geniul sau inaripat de postromanism, transfigurandu-1 orbitor ca Erou Civilizator anti-
national-comunist, care zice moldovenilor pitici, peltici §1 degraba varsatori de
sange nevinovat facand raul doar in scopul de a face bine, compensand ce se pierde
prin ce se ca§tiga odata cu ravnita diploma §i cu medalia care-o va inlocui pe cea cu
revolutia agrara azvarlita de tatal indignat la closet in 03.

Chiar daca Mircea ne va cere sa radem barbile boierilor §i sa izgonim nu numai
icoanele ci §i portretele voievozilor din §coli, iar pe Eminescu sa-1 transferam de la
Bellu la Ipote§ti, unde ii e mo§ia, dupa modelul arghezian postmodernist putandu-se
inventa §i un Zdreanta, important este sa ne opunem demonului cartirii din noi §i sa ne

571

jertfim pentru a intemeia o noua Infrastructura Intelectuala, la standarde occidentale,
pentru Tara.

* Nobelul cartarescian este o certitudine. Cat despre intoleranta atribuita de
editorialistul Mircea Cartarescu Romanilor, ca sa aiba ce corecta Eroul Civilizator, sa
fim serio§i! Nu suntem intoleranti nici etnic, nici estetic! Scriitoarea Mihaela
Radulescu, trecand de la BOR la iudaism a surclasat in vanzari Orbitorul, iar fluturita
manelelor, Carmen §erban, a§a cum observa un eminent critic, s-a vandut la paritate
item cu item cu De ce iubim femeile\

De altfel, ostentativ, 01 contine inca din 1996 o gocanta epopee bulgara ! In
care, de la implicit la explicit, nationalismul Roman va fi demolat §i scuipat, mai ales
in 03, prin naratologia reducerii la o neepopeica adunatura de vieti de caine!

Oarecum protocronist, anul de jale §i de cotitura, cand publica Lucian Boia
Istorie §i mit in con§tiinta romdneasca la Humanitas, fiind, vezi bine, 1997.

Iar publicistica subliniaza mereu §i mereu oprimarea minoritatilor. Cica sa ne
cerem scuze pentru Holocaust §i pentru ca noi i-am dezvatat pe rromi sa invete §i sa
munceasca, tinandu-i in robie!

Teoretic, Nobelul cartarescian este o certitudine.

Doar ca in spatele sau §i al puternicilor lui prieteni trebuie sa agezam uriaga
forta a statului , cum am mai spus. True perfect fezabil. II practica §i altii. Iar in spatele
statului sa ne incolonam toti, ca statuile de la Apocalipsul bucure§tean in trena lui
Lenin.

Activi§tii, azi culturali, nu au a purta ranchiuna ca o Estera a fost supusa criticii
fabuloase de a avea pistrui pana §i pe labii. Cat despre securi§tii speciali§ti in
influentarea pozitiva a Occidentului, ei nu au a se plange ca au fost ridiculizati intr-un
tampit §i simpatic circar.

Sa facem a§adar totul, cum §i Mircea a scris pentru noi totul!

* Teoretic, Nobelul lui Mircea Cartarescu este o certitudine.
A§a rezulta din ecuatia:

Kitsch orbitor + geniu inaripat = Nobelul romanului Mircea Cartarescu.

Practic insa, Totul depinde de acele instante Internationale §i chiar
supramundane care adesea fac sa-§i vare Scaraotchi codoiul §i sa ne complice, ca
popor, implinirea Misiei noastre Culturale in Est §i in Lume, care ne este §i sensul
fiintarii.

Totu§i, ipoteza Akasiei, a memoriei universale, ne consoleaza ca nimic nu se
pierde, ca nici un efort Intelectual, nici un gest al Bioseei in Univers, nu se exercita
fara de folos.

Tocmai de aceea, daca sta in puterea noastra sa ne aducem obolul la acest efort
de innobilare al unei literaturi momentan nefunctionale, atunci trebuie sa ne implicam,
facand din Actiunea Perpendiculara sensul §i bucuria vietii noastre.

§i nu o putem savar§i fie§tecare mai bine decat prin feedback, exprimandu-ne
sincer, ca fiinte de forma ontodinamica penetrand membrana palimpsest a fiintei,
opiniile despre cum ar trebui Mircea sa scrie.

Pentru ca Textul perfect este drumul eel mai sigur spre innobilare.

* Toate functiile Literaturii Romdne. Nu prea se sparie gandul de a porni un
eseu despre paradoxurile textului cartarescian §i innobilarea unei literaturi nu tot atat

572

de functionale precat economia de piata, deoarece te poti baza pe metode analogice ca
§i cum ai invata uitandu-te mai cu atentie la noua ta plasma, in sensul orbitor al
interogatiei despre cum se vede, dar de fapt descoperind semnificatii de adancime,
ceea ce te consoleaza ca nici nu trebuie sa fii analist sportiv BBC, nici sa ai vechime
in critica literara cu credite transferabile in editorialul sportiv, ca sa retii de la
televizor ca de§i fotbalul nostra inca nu este pe deplin functional, adica un furnizor
constant de satisfactii catre fanii sai, totu§i in caz daca o echipa bucure§teana, cum ar
fi a cainilor ro§ii de pe §tefan eel Mare, ia o cupa europeana, a§a cum s-a §i intamplat
sub ceau§ism prelungindu-i-se agonia, atunci un asemenea triumf de istorica
importanta se repercuteaza pozitiv asupra intregului fotbal romanesc, innobilandu-1.

Tot a§a s-ar putea analoga la fel viitorul §i in momentul in care M. Cartarescu,
scriitoral ce epitomizeaza azi §i chiar indepline§te asimptotic aproape to ate functiile
Literaturii Romane , va primi Premiul Nobel §i noi vom constata cu groaza, ca §i cum
ne-ar cadea solzii de pe ochi pe drumul Stockholmului-Damascului, ca de fapt avem o
mare §i stralucita literatura, o pleiada de importanti scriitori contemporani
postromanismului, a caror obnubilare nu a fost decat o temporara orbire critica la
explozia mezonica de lumina a primelor batai din aripi ale Marelui Fluture lunedisto-
desantist.

* Statutul de academician. Deoarece ne aflam cu prezentul in postistorie la
dansa-ntr-insa, omul postmodernist nu se poate a§tepta la surprize, ci doar la surprize-
surprize recente, deci Nobelul a§teptat de literatura efemera a limbii lui Eminescu, in
acest mileniu nou §i poate ultim pentra Romani, este o certitudine.

Exista insa, ah, un fel de oboseala a ultimului mod al scrisului cartarescian,
semne de scleroza ici-colo, generand solutii facile chiar pe platoul preorgasmic
Barthes, unde era loc pentra geniul inaripat al postromanismului sa-§i dea drumul, o
anume inflexibilitate, multe gaselnite de gust dubios intr-o cheie minor-majora buna
la toate ca un §peraclu.

Astfel, pare stranie la un autor creativ comportamentul de §ef de serviciu Kitsch
ajuns aproape de pensionare, care mascand un inceput de impotenta mizeaza pe
scato logic, pe excremential, pe vidanja ca nicicand mai multe p... de exceptie §i mai
visatoare P... ca-n 03 (inclusiv pendinte de academicianul doctor inginer, care i§i
confectionase la ICECHIM ni§te genti din polimeri antiglont, ascunzandu-§i-o,
aparandu-§i-o pudic de paparazzi), de§i formula Mendebilului „haide sa ne f... in c",
la punctul culminant al naratiunii despre Revolutia Impu§cata, formula criticata de
unii din invidie meschina, are justificare in retorica macularilor, caci in imaginaral
euroatlantic, care ne cumpara, Revolutia Fututa este plina de tot felul de pu§tani de
prin Zona Maha sau proveniti de dincolo de Centura, din Prerie, din Mediul Rural,
unii ajungand §i pe copertele unor reviste de vizibilitate internationala, care baga §i
chelia lui Gorbaciov in gaura Tricolorului Romanesc.

Adica deja acreala aia de venerabil om de institutie, cam sovietica, poate nu un
echivalent al ICR, adica ISMAR, ci chiar statutul de academician , unde de pe pozitia
partial noichistului postmodernist Eugen Simion criticat de recitatoral antiEminescian
Chivu, poate ca ar mai recupera ceva din investitiile aberante in manuscrisele
Eminesciene

* Cat de reconfortant, la Restaurantul Mexican din preajma Cabaretului
Voltaire din Zurich, pe urmele lui Lenin fiind, ca Soljenitin, sa-ti aduci aminte de
Tara:

573

Sein Roman ist eine Kathedrale der Imagination wie des Wissens, und es ist ein
Rdtsel, woher ein 40-jdhriger Uber eine derartige Schreibpotenz verfilgt. ... Sein
manieristisches Meisterwerk katapultiert Mircea Cartarescu an die Spitze des
europdischen Literaturschaffens . (Andreas Breitenstein, Neue ZUrcher Zeitung,
3. /4. 11.2007)

* A schimbat prefixul maturitatii. Oricati fluturi ar inunda triumfalist Casa
Poporului din chirpici chici, e de remarcat, din pacate, §i o abatere in acest volum 03,
spre dominante acromatice, cum au viermii necrofori in tuberculoza, Mircea
Cartarescu reu§ind sa fie morocanos §i sangeros chiar cand e vorba de amintirile
copilului Mirci§or. La urma urmei, Fluturele optzecismului a schimbat prefixul
specific maturitatii, are vechime, a intrat in deceniul al §aselea §i e conferentiar, a§a ca
sa nu ne miram ca Moromete in conurbatia Colentina-Voluntari, la Paraschiv, ca
textul orbitor pare a manifesta nostalgia unor experiente trairiste revigorante, ca
pentru un tineret idealist, care nu-§i va imita parintii in abandonarea fratilor de peste
Prut. Desigur, nu ma gandesc la miracolul unui amor tarziu, care nu e dat in vara
globala de noiembrie decat celor nu numai chemati ci §i ale§i, ceea ce nu e cazul cand
incepi fictional in iubire cu securiste ca Irina, mai degraba visez pentru domnia sa o
experienta social civica de raspundere evident §i masurabil majora, fie a conduce o
institutie de rang eel putin egal cu al Institutului Cultural Roman, cum ar fi Institutul
pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), Agentia Pentru
Asigurarea Calitatii Atitudinilor (APACA) sau poate Institutul pentru Valorificarea
Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR), fie a intra berbece§te in politica §i a
trece, precum Llosa, contracandidatul sau eel mai realist magic la Premiul Nobel,
printr-o experienta de cursa prezidentiala in Romania, obtinand sprijinul celor mai cu
greutate dintre magnatii no§tri din Burghezia de Merit §i mai ales - visul oricarui
romancier! - dobandind de la serviciile de resort analitico-sintetice imaginea cea mai
informata despre Priveligtea Coruptiei !

* in caz contrar, e de imaginat ca Mircea Cartarescu, desperand de partidul
basescian §i luand intr-o zi calea exilului ca Paul Goma, nici nu s-ar simti bine pe
continentul european, fiind mult prea aproape de conurbatia Giurgiu-Russe, capitala
premedievala de vis a Imperiului Romano-Bulgar, la care va fi visat Doamna Chiajna
extrapoland adevarata traditie levantina, cea explorata vag de Gheorghe Bratianu, nici
macar la Amsterdam, la Anvers, sau la Acapulco, ci ar opta pentru vreo universitate
americana, unde ar fi intampinat de amicul Volodea Tismaneanu in straie albe cu
bucuria condamnarii prezidentiale §i orbitor-literare a comunismului, dar §i cu
presentimentul mitic al intemeierii pretutindeni pe mapamond a acelor comunitati
Romane§ti de odinioara, din care s-a ajuns cu timpul §i cu cumanii §i gugulanii la
cnezate, voievodate §i alte formatiuni prestatale cosmopolite.

In orice caz, cand cu seculara intarziere au venit americanii de-am intrat in
NATO §i i s-a aratat curcubeul pre§edintelui Bush peste statuia imparo§atului cu tate
erecte de la Ateneu, cam cum pisicii §oricelu' lu' motanelu', deslu§irea semnelor este
astazi alta, strict legata manelar de postistoria fesenista ca pro tej area RO de unele
surprize de securitate a insemnat nu numai un mediu de afaceri lax, ci §i crearea
premiselor strategice privind un public suficient de cultivat pentru intaiul Nobel
Romanesc.

Acela, frati Romani, nu era chiar curcubeu curcubeu, ci simbolul unui curcubeu
in texistenta, anume insugi Fluturele Curcubeu al RO-postmodernismului , a carui stea
se inalta apoUinic, amplasamentul selenar fiind judicios gandit de §tiutori in

574

perspectiva viitorului compensatoriu la demolarile ceau§iste, existand sperante reale
ca Primarul, basescian §i cronologic totu§i postbasescian, americanizand centrul
Capitalei, ne va scapa nu numai de monumentul Teapa Revolutiei Futute ci §i de
„sinistra statuie a lui Gheorghe Anghel, din fata Ateneului, cu un Eminescu in boxeri,
purtand mantie, freza a la Bon Jovi §i sfarcuri erecte" (Dilemateca, nr. 9 / ianuarie
2007, Marius Chivu).

* Fatarnicele jurnale cartaresciene . In §coala, indiferent care este Candidatul
dominant sprijinit de Actiunea Perpendiculara, pretendentii Norman Manea, Mircea
Cartarescu, Ana Blandiana, Paul Goma, Grigore Vieru §i Herta MUller, oricare dintre
ace§ti, ar trebui sa fie studiati obligatoriu, prin opere semnificative insa, nu ca la
Eminescu, sa-1 prezinti unor elevi inocenti prin farsa Antropomofirsm, unde se reda
crampeie edenice din viata unor intamplari cu violatorii de gaini, sau alte insemnari
licentioase, ori prin violarea corespondentei violacee cu Veronica, existand deosebire
fata de fatarnicele jurnale cartaresciene scrise gata cenzurate cu gandul de a le publica
imediat, aproape online.

* A lucra pentru natiunea capitalistd cosmopolita din RO este ineficient pentru
ca nu UDMR, nu rromii, nu evreii, nu arabii, nu chinezii, nu africanii, nu inca§ii de la
Metrou sau alte etnii conlocuitoare dau dovada de extinctie, ci chiar minoritatea
majoritara: Neamul Romanesc a ie§it din bol§evism cu ce a putut, cu o elita compusa
din nechezoli de ambe spete, astfel incat a fost integrat euroatlantic de elitele
altora.

Marea problema pentru Neamul Romanesc, a carui cea mai mare §i mai recent
publicata vina istorica e fata de cumanii voievodali, pe care i-a exterminat, e ca printre
arierate detine §i restante fata de sine, legate de Misia Culturala, de obligatia morala
de ratrapagiu de a se exprima in universal, concomitent Sincronizarii Daca-ai-la-ce,
macar atat cat au facut-o fratii de ginta latina italieni, francezi §i spanioli.

Or, a te racorda direct la transculturalismul cosmopolit, adica a investi in
experimentali§ti, fie ei sexuali§ti sau lepidopteri, formand un Erou Civilizator, iar nu
in Infrastructura Intelectuala §i Luminarea Poporului, te-ar trimite cu vidanja
globalizarii la groapa ecologica, langa cumanii lui Neagu Djuvaru, cam devreme,
deoarece natura nu face salturi orgasmice de la Mooye Age la Age of Cloning, cum e
la altii cu feromoni mai libidino§i.

* Se intelege ca ceea ce li toleram, cat tine Actiunea Perpendiculara, lui Mircea,
adica a-ti naravi geniul inaripat la spulberarea miturilor nationale in mod unilateral,
cdnd altii §i le intdresc, iar RO nu e Canada ci are un vecin agresiv ca Republica
Moldova, aliat cu o supraputere §i dispus a se-ntinde pan' la Milcov, trebuie
compensat de alti scriitori talentati §i harnici din RO §i DRO, care sa nu aiba aceea§i
ambitie vana de a fi mari §i in Tara, §i afara.

* Marea taind a texistentei. De ce o fi incheiat Mircea Cartarescu TO in 03,
cand ar fi putut sa-§i puna imaginatia onirica la produs, continuand intr-un 04 insa§i
Biblia, descriindu-ne post-Apocalipsul? Mileniul fara coruptie, cu Satana in fiare!
Sarind peste MPU, peste Mineriada, peste lupta nechezolilor impotriva derapajelor,
peste batalia canonica antiEminesciana, peste eroismul lamuririi poporului de catre
megaintelectuali sa nu voteze in anul 2000 candidatul PRM, cum se preconiza, ci pe
dl Ion Iliescu! Pierzand ploturi mai generoase decat Revolutia Futanta!

575

La 5 1 de ani, te pomene§ti trecut de Cotidianul langa Dan Haulica la „generatia
expirata", procedeu de teroare psihologica u§or legionaroid, ca te cauta Moartea pe-
acasa sa-ti dea pensia, dar trebuie sa meditezi ca un intelept batran la propria
maturitate!

Nu se poate explica abandonul exterminator al manuscrisului cu M mare decat
prin scenariul ca Mircea ne pregategte o carte mai importanta decat Orbitorl

Sau o cariera institutionala, ca a lui Horia-Roman. Fiindca este intr-adevar
regretabil ca dl pre§edinte Traian Basescu, care a condamnat comunismul, nu-i
construie§te lui Mircea, pandant la ce are Patapievici, un eel putin tot atat de amplu
Institut pentru Semnalarea §i Monitorizarea Antiromanismului (ISMAR), de orientare
externa, sau Institutul pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate
(IVOAR) din Parcul Carol, de uz intern.

Academia? E prea putin. Poate chiar Pre§edintia, in epoca post-Basescu, pentru
care scenariile vorbesc §i de fosta consiliera Elena Udrea, ceea ce nu s-a adeverit insa
nici cu alti consilieri, cum ar fi Zoe Petre, nici cu Andrei Ple§u, de§i zodiile pareau
favorabile aducandu-i pe lume in cate un 23 august, data biruintei de la Calugareni, pe
drumul bucure§tenilor spre conurbatia Giurgiu-Russe.

Implicarea Lepidopterei postromanismului intr-o asemenea responsabilitate
suprema nu numai ca ar da o §ansa publicitara Actiunii Perpendiculare, dar obligatiile
de paza §i protocol 1-ar sili pe Cel mai vandut scriitor roman la a chibzui mai adanc nu
numai la carnatii de Ple§coi, de unde ar fi de ba§tina consiliera Udrea, ci §i la cat de
greu e titlul de erou, de care ne batem joe toti care n-am putut fi.

* O propunere indecenta. Se cam §tie din Romania literara ca in RO, de la 8
ianuarie 2003 incoace, termenul politic corect nu mai este „lustratie" ci „iinposibila
lustratie", deoarece Revolutia n-a facut-o Poporul, Clasa Muncitoare, ci numai §efii
de promotie ai Securitatii ne-au scapat de Ceau§escu §i tot ei au pozitionat tara in
cosmodrom pe traiectoria fara intoarcere a economiei de piata §i a democratiei de tip
euroatlantic, exercitand aceasta elita providentiala totdeauna §i in prezent controlul
deplin asupra complexului mediatic, nu numai intern, deci putand controla decisiv,
global §i discretionar cine face sau nu face cariera scriitoriceasca pe la noi §i-n
imprejurimi.

Faptul ca dl Mircea Cartarescu a obtinut pentru 03 unanimitatea saluturilor de
intampinare dinspre absolut toate marile cotidiane §i televiziuni, chiar inainte de a fi
citita de exegeti §i promoteri cartea anuntata, da de gandit politic oricarui analist
contemporan.

De la eel mai mare om de stat roman, dl Ion Iliescu, incoace, despre ale carui
profunzimi ale gandirii politice nu-ti poti da seama decat lecturand cu creionul asudat
neplacut in mana cartea de interviuri realizata impreuna de renumitul politolog
Volodea Tismaneanu, nimeni nu a mai manifestat in RO o comparabila disponibilitate
politico, spre consens §i capacitatea de a-l realiza politice§te §i culturalice§te la nivel
national §i interetnic ca dl Mircea Cartarescu.

In caz ca Nobelul nu va veni pana in 2012, nu un Institut Cultural Roman ca al
lui Augustin Buzura i se cuvine dlui Cartarescu, daca adaugam §i ca n-a mancat salam
cu euri cat noi, petrecand mai mult in strainatate dupa Revolutia Fututa §i instruindu-
se in toate domeniile, nu un post onorant ca eel de pre§edinte al Academiei dlui Eugen
Simion, nici macar functia de director general al Televiziunii de stat detinuta de
istoricul Razvan Theodorescu nu pot valorifica eficient viziunea §i cunoa§terea sa
despre lume, ci numai §i numai §i numai, oricat de indecenta ar aparea aceasta
propunere, FUNCTIA SUPREMA IN STAT, pre§edintia!

576

* Buna cunoa§tere cinica a imaginarului din creiera§ii gloatei, cum apare el
mai ales la cozile §i revolutiile din 03, este certitudinea promo varii unui liberalism
lucid care sa mareasca suficient de mult cre§terea economica incat sa se obtina nu
numai o ameliorare sensibila a nivelului de trai al Partidului Amaratilor ca principal
beneficiar al unor alegeri cu adevarat postmoderne, uninominale, ci §i afirmarea
Partidului Cadrelor Didactice ca o clasa de mijloc virtuala capabila de autoinstruire §i
de a juca rolul suprem de curea de transmisie intre inalta cugetare a elitelor din Tara
sau Diaspora §i Weltanschauungul omului de pe bulevard sau de pe ulita.

Avand in vedere §i ideile politice progresiste exprimate de dansul cu umanism
netarmurit, mai ales ca editorialist la Jurnalul National §i la Evenimentul zHei, dar §i
in bine pregatitele interviuri, cum ar fi sa ne cerem scuze pentru contributia la
Holocaust §i pentru Robia in care i-am tinut pe rromi, sau sa ne lasam de mitul
violatorului de §tefan eel Mare (cf. A pus de mamaliga) §i sa nu mai prapadim banii
pe Catedrala Manuirii Neamului, este limpede ca patria noastra, RO, §i-ar imbunatati
radical, din start, situatia diplomatic^, adica relatiile, atat cu Occidentul cat §i cu
Rasaritul, in principal cu Transnistria Ruseasca, dar §i, pe verticala, cu Transcendenta.

Nu este exclus, desigur, ca spaima tuturor scriitorilor trecuti de 50 de ani,
anume cronofagia obligatiilor oficiale, sa-1 opreasca pe dl Cartarescu de la a Candida
pentru jiltul ergonomic de la Cotroceni, dar el nu trebuie sa uite ca ursitoarele i-au
menit sa aduca primul Nobel pentru Literele Romane§ti §i ca exista un ca§tig minimal
cert pentru Actiunea Perpendiculara al unei astfel de campanii, megapublicitatea ,
interna §i mai ales internationala, de notorietate fiind precedentul ca participarea
marelui rival Mario Varga Llosa la alegerile supreme din Peru s-a soldat macar cu o
ampla mediatizare mondiala, apropiindu-1 esential de suprema consacrare, de acea
diploma personalizata cu cele mai nationale insemne.

* Un temperament de pre§edinte jucator. Spectral valorificarii cuno§tintelor,
talentelor §i competentelor celui mai bine vandut scriitor roman merge de la a-1
inlocui din cand in cand pe dl Patapievici de la §efia Institutului Cultural Roman, ca sa
mai scrie din beletristica adolescentei, pana la activitati manageriale privind
Televiziunea ori Radioul de stat §i poate chiar Academia, care se afla la o cota de
popularitate deprimant de scazuta dupa revelarea impotentei in a apara de detractori
amorul Eminescian eel neinfa§urat in pixelii de pe dollar, insa a privi cu indrazneala
spre fotoliul prezidential poate aduce multa promovare in satul mondial, cum a
acumulat §i romancierul sud-american realist magic Llosa, care ne-a §i vizitat tara.

Altminteri, articolele politice din rabricile saptamanale dovedesc atat
familiarizare cu problemele abordate cat §i un temperament de pregedinte jucator , rol
pentru care e mai bine plasat decat blonda candidata Elena Udrea, mai ales dupa
bestsellerul De ce iubim femeile, care a captat §i culoaral feminist in marea diversitate
a cumparatorilor, largindu-se publicul cultivat, pe masura ce e§alonul 4 din spatele
siluetei lui Coposu a coborat pe taramul umbrelor de aproape ca nu se mai justifica a
promova pe site-ul Humanitas stafii interbelice.

§i nu mai amintesc geniul diplomatic al scriitorului, care a §tiut totdeauna sa se
orienteze, sa treaca de la Jurnalul National conservator la Evenimentul Zilei
independent, pana §i la criza cand in Le Monde Edgar Reichmann se lua de Manolescu
§i de Liiceanu ca de persoane acordand un fel de ajutor legionar unor personalitati
derapate, §i totu§i ilustrul publicist, care se cuno§tea din 1957 cu Petra Dumitriu,
aparea §i pe coperta unora din traductiile in franceza ale universalei opere
cartaresciene, cu un mesaj incurajator.

577

* En France, il beneficie de I'opinidtrete d'Olivier Rubinstein chez Denoel qui
n'a eu de cesse de promouvoir son ceuvre dans toutes les maisons d' edition ou il a
pose ses bagages

Grace a lui, on put ainsi decouvrir Le reve (Climats, 1992), soit quatre
nouvelles organiquement liees, montrant un meme personnage a differentes etapes de
sa vie, qui fut selectionne pour le prix Medicis etranger et pour le prix du Meilleur
Livre etranger, puis Lulu (Austral, 1996) et Orbitor (Denoel, ressorti depuis en Folio
SF, ce qui est curieux tant ce texte hallucine ne ressemble en rien a de la science-
fiction!), le roman-fleuve du Roumain dont le deuxieme volume parait aujourd'hui
sous le tit re L'ceil en feu .

A§adar, precum se vede din acela§i Special Roumanie intocmit, cand fu cu
tumeul Les Belles Etrangeres, de Alexandre Fillon in Lire, novembre 2005, Mircea
Cartarescu, traitor fifti-fifti in Tara §i In strainatate, are §i capacitati diplomatice
remarcabile, §i deja o solida baza de relatii, cu §anse reale de a reconstitui, odata ajuns
la Cotroceni, prietenia interbelica Regala dintre Micul sau Paris, Bucure§ti, §i ora§ul
mansardei lui Emil Cioran.

* Mircea Cartarescu - pre§edinte! In cazul in care liderul democrat Traian
Basescu nu va reu§i nici pana la viitorul scrutin prezidential sa coalizeze mi§carea
nationals anticoruptie spre un consens care sa duca la daramarea eternului premier
Tariceanu §i se va pune problema ca sa votam cu adevarat Schimbarea, atunci o
candidatura a dlui Mircea Cartarescu, pe urmele marelui scriitor postmodernist
candidat Nobel peruvianul Llosa, care a vizitat Romania, se impune de la sine,
deoarece Actiunea Perpendiculara ar beneficia atunci motanus mutantus de o
publicitate colosala in toata lumea, cum nu vom inceta sa o repetam.

Nu numai ca obligatiile de protocol de la Cotroceni nu 1-ar impiedica pe Mircea
sa-§i consolideze Opera, vizitat halucinatoriu §i oniric de Doamna Chiajna de la
Curtea Veche §i de alt spectra motivant, Pena Cornelia/Corcodu§a, dar noi am avea in
acest caz, spre binele Neamului Romanesc uitatoriu spre Palat ca Leul dinspre
Academia Jdanov Gheorghiu, unde a invatat ziaristica agricola Costel Goanga,
I'ouvrier meritant, Vater des Ich-Erzdhlers, de la antecesorii §efului de promotie
Virgil Magureanu, ah! am poseda, pentru prima oara intrunite la eel mai inalt nivel,
calitatile de specialist in jocuri strategice ale Capitanului democrat §i geniul tactic al
intemeietoralui fesenismului criptobol§evic, dl Ion Iliescu, nimeni din RO sau din
DRO, nemaidemonstrand atata §iretenie a manipularii celui ce te intervieveaza precat
scriitoral §i manageral Mircea Cartarescu.

* Revigorarea bibliotecilor . Cine din 30 §tie viata exemplara a lui Mirci§or,
cunoa§te ca revelatia carierei literare de succes i-a venit de la o biblioteca de cartier,
dintr-un bloc ceau§ist, unde a putut citi poezie cu P mare, poate chiar Panorama lui
Baconsky sau macar Sunetele fundamentale ale lui §tefan Aug. Doina§ - un politician
filolog nu prea Eminescian, semnatura celor §apte magnifici pe exemplaral meu
tinand de celebrarea unor aniversari. Desigur, daca Actiunea Perpendiculara nu va
convinge pana in 2012, la bicentenaral Rapirii Basarabiei, incrantatul Juriu Nordic sa
achiezeze la Misia noastra Culturala §i Civilizatorie in Rasarit, §anse reale la Premiul
Nobel §i la implinirea destinului nostru ca Popor inca Roman pana-n Epoca Wash, am
mai avea doar daca nu ne-am pierde nadejdea in Dumnezeul strabunilor §i-am
ocaziona cat mai frecvent aceasta situatie de conditionare operanta a Liceanului
Neascultator care descopera cele 1001 carti obligatorii §i adevarata fericire cu f mare.

578

momindu-se pe faga§ul carierei literare sau metafizice absolut toti supradotatii
posibili, cum propunea §i Constantin Noica - respectatul nostru guru al national-
comunismului.

A facilita albinos §i ihtifalic azi impactul dintre un anumit Cititor §i o anumita
Carte este insa ca §i cum ai construi un gigantic accelerator psihic, ale carai particule
inteligent manipulate de §tiutori vin din Biosee catre inconcevabilul Univers akasian
ce va scapa la Big Crunch intr-un pliu secret, intrucatva ca ni§te Furii de spermii
supersimetrice strabatand m-brana Fiintei inaugurale spre un paradis 1 1 -dimensional
incolacit nostalgic, ca un nod marinaresc, la limitele impenetrabilitatii.

Operational, acest sentiment lichidatorist al postromanismului semantizeaza, ca
sarcini explicit trasate de popor primarilor, revigorarea bibliotecilor dupa canonul
celei judetene de la Pite§ti, plasate cinstit ultracentral gi cu o arhitectura postmoderna
de regula rezervata ca gresie la noi doar bancilor , din nenoroc istoric tocmai
municipiul mare§alului Antonescu §i al Reeducarii marxiste, din fericire §i al Paralelei
45, al lui Dobrin §i al Primaverii Lalelelor, preocupandu-se de Luminarea Poporului
cum nu mai cunoa§tem decat Sibiul, cu ASTRA lui ceea fireasca-ntr-o Capitala
europeana a Culturii.

De asemenea, accesand fonduri comunitare UE, trebuie upgradate subsidiar
bibliotecile de cartier, al caror fond de carte obosit §i cu flora microbiana ilegala este
obligatoriu sa fie updatat in sens cat mai postsovietic, resurse gasindu-se §i in
voluntariat, §i in impozitarea suplimentara a averilor dubioase, desigur cu destinatie
precisa, controlabila, a fondurilor, pedepsindu-se crunt deturnarile mafiote, prin
blestem greu de orbire pana la al noualea neam.

Subinteleg ca Biblioteca Nationala, fie §i plasata pe supercorzi in conurbatia
Giurgiu-Russe, trebuie sa fie cea mai voluminoasa §i mai functionala din Estul
Europei, din Galitia Mare, dezvoltandu-se totodata cu ampla §i obligatorie deschidere
spre comunitate bibliotecile §colare, parohiale, de intreprindere, turistice §i de azil.

* Achile §i broasca eresului demobilizator . Cocotandu-i cu cronotopul
balkancarului pe simpaticul securist §i pe apetisanta activista colo sus, pe umerii
bronzati ai lui Lenin, logofatul patriot fara voie, cu ochii spre jubileul de 200 de ani de
la Rapirea Basarabiei, prozatorul Roman contemporan chemat la innobelarea
Literaturii Noastre, poveste§te diegeza din perspectiva paianjenului cu tricolor ca pe o
fantasmagorie erotica, angajandu-se-n consecinta, adica pozitionandu-se cu oviductul
in sinusurile Cetitorului de afara §i nu mai discutam de ce ca§tiga pariul ludic de a
evidentia prin tehnici postmoderniste viziunile §i nevoile problematicii pilotului cu
globii ochilor paraleli ca ai orbilor, recent confruntat din bombardier cu cotidianul
oniric, care are valoarea unui adevar absolut la bursa semantizarii, imbinand
categoriile narative cu chintesenta adevarurilor universale §i vanzandu-ne ieftin
semioza ca pe un text creat in spiritul jocului de-a spatiul scriptural, de-a somonul
angelicat ontodinamic al stilisticii perfectioniste §i de-a reveria locuita simbolic de
personaje malefice, infometate in simulator doar pana se desavar§e§ete co§marul
tranzitiei de la Epoca Mooye la Epoca Wash, cand §i insectarele Literaturii Romane se
claseaza implacabil, langa ocelot §i dropie, la Muzeul Antipa al spiritualitatii
impaiate, pandant la §ubrezenia umana a Guvernului, canopele noastre cu maruntaie
fiind dispuse circular, ca o diadema de briliante la «fluturele cu aripi lipite somnoros»,
simbol automat falic post-03, al sihastririi demersului soteriologic, cu adevarat eel
mai frumos lucru pe care l-a§ putea vedea §i atinge vreodata, desigur auria medalie
Nobel, singura in stare sa blocheze canalul vidanjei spre subteranele lui Osiris, prin

579

care titlul Neamului nostra de Atlantizi se prescurteaza, gasindu-§i numele adevarat,
anume NeAnt.

* Din bdlbdiala handicapatului amator de audiobooksuri despre Demiurgul
tesator de ursita ca narator de tip auctorial implicand omniscienta despre
omniprezenta videocamerelor heterodiegetice in toate cele 1 1 dimensiuni, lisus §i luda
fiind retinuti la conferinta de presa din Palatul Patriarhiei, tu cititor §tiutor ajungi a-ti
cunoa§te Creatoral, reprezentat de editorialistul Mircea Cartarescu de la Evenimentul
zilei, dar cu observatia pertinenta ca de fapt lumea ca lume nu a fost zidita de scriitori,
ci doar blestemata de ace§tia, sau egal probabil pupincurita-n Univers, cu homosap §i
Biosee cu tot, chiar §i perspectiva sapientiala sovietica recunoscand dogma ca
Creatorul era inginer locomotor de profesie, foarte probabil metalurgist §i eminent
critic, nu virtual coregraf §i bayadera cu tate erecte dansurilor funerare Eminesciene
de cursa lunga din Poveste indica, daca soarele a plans vreodata, intre negura de sus §i
negura de jos, ramanand insa in lamura inefabilului de unde provine realismul asta
magic macondian generator de surprize surprize, intre care §i beleaua cu Kitsch
orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu, o carte grea §i
imprescriptibila, care s-a scris singura intr-un ritm de cancer galopant al telomerazei,
nedorita de nimeni, ca un copil dintr-un viol teratologic, fiinta cu sens fara sens despre
care nu se §tie inca daca este pur §i simplu complementary basarabean la sfioasa
dunareana TO, adica un apocrif Orbitor 4 sau, cine §tie, §i mult mai greu digerabil, o
re-scriere post-postmodema a aceleia§i fragile TO, instituindu-se doar ca primul
volum, dupa care, in maximum 7 ani vor urma al doilea §i, previzibil postapocaliptic,
in 1000 de zile, al treilea, potrivit imprejurarilor economice, ciocnirilor ideologice
artizanate, ale frontului scutierilor de tineretul idealist, §i noilor deschideri mediatice,
de arhive, jurnale, guri egiptene, encefale sau colectii de acuarele, fara insa a se ignora
la nesfar§it ce paralizie, ce crampa, ce chin, ce jale, ar induce superstitia din ce in ce
mai suparatoare din bancul lui Jean cu Achile §i broasca mica ce face gura mare, ca
daca un Camelian Propinatiu sau un alt sihastru de la Capriana termina cumva de
expulzat, corectat, canonizat, publicat §i difuzat in 1500 de pagini Trilogia
Obligatorie Kitsch orbitor §i geniu inaripat: Nobel-ul romdnului Cartarescu, scotand
al treilea volum inainte ca Mircea insu§i sa apuce sa ia Nobelul, atunci RO nici nu-1 va
mai lua vreodata !

* O ipoteza a pariului odios §i a profetiei sinistre non-RO fiind depeizarea lui
Mircea. O alta ar putea fi smerirea §i calugarirea lui tot la Capriana, din motive
soteriologice scarbindu-se ca §i mine de tot ce e de§ertaciune, poate §i de viata literara
cea inca nefunctionala la noi in RO in UE.

§i totu§i, chiar! Chiar, va renunta Mircea, ca Sartre, la Premiul Nobel? Clasa
Muncitoare este impacientata, iar literatii scandinavi, dramaluindu-1 pe Mircea ca pe
un fel de Arghezi pentru un public rafinat, opineaza dramatic ca Nobelul ar fi ca o
„fatwa" (ca o fata nobila cu care te-ai incurcat la Warszawa sau la Washington §i de
care nu mai poti scapa), cum avertiza la 4 mai 2007 ziarul „Sydsvenskan", cu sugestia
ca, in consecinta, §i-ar strica stilul §i habitudinile poietice, §ocul fiind compatibil cu
depresia existentiala de dupa evadarea din Arhipelagul §colar, dar din pacate, dincolo
de discursul festivist, situatiunea e cam a§a, ca Mircea Cartarescu este eel mai bine
vandut autor roman pe piata interna ca §i pe cea de afara al unei culturi ai carei
megaintelectuali au rasolit succesiv sau simultan:

- unirea Romaniei de Vest cu Romania de Est dupa modelul gamelar german;

580

- reprimarea dura, cu sau fara proces, a comunismului, inclusiv ca explorare a
crimelor Revolutiei tratate cu atata umor de Mircea Cartarescu in 03, semn ca n-a
avut §tire de luptele de pe cheiul Begheiului, ale timi§orenilor cu §efii de promotie, el
igorandu-i la Castel pe Cronicarii Banateni din vina arpentorului;

- revenirea la monarhie, ca ie§ire din vulgaritate, ca fofilare intr-o familie
europeana §i mondiala teoretic selecta;

- intoarcerea spectrala la rotativa politica liberalo-taranista, dandu-se atentie
segmentului de populatie rural, care trebuie nimicit profesional in scopul sincronizarii
RO cu proportiile euroatlantice;

- in general, reinnodarea Istoriei Romanilor de la 26 iunie 1940, de acolo de
unde a fost intrerupta cu brutalitate de tancurile §i desantatii bol§evismului daramator
de biserici;

- constructia de bine de rau a Bibliotecii Nationale, umplerea volumului ei cu
carti §i updatarea managementului institutional adoptandu-se ambitioasele standarde
euroatlantice, asigurand prin filialele judetene tineretului idealist, care ar mai citi din
scoarta-n scoarta, nu randomizat, cartile vizibile, egalitatea aia de §anse;

- marea reconstituire istoriografica Romaneasca, sa avem o imagine clara ca pe
Discovery sau BBC cum au fos t, a unor momente istorice capitale: Razboiul pentru
Intregirea Neamului (1916-1919), Epoca Reginei Maria, Anul 1940, Razboiul Sfant
impotriva Bol§evismului §i Fascismului, Holocaustul din Romania §i Transnistria,
Ocupatia sovietica §i Rezistenta Antibol§evica a Romanilor, Revolutia de la
Timi§oara, Revolutia Impu§cata la Bucure§ti, Innobelarea §i recuperarea soteriologica
a anilor sterpi ai Tranzitiei, mai lungi decat fertila Epoca a Reginei Maria;

- Luminarea Poporului prin carte ieftina §i buna, sau prin imprimarea unui
caracter didactic emisiunilor radio-tv culturale de stat, nu sa fie monopolizate aceste
facilitati, adesea in scop autopromotional, de catre §mecheri §i de catre ga§tile
intelectuale mai prestigioase;

- modificarea Constitutiei, Romania declarandu-se Stat National Cultural §i
Unitar;

- valorificarea mo§tenirii praxiologice Eminesciene, ca geniu natural, §i
sprijinirea elitei tinerilor creatori sa gaseasca ce au de spus §i apoi sa se exprime
plenar, cum preconiza §i Emil Cioran, gandindu-se la cei de acasa;

- achizitionarea, reconstituirea sau reabilitarea §i pastrarea in deplina
functionalitate a Studioului Europei Libere de la Paris, pentru a tine publicul cool
cultivat la curent cu evolutia fenomenelor artistice §i spirituale de pe malurile Senei;

- achizitionarea mansardei lui Emil Cioran §i transformarea ei durabila in
muzeu, la care sa faca pelerinaj tineretul idealist;

- completarea cuvintelor care le revin Romanilor din Wikipedia, care
deocamdata e aproape inutilizabila in limba noastra din cauza contributiei neglijabile
a corpului didactic liceal, ba chiar a celui universitar, care nu-§i completeaza cu CV §i
lucrari §tiintifice nici macar rubricile webare de pe la facultatile lor de la Universitate,
lasa loc viran de§i pot trasa la preparatori sau asistenti plictisitoarele sarcini in acest
sens, lista lucrarilor putandu-se lesne prelua prin copy-paste de pe la secretariate;

- achizitionarea mo§tenirii literare Paul Goma §i realizarea la Paris a unui
Muzeu al Rezistentei Romane§ti impotriva totalitarismului §i criptocomunismului;

- in general, efortul concertat de a-i lamuri pe oamenii no§tri politici despre
Misiunea noastra civilizatoare in Rasarit §i despre Mantuirea Neamului prin realizari
culturale comparabile ca exprimare in universal cu ale fratilor no§tri de ginta latina
italieni, francezi §i spanioli, precum §i prin opere de ratrapaj sau de Sincronizare
lucida de genul Daca-ai-cu-ce;

581

- canalul TV+Radio Monica Lovinescu §i Virgil lerunca;

- canalul TV+Radio de actualitate Romaneasca Noel Bernard - Emil
Georgescu;

- canalul TV+Radio Metronom Cornel Chiriac pentru tineretul idealist - toate
acestea cu redactii gazduite in acela§i mall cultural din conurbatia Giurgiu-Russe;

- emanciparea §i transformarea corpului didactic preuniversitar intr-o curea de
transmisie a mega-ideilor, de la adevarurile metafizice de elita la eresurile gloatei;

- genializarea obligata a tuturor atitudinarilor pentru a da la popor opere la
standardul de calitate a carui §tacheta au ridicat-o Eliade, Cioran sau Eugen lonescu la
inaltimi greu de atins fara Biblioteca Nationala in RO, fara exploatarea Infrastructure
Intelectuale a altora de catre tineretul idealist din DRO sau fara triumful Actiunii
Perpendiculare in demersurile privind aducerea unui Premiu Nobel in Romania,
recuperand soteriologic, pe verticala clujeana a lui Avram lancu, sufletele noastre de
tranzitie sub acela§i zenit;

- alianta dintre Intelectualitate §i Taranime pentru o occidentalizare corecta,
intermediata de o Clasa Muncitoare calauzita de ni§te fenomenologi con§tienti, ca
Jean-Paul Sartre §i Simone de Beauvoir, dar romani puri.

lata de ce, facand socoteala §i extrapoland atatea ratari, nu poti concluziona
dupa verticalizarea asimptotei ca nu este exclus ca Mircea Cartarescu §i Lulu
Caldarescu, heteronimul sau virtual, sa refuze, ca un nou cuplu Sartre-Beauvoir, din
neluminate motive muncitore§ti, incomodul premiu, pe care atatia §i atatia fani
promoteri glosatori i 1-ar da pana §i pentru nedocumentatul, grabnic expulzatul 03, cu
infama lui pagina 420 cu tot!

* Sa crape-n patru capra vecinului. Toate neajunsurile de mai sus nici nu se pot
rezolva pe cai utopice §i filantropice, deoarece hibele sunt structurale §i reflecta
decalajul de europenizare dintre clasa noastra politica, mai bogata, care a ajuns pe
drumul democratiei macar la pluralism, §i clasa Intelectuala, ramasa priponita in
monodiscursul demodat §i opresiv al Autoelitei, deoarece tot evadand din Arhipelagul
§colar superdotatii, n-are cine solicita de jos in sus Emanciparea Cadrelor Didactice,
de§i o profetie escatologica presant virila despre craparea catapetesmei simte §i
Herman cand sta sa fete-n Casa Poporului, indreptandu-se spre molia-moa§a de parca
i-arfi curs prin vene monopolii unui magnet taiat in doua §i aratdnd catre o singura
directie (03,539).

Analizand cu prietenii mei autori de manuale alternative situatiunea, am ajuns
la concluzia ca incetarea monopolului ideologic al Autoelitei prin aparitia in
cancelariile preuniversitare a unui discurs paralel la fel de puternic este exclusa,
fiindca nici oamenii politici gi nici burghezia de merit n-ar vedea cu ochi buni
inmultirea Intelectualilor , ceea ce i-ar descuraja sa mai investeasca in alte grupari de
prestigiu, de frica sa nu ridice §i alea portavocea, primejduind canonic averile
odraslelor lor. Ace§ti unici investitori merg cu Autoelita inainte pe principiul sanatos,
una §i buna.

Paradoxal, singurii cari mai pot indrazni clivajul de la Autoelita spre pluralism,
spre mai multe Autoelite, raman astfel tocmai §efii de promotie ai dlui Manolescu,
care au lucrat §i Revolutia, ne-au dat Libertatea, Democratia, economia de piata §i
insa§i integrarea euroatlantica.

Pe plan intern, numai §efii de promotie formati pentru spatiul cultural german
pot unelti §i filigrana instrainarea lui Ple§u de Liiceanu, primul primind sarcini de
lucru pentru Colegiul Noua Europa in raiul pitoresc §i melancolic de la Tescani, iar al

582

doilea fiind mutat cu Humanitas cu tot in conurbatia Giurgiu-Russe, unde Dunarea,
parcursa de motonave turistice austriece §i germane, iti da eel mai mult de gandit.

Pe plan extern, chela dezbinarii fertile sta statornic in a-i separa in mod poate
chiar mai brutal, cu eventuale certuri §i polemici, ba chiar duel, pe mai tinerii §i mai
colericii megaintelectuali Cartarescu §i Patapievici, data fiind §i apropierea primului
mai mult de transoceanicul New Orleans, pe cand al doilea este relativ fascinat de
Ochii Beatricei, ochi de europeanca tipica, de romancuta din Muscel, data fiind
echivalenta potentialului peisagistic originar dintre Firenze §i Ramnicul Valcea, dintre
paronimele Arno §i Olt.

In momentul in care mandala noastra spirituala se va baza ca Roza Vanturilor
pe patru Autoelite §i de la sine coordonator va deveni, ca expert pe probleme de fair
play comentatorul sportiv Nicolae Manolescu, noi ne vom inalta perpendicular pe
Univers intr-un mod echilibrat, compatibil cu Haghia Sophia, §i atunci se-ntelege ca
Nobel-ul romanului Cartarescu va deveni obligatoriu chiar pentru eel mai incruntat
dintre jurii §i, in consecinta, implinirea Misiei noastre Culturale va ie§i de sub vremi,
din imperiul necesitatii §i al injuraturii, dezlantuindu-se debordant in republica
libertatilor §i a corurilor angelice implementarea dansei, confirmand traditia
bimilenara a comunitatii noastre de informatii de a intocmi dosare pentru a face rau cu
scopul de a face bine.

* Siguranta nationala nu se refera doar la conturul geografic. Chiar optimist
estimata, capacitatea spirituala a Neamului Romanesc in Epoca Mooye este totu§i de
abia 12 Autoelite. Daca adaugam Romania de Est, risipita pana la Pacific, se mai
adauga eel mult alte 2 Autoelite. §i inca 2 pana la 4 Autoelite s-ar putea constitui in
Romania de Vest, risipita cu oieritul tot pana-n Pacific, zisa §i Diaspora Romana
(DRO), de la care a§teptam sa se remarce orbitor tineretul idealist, crescut sugand la
Infrastructura Intelectuala de varf a altora §i a carui venire in RO se apropie vertiginos
§i implacabil, ca Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic.

In total, intarzierea boierilor mintii in ce prive§te Fisiunea Monopolului
Ideologic §i lerarhizator al Autoelitei ne-a costat in Epoca Mooye normalitatea de a
functiona spiritual cu 16-18 Autoelite in loc de una singura, §i aia contestata!

E adevarat ca miracolul interbelic, cand efervescenta spirituala ne impinsese
catre a ne indeplini febril Misia Culturala §i Civilizatorie implicandu-ne cu 20-22 §i
chiar 24 elite in Epoca Reginei Maria, este inclonabil, atunci Romania Mare Regala
fiind o tara pandita , impulsionata cu stramurarita, pe cand „Romanica" sub umbrela
NATO permite unor publici§ti sa-i zica-n deradere minimalizanta pe Centura chiar a§a,
pe diminutiv, ca §i cum sinuciderea spirituala nu ar interesa siguranta Statului.
Dar nici sa-ti premiezi prin rotatie cu planificare pe termene de yugas §i kalpas, §tabii
unei mini-nomenclaturi producatoare de carte, parca n-am ajuns cu totii ni§te alcoolici
amatori de substanta P sa mai §i aplaudam, ne-a ajuns §i noua!

Problema fundamentals a Epocii Mooye este ca nu numai proprietatea, statul de
drept, pluralismul, reglementarea cenzurii §i economia de piata au fost impuse
cleptocratiei de catre puterile euroatlantice, ci §i ideologia.

Vasazica, tranzitia spre pluralismul vietii Intelectuale dupa modelul celei
politice nu mai poate intarzia fara a primejdui identitar insu§i conturul sigurantei
nationale cand vine vidanja globalizarii, Maran atha!

* Logic gdndind, Nobelul cdrtdrescian este o certitudine, chiar daca multi
securi§ti nu mai sunt securi§ti.

583

La prima vedere oftalmologic corecta, ceea ce genereaza in proportii de masa
Mircea Cartarescu prin 30 este un Kitsch orbitor, care ar trebui sa starneasca in
publicul cultivat, postEminescian §i oarecum postromanesc, tropisme contradictorii,
judecati de acceptare dar §i sentimente practice de rejectie, ramanand pentru exegeti §i
promoteri un miracol intelectualist modalitatea in care acest inclasificabil autor
conserva Totul, adica fidelitatea cititorilor sai, inclusiv a celor mai impatimite
cititoare, preocupate nu numai de actiune ci §i de a ghici in giganticul sau Text, pe
alocuri autoreflexiv §i enigmatic ca o sfera argintata launtric cu mult azotat de argint.

Presupunem ca geniul, eel mult simulant intr-un postmodernism care persecuta
conceptele romantice, al candidatului roman la Premiul Nobel eel mai bine plasat,
compenseaza daunele produse ochiului nostra pineal/spiritual, de kitschul orbitor, prin
anumite procedee oarecum naturiste, de incercat §i modest osta§ al luminii, a caror
relevare trebuie ferecata ca arhivele, pentru un secol, caci ar dauna farmecului
recitirilor, a§a ca preferam o oftalmologie hiperbolica deplin deschisa spatio-temporal
in 1 1 dimensiuni, spre semne §i intelesuri, spre certitudinile soteriologice din oglinzile
paralele intre care se produce zborul tatotant, ca de fluture somnoros, al semiozei.

* Practic, Nobelul cartarescian este o certitudine iminenta ca un cutremur
spiritual.

Nivelul de publicitate externa la care a ajuns prietenul meu Mircea Cartarescu
pe dramul spre innobelare este penultimul. Cartile sale pot fi deja prezentate pe intreg
mapamondul ca fiind ale unui posibil laureat Nobel .

La adresa:
http://www.ojosdepapel.com/Index. aspx?blog=429&r=l

de ziua Clasei Muncitoare, martes 01 de mayo de 2007, aflam deja ca partea esentiala
a strategiei de brand, asocierea numelui cu Nobelul este atinsa.

§i nici macar nu este vorba de indescifrabilul Orbitor, ci de pluri-ecranizabilul
opus De ce iubim femeile: „El escritor rumano Mircea Cartarescu probablemente sea
el primer premio Nobel de su idioma. Pero mientras disfrutemos de este esplendido
libro, Por que nos gustan las mujeres... "

Pana chiar in Suedia, unde la ICR il aflam pe neobositul Dan Shafran, regatul
nordic in care de 10 decembrie, adica in preziua aniversarii na§terii lui Aleksandr
Isaevici Soljenitin, se decerneaza Nobelul, lata ca la adresa:
http://www.svd.se/kulturnoje/nyheter/artikel_22443 1 .svd

sub seducatoral portret al Romanului aflat in scurt turneu de promovare gasim vineri
4 mai 2007 legenda:

Mircea Cartarescu ar dyrkad i litterdra kretsar vdrlden over, och ndmns inte
sdllan i Nobelprissammanhang.

* Viitorul RO se va lumina orbitor ca de un meteorit exterminator de indata
ce Biblioteca Nationala va functiona la standarde occidentale, asigurand prin filialele
sale judetene §i municipale, ca §i prin bibliotecile parohiale sau cele datorate
Filantropului Mizericordios emanat de burghezia de merit, tuturor elevilor,
Adolescentului Miop ca §i Liceanului Neascultator, ba chiar Profesoralui §tiecarte,
egalitatea de ganse , care este scopul democratiei. Atunci, din nimic, generatie Labi§
spontanee, va rasari un nou Tineret Idealist, democrat-pa§optist, ca acela al Revolutiei
Futute §i al Golaniei purarea Fecioara, in mainile sfinte ale caruia Romania ori i§i va
da duhul, ori i§i va indeplini Misia Culturala de a reconstitui, a recupera §i a razbi
intra a se sincroniza Daca Va Avea La Ce.

584

* Este inspaimantator ca pana in prezent situatia acestui om la noi este
neclarificata, cum am mai zis.

Nu il avem nici macar academician in RO, repetam acest paradox.

Nu exista nici o strategic nationala de a-i asigura conditii de creatie in RO,
amenajandu-i-se o dacea intr-o padure langa o apa, ca la Ro§u-Dudu, pe Lacul Morii,
cum au facut ru§ii cu Soljenitin, de-1 viziteaza §i Putin acolo, de§i Kremlinul era cu el
in relatii mai rele decat Autoelita noastra cu Paul Goma. Ceea ce nu poate fi decat o
bila neagra inlantuita la piciorul Actiunii Perpendiculare, nu incetam a reaminti.

* Tineretul idealist vine!. A§a ar trebui sa caligrafiem cu spray oranj
fosforescent pe toate zidurile curate ale Capitalei: Maran athal Vestind orbitor urbei
§i orbilor ca o noua generatie Marian Munteanu vine, se tot apropie, Maran athal -
vine de la sine.

Caci scris este ca Mantuirea Romaniei, recuperarea ei soteriologica din vidanja
globalizarii, nu atarna de la Generatia in lichidare de stoc a dlui Nicolae Manolescu,
adica a tandemului Liiceanu-Ple§u, nici de la Generatia deja expirata a tandemului
Patapievici-Cartarescu, daca e sa ne bazam doar pe patru Autoelite dupa fisiunea
monopolului de prestigiu §i demararea cu precizie de lansaj cosmic a diviziunilor
celulare.

Zeci de mil de Romani creativi i§i satisfac astazi studiile superioare in Occident,
exploatand adica la greu Infrastructura Intelectuala a altora . Multi dintre ei sunt copii
eminenti proveniti din cleptocratie dar §i din burghezia de merit, cu viitor asigurat.

Altii, performanti §i supradotati, de extractie modesta, apartin amaratilor
emigrati catoptromant acolo unde munca lor proletara le era mai putin jefuita pervaziv
in DRO decat RO, putini insa de perspective de sa te bazezi pe ei, dar §i obolul lor
poate conta in ondulatia universale a stringurilor.

Revenind in patria natala, acest tineret idealist va face o noua revolutiune, una
civica, de anvergura compatibila cu aceea a pa§opti§tilor, organizand populatia sa se
apere activ de coruptie, sa ceara bilet in maxi-taxi, §i silind institutiile statului sa
functioneze corect, dupa tipicul european , cu rezultatul ca se vor asigura toate
facilitatile Neamului Romanesc ca sa-§i indeplineasca pe deplin Misia Culturala.

Noi insa, mai varstnicii ce inca ne iubim poporul §i avem mila de oropsitul taran
§i de biata Tara, putem grabi aceste evolutiuni pozitive solicitand cleptocratiei sa
ceara executivului, cu un ceas mai devreme, investitii mai masive in Infrastructura
Intelectuala Interna, creand un mediu de cultura propice proliferarii schimbarilor.

Atunci, beneficiind de canal didactic §i de biblioteci upgradate, de filiale
judetene de calitate ale Bibliotecii Nationale, incat sa se poata documenta exhaustiv
chiar la Giurgiu, la Foc§ani, la Soroca sau la Zalau dintr-o carticica mai consistenta,
precum Omul recent, sau 30, sau Trilogia obligatorie Kitsch orbitor §i geniu
inaripat: Nobel-ul romdnului Cdrtdrescu, tineretul idealist, cult §i dezinteresat, pe
care-1 visa Eminescu pentru functia de subprefect, nu va mai fi o raritate in politicile
cadri§tilor.

* Te implor, dd-mi-o §i-n popou! Teoretic §i practic, Nobelul cdrtdrescian este
o certitudine. Doar ca in spatele Candidatului nostra §i al putinilor lui prieteni
autentici trebuie sa a§ezam uria§a forta a Statului, cum am mai spus. Trac perfect
fezabil! II practica §i altii. lar in umbra §i in trena Statului sa ne incolonam toti, in
Actiunea Perpendiculara, ca statuile de la Apocalipsul bucure§tean din 03 dupa a lui
Lenin, savar§ind o adevarata revolutie a moravurilor.

Fara teama de terori§ti!

585

Securi^tii no§tri speciali§ti in influentarea pozitiva a Occidentului nu au a se
§ifona c-au fost ridiculizati in 30 intr-un tampit §i simpatic spalator de statui §i circar,
totu§i bibliofil de omenie, - pentru ca nu era vorba de adevaratii §efi de promotie!

Activi^tii, azi eel mult culturali, nu au a purta nici ei ranchiuna Trilogiei
Orbitor ca stigmatizati pentru ca o anume imputita de Estera Hirsch a fost supusa
criticii „fabuloase" de a avea ni§te nevinovate pistrui pana §i pe labiile marxiste. Sa nu
uitam ca, daca despre taticul sau fictional mic nomenclaturist Candidatul nostru Nobel
eel mai bine plasat zice ca „...el, descendentul celei mai nobile case aristocratice
polone §i-al unui neam stravechi §i misterios... asculta, cu ochii lui de fecioara mereu
pierduti in gol, palavrageala inginerilor agronomi, a pre§edintilor de GAS-uri, accepta
resemnat pepenii §i laditele cu ro§ii pe care i le indesau in portbagaj (03, 269), deci ca
banateanul §mecherit la Bucure§ti avea din ce sa dea la randu-i §paga soteriologica la
Apocalips, dobandind Mantuirea ca gazetar, subliniind, fatalitate, „onestitatea
scrisului sau, con§tiinta curata a celui ce nu facuse rau" (03, 286), tot a§a retorica
romanului epopee metatextual-parodica Orbitor se sluje§te ca de o olita de noapte de
amintitul true cu ochii de fecioara mereu pierduti in gol cand ne-o reda pe
culturnica activista, fututa efectiv de colonelul ei sot, atribuindu-i ca autor implicat
dumneaei, cu ginga§ie scripturala inegalabila, exprimari eufemistice din care reiese
induio§ator conservarea inocentei infantile , ca a fetitelor care-1 rujau pe Mirci§or-
Mircica in ceata cea deasa a presexualizarii: „dragule, da-mi-o... te rog, te implor, da-
mi-o §i-n popou... aaaaah! aaaaaaah!" (03, 185).

Ce ramane in final §i in noi este pietatea filiala, care ne mobilizeaza eficient,
pentru ca toti, sau aproape toti, nu numai avem , ci §i suntem parinti!

Sa facem cu totii totul, pentru urma§ii no§tri, cum §i Mircea a scris pentru noi
Totul! Nobelul romanului Cartarescu ne prive§te pe toti, dar pe cai private nu vom fi
eficienti daca nu ne ajuta uria§a forta a Statului, cum am mai zis.

* Sa fim deja optimi^ti! Deocamdata, sa ne felicitam de pe acum pentru
performanta ca nicicand vreun scriitor din spatiul euro-pontic-danubian al Levantului
nu s-a profesionalizat dincolo de Kitsch-\x\ orbitor pana la geniul inaripat, inlocuind in
Epoca Mooye marxismul cu marketing + PR, §i n-a atins o asemenea consacrare
euroatlantica ca Fluturele postmodernismului Romanesc, putand acum EL recomanda
editorilor straini §i pe altii, a§a ca Eminescu sa ne judece la gura vidanjei globalizarii
in Epoca Wash, daca din diferite motive nu am face cu totii totul pentru a obtine pe
plan universal chiar TOTUL, adica la nord de Levant un Nobel ca al lui Pamuk,
indiferent care dintre ai no§tri 1-ar lua!

Norman Manea, Mircea Cartarescu, Paul Goma, Grigore Vieru, Herta MUller,
Ana Blandiana, oricare dintre ace§ti candidati ne-ar putea aduce prin innobelare
tuturor scriitorilor Neamului Romanesc, o noua mentalitate, de profesionist, §i o noua
psihologie - de invingator, cum §i merita cititorul de pe acest binecuvantat meleag.

Caci, vorba optimistului Alexandra Vlahuta eel sihastrit nu in codrii de stejar ai
Caprianei ci la Agapia, precursor al turismului nu numai raral prin celebra sa
prezentare „Romania pitoreasca":

Intr-o tara a§a de frumoasa, c-un trecut a§a de glorios, in mijlocul unui popor
atat de de^tept, cum sa nu fie o adevarata religie iubirea de patrie, §i cum sa nu-ti
ridici fruntea, ca falnicii stramo§i de odinioara, mdndru ca poti spune: «Sunt
Roman! ».

Gaudeamus, noiembrie 2007

586

CUPRINS

1 Un fractal delabrat in mi§care brownianaprin inconcevabilul univers 3

2 Miracolul conurbatiei Colentina-Voluntari: §coalele gemene 41 §i 42 25

3 Muie Epocii Mooye! 37

4 Acasa in Epoca Wash in Akasia 52

5 Avantaje §i dezavantaje jucandu-ne de-a texistenta 64

6 Nicolae Labi§ - intaiul poet postmodern roman 85

7 Marin Preda - intaiul prozator postmodern roman 100

8 Jos labele Epocii Mooye de pe praxiologul Mantuirii! 117

9 Cine nu respecta kitschul §i maneaua este un elitist §i un caine 148

10 Doar cand nu e de prost gust devine kitschul arta 167

1 1 Intelectualitatea nu se f... mai bine, ci mai profund decat Clasa Muncitoare 1 84

12 Autoritatea dlui Mircea Cartarescu, candidatul Nobel 196

13 Pasti§ele dupa marii prozatori canonici ai secolului XX 207

14 Levantul, Capitala de ieri §i conurbatia Giurgiu-Russe 218

15 Teme §i exercitii pentru referat, licenta, masterat sau doctorat 225

16 Corul promoterilor acopera pe al exegetilor, zambi Serenus Zeitblom 237

17 Citate din eminentul Cititor Unic, atot§tiutorul sihastru Camelian Propinatiu 289

18 Nechezolii de ambe spete 317

19 Ceau§ism dupa ceau§ism 341

20 Fapte reprobabile vizand decanonizarea lui Eminescu 359

21 Geniul inaripat al postromanismului 388

22 Mitul micului nomenclaturist nobil §i angelic 438

23 Despre fute§a noastra Revolutie, sa ne saturam de idealism 450

24 Mitul securi§tilor de omenie §i imposibila lor lustratie 501

25 Perspectivele farmecului orbitor al scriiturii cartaresciene 528

26 Sarcinile care li revin lui Mircea insu§i 536

27 Nobelul romanului Cartarescu ne prive§te pe toti 547

587

C'l^''

IB

I Coiectici Fhm ik nuc

'' I EDAGO2007